Untitled - upload.wikimedia....

B ACAt 168 BACM"
urmeaza Cu activitate de catre
o societate straina. In 1885, Fernand
Hue, In lucrarea sa asupra
petroleuluT, ne spune cá aa
dat numaT 12000 tone.
Domeniul Solontul-Moinesti-
Tazlaul, care cuprinde peste 3000
fad locurT de imas, este cel
mar avut In teren petrolifer, in
ozocherita si lignita. Societatea
romlná pentru industria si comerciul
petroleuluT a extras cantitall
de petrol tot mar marl In
anir din urmà i anume dupa
cum urineazd :
1887 88 : 3300 tone titeiu.
1888 89 : 3700
1890 91 : 6215 )1.
Fabrica Theiler, din Valea-
Arinilor, a extras in anul 1890-
1891, din 5337800 kgr. titeia:
331 8000 kgr. petrol de lampa
10600 » sold de parafina
423069 » uleiurT
281222 » residua.
Inainte de anil 1858, cind s'a
instalat prima fabrica de petrol
de la Tetcani, de care niste
Evrel din Galitia, si la 186o
chid s'a instalat cea de la Moinesti
(Theiler) de catre Wolf
LazarovicT, pleura se ardea in
gropT deschise, pentru a o lipsi
de productele volatile, pe chid
pleura groasa ce ramtnea, era
singura intrebuintan In comerciu,
pentru ungerea carutelor.
Parafina se fabrica la Moinesti
numar din anul 1866, iar uleiul
de uns din 1887.
Alte industrif maT vedem in
jud. Bacaa, si anume :
O fabricà de hirtie la Bacai
(Letea), Infiintatà de o societate
romineasca, prin legea de la 17
Ianuarie 1881. In 1889, &Ind
s'a acordat fabriceT avantagiile
legeT industriale, fabrica avea
un capital de 2400000 leI i intrebuinta
150 lucratorT.
La Grozavesti, In localitatea
numita Iordacat, se aflà instalata,
de catre proprietarul mosieT Negroponte,
o fabrica de var hidraulic
i ciment, in valoare de
peste 150000 leT, pentru prosperarea
careia proprietarul a si
proiectat constructiunea unei cal
ferate pe Valea-OituzuluT.
sunt alte cloud fabricT de var
ordinar In com. Bogdana.
Pietre de moara, bune, se fac
la Comanesti.
Cardmida se fabrica in apropiere
de Tirgul-Ocna In satul
Plriul-Boghil, com. Tirgul-Trotusul,
unde in toate curtile taranilor
se vad barbatT, femeT
copir faclnd caramida.
FabricT mal marl de cardmida,
adica locurT unde se intrebuinteaza
lucratorT cu plata, sunt
la Tirgul-Ocna 4, atte cloud la
Back', lar una la Margineni-
Munteni.
In tot judetul sunt doul olaril,
la Bacau.
fabrica de sticlarie in comuna
Bogdanesti.
aka. industrie, care si-a luat
un avint colosal, gratie numeroaselor
cal ce strabat judetul,
este cheresteaua de brad si molift.
De acest fel sunt In jud.
Bacdu 3 ferestraie cu abur sistematice,
si peste 90 ferestraie
de apa, dintre care cele mal
multe pe Trotus, la Brusturoasa,
unde lucreaza compania
Goetz de la Galati.
Prin industriile cele mad, cata
sà notam 4 fabricT de spirt, care
lucreaza la Tetcani, la Findnele
(Hemeius), la Racova si la Margineni-Munteni,
care all dat, in
1890, 9930.58 hectol. spirt. MaT
este 0 o fabrica de bere.
Fabrica de spirt, Ellenberger,
care este situatcl pe teritoriul
comuneI Margineni-Munteni, la
3 kil. del:di-tare de orasul Bacaa,
pe un tatim ses, llnga calea feran
Bacaa-Piatra si pe malul plrlutuI
Trebesul, este construita
dupa sistema cea mal noul
produce alcool de 930 absolut,
inlesnind tot de °data ingrasarea
sistematica a unur numar
de 1500 capete de vite. Grajdurile
sunt sub un singur aco.
peramint, lucrate dupa cel mar
perfectionat sistem. Apa se cistiga
prin find& artesiane de la
adIncime de 138 m. In aceasta
fabrica se mal produc romurT,
coniacurT i licorud.
Rachin s'a scos In 1890 si
din prune (tuica) 146.06 hectolitri,
din vin 14 hectol. si din
tescovina. i drojdiT 705.58 hectolitri.
La Tetcani se fabrica
un rachia de masa anisonat, de
calitate superioara'..
Localitatile cu podgoriT renumite
se gasesc pe acolo unde
clima este mal dulce. Ele dan
un vin in genere alb cu gust
placut si se Oa pe comunele
Gioseni, Dealul-Mare, Tirgul-
Ocna, Tirgul-Trotusul, Bogdanesti,
Faraoani, Cleja, etc.
In aceastá grupa de industriT
alimentare intra i morile si anume:
o moara sistematica cu
turbina, 5 cu abur, 276 cu apa,
5 de Vint §i 3 miscate de animate.
Alte industrif sunt : 3 fabricT
de sdpun ordinar, producind
40000 kilogr. pe an; 4 fabricT
de lumInarT de sen ; 2 draste
saü piue pentru cergl; 2 de
postav (siac), in Bacati, i. peste
30 piue de batut sucmane
care bat 28063 metriT pe an;
4 dubaldrir sail tabacarir,
Bacan si Tirgul-Ocna); 3 fabricT
sistematice de lemnarie. Foarte
multa butnarie sau dogarie (butl
si felurite vase de vin, cofe, ciubere,
scafe i altele, toate din
lemn de brad) se face mal cu
seama in comunele Cleja, Paucesti
si Faraoani ; multe din
podgorille tareT se indestuleaza
Cu vase fabricate in aceste lo-