Untitled - upload.wikimedia....

AR§ASCA 130 AR§ITA-CRETULUI
pe malul sting al aper Cerna,
la gura piriulur Ar§asca.
Ar§asca, pirta, in plaiul Clo§ani,
judetul Mehedinti; izvore§te din
muntif Culmea-CerneT 0 se varsä
pe partea stinga. in Cerna. Este
renumit pentru ca pe ad i coboara
in apa Cerna una din
potecile comuner Obir0a peste
munte.
Arpsca, oteca; peste munte in
Banat, ce pleacd din cum. rur.
ObirOa, plaiul Clowil, judetul
Mehedinti, trece pe la pichetul
Ar§asca, peste apa Cerna, in
Banat.
Ar§ita, unul dintre piriuluT
Moip, din comuna Bogdane0,
jud. Suceava.
MOO, deal, plasa Tdzlaul-d.j.,
jud. Bacati, de pe teritoriul
satuluT Deleni, din comuna
Draguge0i.
Aria, deal, pl. Trotwilur, jud.
Bacail, de pe teritoriul satuluI
Bogdana.
Ar§ita, deal, intre comuna Filiorul
0 comuna Vinatori-Neamtu,
servind de hotar natural
intre manästirea Agapia-Veche
Sihastria, din judetul Neamtu.
OameniT b4tina4 prin expresiunea
de cargiv nu Inteleg
alt-ceva, de cit un neintrerupt
'ant de coline verzT i inflorite,
expuse razelor soareluT, avind
In acela0 timp, o traganata
adinca inclinare, spre Sud-Vest.
Ar§ita, deal, pe care cre0e padurea
cu acest nume, judetul
Suceava.
MOO, munte, pl. TrotouluT, judetul
Bacati, pe teritoriul coround
Hirja.
Ar§ita, paWure, pe mo0a Si -
nauti, comuna Tureatca, plasa
Berhometele, jud. Dorohoiii.
Aria, pddure de fag, pe mo0a
Probota, comuna Dolhasca, judetul
Suceava.
Aria, unul dintre piscurile munteluT
Bourul, com. Bogdane§ti,
jud. Suceava.
Aria, pirliaf, ese din ramura
Cu aa numire, 0 se varsd dupa
un curs foarte scurt in 01.1111
Pintec, pe partea dreapta, cam
la 2 kil. mal catre Sud de pichetul
Pintec, in jud. Neamtu.
MOO, îruz, vezi Tureatca, sat
comund, plasa Berhometele,
judetul Dorohoiti.
Ar§ita, poiand, in padurea Turbata,
pe teritoriul comuneT TAtaru0,
jud. Suceava.
Ara, ramurd de ?flung, situata
spre Est de satul Hangu, pl.
Piatra-Muntele, cam la 4 ore
departare de sat pe sub poalele
CeahlauluT, in jud. Neamtu.
Forma sub care ni se reprezinta
e ca §i a uner secerr (semi-lune),
indreptata catre apus;
incepind recurbatura de la ra.sà'ritul
pichetuluT Pintec In dreptul
kilom. 120 al oseleT Prisacani-Bistricioara,
pana care sudul
piriuluT TerjoaseT, afluent al
PinteculuT.
Aria, vale, in comuna rurala
Matasari, plasa Vailor, judetul
Mehedinti.
Ar§ita-Ascunsa, poiand, in comuna
Dobreni, pl. Piatra-Muntele,
situata pe mo0a Alma,
jud. Neamtu.
Ar9ita-Mi§escu, munte, in co-
muna MalinT, (1082 m. alt.), jud.
Suceava.
Aria-Corhanei, plata, d'asupra
munteluT cu acest nume, din
com. Dorna, jud. Suceava.
Aria-Corni, munte, in comuna
MalinT, jud. Suceava.
Ar§ita-CretuluI, izvor de ape minerale,
situat inteo padure de
brazT i frasinT, unde strabate
omul prin o cal-are strimta, la
citT-va metri departare de partea
dreapta a piriulur Pintec, pe
cuprinsul com. Hangu, pl. Piatra-Muntele,
jud. Neamtu.
Terenurile din care ese apa
sunt nisipoase i offezate sub
culmele despre S.-E. a masivuluT
stincos Ceahlaul.
Apa izvoruluT este limpede,
Ara miros, de un gust p4cator
la limba, 0 cam sarat. Cea Intiiii
analiza s'a facut, la 1833, de
catre farmacistul A. Abrahamfi;
iar a doua, la 1856, de catre
Dr. Th. Stenner, fiind pomenite
inteun articol al Dr. Caillat, publicat
In el'Union Médicalea, la
1853, co singura apa termala
a careea temperatura este uncata
la + 200 C.
Dup5. A. Abrahamfi, temperatura
s'a gasit de + 60R. cind
temperat. aeruluT era de + 15°R.
Greutatea specificA este egall
cu 1,003, continind in 7,680
grame apg : sulfat de sodl
2,755; clontrA de soditi: 2,311;
clorura de calce: 1,600 ; carbonat
de sodiii : 4,089; carb. de
calce : 2,888; carb. de magnezia
: 3,933; carb. protox. de fier:
0,100; : urme ; acid
silicic : 0,444; reina de plmint:
0,044; suma substantelor fixe:
18,106.
Dui:a Dr. Th. Stenner, temperatura
s'a gasit + 140,75 C. (in
acord cu determinarea Dr. Cail-