Untitled - upload.wikimedia....

BACM) 173 BACA°
ternat secundar ; in anul scolar
1891/92 a fost frecuentatä de
78 eleve, dintre care 8 s'ad retras,
6 ad rdmas repetente
54 s'art promovat.
Corpul didactic era compus
atuncr din 6 profesoare i acum
e compus din 8.
3. In capitald mar este o scoalá
privatä. de fete, coprinzind ambele
cursurT, primar si urban.
Martian, In Analele Statistice,
ne relateazd cá ad functionat,
in anul scolar 1861-62:
coale primare 5, dintre care
3 de bdetr si 2 de fete, cu
profesorT la bdetT i 4 la fete ;
iar elevr ad fost 456 si eleve 105.
In anul scolar 1862-63:
coale de bäetT 3, scoalc de
fete 2: total 5; profesorr dc
baetT 13, de fete 5: total 18.
Elevr 410, eleve 212 : total
622.
Cea d'intir scoald infiintata
in judetul Bacau a fost scoala
primard No. I din Bacäu (1839).
.7us1itia. In jud. Bacdd sunt :
(1894) un tribunal, in capitala
judetulur; o curte cu juratT F,
9 judecdtorir de pace, la Bacdu,
Tirgul-Ocna, Parincea, Secuieni,
Moinesti, Valea-Rea, Scorteni,
Valea-Mare i Girleni.
In anul 1891 au fost 57 indivizr
prevenitT la curtea cu juratt,
10D3 la trib.-corectionale ; s'au
dat 2717 cartr de judecatd; s'au
terminat 520 procese civile, 30
comerciale i 13 electorate; s'au
judecat 18 divortun.
Armata. In jud. Bacdti se
afldurmdtoarele corpurr de trup :
regiment de infanterie, care
inainte de noua organizare din
II Iulie 91, purta nutnele de
Regimentul 27 Dorobantr, apartinind
Corpulur 4 de armatd,
Divizia 8-a, Brigada 15 a Infanterie
; un escadron de cdldrasT,
apartinind Regimentulur 8 de
aldrasr, Corpul 4 de armatd,
Brigada 4-a Cavalerie ; o baterie
de artilerie.
Regimentul Bacán No. 27, se
compune din 3 batalioane (r
permanent si 2 cu schimbul), §i
un pluton afard din rindurT,
este condus de: i colonel, I
It.-colonel, 2 majorT, io cdpitanT,
12 locotenentr si 8 sublocotenentr.
Efectivul truper, dupd budget,
a fost in 1891 de 2440 oamenr.
Batalionul permanent si unul
cu schimbul ad resedinta la Ba-
; al 2-lea batalion cu schimbul
isr are resedinta la Tirgul-
Ocna.
Companiile din batalionul cu
schimbul ad urmätoarele resedi
nte :
I-iul batalion cu schimbul,
comp. I, II si III cu resedinta
in Bacdu ; comp. IV-a cu resedinta
in Pdrincea.
Al 2-lea batalion cu schimbul,
comp. I-a 5i II a, cu resedinta
in Moinesti ; comp. III a
si IV-a cu resedinta in Ttrgul-
O cn a.
Acest regiment dd oamenT,
carT pdzesc frontiera i temnita
districtulur.
Frontiera se pdzeste de 55
oamenI din trupa cu schimbul,
repartizatI la 13 pichete, alternind
in fie-care sdptämind cite
4 sergentT, 5 caporalr si 46 sold.
Intretinerea regim. costa pe
Stat (1891) anual, 1. 785298 b.
8i, repartizatr ast-fel:
Solde ler 283586.61 ; indemnitate
ler 315354; echipament
leT 33502.60 banT; imbrdcdminte
lei 131902.20 ; mic echipament
cazarmament ler 20853.40.
In anul 1891, din intregul district,
ad fost inscrisT pe tabloul
de recensdmint 1896 tinerr ; din
acestia ad fost examinatT 1086,
recrutatT in prezentd 794, recrutatl
in absenta 61, in serviciul
auxiliar III. Numdrul recrutilor
este maT mare deck numdrul
tinerilor inscrisT in tablou.
Etnografia fi istoricul jude-
- Locuitorir judetulur Bacdd
sunt, cea mar maxe parte,
RonfinT. Gdsim hied , printre
satenir agricultorT, i vechr colonT
de origina maghiard, pdstrind
pang acum limba lor si
religiunea catolicä. Apor, ca mar
in toate judetele tare], se alid,
printre locuitorir statornicr, Evrer,
ArmenT si TiganT. Populatiunea
romIna se compune din
Moldovenr, bastinasT al loculur,
si din Mocanr, venitY mar de
curind din Ardeal. Fie-care din
aceste ramure ìi pdstreazd ca
racterele sale etnice, in asa grad,
cA sunt sate intregT de sute de
familir de Ciangdr, can nu stiu
Ina. un cuvint romineste, spre
exemplu in : Faraoani, Cleja, etc.
Rominir mosnenT din partea
muntelur se deosibesc mat cu
seamd prin statura lor innalta,
spdtoasd, prin tara lor si prin
agerimea minter lor.
MocaniT, can de vre-un secol
incoace, ad venit O. se stabileased.
in acest judet, ocupa mar
cu seamd satele din vAile Oituzulur
i Casinulur. Et sT au pä
strat portul ardelenesc.
Colonistir Ungun se impart
in doua ramure : mar ?nth', sunt
numitir Ciangar (Czango Magyarok),
can din timpurr nememorate,
poate chiar inainte de intemeierea
principatulut Moldo
vet, locuesc basinul Siretulut,
pe malul drept si se intind de
la Lespezr, limita superioard a
lor, pana in dreptul Rdaciunilor,
limita inferioard. La 1420, Sigismund,
printul Transilvaniet,
autorizd pe un numdr mare de
SaxonT si de Szechlerr
seascd tara. Emigrantir se stabilesc
in Moldova, unde fura
primitT bine de Alexandru-cel
Bun. Et furd impartiO In 9 pa