12.05.2013 Views

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

BACALT 159 BACÀU<br />

Gropile la pasul Oituzul si de la<br />

esirea TrotusuluI din judet la<br />

piriul Lipsea; laturile neparalele<br />

sunt, pe de o parte lantul<br />

Carpatilor, de la pasul Oituzul la<br />

piriul Lipra si pe de altà parte<br />

o linie care de la satul Gropile,<br />

se coboara spre S.-E. paralel cu<br />

riul Trotusul.<br />

Configuraliuneatd rtmulur.<br />

Regiunt. Parnintul acestui judet<br />

se poate imparti in treI regiunI<br />

Regiunea dealurilor din<br />

stinga SiretuluI, de la hotarele<br />

judetelor Tutova i Tecuciu pana<br />

in valea sa, ocupind o intindere<br />

de 57996 hect.<br />

Regiunea sesurilor ce se<br />

intinde'de la malul sting al Siretului<br />

pana la o linie formatä<br />

de soseaua Adjud-Onesti-Helegiul<br />

i inainte In sus pe Tazldul<br />

pana la Tetcani, apof pe soseaua<br />

Bacau-Ocna pana ce da<br />

in hotarul judetuluI Neamtu, in<br />

apropiere de satul Balcani; aceasta<br />

regiune ocupa o intindere<br />

de 111672 hect.<br />

Regiunea muntilor tine de<br />

la linia mal sus descrisd i pana<br />

la hotarul judetului spre Austro-Ungaria,<br />

avind o intindere<br />

de hect. 241650.<br />

Idrografie fi orografie. Artera<br />

fluviala cea mal insemnata<br />

a judt.tului Bacau este Siretul,<br />

care II strabate in partea sa<br />

orientall. Toate apele secundare<br />

ce-1 udä sunt afluen1.I<br />

sub-afluenti ai Siretulm. Apele<br />

acestui judet sunt de munte, cu<br />

caracter torential in regiunea<br />

muntoasa. and este seceta sunt<br />

aproape uscate, dar indata ce<br />

ploua, ele se umfla si se revarsa<br />

fIctnd mar' stricaciunI ferastraielor,<br />

podurilor, holdelor i chiar<br />

locuintelor satestI.<br />

Pe malul sting al Siretuluf,<br />

In regiunea dealurilor, avem ca<br />

afluenti ai lui:<br />

I. pirtul Odobul.<br />

Piriul-MoriI.<br />

Racataul.<br />

Dienetul.<br />

Fulgerisul.<br />

Tot 'in aceasta regiune insd, la<br />

extremitatea ef orientalä., curg :<br />

piriul Berheciul care dupa<br />

ce primeste Blidariul, Rahova,<br />

Viea-Popir, Ungureni , Runcul,<br />

Bota, Piscul-Eaculur, Stanistea,<br />

Troienita, Poenile i Ghirineasa,<br />

se varsa in riul Birlad<br />

piriul Dunavaul care se<br />

varsa tot in riul Birlad.<br />

Cei cinc' prinn afluenti dii ecti<br />

ai Siretului sunt despartip de<br />

cei doI ultimr, tributad al<br />

printr'o serie de dealun<br />

zise ale Birladulw, care prezintd,<br />

pana in malul Siretuluf, la satul<br />

Dienetul, urmdtoarele piscurI :<br />

B Lidariul, Rahova,Viea-Popir, Ungureni,<br />

Bota, Piscul-Lacului, Stanistea<br />

, Troienita, Piscul-Popir,<br />

Poenile i altele.<br />

Din acestea se ramifica spre<br />

Apus alte trel sirud de dealun :<br />

unul desparte Odobul de Piriul-<br />

Morii sau Valea-Mare, prezintind<br />

piscurile: Tu tova, Tigara,<br />

Trestia, Bobeica, Brusturosul<br />

altele.<br />

Al doilea desparte Racataul<br />

de Valea-Mare i Siretul, prelungindu-se<br />

pana la satul Gura-<br />

Racklul, avind piscurile : Cucuieti,<br />

Dealul-Corbului, Porcari,<br />

Giurgiul, Dealul-Bisericil si altele.<br />

Al treilea Or desparte Dienetul<br />

de Fulgerisul cu piscurile<br />

: Poenilor, Stilpul, Dealul-<br />

Mare, Hämeiul i Dienetul.<br />

Despre rasarit, servind de hotar<br />

judetului Bacati, aflam o alta<br />

ramificatiune de dealud, care<br />

desparte Berheciul de Piriul-ZeletinuluI<br />

i prezinta piscurile :<br />

Bdiceni, Bainacul, Raiul, Spria,<br />

Tarnita,Padureni, Petresti, Domnita<br />

i Berheciul ; iar altul<br />

mic ce se intinde 'filtre Berheciul<br />

i Dunavatul, avind piscurile<br />

: Coroiul, Clenciul, Magura,<br />

Palanca si Dobriana.<br />

In regiunea sesurilor se largeste<br />

cimpia cae incepe de pe<br />

malul sting al Siretului , prelungindu-se<br />

pe malul sati drept,<br />

unde se confunda cu a riulm<br />

Bistrita, fiind-ca ultimele ramurele<br />

ale muntilor Bistritef-Mari<br />

se sfirsesc maI sus in judetul<br />

Roman.<br />

De la Bistrita i Siret in direcia<br />

apusuluI se ridica tarimul<br />

incetinel, uniform, si este d'abia<br />

brazdat de catre mira piraie,<br />

parte tributare Bistritei i SiretuluI,<br />

curgind spre E., parte cu<br />

scurgere spre V., in Tazlaul-<br />

Mare i in Trotusul ; ele sunt<br />

despartite la izvoare de slabele<br />

ramificatiunI ale muntilor Tazlaulw,<br />

cae venind din judetul<br />

Neamtu, se prelungesc spre S.-<br />

E., mal' intiiii t'Are Bistrita<br />

Tazlaul-Mare l apor intre acesta<br />

Trotusul pe de o parte, lar<br />

pe de alta parte, spre Siret;<br />

apoI ele pdrasesc teritoriul jadetuluI<br />

spre a pdtrunde in judetul<br />

Putna, cu numele de sirul<br />

Ciortolomuluf.<br />

Cele mal insemnate piscurI<br />

ale acestei serii de dealud, cae<br />

Imparte in doua sectium longitudinale<br />

regiunearsurilor, sunt:<br />

Pescareni, Opcina, Boita, Sacrie§ul,<br />

Craciuna, Piatra, Casandra,<br />

Capul, Dealul- ipotelul, Buda,<br />

Comoara, Tiganul, Prajila,<br />

Dealul-BuzeI, Andriesesti, Cornetul,<br />

Chicerea, Capatina, Runcul,<br />

Plesa, Tocila, Dealul-Manas-<br />

Piscul-Stinir, Magura, Calugara<br />

sati Dealul-Mare, Magura,<br />

Sohodolul, Runcul, Trestia, Teleanca,<br />

Bosoteni, Pietricica,<br />

runta, Dealul-Nou, Dohotariul,<br />

Plopul, Bradul, Timpoia,<br />

Cleja, Ciungul, Piatra-Vinata,<br />

Balaneasa, Magura, Ar§ita,

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!