Untitled - upload.wikimedia....

AXIMI ELE 143 AZAPLAR
Tala din 1864 sunt 135 loc.
improprietaritI, lar 109 nu sunt
improprietaritT.
Dupa recensamtntul din anul
1890, populatiunea comunei este
de 1317 locuitorr, cu 294 capI
de familie si 1023 membri de
familie. Dupa nationalitate sunt:
1308 RominI, 5 Gred si 4 BulgarI,
totr de religiune crestina
ortodoxa. Dupe profesiunI se
afta: 342 agricultorT, 3 meseriasT,
6 comerciantT, 3 profesiunI
libere si 40 servitorI. Din acestia
ioo persoane stid carte.
Populatia comuneI In 1887
era: 232 familir komInr, 5 familiï
4 familia GrecI,
o familie de UngurI si una de
IzraelitI, sad 1017 locuitorI cu
244 bárbatr, 244 femer si 529
copiI. Contribuabill se aflau 200,
din carI 14 RominI si 3 straini.
Loc. straim se ocupa cu comerciul
de producte, vite i bauturI,
lar ceI-l'altI cu agricultura.
Vite: 610 cal, 840 bol, 2410
7 capre, 16 bivolf i 300
pord.
Venitul comuner in 1887-88
era de 4247 leI i chelt. de
4331 ler.
Pentru instructiunea populatieI
este o scoala primará. cu
un invatátor retribuit de comuna.
Biserica s'a zidit la anu11823,
la care serveste un preot
doI dascalI; pentru intretinerea
el, comuna contribue anual cu
suma de 2401.
Axintele, sat, in plasa ampul,
jud. Ialomita, pendinte de comuna
cu acelasi nume ; este situat
la 4 kil. spre S. de riul Ialomita
s't inconjurat de treI partI
cu dealurl, ce sunt formate de
coasta riuluI Ialomita.
AicI este resedinta primarieT
si a judecatorid comunale.
Sunt 172 familir Ron:Lid, 5
familit TiganT si cite o familie
de Izraelitl, Grecr si UngurI.
Este. o scoala mixta cu un
invatátor retribuit de comuna
si o biserica la care serveste un
preot i doI dascall.
Axintoaei (Iazul-), vezI LupeniI,
com. Hudesti-Mari, pl. Prutul-d.-s.,
jud. Dorohoiu.
Azacliti, sat, in pl. Macin, jud.
Tulcea, cat. comuna Pisica, situat
in partea N.-V. a plásiI si
In cea apusana a comuner, pe
malul clrept al DundreI, la II
kil. in linie dreapta spre V. de
dit, de resedinta, Pisica. Vechiul
nume a tost Cazacul, pe care
Turca l'ad schimbat in Azaclid.
Dealurr nu are, pámintu/ fiind
jos si mlástinos. Dunarea 11 ucla
la apus, ca i girlele Tanase,
Hilerul si Zatoaca ; Combrea
Latimea la rasárit. BaltI sunt
Combrea, Plosca, Latimea i Mocanuld
la S. si rasarit. Locurile
ridicate poarta numele de grindurr,
asa avem : grindul \Táleanul,
Oalelor, Zatoaca i Latimea
; numaT ele sunt productive,
restul de mlästinI dau stuf;
numeroasele i intinsele baltI
dad peste destul de bun. La
miaza-zi este o pAdure, a Golaseilor.
Intinderea este de 4000
hect., din care 600 hect. loc
slnatos, 250 hect. pdclure, 1200
hect. lacurr si 1950 hect. m'AstinI
cu stuf. Populatia e de 78
fam. cu 215 sufl., top' Rominr;
se ocupa cu pescarla, agricultura
putina, cu 15 plugurI; sunt
4 circiumarI. Se exporta vite,
cereale i lapte. In sat e o scoala
mixta, fondatá. in 1886 de locuitorI,
cu o institutoare ; o biseria
zidita in 1834, C11 230 leI
venit i lo hect., cu un preot
si un cintáret. Sunt 3 drumurl'
comunale : la Tulcea, Pisica
Ghecet. Satul dore§te bune cal
de comunicatie; el sta in comunicatie
pe apa cu orasul Galati,
In fata caruia se afla asezat.
Azaplar, COM. rur., din judetul
Constanta, pl. Mangalia ; situatil
in partea meridionala a judetula,
la 18 kil. spre S.-V. de orasul
Constanta, capitala districtulur,
sI in cea centrala a pldsir, la 20
kil. spre N.-V. de oraselul Mangalia,
resedinta er, pe un platou
al dealulur Arta-Burun.
Se margineste la miaza-noapte
cu com. Edil-Chic»; la rasárit
cu com. Topraisar ; la miaza-zi cu
comunele Sari-Ghiol i Chiragi;
iar la apus cu comunele Cara-
Omer i Enghez.
Relieful soluluI e accidentat
de urmatoarele principale dealurI
: Carasuluc-Bair (114 m.)
la N.-V. ; Cara-Sirtt (132 m.)
la apus, Cara-Iuiuc-Bair (130 in.)
la S.-V.; Tirpan (I r7 m.) si Hazaplar
(120 m.) la Cogea-Sirt-Bair
(l00 m.) la rasara,
Arta-Burun (I 7 prin centru ;
toate aceste dealurT sunt acoperite
ou finete i semanaturr.
Movilele sunt numeroase (34),
toate artificiale i servind ca
puncte de orientare salí observatir;
principalele sunt : Orta-
Iuc la N.-V., Cara-Chioauc (zoo
m.) la N.-E., Erebi-Ler (n4 m.)
la N.-V., MustafacMuiuc (126
m.) la S.-V., Hazaplar I (120
m.), Hazaplar II (i i6 m.), Casimcea
(150 m.) la S.; Iasi-
Iuc (117 m.), Ciatal-Iuc (125
m.) prin centru.
Hidrografia e reprezentatá
mal prin niste vAT carY n'ad apa
de eh primavara i toamna in
timpul ploilor celor marI; principalele
sunt : Enghez-Buiuc -
Dere formata din unirea vailor
Carasuluc-Ceair i Erebiler la
N.-V. ; Chiuvan-Alceac la N.-E.
Casimcea la miaza-zi.
Clima este aceea a platouluT