Untitled - upload.wikimedia....

BACACT 165 BACÄt
este o localitate, care se zice la
Pralea, In ultimele ramure ale
Carpatilor. Desisurile paduroase
de acolo dati ursilor adapost
sigur, i toamna e/ se aduná inteinsele
in mare numär. De
aceea localitatea este renumita
pentru vinatorile de ursT, care
insä se fac nu tocmar fard pelicol.
Se vede cd ursIT, fiind adi
la poalele muntilor, se simt nesigun,
i indatá ce väd pe vinätor,
Il ataca tot-d'auna.
Rish nu se pot vina alt-fel
decit prinzindul in capcane de
aer, fiind-c,1 risul, &Ind este gonit,
sare in copad tufosT si se
ascunde acolo. Gainusele sau
leruncir, care traiesc numal in
bradeturile de pe locun sese
sau din luncT, se ingina cu un
mic flueras de os, fabricat de
pucasiT mnii, Cu care imiteaza
asa de bine ciripitul pasarer,
incit pa,sarea vine zburInd repede
spre vinator, se pune jos, sub
brad, cite o data la citi-va pag,
ast-fel cade victima.
Recensamintul din 1890 a
dat urmätoarele cifre pentru animalele
domestice: Ca! 8287; 16
magarl; 82632 vite man cornute;
porcI 24078; capre 7737; of in
numar de 86962, care apartin
unul numar de 4404 proprietan
si care in 1891 au dat 2799
kgr. lind tigae, 901141/2 kgr. Iind
turcand, 52307 kgr. lînà amestecata,
si 6592 kgr. lina mita.
lar din laptele oilor se face la
munte, brinza de cosulete, de
burduf j cascavalurr (la Beleghet)
foarte bune.
In anul 1890 s'a,ti intretinut
In prisacT, 7247 stupT de albine,
care ail dat 1521,922 kgr. miere
si 5896.454 kgr. ceard.
Proprietatea. Pdmintul judetuld
Bacau coprinde proprietatT
marT, apartinind particularilor.
Printre proprietarif mall, in numar
aproximativ de 250, Cu mo-
siI mal intinse sunt : fratil Ghica
de la Comänesti, care impreunä
poseda 80000 flier impartitT astfel
: D. Ghica : Comanesti cu
Palanca ; Eug. Ghica : Aga5u1
cu Brätulesti ; G. Ghica : Larga
cu Ciobanasul ; principesa Al.
tirbey : Darmanesti cu Brusturoasa;
N. Ghica : Doftana cu Beleghetul
; principesa Schoenburg-
Waldenburg: Fintinelele, Girleni
Valea-S each' ; D. Lecca : D ealul-
Mare ; Caton Lecca : Pärincea;
Gh. Esarcu : Spineni ; Iorgu
Sturdza : Säucesti ; fratir Krupenschi
: Stänesti; fratil Braescu
i Gh. Cantili: Calugara ;
fratif Iurascu : Onesti cu Cetatuia
; Alisa Lecca: Gioseni ;
mostenitoriT luT Alex. Vidrascu :
Petresti ; N. Sterian : Filipeni ;
Alexandrina Cassu : Faraoani ;
Rosetti : Tetcani ; Societatea de
exploatare a petroleulur: Moinesti
i olontul ; I. Lecca : Ungureni
; D. Strat: Racataul si
o parte din Rdcaciuni ; Iunius
Lecca: Radomiresti i Viforeni ;
Lazu: Bahnaseni ; Furnarachi :
o parte din Räcaciuni si Coman;
Alex. Constantinescu, V.
Buzdugan, Mdi ia Sturdza; mostenitoriT
Col. Pisoschi, Hanuta,
totT proprietan pe mosiile din
com. Racäciuni ; Ana G-1 Catargi:
Caiutul; Gh. Strat: Horgesti
; Negroponte : mosia Grozesti.
Epitropia Caser Sf. Spiridon
din Iasi stapineste mosil pe teritoriul
comunelor Blägesti, Valea-luT-Ion
; in Tirgul - Trotus :
Slänicul; In Bogdä.'nesti : Rusi ;
In Tirgul-Ocna : Magura.
Statul sta'pineste mosiile de
munte : Ca5inul, impärtit inteun
trup cu padure i alte doua
fárá padure ; Bogdana si Heltin'
cu paduff. Mar sunt cu
durl mosiile : Laposul, Plopul,
Lucacesti, Lucacesti-Titesti, Frumoasa,
Pirjolul, Nasoiesti, Ce-
tatuia, Poiana, Tirgul Gloduri,
Prajesti, Hertiona sunt mosif de
&imp ; asemenea si Tisa-Silves
tri, Pancesti, cu padure si Letea
cu Silistele, parte din Ca
lugara i Letcani (Racova), fara
padure, care sunt destinate a se
parcela in lotun mid, care se
vor vinde locuitorilor fa'ra, pamint.
Mal sunt multe mosiT care
apartin razesilor märuntT.
Mosiile si acareturile judetu
luT sunt : inoiile Ilieti, Ripa-
IepiT i Chetris ; apo/ casele
Busuioc.
ImproprietaritI, in urma kgei
din 1864, aü fost 20181 locui
ton cu 72454,26 hectare pa.
mint In tarina si in vatra satuluT.
Insurätel s'ati improprietärit
1268 Cu 4080 raid pamint. Rufetasir
OcneT (v. a. c.) in numax
de 1602 posedä, 13442
hectare.
Industria. Judetul Bacau este
unul din judetele cele mal industriale
ale ValreT, cu un viitor
mare, de vreme ce in muntiT
saT sunt numeroase mine de tot
felul si patru ape man torentiale.
Dona industriT mad extractive
are judetul Bacati : I. a
sarei, in puterea monopoluld
Statulur, i anume la salinele de
la Tirgul-Ocna, care dan sare
de o calitate superioara celorlalte
mine de acest fel din tara;
2. a petroleuluf, care din cauza
abundenteT minelor de pacurd,
In multe localitatT din acest judet
a fa'cut sä se infiinteze peste
30 rafinarit, care pe ling ca
dati aproximativ 40000 hectolitre
petroleu pe an, mar dati parafina
(Mandstirea Casinul si
Moinesti) si alte extrase. Industria
petroleulur a progresat mult
In acest judet de chid s'a inceput
la Moinesti si Solontul o
exploatare de catre fostul proprietar
Theiler si care azi se