Untitled - upload.wikimedia....

A-TREIA-PARTE-DIN-ARM4ENI 139 AURETI
cesti. Este asezat pe malul drept
al ptriulur Toinar i aproape de
varsarea lur in rail Birlad. Are
26 capl de familie, 32 contribuabilT,
115 locuitorT, din care
stie carte si 31 case. Populatiunea
este numar romina. Sunt
117 capete vite marr. Se mal
numeste i A-treia-parte din Armaseni.
A-treia -parte-din- Armä§enI,
vezr Armaseni i A-treia-parte.
Atul, vechie numire, a pa-. Istaul,
din com. Mizil, jud. Buza.a.
Ata, pichet, pe granita Transilvania,
jud. Neamtu, situat in aapropiere
de piriiasul Ata-Mica,
Intre Obcina-Cepchesulur si Cherechavas.
Ata, pirtg, format din doui. izvoare
: Ata-Mica i Ata-Mare,
carT se unesc aproape de hotar
in jud. Neamtu. Cel
izvoreste din muntir Transilvanier,
intrind In judet printre
muntele Obcina-Cepchesulur
coastele Piciorulur-Cherechavas,
formind intru cit-va limita despartitoare
despre Transilvania,
adica de la pichetul Ata pana
la punctul cotat, cu ocasiunea
delimitarir hotarulur, 847 m.; cel
de-al doilea izvoreste tot din
muntil Transilvanier, intrind pe
sub culmele muntelur Piciorul-
Icoaner; traverseaza teritoriul
plasir Piatra-Muntele, pana la
rdsaritul Piciorulur-Cherechavas,
unde se uneste in& un singur
curs cu ptriul Ata-Mica; se strecoara
apor In directiunea V.-
N.-E., printre ramurile muntilor
Bourul i Crucea-Rosie (de-a
dreapta), si ramurile muntilor
Ata si Magura-SomuzuluT (de-a
stinga), pana la varsarea sa in
pirtul Tarcaul, putin mal in susul
despre gura piriulur Lap-
toacele, care vine de cea-l'alta
parte a pirtulur Tarcaul.
Ata, J'amura' de munir, pe teritoriul
comuner Pingarati, plasa
Piatra-Muntele, jud. Neamtu, situata
intre Piriul-Cheer i pidul
Ata, afluentr aT Tarcaulur.
Ata-Mare, pirliaf, (v. Ata, piriu),
curge prin jud. Neamtu.
Ata-Micfi, pirtiaf, v. Ata, pirtzl,
jud. Neamtu.
Att-Sadic, ruinele unur sat, in
pl. Silistra-Noua, com. Hairam-
Chioi, jud. Constanta, situate
pe valea Armutlia in partea sudesticl
a plasir $i a comuner.
Sunt asezate intre pichetul Att-
Sadic si pichetul Armutlia.
Audea, sat, 'in comuna Hangu,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
asezat pe valea Pirfulur cu asa
numire si a ptriulur Hangu.
Are o populatiune de vre-o
600 suflete, dintre carT : 103
capr de familie (282 barbatT, 303
femer), din carT 46 carT 5tiii carte.
Locuitorir se ocupa cu plutarja
i numaT prea putin Cu
agricultura.
In acest sat se afla : o biserica
de lemn, cu I preot $i 2
eclesiard ; 3 fierarr, 2 rotarr. Comunicatiunea
cu satele vecine
se face prin un drum natural,
care incepind di ntre kil. 100 lOI
al soseler judetene-nationale Piatra-Prisaceni,
duce in susul vder
pirlulur Hangu pana la satul Boboteni.
Numarul vitelor se urca /a
760 capete.
Audea, a'eal, in prelungirea muntelur
Iurca, din comuna Hangu,
pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.
Audea, A-tia); in com. Hangu,
pl. Piatra-Munte/e, .lud. Neamtu;
izvoreste dintre ramurele muntibor
Iurca (Giurga) i muntilor
Doamna, catre hotarul mosier
Baltatesti ; curge pe sub poalele
dealulur cu a sa numire, udind
satul Audea, In dreptul canfla
se si varsa:pe 'partea stinga a
piriulur Hangu.
Aurar, ved Bistrita, Ha, judetul
Neamtu.
Aurei, numire, ce se da una
partr din com. rur. Viadesti,
pl. Riurile, jud. Muscel.
Aureilor (Pädurea-), pdarure,
com. VIAdesti, pl. Riurile, jud.
Muscel.
Aureilor (Valea-), pfria, izvoreste
din padurea Cu acela$1
nume, strabate cat. Vladesti-
Paminteni, pl. Riurile, jud. Muscel,
si se varsa in riul Bratia,
in raionul com. rur. Vla'desti.
Aurel, ias, (prival), jud. Braila, futre
privaluI Filipoiul i Dunarea-
Vechie, com. Chiscani. Malurile
sale fiind ridicate servä de
drum prin bala ; el pleacd din
privalul Filipoiul mal jos de ginliciul
erbanulur, merge spre E.,
ocolind ezerul Dunarea-Vechie
si se varsa in Dunarea-Vechie in
dreptul satulur Turcoaia din Dobrogea.
Aurel, proprietate mosneneasca,
in com. Piclele, jud. Buzau; are
52 hect. vir, fineata si araturr.
Aure§ti, com. rur.,:pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea, compusa din 2 catune
: Silea i Auresti. Se povesteste
cum ca'sr trage acest
nume din cauza, ca vecbir el locuitorT
se ocupaa Cu auraria.
Este situata pe valea Oltulur
la 45 kil. departe de capitala