Untitled - upload.wikimedia....

BABADAG 150 BABADAG
intinderea plasiT, i coprinzind
jumatate din marile lacurT si o
mica intindere acoperita cu stuf.
Dealurile ocupind 4r din suprafata
el, brazdind-o la apus, miaza-noapte
si miazA-zi. Cele mal
insemnate sunt : Culmea-BabadaguluT
cu virful Baba, 329 m.,
Topolog, Bas-Punar, Ciucurova,
Dautcea, Consul (323 m.). Cilicul
(405 m.), toate acoperite cu
intinse si frumoase padurl, numite
pAdurile Babadagulur.
Aceasta plasA este udatA la
miazA-noapte i prin mijloc de
riul Taita cu afluentil sAl piraele
Accadin i Telita ; Telita la asArit
; Slava-Rusg. cu afluentir
sal Slava-Cerkeza i Camena la
miazA-zi. Baltile sunt intinse
numeroase. Lacurile Razelm,
Babadag, Golovita, Zmeica
Sinoe comunica toate t'Are ele
si au o suprafata totala de 1800
kil. p5.tratT sau 180000 hect.
Sunt cele mal mar' din toata
Romtnia; produc peste chefal,
morun foarte cäutat.
Clima el este sanatoasa din
pricina padurilor celor intinse
si a aeruluT curat ce vine de la
mare, adus de continuele brize
dulcI ; plof potrivite, mar multe
ca in cele-l'alte plasT.
Intinderea totala a plasif este
de 1300 kil. pAtratT sau 13000
hectare, din care 3800 hectare
ocupate de vetrele comunelor,
25000 hectare ocupate de bAltr
si Io. neproductiv, lar restul dc
102000 hect. padurT si locurr
arabile.
Populatiunea sa este amestecata..
Bulgarir sunt in mal mare
numar dar cedeazg terenul incet-incet
Rominilor. Sunt 5000
familiT cu 20000 suflete, din
care 9000 BulgarT, 3000 RominT,
2000 Turcr-TatarT, 5000 RusT-
LipovenT, 1500 GermanT, restul
alte nattonalitatT, Greef, Ovrel,
Tigarif si Armenr.
Comunele carT compun aceastá
pl. sunt : Babadag, oras, resedinta
plAsir, in centru, nu departe
de lacul Babadag ; Armutlia,
com. rurall, cu catunele
Armutlia si Camber, in mijloc
pe riul Taita; Attnagea, la apus,
pe piriul Atmagea ; Bas-Chioi
cu cit. Bas-Chioi i Cineli, la
apus pe riul Taita ; Canlibugeac
cu catunele Canlibugeac si Pasa-
Cisla, la rasara, lingg. lacul Zmeica;
Caraman-Choi, la S.-E., pe
lacul Razelm ; Ciamurli-d.-j., cu
cat. Ceamurli-d.-j. i Cangagia,
la miaza-zi, pe piriul Slava-Rusg;
Ciucurova, (sau Slava-Cerkeza.);
Congaz, cu cAt. Congaz, Hagilar
si Satul-Nou, la E., pe ptriul
Talita; Enisala, cu cAt. Enisala
si Visterna, la rasarit, nu departe
de lacul Razelm ; Jurilovca
la S.-E., pe lacul Zmeica ; Nalbant
i Trestenic, la N. pe piriul
Tanta; Slava-Rusg. cu cat.
S lava - Rusa , Slava- CerkezA si
Teche, la miazg-zi i apus, pe
piriul Slava ; in total pl. are
com. urb., 12 com. rur., ce cuprind
19 sate.
S'au cultivat in pl. Babadag
37837 hect., din mil 28912 h.
cereale 5i 9125 hect. legume.
Calle de comunicatie sunt :
soseaua nationalg Tulcea-Babadag-Isaccea,
soselele judetene
Babadag-Macin, Babadag-Jurilovca
i alte drumurT comunale
ce unesc com. intre ele.
Aceasta pl. cuprinde vechiul
mutesareffic turcesc al BabadaguluT,
cu re5edinta In orasul Babadag
; avea 24 com. rur.; dar
la 1892, din ele 8 au format
o nota plasa aceea a IstruluT,
iar treT s'au dat nougT p1d5T a
IsacceT.
Babadag, com. urb., in jud. Tulcea,
pl. Babadag, jud. Tulcea,
Ja 440 54' 55" latitudine borealA
si la 260 21' 50" longitudine E.,
situata in partea centralg, a judetulur,
la 35 kil. spre iniaza-zi
de orasul Tulcea, capitala districtuluT
si in partea rAsIriteanl
a plasiT, a carel resedintA este.
Numele san este turcesc 5i
vine din cuvintele: baba=tatA,
pkrinte ,51 dagh=munte ; adicg
tatal muntilor, caer se credea
el dealul, la poalele cgruia este
asezat orasul, este cel mal tnalt
munte sa0 deal din Dobrogea
intreagg..
Hotarul ski amAnuntit este
acesta plecind de pe malul
nord-vestic al laculur Toprac-
Chiopru de ling5. cAt. Satul-Nou,
se indreapa mal întîiu sprt
S.-S.-V., urcind valea Sini-Dei-e,
pe la poalele dealurilor Tas-Bair
si Asmatar-Bair ; urca in dealul
Cara.gidi-Bair, de unde o ja spre
apus pe muchia luí pata la
poalele dealuluT Tasli-Bair; d'aci
o ja spre miazA-zi, taie %ralea
Cari-Iol-Dere, urca in dealul
Carada-Bair, se indreapta spre
rasarit pe muchia luí, o la apor
spre S.-E., taind valle Hribescoi-Hara,
Sevaiova-Hara ; lar de
la poalele dealuluT Camena, o
la spre rAsarit, taie soseaua nationall
Tulcea - Babadag- Con -
stanta, la kilom. 47, tale %ralea
Gealtai-Deresi i ajunge la poalele
moviler Visterna, de unde
o ia spre miaza-noapte pe la
poalele dealuluT Bairac Bair, ,
printre dealurile Balta - Bair s't
Stuparul, spre Nord-Est urca
coboara dealul Culacula-Bair,
taie valea Ceairelor, dealul Calabalic-Bair,
trece pe la poalele
moviler Chiuciuc-Suhat, ajunge
pe malul laculuT Babadag, il traverseaza
oprindu-se pe malul
opus la cherhanaua satuluT Zebil;
de ad se Indreapta spre
N.-V.-V., taie lar lacul Babadag
dealungul, pargseste lacul, taie
soseaua nationala la kil. 30, b
ja pe malul sudic al baltir To-