Untitled - upload.wikimedia....

ARONEANUL 126 ARPADLA
tropolit anume Nicanor, fiindu-r
nepot Mitropolitulur; i acel Mitropolit
fiind ctitor la mAnAstirea
Agapia cea vechie din deal, fiind
mAnAstirea zidità cu cheltuiala
ajutorul Doamner Elena a lur Petru
Rares Vodd, care Doamna a
fost fata lur Despot Craiul sirbese;
de aceea cu cheltuiala D-ner
Elena a prin osteneala acelur
Mitropolit s'a zidit mAnAstirea
Agapia-din-Deal, precum s'a zis;
fiind si Mitropolitul Nicanor
ctitor, mergea de multe-oil la
mAndstire de sedea i mergea
si nepotu-sän Aron Vod5.. De
aceea Aron Vodä de multe-orr
esia afarA de la mAnAstire la
plimbare, la o mandstioarl de
cdlugArite, ce era pe mosia m5.nAstirer
ce se chiamd Hilioara,
avind dragoste cu o cAlugärità
tindrA. Si asa esind Aron-Vodd
inteun rind la plimbare la Hilioara,
i intorcindu-se la mä.nAstirea
Agapia din deal, numar
ce s'a intilnit cu unchiu-sn, cu
Mitropolitul Nicanor, mergind
Mitropolitul afarA la mosiile
mInastirer, i s'au lntilnit la un
loc unde este drumul talat in
piatrA cu ciocanul ; de aceea Mitropolitul
sä fi bAtut pe nepotusan
Aron-VodA. Iar dupä aceea
Aron-Vodä s'a dus in tara UngureascA,
fugind de la unchiusä.u,
de la Mitropolitul ; si din
tara UngureascA s'a dus Aron-
Vodd la Tarigrad si s'a apucat
la oatnenT marT de slujit; si cu
vremea a esit Domn in Moldova
; i sa fi prins pe unchiul
sAu, pe Mitropolitul Nicanor,
sA-1 fie facut hadimb, sA-1 fi scopit
; caruia Mitropolit ir este
mormintul la mAnästire in deal;
si s'a fost sä,hästrit luind schimd,
zicindu-r din schimnicie Nil,
care asa scrie pe piaträ. de pe
morm1nt Schimnoje Nil. lar
acolo unde s'a intilnit Aron-
Vodá cu u nchiul sau Mitropo-
litul, art pus de aü sApat o sena
mare de platrA, scriind i istoria
pe piaträ., i deasupra incd ati
sApat ca sä. se cunoasch pe unde
a fugit ; care aceste semne sunt
de se si vad pánA ast5.-zI si se
chiatnä. acea stincl de piatrA,
Piatra-lur-Aron-Vodä. (v. cronica
lur I. Neculce). «O seam5. de
cuvinte ce nu sunt scripe in letopiset,
ce numal din 9m in om
s'ari auzit, cae s'au scris inaintea
domnier Dabijer VodA
decr cine le va crede bine va
fi, iar cine nu le va crede iarAsT
va fi bine ; cine precum ir va fi
voea, asa va face». (Amintirr din
o cAlAtorie, de C. Hogas, in Revista
Asachi a. III).
Aroneanul, sat, din com. Copoul,
pl. Copoul, jud. Iasi, situat pe
platoul dealulur cu asemenea
numire; pe o suprafatA de 2412
hect. si cu o populatie de 114
fam. sau 408 locuitorT.
In 1879, fA.cindu-se improprietarirr,
satul s'a mArit prin
infiintarea uneT nouA pArtr de
sat numit Aroneni.
In acest sat se aflä.: manAstirea
Aroneanul, ziditA de Aron-
VodA la anul 1594, intretinutA
de stat, Cu 2 preotr, I cintáret
si i eclisiarh; o scoalä infiintatA
la 1880, frecuentatd de 32 elevr,
avind un local construit in conditiunT
foarte bune.
NumArul vitelor e de 1815
capete, din carr: 552 vite mar!
cornute, 989 o!, 89 cal si 185 rimAtorr.
Ca fapt istoric petrecut in aceastA
localitate se inseamnä rAzboiul
urmat ,intre Stefänità-Vodl
i Constantin-VodA, nade
au fost infrintr Cazacir, carr aju
tau pe S tefänitd.
Aroneanul, deal, jud. Iasi, se
intinde de la N. spre S., de-a
stinga dealulur Sorogari, al arta
capAt despre S. se terminä. in
platoul Iasulur. Acest deal ce
are o inAltime insemnatä, se
las1 treptat in partea de E.,
formind valea satulur Rediul-
Aida ; in partea despre V., are
o ridicAturá dreaptA, in josul cA.reja
se aflA iazul Aroneanul, iar
pe platou e situat satul i mdnástirea
cu acelasr nume.
Aroneanul, las, situat la poalele
dealulur cu asemenea numire,
judetul Iasi, pe o intindere mare
; abondent in peste si stuhArir.
Aroneanul, infindstire, jud.
(v. Aroneanul, sat).
Aroneanul, piria, format din mar
multe izvoare, de pe teritoriul
satulur Aroneanul, com. Copoul,
pl. Copoul, jud. Iasi ; prime,te
in dreapta ptr. Liesti, formeazA
iazul Aroneanul, s't apor se varsd
In iazul Chic, de pe teritoriul
orasulur
Arpacinul, movild, in raionul comune!
Umbräresti, jud. Tecuciu,
altitud. 86 m.
Arpadia, sat, pl. Jiul-d.-s., com.
Floresti, jud. Dolj, cu 172 suflete,
92 bArbatr i 80 femer
legat de satul de resedintä Floresti
printr'o poteeä de car.
Case sunt 37 si bordee 2. Copiir
din acest sat urmeazA la scoala
mixta din satul Floresti, ce este
la o distantA de 3200 m.
carte 15 loc., din carr 13 bArbatr
si 2 femer. In sat este o
bisericA fondatA la 1805 de enorias!.
Este de lemn, are 17
pog. arabile proprietate, cedatl
in urma leger rumie din 1864;
serbeazä. hramul Adbrmirea-
Maicer-Domnulur.
Arpadia, islas, plasa Jiul-d.-s.,