Untitled - upload.wikimedia....

ARNOTA 125 ARON (PIATRA-LUI-)
nicul, tata luT Mateid, este mal
simplu : o singurä lespede cu
inscriptia aceasta :
«AlcI zac oasele a crestinuluT
si bine credinciosuluI si a
noastrd ruda, jupanuluI Danciului
VorniculuT, Brincoveanul cdrui
prilejuindu-i-se moartea. in
Tara-ArdealuluT acolo i s'ad si
ingropat trupul in mitropolia
Belgradulur in cursul anilor i 600,
iar fiul &Id, prea luminatul Io
Mateid Basarab Voevod si domn
TdreT-Rominestr . . . trimis'au
pe credinciosul MdriT sale Dragomir
vel-Vornic de a adus oasele
de le-a ingropat inteaceastä.
sfintd Märastire Arnota, care e
ziditá din temelie de 1%411-la Sa.»
In tina mal sunt inca dota
pIetre mormintale cu inscriptiunT
sterse. Clopotele mIndstirer (2)
sunt date de Constantin Brincoveanul,
in anul 7208 (1700).
Ad i este o tintina veche, Fintina-Domneascd
(v. a. n.). mg.nastirea
n'are cAlugärT, ci se
administreazd de un ingrijitor
care oficiazd si serviciul divin,
ajutat de un paracliser si un
cintaret, plaitT de guvern.
MAndstirea Arnota a fost rgdical
restauratä in zilele luT Barbu
Stirbey-Vodd, in anul 1851,
adlogindu-se in fata bisericiT 12
apartamente izolate, destinate in
principiu pentru internarea condamnatilor
politicT. Spre onoarea
tdriT acest penitentiar politic
nu a fost niel o datd intrebuintat.
Dintre odoarele nanästireT,
mentiondm :
O cdtie de argint cu capacul
lucrat A jour, cu urmatoarea inscriptie
sdpatd in treT rindurr:
«Aceastä cdtie fostu-o-au fd.cut
rdposatul Mateiu Voevod cu
Doamna sa Elena, si o au dat
la sillita. Mdmästire la Arnota,
dar stricindu-se o ad preacut
Udrea amara, nepotul Doamner
EleneT, leat 7178 (1670).
Un disc de argint cu inscriptiunea
in dos : «Acest disc
fdcutu-l-au Mihail in zilele pdrinteluT
Pahomie Egumen si l'au
dat sfinteT MindstirT Arnota de
pomanä, leat 7193 (1685).»
cruce lucratd in filigran
de argint, cu inscriptiunea pe
buze din anul 1780: «Aceastrt
sfintà cruce s'a flcut de Egumenul
Filaret mändstiref Arnota.x.
alta cruce de argint frumoasä
cu inscriptiunea sdpatd
pe cotor in volumen: «Aceasta
cruce a cumpdrat'o Eromonahul
Grigorie si a ferecat'o si
depus'o la sfinta mandstire Arnota
in anul 7177 (1669)».
O cadelnità de argint cu capacul
lucrat a jour O cu inscriptia
sapatd pe partea dejos:
« Aceastd cddelnitd am &cut' o eu
Eromonachul Grigorie din Vrata
si am depus-o la sfinta mä.ndstire
Arnota, anul 7177(1669) .
copie de argint pentru luat
anafora cu inscriptiunea: «Aceastä,
copie o ad falcut Udrea
vel Cä.mAras, nepotul DoamneT
EleneT» .
cutie mare de argint fäcutd
la 1817 de Banul Radu Golescu,
avind in läuntru sfinte moa5te.
Pe tocul cutier se afld säpatä.
inscriptiunea : t Aceasta cutie
de argint cu sfintele moaste, in
numar de 27 bucAtT marT si
miel, ale sfinteT mAndstirT Arnota
din districtul Vilcea de 41
anT fiind dosità, acum glsinduse
de Pärintele Kesarie Egumenul,
cu cuvenita orinduiald s'a
si adus la locul lor la anul 1858
Ghenarie p.» Cutia a fost gdsità
la biserica Doamna B1.lasa
in Bucure5tT, si filtre alte
rimaste figureazd : o mind a sfinteT
Muceniec Marina si cite-va
oase din sfintir Filip si Mihail
Sinadon.
Arnota, culme de munte, judetul
Vitcea, porne5te din muntele
Cocorul si Breota. Se indrepteazd
catre S.-E. despartind riul
Bistrita de apa Costestilor i
se termina aproape de confluenta
acestor dota filia la Est
de com. Horezul. Piscurile cele
mal inalte sunt : muntiT ColtiT,
Bulla si Arnota.
Muntele Arnota este proprietatea
statulur si avea in 1878
un venit anual de 920 leT ; a
fost ipotecat impreund cu alte
proprietAtr ale statuluT pentru
emisiunea biletelor hipotecare,
In urma legiT din 1877. Pentru
periodul 1883 pira la 1888 ve
nitul acestuT munte a scdzut la
720 leT anual.
Arnota, vezI muntelc Arno ta,
mosie a statuluI, jud. Vilcea.
Arnota, pisc, pe culmea cu acelag
nume, jud. Vilcea, pe care
ti udd la Vest fiul Bistrita 5i
la Est ritil Costesti. Cade la S.
de piscul Buila.
Arnota (Vatra - Ministirei-),
jud.Vilcea, proprietate a statuluI,
arendatä pe periodul 1880-85
Cu 1200 leT anual.
Arnota, trup de pidure, a statuluT,
in intindere de 190 hectare,
formind impreund cu trupul
Scinteia, padurea numitä Muntele-Arnota,
situatl in comuna
Costesti, plasa Horezul, judetul
Vilcea.
Aron (Piatra-lui-), sanca, situatä
filtre manästirea Agapia-
Vechie si Agapia-Din-Vale, in
com. Filiorul, pl. de Sus-Mij
locul, jud. Neamtu.
Legenda-T atribueste urmatorul
fapt istoric: tAron-Vodd,
asa vorbesc oameniI bAtrinT si cd
lugariT de la mandstirea Agapia,
a fost slujind la un Mi-