Untitled - upload.wikimedia....

BACAt 168 BACXt1
mind corpul subteran al dealurilor
dui:4 acest mal, care este
de formatiune eocenica superioara.
Stratul ce se exploateazd
da anual 17000000 kilogr. sare,
care socotindu-se 9 lei suta de
kilogr. cum se vinde in localitate,
aduce statuluT un venit de
leT 1350000 (vezr Tirgul-Ocna,
saline). In multe partT la Grozesti,
la Dealul-Nou (Sdrata), etc.,
se gaseste sarea chiar la suprafata
panaintuluT.
In partea muntilor se exploateaza
pleura, din care se extrage
petrolul, maT cu seama
la Tetcani, Cimpeni (petrolul
galben pe Dealul-Pirjol) , Solontul,
Stanesti, Valea-Arinilor
(Tazaul), Moinesti, Comanesti,
Doftana, Tirgul-Ocna, Hirja ,
Man astirea Ca.sinul, etc. Pro ductiun
ea anuall este de 7000000
kilogr. petrol, acum vre-o 20
de anT nu da nicf sfertul din
productiunea de astazT.
Straturile de carbunT de pamint,
de formatiune mal noul,
lignita, care se gasesc la Brusturoasa,
Comanesti, Darmanesti,
Doftana si Caiutul (Ursoaia), nu
se exploateaza. Lignita de la
Comanesti, expusa si premiatä.
la Paris In anul 1867 cu ocaziunea
ExpozitiuneT din acest
oras, este de o calitate foarte
bung..
Ozocherita, sau ceara de pamint,
s'a gasit nu numaY la Moinesti,
la Solont, ci si in Valea-
SlaniculuT, aproape de T.-Ocna;
dar nu se exploateazd de cit la
Solont. Cele doua puturT de ozocherita
de la Solbnt dail 700
pana la 800 kilogr. pe saptämina,
care se transporta la Moinesti,
unde se rafineaza In fabrica d-luT
L. Löbel. Parafina ce se extrage
de ad i se vinde, cea galbenä,
cu 2 leT 50 b. kilogr. si cea
alba, Cu 3 leT kilogr.
Piaträ de var se gaseste la
Grozesti, din care se scoatp var
hidraulic de o foarte bund calitate.
Cariere de piaträ de var se
gasesc la Radeana, la Valea-
Seaca (c. Bogdana) si la Soiont,
care dad un var de o calitate
prea blind. S'a mal gasit un fel
de marmura (alabastru), in multe
localitatT dintre Tazläul si Siretul,
cea ce face sa se presupuna
ca exista blocurT marl subterane.
Gips se gaseste la locul numit
Domnita (v. a. c.).
.Apele minerale. In acest judet
se gasesc cele maf vechT
si maT renumite ape minerale
din tara.
Baile Slänicul , a caror exploatare
dateaza de la inceputul
secoluluT, urmeaza progresind in
fie-care an. Ele sunt alcaline, muriatice,
sulfuroase si feruginoase,
In numar de io izvoare; s'au
descoperit si altele, care nu sunt
Inca intrebuintate.
Baile Nastäsachi, din coastele
TirguluT-Ocna, contin aceleasT
elemente ca cele de la Sldnic,
cu micT diferente.
Bäile Sarata (Dealul-Nou), nu
departe de Bacau, contin sare
multa si iod.
Apele de la Tirgul-Ocna numite
Vilcica, ce se scurg de la
saline, sunt särate si iodurate.
Ape sarate numite in genere
Slatine, sunt aproape pretutindenT
in acest judet si aun me :
la Grozesti, Mängstirea Casinul,
Berzuntul, Solontul, Podurile,
Valea-Rea, Valea-Mare, Valea-
Arinilor, Luncani, Slobozia-Luncani,
Basesti, Magiresti, Schitul-
Frumoasa si Sänduleni.
Ape sulfuroase numite in genere
Puturoase, se gasesc prin
comunele Grozesti (Puturosul),
Gropile (Ruptura si Puturosul),
Magiresti (Stänesti), Solontul si
Cucuieti, pe Valea-TazlauluT.
Ape acidulate, numite in ge-
nere de popor BorghisurT, se
mal gasesc prin Valea-DoftaneT.
Pe teritoriul comuner Grozesti
s'ati gasit ape feruginoase,
la Hatman ; ape carbonice se
afld tot in aceasta comunä. la
dealul Albert; iar la Manara
sunt emanatiunT de gazurT si
apa, care tisneste din pamint
pana la o inaltime mare.
In comuna Vasiesti, pe piriul
Glodul, se gasesc izvoare, numite
de popor capa de gua»,
cacT are credinta cä. acele, ape
tamaduesc gua.
6) Vegetale. Clima racoroasa,
calitatea buna a soluluT, mal cu
seaml in sesul Siretulur, multimea
apelor curgatoare care
adapa vaile, toate acestea sunt
tot atitea cauze ce fac din jud.
Baca una din cele maT manoase
partr ale tareT. Pe linga calitatea
exceptionall a soluluf sä.ä, se
adaogd, precum vazurdm, bogatiT
naturale ascunse in muntI,
care insa numaT in parte sunt
exploatate.
Paminturile de cultura nu ocupa
nicT un sfert din intinderea
judetuluT, adica 97907,42
hect. din 411318,90 hect., intinderea
intreguluT judet.
La cimp se seamana mg mult
gnu rosu de Roman, pia de
Banat si orz ; la munte, porumb,
secara si ovaz de foarte bung.
calitate.
In judetul Bacau, prin introducerea
unor metoade mal bune
in lucrarea pamintuluT, prin intrebuintarea
crescinda a masinelor
agricole, se face plugarie
mare; iar, din cauza bund calitatT
a finetelor si a pasunelor,
animalele folositoare prospera,
asa c5. productul agricultureT
in acest judet, atinge cifra de
14000000 leT, dintre care numaT
9000000 pentru cereale si
alte plante.
In regiunea muntilor se afla