Untitled - upload.wikimedia....

BACX/Y 164 nAcX1)
intinse pa5unT, care nutresc oile
caprele din judet.
Culturile cele mal bune se
pot vedea pe mosiile Finttnelele,
Spineni, Calugara- Mare,
Valea - Seaca, Faraoani,
ciuni, Gioseni, Horgesti, Dealul-
Mare , Ungureni , Parincea si
Petresti.
Cultura tutunuluT inflorea, Inainte
de stabilirea monopoluluT,
prin comunele Blagesti si Valealul-Ion,
care produceati tutun in
valoarea anuall de 150000 leTo.
Finetele sunt in unele locurI
putine si de proasta calitate,
din care cauza locuitoriT de pe
acolo isr desfac vitele pe preturl
reduse.
Cultura yid are in judetul
Bacau locurf binecuvintate, mar
cu seama in Tirgul-Ocna si pe
coastele dealurilor despre V. de
Bistrita. In anul 1890 viile ocupaii
o intindere de 3650,76 hect., si
au produs 1903,47 hectol. vin
negru si 85598,75 hectol. vin
alb; iar, dupa controlurile divizieT
filoxerice (1891), viea lucrätoare
ar ocupa 48,58'/2 hect. si
cea nelucratoare 248'2 hect. In
anul 1890 s'a maT fácut in district
14606 hectol. tided de prune;
750,58 hectol. rachiu de tescovial
si de drojdit ; 9930,58 spirt
de bucate si 14 hectol. otet de
vin.
Toti muntil din partea vestica
a judetuluT sunt Imbracatl cu
padurT seculare de arborf, parte
rasino5T, adica cu esente, ca: bradul,
moliftul i pinul, si parte
foio51, ca stejarir, fagiT, arinir si
mesteacaniI.
In partea estica, cele doua
rindurr de dealurT din dreapta
stinga Siretulul, sunt imbracate
si ele cu padurT de stejarl
si fagl; lar prin lund sunt:
plopT si rachitT.
Padurile Statulul din judet, in
numair de 23, dintre care nu-
mar 8 amenajate cu plan de exploatare,
ocupa o intindere de
61914 hect.
Casa Sf. Spiridon posedd 4
padurT, toate ingrijite i ocupInd
7184 !hectare, iar padurile
particulare mal intinse si
mar bine ing-rijite stint padurile
Doftana, Beleghetul, Comanesti,
Palanca, Glodisoarele, Ludasi,
Flocesti, Tetcani si Fintinelele.
Industria cherestelei de brad
si de molift a luat avint, favorizata
fiind de inmultirea soselelor
si a cailor ferate, si ast-fel
s'a si ra.spindit cultura sistematica
a padurilor.
Raposatul Print Schoenburg-
Waldenburg a intreprins pe mosia
sotiet sale, Fintinelele, o cultura
de padun sistematica, iar
dupd moartea printulur, s'a continuat
si se continua, de vaduva
sa, cu mare activitate. La Fintinele
s'au facut si se fac plantatium
noua de padure de brad,
molift stejar, din cele mat bune
esente. Aceste saditT sunt astad
foarte frumoase si progreseaza
invederat.
De altminten padurile sunt
mat toate amenajate si numar
brazil eel batrinI sunt supusr
taieriT, dupà sistema de grAdinarit.
Industria cheresteleT nu
ameninta existenta paduril de
brad, cacT exploatatoriT sunt indatoratT,
prin contractele lor, a
feri padurile de toate daramaturile,
adunindu-le in gramezT,
spre a le pazi de incendiu.
AstazT, de chid padurile au
dohindit un pret mal mare prin
calle ferate, atit Statul, cit
proprietarT, iau masurT
maT serioase pentru a le scapa
de foetid. Incendiile aü devenit
mult mal rare. Codrul mare de
brad era amenintat prin exploatarea
neregulatà din trecut. De
la crearea cailor ferate incoace,
exploatarea a Inceput a fi re-
gulata i vedem ridicindu-se tinerit
de brad in toate partile
cite nu ai fost arse in trecut.
Adevaratul inamic al paduril sunt
fácatorir de tele, care incendiaza
padurile, In mod sistematic, mal
in totf anir, in timp de seceta
spre a lati locurile de imas.
Padurile ocupa tn judetul Baal'
o intindere aproximativa. de
250000 hect. Multe din ele insä
sunt distruse prin ardere. Se
intimpld adesea ca facatorif de
rele sa le dea foc din mat multe
part' i atuncT totul este redus
in regiunr desolate.
Animale. Padurile seculare
si mat cu seama cele de pe
muntiT Comanestilor sunt foarte
bogate in fiare salbatice i vinaturT
de tot soiul, precum: urst,
lupT, risT (lynx), cerbT, caprioare,
mistretl, vulpi, cocost negri de
munte l glinusi ; in piraie sunt
pastravi, si în dun mreana,
lin, crap, stiuca, clean si ochean.
Vinatorea de ursT se face cu mare
pericol, mat cu seama iarna,
cind ursiT se retrag in barloage
(vizuinI). Acolo, intre stinci, se
duce vinatorul, se prezinta la
gura barlogului, provoaca pe urs
ca sà iasá i atund se intimpla
adese-orl lupta crincena, corp la
corp, intre animalul salbatic
vinator. Sunt vinatorI, destul de
curagiosT, care infra in vizuina
ursuluT, chid ursul nu vrea sa
iasa, i atund lupta urmeaza in
subterana.. La Comanesti s'a intimplat
epizode inspaimintatoare
la asemenea vinatorI, si chiar
nenorocirr.
Chid lemunte nu este ghinda
si cind nu se face niel smeura,
mincare favorità a ursilor, atuncl
aceste fiare neavind hrana la
munte, se coboarä prin luna luI
August din muntir eel marT, se
apropie de poalele lor si se hranesc
acolo cu porumb, ciad este
Inca in lapte. Pe mosia