Untitled - upload.wikimedia....

BABADAG 151 BABADAG
prac-Chiopru i la Satul-Noti ajungem
de unde am plecat. Forma
lur este aceea a unur trapez
neregulat; lungimea perimetrulur
este de vre-o 110 kil.; iar
intinderea totalg se ridica la
120 kil. patratl (sau 12000 hectare).
Marginile. Se margineste la
miaza-noapte Cu comunele rurate
Zebil i Congaz, de care
se desparte prin lacul Babadag
balta Topra-Chiopru, la miaza-zi
cu comunele Ciamurli-d.-j.,
Canlibugeac i Jurilofca ; la IAsarit
Cu com. Enisala, iar la opus
cu comunele Slava-Ruseasca
Armutlia.
Relieful solulur tine mar numaI
de regiunea dealurilor, afarä
de lacul Babadag. El este brazdat
de urmatoarele dealurr la V:
Iaila -Tepe (138 metri), Ghel-
Tepe, Asmalar-Bair (132 metri),
Sanchi-Bair, mal toate acoperite
cu paclurI in partea nord-vestica
a comuner; deatul Caragidi-Bair,
Carada-Bair (253 metri), cel mar
inalt din aceastá regiune dominind
i asupra orasulur Babadag,
din spre apus ; Acairac-
Bair (t47 metri) la miaza-zi, acesta
ca i precedentele acoperit
cu padurr; dealul Bairac
cu virful Bairac-Bair (196 metri),
dealul Balta-Bair, Culacula-Bair,
dealul Molfa, Canara-Baba, Calabalic-Bair
la rasarit, acoperite
parte cu pacturr, parte cu fiflete;
dealul Sultan-Tepe (69
metri), dealul Cosiu-Iel (43 m.)
la miaza-noapte, acoperite cu
verdeata ; iar in interiorul comuner,
la Sud-Estul orasulur se
afla. deatul Orta-Bair i prelungirea
sa Coium-Baba (233 metri),
unul din cele mar frumoase
si din care o priveliste admirabila
se desfasura inaintea ochitar
: intinsul lac Razelm, Babadag,
Marea in zare, dealul Bes-
Tepe in N., Denis-Tepe in a-
pus, Inchid orizontul vederer de
pe acest deal.
Apele. Nu sunt pirturi insemnate,
ci numar niste val, mar
tot-d'a-una sed, de si curg prin
päduroasele dealurr ale culmer
Babadagulur (cad toate deaturile
enumerate mar sus, fac parte
din culmea Babadagulul); cele
mar insemnate sunt : Sini-Dere
Ada-Tirla-Cula, la Nord-Vest,
varsindu-se in balta Toprac -
Chiopru ; Tirla-Cula la miazanoapte
i Vatea - BabadaguluI,
cea mar insemnata (12 kil.), ce
trece prin mijlocul orasulur, se
varsä in lacul Babadag ; Valea-
Nucitor, ce o udä la rä.sarit,
Gealtai-Deresi, afluent al dui&
Slava, o udd la miaza-zi. Baltile
de pe teritoriul ei sunt : Iezerul
Babadag la miaza-noapte, care
apartine deodata i comunelor
Zebil i Enisala; balta Toprac-
Chiopru la N.-V., acoperita cu
stuf.
Clima comuner este din cele
mar sdratoase din causa vecinätätiI
muntilor acoperitI cu päduff
; nu este riguroasä ci
mult temp eratd ; vintul de la mare
suflä des 0 i-o räcore0e; pia
cad destule ; boale prea putine
bintue comuna.
Ora011 este a§ezat pe ambele
malurI ale väleT Babadagulur, la
poalele nord-vestice ale frumosuluI
deal Coium-Baba; are una
din cele mal pläcute pozitiunI;
pleat cä interiorul nu corespunde
cu exteriorul; ni§te stn.de
inguste, pietruite ca piatra
de riu; case miel, cu aspect trist,
unele darimate, aratind cä nu
de mult barbaria a plecat din
aceste locurI ; cum el ¡ma afarä
din oras, spre miaza-zi, pozitiunile
devin din cele mar splendide
; o osea frumoasä ce serpueste
printre paduroase dealurr,
ce par ca niste muntl ; o
racoare in timput verer din cele
mar placute, iata ce i-a stabilit
reputatiunea i atractiunea din
timpurile cele mar vechr.
Orasul are 350 hectare intindere.
Populatiunea este amestecata
; elementul predominant
sunt Bulgarir. Sunt 781 familir cu
3101 suflete; dupa cult.: 1744
ortodoxr, 5 catolicr, 219 armenr,
17 luteranr, 905 mahomedanr,
205 mosaicr; dui:4 origine: 590
Rominr, 1088 Bulgarr, 668 Turcr,
169 Thad, 47 Rusr, 19 Greer,
17 Germanr, 219 Armenr, 207
Ovrer, 72 TiganT. Instructiunea
se predä in douà §coale primare,
una de bletr cu doT institutorr
§i alta de fete cu dour).
institutoare. Cultul religios se
exercitä. in 3 bisericI ortodoxe,
geamiT, I sinagogl.
In Babadag e: un oficiu telegraf-po0a1
al cdruI venit pe a
nul 1896 97 a fost de ler 7199
banl 25, impartit ast-fel : telefon
ler 62,50, telegraf ler 1071,20,
pasta ler 4704,70; un spital rural.
Calitatea pamintulur este mediocra
; padurr multe ; se seamäna
porumb, meiü, ovaz si legume.
Locuitorir se ocupa cu
agricultura, cresterea vite/or, industria
nu e mar de loc. Sunt
la apus viile Carada, dad vin mediocru.
Comerciul, din lipsa de
car de comunicatie, nu e prosper
; se importa cele trebuincioase
unur oras, coloniale, manufacturale
si se exporta lemne, cer eale,
vite i Una. Budgetul este
la veniturr de 27915 ler si la
cheltueli de 26986 ler, cu 584
contribuabili. Cal de comunicatie:
soseaua nationala Tulcea-
Babadag-Constanta ; sosele judetene
la Macin, Jurilovca,
car comunale, la diferite sate.
Babadag e un vechiti oras. ()data
ajunsese capitula Dobroger,
concentrase in sine tot comerciul
peninsuler ; aci rezida
pasa guvernatorul ; avea gradinl