Untitled - upload.wikimedia....

BABELE 155 BABII (VALEA-)
tor, in partea dreapta a soseld
caleI ferate Turnu - Severin-
Virciorova. Despre aceste babe se
povesteste urmatoarea legenda,
care s'a transmis din tata in fiti,
numita legenda babel Dochia
a fiulul saz Dragomir :
«A fost o baba ce se cheuta Dochia,
care aves turme de ol sumedenic, cimpil
talase, mutO dealurl f't vil', pe care le
stiptnea. Aves fi un firt, ce se numea
Dragomir, i nori, femee bunä ; dar
baba fiind din tire cam rea, nu traia
bine cu nora-sa, cura fac mai toate soacreta
cu nurorile, i ca si-I gliseasci vira,
spre a o urt i fiul sdü Dragomir, a trimes-o
la rhl s spele douil fehni de Bina:
albä fi ltná neagri. Una albi s'o
faca neagri, fi pe ces neagrii s'o faca
albi. Nora-sa a &cut Iba alba, "magra,
lar Ilna neagra a tot spinat'o fl ea alba
nu s'a mal ficut, din care pricina, biata
'toril era tot mihniti. Intr'o zi pe cind
ea spala la Mi neagrii, D-zeti (unil zic
Sf Petru) a venit la ea fi a itntrebat'o :
de ce efff necajiti, fi tot spell la Itni..?
ea i-a spus ca a trimes'o sosera-sa sa
spele tina alba pana o lnegri fi pe ces
neagra pana o albi. Ea a ficut tina alba
neagra; lar pe a neagri o tot spall
nu se mal face albi.
Atunct D-zeu i-a dat o chiti. (buchet)
de ghiocel pe care si o duel soacra-seI;
i-a dus'o fi baba vazInd ghioceil a strigat
pe fiul sau Dragomir: cDragomire al
maichil 1 uite a hillorit ghloceil, a venit
primavara i nol nu am mal pornit oile
la multes. Nora-sa lar s'a dus la riu sa
spele Tina neagrii ca sa o faci alba. D-zeu
lar a venit la ea, hisi schimbat, fi iar
a Intrebat-o ce tot val la llna neagri ;
ea lar i-a spus eft a tairnis-o sosera-sa,
sd spcle nua nesga pruiti o albi.
Atunct D-zeu i-a dat o chita de fragt
coapte, s'o dual. soacrai. Ea i-o duse,
fi soacra-sa Dochia, VizInd fragile, iar a
strigat pe fiul Dragomir: «Dragomire al
maichb. I uite, s'au copt fragile, avenit vara,
noI nu am mal pornit oile la mente,
si le maburam«.
Atunci baba Dochia a luat pe ea
nona cojoace fi a plecat cu oile, cm fiel
san Dragomir la mente. D-zeu a potrivit
aluna, fi a pus freí zile de ale verel,
de era o caldera mare In cit baba abea a
atlas oile la mute; lar dupa treI zile a dat
ploae edidicici, spot o sloati de s'ail udat
toste cojoacele babel, fi ea le-a lepadat cite
anal, cite tuaul, pina a ramas numat cu
unul. Pe urma s'a pus un ger tare, de
Inghqa lemnele fi plesneali pietrele, si
baba n'a mal putut suferi gerul o a mers
la fiul suui Dragomir, care era de altä
parte, fi vii2Indu-1 i-a zis: «Dragomire al
maichil I Lumea moare i plesnefte fi tu
chnl in finaren Dar el era mort fi Ingheof
ce sloete de ghiafil la gura; apol
a Ingheiat fi baba Dochia ca oI ce tot,
fi s'a prefi'cut in loil de piatra fi se aflá
pind in zina de asta-z1, reprezentati In
acebt jude; prin sttucele numite Babele
din boldul Babele, muntele Matorapi
prin stincile numite Babele dintre com.
rur. Balta i com. rur. Gornovio.
De atuncI lumea a numit zilele de
la z fi pini. la 9 Martie «Babe«, numind
baba de la tutti Martie, baba Dochia,
lar pe ces de la nouá Martie, patru-zed
de mucen4t.
Legenda babel Dochia se povesteste,
atit de populatiunea
munteana din judetul MehedintI,
eh si de locuitorh muntent vechi!
cu nof, bine inteles de cez
de la poalele Carpatilor. Ea maI
exista si la RominiI MacedonenI.
P oporu I Ro m'in celebreazd prin
obiceiu, inca pana astazI, numele
Dochie la i Martie de ziva cuhioaseI
Evdochia, careea fi consacra
cele d'inth zile ate primIvereI
ast-fel numite Babele,
lar a noua zi, noug Martie, cind
se serbeaza Sf. 40 Mucenict sati
MartirI, copiI au obiceiul a bate
parnintul ca ciomege i topoare,
zicind vorbele :
Tuna ger fi
Si so facl vremea buna ;
Si pornim plugurile
Si brizdam mofille.
lar batriniz fac turte din Mina
de grill i porumb pe care le
impung Cu teava, le coc si le
maninca unse ca miere de stup
ceI mal betivI fin a bea 40
pahare de bautura, tuica satl
vin, in onoarea celor 40 de Martin.
Babele, vale, judetul Mehedinti,
numita i Valea-Babelor, in com.
rur. Ilfovatul, plaiul Cerna.
Babele-Mari, lac, in insula Balta,
jud. jalomita, pl. Ialomita-Balta,
teritoriul com. Dudesti.
Babele-MicI, lac, in insula Balta,
pl. Ialomita-Balta, jud. Ialomita,
teritoriul comund Dudesti.
Babe§ul, Zänoaga i Bratocea
(Muntii-), mofir ale statuluT,
in jud. Prahova, pendinte
de manastirea Znagov, care pe
periodul 1888-93 arendat
Cu 280o leI anual.
Babewl, munte, la N, de com.
Maneciul-Ungureni, plaiul Teleajenul,
jud. Prahova, udat de
piriul Cheia la N. si piriul Babesul
la S.
Babe§ulaseidure a statului, in jud.
Prahova, in Intindere de 850
hect., pendinte de com. Tesila,
pl. Pelesul.
Babe§ul, pirig, in jud. Prahova,
izvoreste din muntele Babesul,
curge de la N.-V. catre S.-E.
si se varsa in riul Teleajenul,
pe malul drept, in raionul comund
Maneciul-Ungureni, plasa
Teleaj enul.
Babetui, cdtun, al comund Panataul,
jud. Buza'a, Cu 14 locuitoil
si 3 case.
Babetului (Lacul-), /ac,rnic, in
com. Panataul, catunul Babetul,
jud. Buzau.
Babetului (Coasta-), ftddure, in
com. Panataul, jud. Buza, 8o
hect., face un corp cu Caldura,
Malurile i Nicioaia ; proprietate
mosneneasca.
Babff (Dealul-), deal, jud. Mehedinti,
in com. rur. Basesta.
Babii (Valea-), vale, in comuna