Untitled - upload.wikimedia....

BACAil 167 BA ati
calitatT. In deosebite locurT se
lucreazd rotarie; carute se fabrica
maI cu seama la Moine5ti.
in comuna Nadi5a se fac cobze
foarte cautate de lautariT judetula.
Industria casnicci se compune
din tesaturI de lina, (cergI, laicere
5i sucmane), bumbac, cinepa,
in 5i matase (marame la
Tirgul-Ocna) 5i alte multe, c5.cr
taranul in genere 15i fabrica singur
aproape toate uneltele sale,
precum 5i lucrurile de imbracaminte.
Cu introducerea industriilor
manuale in 5coale1e rurale,
industria casnica va propA5i in
judet.
Centrurile de industrie mai
insemnate sunt: Bacau 5i Tirgul-
Ocna. Insa in acest din urma
oras industria pare sa fi dat
inapoT, cad multe din industriile
manuale de la penitenciarul din
acest erg, care au meritat atitea
laude, ai1 disparut i acum
nu se mal lucreaza de eft lingun
i bastoane de lemn, cutite,
satire 5i mid obiecte de piatra.
Pe la jumatatea secolula nostru,
se fabricau ad i pistoale
revolvere, lar din in 5i cinepa
se aceau pinza 5i fringhiT.
In scrierea «Notice sur la Roumanie»
publicata la r868, de
comisiunea insarcinata cu lucrarile
necesariT pentru expunerea
productelor romine la Expositia
universald din Paris de la 1867,
gasim urmatoarea relatie :
«Penitenciarul Ocna cuprinde
mal multe ramurl de industrie,
care se desfa5ura in profitul statuluT
5i in acelag timp al stabilimentuld
insu5I: se numara
o manufactura de pinza, de odgoane
(fringhiT groase de corabil)
5i de fringhiT, care este
exploatata cu ajutorul capitalurilor
private 5i care procura
condamnatilor mid sume la e-
5irea lor din inchisoare, contri-
buind a le ameliora dispozitiunile
morale. Cantitatea de cinepa
care s'a consumat anual in anif
1863-1864 este de 276721/2
ocale. Productiunea pinzeT s'a ridicat
la ro254 cotI. Cheltuelile
ocazionate aü fost de 176149
lei vechI 5i veniturile de 213663
lei vechI, cea ce da un beneficiti
net de 37513 la vechI 5i
in plus materialul brut 5i producte
in magaziï in valoare de
73544 leI vechT».
Comerciul. RominiI se indeletnicesc
cu munca cimpuluT
transportul cu carele, lar comerciul
se gäse5te mar tot in
miinile Evreilor, Armenilor
Grecilor din judet.
BilciurT se tin in urmatoarele
localitatI : la Baca(' de 2 orT pe
an, la One5ti de 7 off, la Tirgul-
Ocna de 4 orI, la Moine5ti de
5 orl, la Comane5ti de 4 orI,
la Darmane5ti de 4 orI, la Bogclane5ti
de 2 orl, la Radeana
de 2 orI, la Ca5in, cel maI
mare tirg, care tine de la 8-20
August, la Parincea, Glodurile,
Valea-Rea i Caiutul.
Comerciul interior se face la
aceste tirgurT cu cereale, vite,
cherestea i lemne de construetie,
pinze 5i pia, petroliti 5i pleura,
vin 5i spirt, sare i carbunT
de pamint, var i pietre
de morI 5i de constructie, etc.
Productele judetula adunate
mal toate la Bacati i Tirgul-
Ocna, precum la Moine5ti, oras
comercial din cauza productiuneI
petroleula, fac schimb cu
producte de ale Transilvanier,
prin trecatorile Ghime5u1, Uzul
5i Oituzul.
Administrafia. Judetul Bacla
este subimpgxtit in urmatoarele
pla5I (1892): plasa Siretul-d.-s.
cu re5edinta la Secuieni ; pl. Siretul-d.-j.
cu re5edinta la Parincea;
pl. Bistrita-d.-s. cu re5edinta la
Girleni , plasa Bistrita-d.-j. cu re-
5edinta la Valea-Seaca ; plasa
Trotu5u1cu re5edinta la Tirgul-
Ocna ; plasa TazlAul-d.-s. cu re-
5edinta la Scorteni ; plasa Tazlaul-d.-j.
cu re5edinta la Valea-
Rea ; plasa Muntela cu re5edinta
la Moine5ti.
In numar de 4 ail fost
5ile maT inainte de aceasta impartire
administrativa i anume:
plasa Bistrita-d.-s., plasa Bistrita-d.-j.,
plasa Tazldul-d.-s. 5i
pL Tazlaul-d.-j.-Trotu5u1. i mal
in vechI erati cinci p15.51,
plasa Tazlaul-d.-j.-Trotu5u1 forluau
douä plasY deosebite : pl.
Tazlaul-d.-1. 5i pl. Trotu5u1, care
maT in urma insa, dupa legea
din 1882, privitoare la reducerea
5i fixarea numarula subprefecturilor,
s'au contopit intr'una
singurd.
In anul 1896 cele 8 pla5I s'au
redus iara5I la 4 5i anume : Bistrita-d.-s.,
Bistrita-d.-j., Tazlduld.-s.
51 Taz1aul-d.-j.-Trotu5u1.
a) Plasa Bistrita-d.-s. s'a format
din comunele pläsilor Bistrita-d.-s.
i Siretul-d.-s. la care
s'a ma adaogat comunele : Slobozia-Luncani
i Luncani din
fosta plasa Tazlaul-d.-s., precum
comunele : Bacati, Calugara-
Mare, Dealul-Noti 5i Luzi-Cdlugara,
din fosta pl. Bistrita-d.-j.
b)Plasa Bistrita-d.-j. s'a format
din comunele fostelor pla5I Siretul-d.-j.
i Bistrita-d.-j., afara
de cele 4 comune din aceasta
ultima plasa, care s'ati alipit pe
lIngá plasa precedentä.
Plasa Tazläul-d.-s. s'a format
din toate comunele fostei
plasa a MunteluT la care s'an
alipit comuna Doftana din fosta
plasa Trotu5u15i comunele: Bahna5eni,
Bäsesti, Buc5e5ti, Leontine5ti,
Schitul-Frumoasa 5i
Solontul din fosta plasa Taz-
15,u1-d.-s.
Toate comunele fostelor
pla5r Tazlaul-d.-s. i Trotu5u1