Untitled - upload.wikimedia....

BACX0 162 BACk6
9. Sira Grozestilor, care pleaca
din Runcul-Alb, desparte Oituzul
de Casin ; din ea se ramifica:
JO. Magura - CasinuluT, care
trecind prin Runcu se indreapta
spre manastirea Casinulut
. Sira dintre Casin si Susita
(jud. Putna) face parte din
munir Zabrauti, incepe in muntele
Coarnele i arunca spre Casin,
sirele: Sboina-Verde, Sboina-Neagra
i Virful-RazboiuluI,
apoI Halosul-Mare i Halosul-
Mic, si trece in directia rasäsituluT
prin Ursoaia (718 ni.), si
Suiul, chiar pe limita spre jud.
Putna. Ultimele ramurT ale acesteT
culmT sunt dealurile : arpanulm,
GoronuluT i Bilca, prin
com. Caiut.
Clima. Situatiunea geografica
a jud. Bacau determina si clima
sa. Regiunea muntoasá ce
ocupa., catre apus, mal' bine de
jumatate din intregul judet, impiedicind
intrarea curentilor maT
calzI despre S.-V. fac ca clima
intregulur judet sa* fie mar riguroasa.
Cu toate acestea, vaile
pe care le formeaza apele Trotusuliff,
TazlauluT, a Bistriter
Siretulur, constituesc atitea canale
de ventilatiune, menite a
mai egaliza i indulci clima. Mijlociile
de temperatura ale celor
sase lunI din primavara si vara
anuluI 1886 comunicate de d.
Hepites, directorul InstitutuluT
meteorologic al Rominier, sunt :
Martie . . + 0.7
Aprilie . + 6.1
Maiu + 12.5
Iunie +14.1
Iulie + 16.4
August + 18.0
Temperatura medie a anuluI,
dedusa din observatiunile directe,
plus minima, a fost pentru
anul i888: Letea + 7 °.6 ;
Bucuresti -F 8°.5, dedusa numal
din observatiunile directe
de la 8 a. m., 2 p. m. si 8 p.
m. A fost dar mal friguros anul
la Letea i probabil si pe sesurile
jud. Bacau, de cit in Bucuresti.
Caldura cea maT mare a fost
la Letea in zilele de 27 Iulie,
2 si 3 August, cu + 360.
In Bucuresti, in ziva de 16
August cu + 36°.8.
Frigul cel maT mare a fost
Ja Letea in ziva de 2 Ianuarie,
cu 25°.
In Bucuresti in ziva de 4 Ianuarie
cu 300.5.
Diferenta intre extreme a
fost dar :
La Letea de 610.
La Bucuresti, de 67°.3.
In anul J888, temperatura de
300.5 a fost cea maI scazuta
din toate cite s'a observat de
la 1857-1892.
Diferenta maxima a temperaturel
care s'a observat in cursul
uneT zile a fost : la Letea
23°, in zilele de 4 si 5 Octombrie,
intre + 350 si + 12° si
intre 32° si + 90.
In Bucuresti 210, la 24 Septembrie,
intre + 25° si + 4).
Mijlocia armara a variatiunilor
diurne a fost, la Letea 110.8;
In Bucuresti, 110.4.
Mijlocia maxinielor :
La Letea + 14°.6; in Bucuresti
+ I4°.9.
Mijlocia minimelor :
La Letea + 2°.8; in Bucuresti
30.5.
Mijlocilie anuale ale observatiunilor
directe :
8 ore a. m. 2. p. m. 8.p. m.
La Letea + 70.7 + 120.4. + 70.6
In Bucur. + 70.6 140.1 + 80.8
Zile de inghet:
La Letea, inghet partial 53;
inghet total 64 zile.
In Bucuresti, inghet partial
76; inghet total 57 zile.
Zile de vara (adica zile in
care maxima a fost de 25 grade
si mal* sus):
La Letea, zile 105.
In Bucuresti, zile 113.
In cea ce priveste repartitiunea
vintuluT dupá directiunT, vintul
dominant la Letea in 1888
a fost, in timp de noud lunT,
cel de N.; numar in trer hin/
ali predomnit alte directiunT: in
Ianuarie N.-V. in Martie S.-V.,
si in Iulie S. Directiunea principalA
cu care Nordul isT disputa
domnia era cea de Sud.
AcelasT lucru 11 gasim irisa si
maT pronuntat, cind studiem roza
vinturilor pe anotimpurr i maT
ales pe anul intreg. Aci vedem
ca. Nordul domina Cu 38.I8° o
si cd imediat dupa aceasta vine
Sudul Cu 22. I 7 ; ast-fel in cit,
pentru intreg anul 1888, nu ram'in
de cit 39.65 ° o pentru toate
cele-l-alte directiunT principale
ale rozeT vinturilor ; 20 ° o din
acest rest vin de la N.-V., urmind
deschiderile formate prin
valle BistriteI, TazlauluT si TrotusuluI
in zidul Carpatilor, iar
12 °/0 vin de la S.-V.
Putem face oare-care rezerve
asupra concluziunilor ce ar voi
cine-va sa traga din datele comunicate,
cae nu s'au putut
avea in vedere de cit observatiunile
facute inteun singur an,
anume in anul 1888, care
sub raportul meteorologic s'a
prezintat in toata Europa ca un
an exceptional.
Se poate ?lisa trage concluziunI
asupra climeT, din observatiunile
anulur 1888, fiind-ca
se gasesc diferente sistematice
late observatiunile facute in acelasT
an si in Bucuresti, a cara
clima a fost studiata de d. Hepites
pe temeiul observatiunilor
facute in timp de 32 de anT, de
la 1857-1888.
Proa'acjimm. a) Minerale. Judetul
posedd o bogatie nemarginitá
in straturile de sare de pe
malul sting, al TrotusuluT for-