Untitled - upload.wikimedia....

BABADAG 152 BABADA
frumoase, case cu aspect placut
; avea ca la 100.000 suflete.
Navalirea i jefuirea barbarilor,
lipsa de cal de comunicatie, l'a
fácut sa decadd. Cind se va face
catea ferata Tulcea - Babadag -
Constanta, atuncT poate ca sl-ar
reclstig,a intreaga insemnatate de
odinioara.
Babadag, lac insemnat, in judetul
Tulcea, :plasa Babadag, pe
teritoriul comuna urbane Babadag,
si pe acela al comunelor
rurale Zibil, Enisala si Congaz
; este situat in partea rasa:
riteana a plasir; este format
de revarsärile mareluT ezer Razelm,
de aceea apa luT este sarata
i amara. El are o forma
lunguiata-eliptica., cu o directie
de la N.-V. spre S.-E. Lungimea
sa cea mar mare, de la satul-Noù
pana aproape de Enisaia,
este de I I kil. i latimea
cea maT intinsa, intre Babadag
si comuna Zibil, este de 3 kil. ;
iar suprafata sa total& este de
16 ka. sati de 160o hect. La
apus el are doul prelungirl :
balta Toprac-Chiopru i Coada-
BaltiT ; lar spre rasdrit, intre el
lacul Razelm, un stuf lntins
mlastinos le desparte ; numal
la miaza-noapte de acest
stuf un fir de apa stabileste comunicatiunea
intre cele doul lacurT.
De multe orl apa Razelmulul
acopera in mare
parte stuful despartitor si o pinza
de apa le uneste. De o parte
si de alta sunt dealuti carl isT
sfirsesc ondulatiunile lor de verzile
malurI ale laculuT, asa la
miaza-zi avem dealurile : Calabalic-Bair,
Chiuciuc-Suhat,Molfa,
Canara-Baba, Sultan-Tepe, Cosiu-Sol,
Ghel-Tepe, Iaila-Bair ;
lar Denis-Tepe, Tugarlea-Bair,
Dealul-din-Fundul-GavanuluT la
miaza-noapte. Malurile sale sunt
in general joase, numal linga
Babadag, i mal jos de Zibil,
sunt cam putin ripoase; lar linga
Satul-Noti si Zibil sunt joase
mlastinoase. Daca, de la locul
unde balta Toprac-Chiopru
comunica cu ezerul Babadag,
ducem o linie dreapta spre
rdsdrit pana la Cherhanaua satulul
si de aci, spre miaza-zi,
o alta linie dreapta pana
la poalele virfulul Chiuciuc-Suhar,
avem lacul Babadag imparta
in 3 partí': partea nordicä
i prelungirea numita Coada-Baltir,
apartin comuna Zibil,
600 hect. 'in total; partea Sudvestica
i jumatatea orientalä a
prelungird, Toprac-Chiopru, apartin
orasulur Babadag 600
hectare; partea rasariteand, 300
hect., apartine comund Enisala
si numaT jumatatea occidentall
a batir Toprac - Chiopru, I 00
hect., apartine catunuld Satul-
Noti al comuna Congaz. Basinul
sau este cel mal insemnat
din judet, avind o intindere de
800 kil. i coprinzind mal toata
plaza Isaccea, partea nordica a
1316.01 Babadag, si o mica parte
din plaza Tulcea. El este compus
din marele basin al riulur
Taita-Telita, al izvoruluT Telita,
al piriuluT Babadag si al altora
mar mid. In ele se varsd: la apus
pirtul Taita unit cu Taita ;
la Nord izvorul Telita i Valea-
Cairacul, la miaza-zi Sini-Dere,
Ada-Tirla-Cula, Tasli- Cula, Babadag.
El este foarte productiv
in peste, ca chefal, stiuca,
somn, une-on i rnorun. Locuitoril
din Zibil, sat asezat pe
malul nordic, se ocupa cu pescaria;
ceT din Babadag mal putin.
Pestele ad pescuit se consuma
in Zibil, Babadag, Enisala,
Satul-Nod. Pe malul sau
de la miaz5.-zi are si cite-va vii,
mar cu seatnä la gura piriuluT
Babadag. De-alungul lui, in partea
de apus, merge drumul na-
tional Tulcea -Babadag - Constanta.
Babadag, pirig insemnat, in pl.
Babadag, jud. Tulcea, pe teritoriul
comund urbane Babadag ;
izvoreste din culmea muntilor
Babadagulur, si anume din dealul
PahotnicaT-Haral; se indrepteaza.
spre miaza-noapte, avind
directie generala de la S. V.
spre N.-E; curge printre dealurile
Orta-Bair , Coium-Baba,
Canara-Baba, Sultan-Tepe, de-o
parte, la ra.sarit ; i Carada-Bair,
Caragidi-Bair si Ianchi-Bair, dt
alta parte, la apus. De-o parte
de alta pana la podul Duva,
pe ambele malurT, se ridica dealurl
inalte i acoperite cu padurT;
de la podul Duva intra
in orasul Babadag, pe care B.
uda de-alungul, de la S.-V. la
N.-E. si dupa un curs de 9 kil.
se varsd in ezerul Babadag, in
partea sudica a Ir, avind la
gura sa de-o parte 1"1 de alta
viile orasuld Babadag. Printre
numeroasele val ce se deschid
ints'insul, mal insemnata este
acea a piriuluT Doruchi-Dere;
pe malurile sale merge soseaua
nationala Tulcea-Babadag-Constanta;
positlunile ce el strabate
sunt foarte frumoase.
Babadag-Iol-Iuc, cleal insemnat,
in pl. IstruluT, jud. Tulcea,
pe teritoriul comund Tocsof,
pe acela al catunulur san Ritnnicul-d.-s.,
la hotarul catre comuna
Beidant. El este punctul
culminant al dealulur Dudan-
Bair ; este cuprins tntre piraiele
Curu-Dere si Sarighiol-Dere; are
inaltime de 197 in.; este punct
trigonometric de observatie de
rang-ul al 3-lea si prin inaltimea
sa domina asupra satelor Rimnicul-d.-s.,
Rimnicul-d.-j. (ale co..
mund Tocsof) i Sarighiol (al
com. Beidant) ; pe culmea so