Untitled - upload.wikimedia....

ATMAGEA 138 A-TKEIA-PARTE
hect. ocupate de vatra satuluI
gradinele e/, 1500 hect. pa.duil,
1300 hect. loc arabil, 500
hect. neproductive; 1427 hect.
padurile sunt ale statuluT, 927
ale locuitorilor.
atune afara de cel de resedinta
nu maT are.
Locuitorif sunt mal totT GermanI,
parte ProtestIntI, parte
Anabaptisti; fama' sunt 71, din
care I minina si I ovreasca, Cu
suflete 462, din caff 7 Rominr,
5 Ovrer. CopiI in virsta de scoala
99, din carI bdetI, 48 fete.
InsuratT sunt 64, neinsuratI 2,
vaduvT si vaduve ii. Imbracamintea
e aceea a orasenilor.
Calitatea pamtntulul este buna
; pamintul este negru i fertil.
Ocupatiile locuitorilor sunt :
agricultura cu 67 agricultor! si
67 plug,urI, 6o vinturatoff de
griunte, 4 masita de secerat;
cresterea vitelor sunt 632 capete
de vite, din car! 60
52 epe, yací, 420 oI. Industria:
5 meseriasI, din caer 3
fieraff, I rotar si i timplar. Sunt
2 morI pe apa, I Cu cal. Comertul
activ: se importa instrumente
agricole, haine, bauturI
alcoolice, coloniale, ca: zandr, cafea,
cear, orez, etc., in valoare
de peste 3000 ler; se exporta
cereale si lemne in valoare de
aproape 30000 leI. E un singur
circiumar-bacan.
Budgetul e la ven. de 2884
la cheltuell de 2884 le.
aile de comunicatie sunt,
toate 6, vecinale i comunale:
1. spre Bas-Chioi ; 2. spre Orta-
Chioi ; 3. spre Dautcea ; 4. la
Macin, cu ramificatie la Cirjelari
; 5. la Topolog, cu judetul
Constanta, diflcilá; 6. la Ciucuroya,
maT huna ca toate.
Instructiunea se precia in
2 scoli: una, o gradina de copiI
micr, frcebeliana, in care
se invata mamar timba germana,
cu local separat ; o scoala mixta
romina, in care bimba germana
se precia de invatatorul comunitatiI,
cite o ora pe zi, fundatit
in 1870, refundata de stat in
1883. coala germana cu peste
20 copir, de ambele sexe, a fost
fundata. in 1884; are un 'luyatator,
ce functioneazä si la scoala
Cultul religios e reprezentat
prin 2 bisericI: una protestanta
fundata in 1864 de comunitatea
protestanta, fär veniturI, dar
Cu io hect. date de stat, cu
un preot si un diacon, invatatorul
german ; o capeld anabaptista,
zidita in 1870, fundatá
de catre anabaptistr, ara. veniturI
i pamint, intretinuta de
sectarif el, cu un predicator,
care este si peste toate capetele
anabaptiste din judetul Tulcea ;
serviciul religios se face de totI
cintind în cor.
lstoricul. Pe la anul 1848, maI
multe familir din Basarabia au
trecut In Tara Romineasca, iar o
parte din ele a venit in Dobrogea.
Neavind cu ce sa. se apuce
de agricultura, au servit i el
pe unde au putut, cu femeT si
copa', la TurcI. Dupa
anI economisind i citr-va banI,
au cerut pasei din ora..$111 Tulcea,
a li se da acest loc spre
a funda aci un sat nemtesc ;
aceasta s'a intimplat cam pe la
1868, i ast-fel adunindu-se, cae!
li s'au dat voe, vre-o 6o familiI,
au fundat satul, dindu-I numele
de Atmagea, dupa numele loculuI,
care era pe atuncr acoperit
cu padurr. In privinta etimologier
acestur nume, este indoiala;
sa fie de la at, ce inseamna
cal fugar, iute, de aceI
carY de alt-fel se gasesc prin
aceste locurI, sau de la almage
repede. Este curios
ca timpul ce a trecut de la plecarea
lor din patrie, ce! mar
multr fiind SasT din Transilvania,
a fost destul de a-i face
sa uite multe din obiceiurile si
deprinderile lor, pastrind numar
bimba, cam amestecata si ea, $i
religia.
Atmagea (Virful-), dealul cel
mar inalt din plasa Babadag,
unul din cele mar inalte din tot
judetul Tulcea i chiar din Dobrogea,
fiind al 4-lea in rangul
piscurilor celor mar inalte. El
este punctul culminant din dealul
Sacar-Bair i prin inaltimea
sa, care este de 399,9 metri,
domina asupra ptraelor Sacar-
Dere, Atmagea, Arman-Cesme,
si asupra comuneI Atmagea,
fiind i punct trigonometric de
observatie, rangul I. Este acopen
it mal in totalitate cu padurI
si numar putin la poale se afla
cite-va pasunI.
Atmagea, pi« in plasa Ba
badag, judetul Tulcea, pe teritoriul
comuneI Atmagea, careea
I-a dat i numele; el izvoreste
dintr'o prelungire orientala a
dealulur Sacar-Bair, din nordul
comunel, la apoT o directiune
de la Nord spre Sud, curge dealungul
dealuld Sacar-Bair, pe
sub poalele sale orientale, trece
prin mijlocul satulur Atmagea
si in sflrsit se varsä in ptriul
Arman-Cesme, sau Slava-Cerchezeasca,
numit si Ciucurova.
Primeste ca afluent pe dreapta
numal &tul Valea-Dulgher, ce
se varsa inteinsul putin maI
sus de gura sa. De alungu-I
merge calea comunala Ciucuroya
- Atmagea-Orta-Chioi.
A-treia-parte, sat, in plasa Fundul,
jud. Roman, com. Bacesti,
spre nord de tirgsorul Bace$ti,
si la marginea judetuluI despre
jud. Vasluiu, la o departare numal
de 250 m. de tirgusorul