Untitled - upload.wikimedia....

AZUGA 145 AZUGA
preuna, formind riul Prahova.
Acest catun, ca i toata comuna
Predeal, este ocolit de muntI
traversat In lung si lat
de un sir neintrerupt de virfuri,
dealurr, piscuri i culnice, umbrit
cu pg.durI seculare, multa
vreme neumblate de picior de
om, udat de o multime de ape
cristaline, ce serpuesc unele linistit,
altele Cu o repeziciune
navalnica.
Azuga de azr, sad localitatea
unde apele Azuga i Prahovita
se intilnesc, formind valea PrahoveI,
s'a numit pana la anul
1881 Intre-Prahove, iar din acel
an, o data cu deschiderea
&el, s'a dat acesteI localitatl
numirea de Azuga, duph valea
ce din vechime poarta acest
nume.
Constructiunile ce se gasesc
la Azuga sunt : Casa Administratiund
Domeniilor CoroaneI,
casa os ; scoala, zidita din fondurile
bunuluI nostru Suveran ;
fabrica de ciment ; fabrica de
sticlarie ; gara si casa Blebea.
La poalele munteluI Sorica se
ridica cladirile fabrica de postav
si fabrica de salam.
Pe luncile Azuger se intinde
un sat nou, cu strade regulate,
compus din case frumoase
solide, pentru locuinta lucratorilor
fabrica de postav. Terenul
pe care este infiintat acest
sat, este dat de M. S. Regele,
proprietarul mosier, in mod grahit;
iar fabrica de postav, care
a &cut cu cheltuiala sa aceste
constructiI, vinde de vecI celor
ce voesc a se stabili definitiv aci,
case cu curtile lor, In pretul
costuluI i nutnaI cu conditiunea
d'a i se rambursa valoarea in
rate, pe termen de IO anI, ara
niel o dobinda. In sus, pe valea
Azuger, sunt fabricele de var
Aldasaro si Renard si in Susaiti
fabrica de cherestea Schiel.
8404t. Mareta DiOgiOnar GrOgnOICI.
Mara de luncile AzugeI, nu
sunt locurr proprir pentru aratura.,
ci numal de finete. Inainte
cu 40-50 anI, aci se cultiva
in si cinepa, cartoff si legume.
PomiI roditorr lipsesc cu
desavirsire.
Livezile i finetile sunt bogate
in plante graminee i leguminoase
din cele mal bune,
ceca ce da brinzeturilor de Azuga
o reputatiune particulara.
Padurile ocupa aproape intreaga
suprafata a teritoriuluI
comuneI Predeal. Relieful, altitudinea
si natura terenuluI,
convin aci numaI pentru vegetatiunea
forestiera.
Fagul formeaza specia dominauta
a padurilor, apor vine
bradul si moliftul, care a inceput
a fi mal rar, din causa. ca
exploatatiunile de pana acum
s'ají facut mar mult pentru extractiunea
luI.
Primele inceputurI de industrie
In Azuga le gasim pe la
anul 1830.
Un anume Aslan, venind din
Ruar, unde dupa cum se stie,
exista pe la finele secoluluI trecut
o fabrica de sticlarie, a infiintat
aci intre Prahova pe livezI,
la marg,inea padurer, cam
pe locul unde este astazI pichetul
de paza, o fabrica de
sticlarie. Aceasta fabricä n'a
putut functiona de cit 2-3 lunI,
raminind pustie, proprietarul
mosief, Banul Filipescu, a inchiriat-o
unuI bucurestean, 'abras
Lipscanul, care a fugit
inainte d'a incepe fabricatiunea,
fabrica ramanind cu totul in parasire.
Din lemndria cladirilor fabricet
de sticlarie 0-ai1 construit
mal tîrziü multr täranI din Azuga,
pe marginea soseler nationale,
casele lor, iar piatra silicatá,
adusa din carierile din
Azuga, muntiI Zamura, i alt
material brut, adunat de labras
Lipscanul, a trecut in posesiunea
fabriceI de sticlarie actuala, care
s'a infiintat la 188o, functionind
la inceput cu un cuptor. La 1881
s'a construit inca un cuptor sistematic
cu gaz aerian i la 1891
cel d'al treilea cuptor, cu foc
direct.
Produsele fabricer de sticlarie
sunt bine cautate pe pietele romine
si, sub regimul tarifuld
autonom, fabrica aceasta a fácut
insemnate progrese. Ea ocupa
actualmente 250 lucratorI, in
mare parte din Boemia.
La locul unde muntele Sorica
se scalda in apa Azuger, pe un
plato(' frumos umbrit de o padure
deasa cu arborl inaltI, este
fabrica de postav de la Azuga,
un mare stabiliment industrial,
cu cladiri impunatoare i cu masinI
multe si perfectionate. A
inceput sa functioneze la i Aprilie
1887.
Fabrica de postav intrebuinteaza
In fabricatiune numar fina
curata din tara si produce toate
tesaturile de riná cunoscute in
comerciul rominesc sub numele
de brasovenie. Ea ocupa in
permanenta un numar de 400
lucratorr de ambe-sexe, din carr
aproape jumatate sunt RominI,
iar cer-l'altI in mare parte SasI
din Transilvania.
La anul i885, inginerul E.
Erler a infiintat la Azuga, pe
mosia Sorica, o fabrica sistemaficá
de ciment romin.
La 1888, tot acest inginer a
infiintat pe Valea-Seacä o noul
instalatiune analoga', iar la 1892
a construit in muntele Piatra-
Arsa un cuptor sistematic pentru
var alb . Fabrica aceasta
ocupa In permanenta 70 hieratorI,
In mare parte Ro minI.
Acum vr'o 15 anI, d. Matela
Mocanu a infiintat la Azuga
o fabrica de cascaval, pro-
19