Untitled - upload.wikimedia....

ASANACHE 134 A SCUNSA
Balta, judetul Ialomita, comuna
Piva-Petrei ; desparte insuselele
Gisca-Mare i Gisca-Mica.
Asanache,jud.Putna.(Vezr BaltaluT-Asanache).
Asineasca, numire vechie, data
une portiunT de loc coprins
intre moiiIe Cimpulungeanca,
Homocioae i Petrachesti din
com. Niculesti, jud. Buzati. Asaneasca
acum e alipita Petrachestilor.
Asioani, mofe, plasa Muntelur,
jud. Bacau : «a d-sale Aga Nicu
Ghica ; pe tina mosiile Comanesti,
Vasäesti i altele ; fard
sat (Th. Codrescu, «Buciumul
Romino, An. I, 1875, pag. 43).
Asäul, sat, plasa IVIuntelur, jud.
Bacan, comuna Comänesti, situat
pe malul sting al Trotusulur,
mar in sus de confluenta
acestuia cu piriul Asaul. Face
un trup cu satul Straja, situat
tot de acelasr mal, la -apusul sati.
Are o scoala mixta si o biserica
ortodoxa, clAdita de loc.
la anul 1790, Cu I preot si I
cintaret. Circiumr sunt 13. Capr
de familie 285, suflete 1015. Se
gasesc 105 cal, 879 vite cornute,
195 porcT si 461 capre.
Pe teritoriul acestur sat se gasesc
izvoare de apa saratA, I
fabrica de cherestea cu abur si
15 herastrale de apl.
Asfiul, sat, plasa Muntele, jud.
Backt, comuna Valea-Arinilor,
situat la poalele muntelur Rotundul
si pe valea AsAulur, la o
departare de 15 kil, de satul
Lucacesti. Are o biserica, dadita
de Vasile Bintu la anul 1800,
Cu 2 cintaretr. CirciumI sunt 4.
CapT dc familie sunt 55. Animale
se numara: 17 cal, 184
vite cornute, 17 porcrsi 16 capre.
Asäul, ballet, pl. Muntelur, jud.
Bacail, pe teritoriul satulur AsAul,
din com. Comanesti.
Asfiul, munte, pl. Muntejur, jud.
Bacati, pe teritoriul comuner Comanesti.
Asäul, pilla, pl. Muntelur, jud.
Bacatt, care izvoreste din masivul
TarcAulur, &necio de granita,
spre-jud. Neatntu, curge de la
N.-N.-V. spre S.-S.-E. prin comunele
Valea-Arinilor si Comanesti,
pe care le hotarniceste
in mare parte in cursul san
inferior, si dupl ce se incarca
Cu Tarcautul, Petrosul si Stanistea,
se varsa in stinga Trotusulur,
Una satul Lunca-Asaul.
Are o lungime de 28875 m.
AsAul, schit, (vezr Lunca-Asaul),
azr liserica de mir, jud. BacAu.
Asäul, ,ces, pl. Muntelur, judetul
Bacäb, de la poalele muntelur
AsAul din com. Comanesti.
Asäul, vale, pl. Muntelur, jud.
Bacati, a piriutur cu acelast nume,
de pe teritoriul com. Comaneti.
Este foarte luna; incepe
la hotarul spre Neamtu
si se sfirseste in malul sting al
Trotusulur.
Ascilar, sat, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, catunul comuner
Gherengic, situat in partea rasariteanA
a plasil si a comuner,
la 2 kil. spre Sud-Est de resedinta,
Gherengic. Este asezat
pe malul drept al piriulur Tatligeac
; e inchis in partea sudica
de dealul Ascilar cu vtrful s'Ala
Coim-Ittiuc ; e dominat de movila
Cumarova, situata la 112
kiI. spre rasaritul sati si care
are o inaltime de 64 metri.
Suprafata sa este de 1511
hectare, dintre carT 37 hectare
sunt ocupate de vatra satulur
Cu 43 case.
Populatiunea sa compusa din
Turcr si Tatarr este de 42 familir
Cu 220 stiflete, ocupinduse
cu agricultura. Casele sunt
micr mal toate; numaT vre-o
cite-va sunt mar marT si asezate
foarte neregulat. Prin sat trece
soseaua judeteana Cuzgun-Mangalia,
si de aci pleaca drumurr
comunale la Copucci si la Ciuciu
c-Tattigeac.
Ascunsa, bala, plasa Cimpul, pe
teritoriul com rur. Salcea, jud.
Mehedinti. De ad i procura
locuitorir comuner itnlano papura
pentru facerea rogojinelor.
Ascunsa, curea de mofie, in comuna
rurala Salcea, plasa
pul, jud. Mehedinti.
Ascunsa, inidure, in coin. rur.
Salcea, pl. ampul, judetul Mehedintl.
Ascunsa, pl rl f, plasa Jiul-d. j.,
com. Calarasi, jud. Dolj, ce izvoreste
din dealul Ascunsa, judetul
Romanati, merge pe hotarul
despartitor intre judetul
Dolj si Romanati i apor
trunde pe teritoriul com. Calarasi
si se opreste linga niste
grAdinT, unde formeazd o mica
mlastina.
Ascunsa, fost sat, plasa
comuna Calarasi, jud. Dolj, care
s'a desflintat din cauza ca izvorea
apa prin casele oamenilor.
Ascunsa,sillfte, plasa Jiul-de-jos,
com. CAlara.si, in satul Calarasi,
jud. Dolj.
Ascunsa, vale, cotn. tirbesti,
plasa Oltetttl-d.-j., jud. Vilcea.
Se varsa in riul Pesceana, pe
teritoriul acester comune.