Untitled - upload.wikimedia....

ARPADIA 127 ARSACHE
comuna Floresti, satul Arpadia,
jud. Dolj.
Arpadia, mofie a statuluT. pl. Jiuld.-s.,
comuna Floresti, satul Arpadia,
jud. Dolj ; aduce venit
anual de 300 de le!; pe dinsa
se &este si padurea Arpadia.
Arpadia, piklw e a statulur, plasa
Jiul d.-s., comuna Floresti, satul
Arpadia, jud. Dolj, in intindere
de 863 hectare; se &este pe
mo$ia statuluT Arpadia. Este
compusa din cer, emita, fag $i
stejar ; acesta din urma pre-.
domina.
Arpadia, riulet, plasa Jiul-d.-s.,
comuna Flore$ti, judetul Dolj,
ce ese din dealul Idean $i care
se vars.t pe stinga GilortuluT, in
dreptul comuner Floresti, linga
Balta-EduluT.
Arpagiul, thtun (dril), in pIasa
Ialomita-Balta, judetul
comuna Larga.
Arpalic, deal, in jud. Constanta,
plasa Silitsra-Noua, pe teritoriul
comuneT rurale Caranlic; se desface
din dealul Sari-Iol-Bair ; se
intinde spre miaza-noapte, avind
o directiune general& de la S.-
E. spre N.- V., printre valle
Derinea-Ceair (sati Beilicul)
adiacenta sa, valea Cigneculac,
brazdind partea rasariteana a
pla$ir si cea centrala a comuneT ;
are 148 m. Ináltime, dominind
valle de maT sus, satele Caranlic
si Ciucur-Chioi, drumul judetean
Ostrov-Cuzgan, cel comunal
Caranlic-Ciucur-Chioi ; acoperit
Cu padurT si finete.
Arpalic - Iuk, movilä artificiala,
in jud. Constanta, plasa Mangalia,
pe teritoriul comuneT Mangala
i anume pe acela al satu-
Haidar-Chioi, in vecinatatea
caruia se afla si pe care II domina
prin inAltimea sa care este
de 73 metri. Este asezata pe
culmea dealuluT Ascilar i domina
prin inaltimea sa drumurile
carT duc de la Mangalia la
Ascilar si la Copucci prin Haidar-Chioi.
Arpezi, vale, pl. pul-d.-s., com.
Floresti, jud. Dolj, prin care
curge riul Arpadia.
Ars, v. Iazul-Ars, comuna Raducaneni,
plasa Podoleni, judetul
Falda.
Arsa, sat, face parte din comuna
rurala Valea-Calugareasca, pl.
Cricovul, jud. Prahova.
Arsa, movild, pe mosia Tautesti,
com. Borzasti, pl. Base', jud.
Dorohoith
Arsachesau Parapani, com. rur.,
compusä. din cat. Mari $i Parapani
sati Arsache, in plasa
Marginea, jud. Vlasca; situata
pe malul Dunarir in dreptul satuluT
bulgar Pirgos ; departe de
albia DunariT 4 kil., de Giurgiu
19 kil., de Bucure$ti 85 kil.,
$i de resedinta Stanesti,
17
Aceasta proprietate apartinea
dr. Arsache, de la care a trecut
la aT sal mostenitorT.
Suprafata intreger proprietatI,
compusá din maT multe trupurT,
este de 9554 hect. 3110 m. p.
si s'a estimat de Creditul fonciar
din Bucure$ti la cifra de
1600000 le!, avind ca ven. total
220000 le!.
Suprafata intregeT mosiT se
compune din : 4506 hect. locurT
de aratura, de 3603 hect. baltT,
fineatd i pädure de salcie si
tufá ; 1430 hect. s'a dat la 350
loc., fost claca.$T.
Comuna are un local de scoall
higenic i destul de bine intretinut,
facut in 1870 de Dr. Arsache.
In 1888 ati urmat 46 baetT
si 29 fete la scoala.
In dosul satuluT Arsache sati
Parapani se vad urmele uneT
cetatr vechT, färä sa se stie ce
nume are $i de cine ar fi fost
facuta.
In intreaga comuna sunt 12
circiumI.
Sunt strainT : 14 UngurT, ¡o
BulgarT, z German. Mara de BulgarT,
carr nu sunt meseria$T, cell'altT
sunt meseria$T ferarT, etc.
ConstructiunT maT insemnate
sunt : casa proprietater cu parc
frumos, situata in centrul satuluf;
casa de arenda$ cu patule,
magaziT, grajdurT, etc., toate facute
de cutind in marginea E.
a satuluT, de catre arendasul
actual, pe partea d-neT Olimpia
Em. Lahovari. Asemenea sunt
case, magaziT $i paule pentru
arenda.$1 si pe partile din Parapani
a celor-l'alp proprietarT.
Arendasul parteT d-ner Lahovari
se ocupa cu cresterea cailor
de rasa ungureasca.
Pe aceastá proprietate sunt :
Girla-Mare ce vine de la V. din
mo$ia Glojani si curge impreuna
cu Calmatuiul, Vedea si Teleorman
in Dunäre. Apor lacurile :
Richitele, Gtrla-Cornea, Girla-
StirceT, Caragioaica, lacul GrAdi$toiul,
Cetätioiul, Lacul-Mare,
al °ad, al PloaieT, al Cardmizilor,
Pletesul; mal sunt inca piriurT :
Cama, Girla-Broastelor, Scotusiul
si iovirna.
Petecile principale de padurT
sunt: Ostrovul - Greculur,
Repedea, Tosunul, Gradistoiul
i Stirciul ; maT toate sunt
de salcie si art supraf. de 500
hect.; mal este un pile de padure
de tufan, cu suprafata de
35 hect.
Serviciul filoxeric de la Ministerul
Domeniilor ne arad. cä. in