Untitled - upload.wikimedia....

BAC-CIAU 167 BACAU
Bac-Ciaus, 'fria, in jud. Tulcea,
pl. Babadag, pe teritoriul
com. Atmagea ; izvoreste din
dealul Bac-Ciaus, de la poalele
sale nordice, trece pe sub ele,
se indreaptl, spre rdslxit, avind
o directiune generala de la S.-
V. spre N.-E.; curge pe la poalele
dealultd Echili-Orman, unde
se uneste cu piriul Valea-Jidini,
amindoug unite sub numele
de Bas-Chioi merg de se varsl.
tn piriul Taita, pe dreapta lui,
putin mal' sus de satul Bas-
Chioi, lingá viile lui; cursul
este de 4 kil. (neunit cu Valea-
Jidini); curge prin pAclurt i livezi,
brIzdind partea apusanä
a pläiT i rlslriteanl a com.;
pe ma'ul säü merge drumul comunal
Atmagea-Bas-Chioi,
Bac-Cuiusu, sat, in jud. Constanva,
pl. Silistra-Noul, catunul
com. rur. Beilicu, asezat in partea
esticä a p1äii i a comuner
la 6 kiL spre de resedinta
Beilicu, pe ambele maluri
ale váit Bac-Cuiusu, la poalele N.-
V. ale dealultu Echi-Iuiue-Alceac.
Teritoriul sAu se mlrgineste la
N. cu com. rur. Mirleanul si Aliman
; la E. cu cdt. Polucci (al
com. Enige din pl. Medjidia),
la S. Cu com. urb. Cuzgun,
la V. cu cdt. Demircea.
Relieful sl.d este foarte acci-
Dealurt sunt : Chior-Cuius (alt.
121 m.) la N., Bac-Cuius-Bair
(alt. IOI m.) la V., si prelungirile
apusane ale dealurilor de pe
hotarul de rásl.rit : Polucci (alt.
78 m.), Azur-Culac-Bair (alt. 82
m.) i Echi-Iuiuc-Olceac, cu virful
Cuzgun (alt. 181 m.) ; ele sunt
acoperite cu finete i pl.cluff intinse
i frumoase; movile sunt
putine i neinsemnate.
Cursurt de apä nu are cdtunul,
ci numal väi intortochiate,
futre carI: valea Mirleanu la V.
adiacenta sa valea Bac-Cuiusu
prin mijloc, treeind prin sat,
Tiutiuluc-Ceair prin coltul N.-E.
Clima in general este friguroasd,
dar sdratoasd.
Intinderea totall e de 965
hect., din carI 56 hect ocupate
de vatra satulur i grddinI.
Populatiunea sa se ridicl la
5 fam. Cu 21 sufl., ocupindu-se
Cu cresterea vitelor.
Bac-Cuiusu-Culac, vale, saa alt
nume al vair Mirleanu, judetul
Constanta, nume ce-1 poartd de
la capatul säü i pana la satul
Bac-Cuiusu. Sub acest nume valea
se desface din poalele apusane
ale dealuluT Echiu-Iuiuc-01ceac;
se indreaptd spre miazànoapte,
avind o directie generala
de la S.-E. spre N.-V., brdzdind
parte& N.-E. a pläii, pe
cea orientalä a comuneI Beilicu
si pe cea sudicä i centra1ä a
cdtunuluI sda Bac-Cuiusu ; drumul
si-1 face numaI prin paclurf;
este tliatä de drumul judetean
Ostrov-Cuzgun ; ea este dominatd
de dealul Echi-Iuiuc-Olceac
anume de virful cel inalt
Cuzgun.
Bacalbasa, vechiti han salí ratos,
pe teritoriul com. Tulucesti,
pl. Siretul, jud. Covurluiti, pe
soseaua judeteang, la deplitare
de vr'o 12 Idl. de la GalatI.
Numele Ii are de la fostul proprietar
al mosier respective Bacalbasa.
De la acest punct, drumul
se imparte in doud, care
Birlad-Falda i atre Cuca.
Bacalul, deal, in jud. Fdlciu, pe
teritoriul com. Bazga, pl. Podoleni,
in partea de N.-V. ; a fost
acoperit cu paclure; acum e loc
de culturà.
Bacargic-Tepe, moviM, in jud.
Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul
com. rur. Gargilacul, este
asezat pe culmea dealulul Moavind
o inlitime
de 35 metri, dominind prin
sa cltunul Gargilacul-Mic,
lacul Gargilacul, drumul ce duce
de la Cara-Coium la Chior-Cesme
si marea ; este punct trigonometric
de I-iul grad ; este
asezat in partea rgsáriteanä a
sudicA a comuna i rdslriteana
a cAtunului Gargila.cul-
Mic, de care se aflA departe cu
kil. ; este artificiall si este
acoperitä toatA cu verdeatd.
judef, numit ast-fel de la
capitala sa. Unul din cele 32
districte ale Rominiet, i unul
din cele 13 ale Moldovei, intinzindu-se
de la sesul Siretultu
pana in creasta muntilor CarpatT,Ia
hcrtarul täril spre Ardeal,
coprinzind valea de jos a Bistriter
i aproape intreg cursul
TrotusuluT. Teritoriul sIti de
411318 hectare se coprinde intre
46° si 46°,42' latitudine
intre 23042',35" si 24°,55'
longitudine Est. Lungirnile cele
mai marI ale judetulul sunt : in
senzul de la N. la S., mlsurat
pe merid. 24°,26',30 de 72000,
m., lar in sensul de la V. la E.,
mdsuratl pe paralelul 464, ',
30", de 92475 m.
Hotarele. Teritoriul sed se
mIrgineste: la N. cu judetele
Neamtu i Roman ; la N.-E. cu
judetul Tutova ; la E. cu judetul
Tecucia ; la S.-E. si S. Cu
judetul Putna; lar la Vest cu
Transilvania. Hotarele amlnuntite
sunt dupl cum urmeazl. :
a) Hotarul cu ju'd. Neamtu,
incepe in granita despre Ardeal,
aproape la 3750 m. la Nord de
muntele Ciuclomir ; apoi hotarul
merge in directie generall
cdtre E.; inconjoarà izvoarele
apet Caminca si ale apei AsAul,
de unde, in acest senz, aproximativ
la 2 r000 ni. hotarul ur-