Untitled - upload.wikimedia....

BACÀtT 171 BACXÙ
meius-Margineni - Mu nteni 8.600
kil. ; Blagesti-Buhusi 2.190 kil
Hemeius-Ciumasi-Beresti 13 kil.;
Cimpeni - Obirsia - Gloduri - Otele5ti
1 1 kil. ; Obirsia-Maresti-
Lunca 7 kil.; Lecca-PA'rincea-
Nanesti - Pancesti 12 kil.; T1ma5i
- Horgesti - Petresti 10.200
kil.; Petresti - Racataul 2 kil. ;
Fu ndul-Racaciu ni-Clej a - Faraoani-Val
ea-Mare-D ealul-Noil - CAW-
Ora 23.447 kil. ; Gropile-RIpile-
Racaciuni 9.700 kil. ; Valea-Rea-
Berzuntul-Poduri 11.6 kil.; Buhociul-Bibiresti
4.7 kilometri; total
250.427 kil.
d) Calle comunale in total aa
134.898 kil.
Populafiunea. Dupa ultimul
recensamint din 1890, judetul
Bacau numara 172496 de locuitorT.
D en sitatea populatiuner este
de 41 locuitorT pe kilom. patrat.
Acest numar se descompune
In 19200 populatiune urbana, cu
5591 capT de familie si 153296
populatiune ruralä, Cu 29494
capr de familie. Contribuabilr
sunt 35327.
Miscarea populatiuner, dupa
extractele matriculare, aprobate
de serviciul statistic de la 1891,
Iulie I si pAna la 1892, Iulie 1,
este : nasterr 6742, casatoritT
2974, mortr 7615. Excedent de
mortr 873. VIrsta de 100 de
anT o ating 29 barbatT si 27
femer, prin sate ; in orase 'lid
unul nu ajunge la asa virsta.
In raport Cu starea civila, in
populatiunea urbana gäsim, printre
9493 barbatT, numar 3517
insuratT, 394 valuvr si 15 divortatr;
iar printre femer, In
numär de 9707, nAritate sunt
3517, vaduve 1303 si divortate
25.
In sate: din 77230 locuitorT
de sex barbatesc, sunt 32931
InsuratT, 3786 vaduvr si 135 divortatT
; iar pentru femer, din
76646, maritate sunt 33933, VA.duve
5844 si divortate 126.
Dupa nationalitate, populatiunea
urbana se imparte in 9665
Romtnr, 1199 Ungurr, 7369 Evrer,
530 Armenr, 45 Gred,
629 GermanT, 20 Ru§T, 5 SIrbr,
18 Francezr, 55 ItalienT, 12 ElvetienT,
2 Turd, 36 BulgarT, in
total 19200 suflete.
Populatiunea rural1 se compune
din 123132 RomInT, 24715
Ungurr, 5197 Evrer, 47 Greer,
1 1 1 GermanT, 5 Rug, 5 Francezr,
58 ItalienT, I Englez, 35
BulgarT, in total 152296 suflete.
Dupa protectiunT loc. se impart
in pamintenT sub protectiunea
romtna, de care, afarä, de
Romlnr, tin si Armenir, Ungurir
si Evreir: 170883. Sub protectiunea
austro-ungard 590 AustriacT
si 601 Ungurr, germana
105, elenä 49, bulgara 54, rusä.
5, franceza 23, italiana 81, elvetianä.
12, engleza I, turca 2,
din alte state 89. Total 172496.
Dupa felul ocupatiunilor sunt
la orase: 900 agricultorT, 940
meseriag, 13 industriag sati fabricantr,
745 comerciantr, 842
profesiud libere, 671 muncitorT,
1224 servitorT, 9023 fära oeupatiY,
in total 14367. La sate
sunt : 90056 agricultorT, 1894
m eseriag, 358 industriag saa
fabricantT, 1622 comerciantr,
1362 profesiunT libere, 8377
muncitorT, 2493 servitorT, in total
106162.
La mijlocul secolulur nostru,
populatia judetuld era numar
de 140450 loc. si 28090 fam.,
din 2 ora.5e §i 2 tIrgurr (Bacdu,
Tirgul-Ocna, Tirgul-Trotusul si
Moinesti) si 163 sate, impartite
dupa grade si profesiunT ast-fel:
ScutitT de impozite :
Boerr si fir de boeri 241, functionarT
Para rang 15, preotT si
ajutoare (clerul) 764, profesorT
si medicr 4, strainT 192, inten-
dent/ §i servitorl 770, privilegiatI
177, slujbag 1584, TiganT
de la manastirr 118, Tigani de
ar particularilor 300, soldatT 47,
slujitorT 204, infirmr 2830.
Clase contribuabile :
NegustorT si mestesugarr 381,
Mazilo-ruptasr 1976, taranT cultivatorr
16547, oamenT Para domicilia
fix 123, emigratT privilegiatr
677, Evrer 504, strainT
traficantr 125, TiganT de aT statului
6i i; (Soutzo: «Notions sur
la Moldavie», 1849).
Dupä cum vedem, cea mar
mare parte a populatiuner este
romlna, vorbind dialectul moldovenesc,
caracterizat prin indulcirea
sunetelor tarT, prin schimbarea
lur e terminal In i §i prin
intrebuintarea a unor alte cuvinte
pentru a desemna unele
obiecte. Se zice de pildd : aiasta
in loe de aceasta ; susit in loe
de sucit ; di pi colo in loe de :
de pe colo ; di undi, in loc :
de unde. Se maT zice : prostire
la cearsaf, pestela la sort, glod
in loc de noroia, ()mat la idpada,
oghial la plapomä., gavanos la
borcan, etc. etc. Taranh maT
schimba litera fin h: hier (fier),
si litera p in ch : chieptene ,
(pieptene), chiatra (piatra), Schineni
(Spineni).
Cultul. Cultul ortodox are
un numar de 125736 de adeptI
(RominT, Grem, BulgarT, Rug,
SlrbT).
Districtul Bacau, bisericeste,
depinde de eparhia Romanului.
Episcopul de Roman numeste
un protoierea si un sub-protoierea,
ambir cu resedinta in
Baal'', care la rindul lor insarcineaza
onorific preotr localnicr,
numitT proestosT, ca O. le ajute,
cite unul de fie-care plasa.
Administrarea generala, precum
si judecarea clerulur, se
face de catre consistoriul de
linga eparhia Romanulur.