Untitled - upload.wikimedia....

AKICE§TI 1113 ARTCIUL
dicat aceasta sfinta biserica din
temelie prin osirdia i cheltuiala
tutulor locuitorilor acester
comunr, intru cinstea hramulur
SI. Erarh Nicolae, Sf. Mucenic
Teodor Tiron i Sf. Ioan
Botezatorul, incepindu-se In a.
1865, in zilele Domnitorula
Alexandru Ion I. Cuza, si savirsita
In anul 1873, in zilele
Marier-Sale DomnitoruluT Rominier
Carol I, fiind Mitropolit
P. S. S. Nifon».
Aceasta biserica, e deservita
de un preot.
Mara de agricultura, parte
din locuitorT se mar ocupa cu
dulgheria.
In comuna sunt 6 car, 105
yací, 216 boT, 7 capre, 942 Oí
si 274 porcr.
Parte din locuitorr sunt mosnenr
; 133 s'au improprietarit la
1864 pe mosiile statuluT Caldarusanul,
Sf. Gheorghe-Nou si
parte la Mosneni, cind li s'au
dat 407 hect. pamint.
coala exista in comuna de
14 anT. Cu intretinerea eT statul
cheltueste anual 1566 ler.
tiu carte 86 barbatr.
In comuna. sunt dota gropT,
numite ale Genter, (pamIntul e
surpat drept in jos) unde spun
batrinir ca au fost in vechime
ocne de sare. Putin mal jos de
ad ese izvorul de apa sal-ata,
despre care vorbim mar jos.
E de observat at acele gropr,
In timpul ploilor torentiale, Inghit
apa cu un mare zgomot,
dind'o afara limpede si sarata.
Suprafata totala a comuner
Cu izlaz, pamint de cultura, padurr,
este de 2800 hect.
Ca ape minerale sunt ni: un
izvor de apa saratä ce izvoreste
de sub gropile Genter,
alte dota vine sulfuroase, intrebuintate
de locuitorr in contra
frigurilor. Aceste, vinisoare
sunt in prundul aper Sarata 5i
In marginea soseler ce se dirige
catre comuna Surani.
Facind 'media celor trer anT
din urma, vedem ca in com.
Aricesti se fabrica in termen
mediu cam 6160 decalitrir de
tuica si 694 decal. vin.
In comuna. se presupune a fi
sare in localitatile numite: Pe-
Vale, Groapa-Genter i in centrul
comuna (aproape de primarie),
in locul numit La-Saraturr,
pe care nu creste niel' un
fel de planta.
Gindad de matase se cultiva
numa pentru trebuintele familiare.
Stupr cu albine sunt 120.
Pamintul prieste la orr-ce cultura.
Dintre pomr roditorT sunt :
604 merr, 275 perT, 16o duzi,
430 ciresT, 428 nucr, 256 visinT,
215 persicT.
Comerciul se exercita in comuna
de 4 circiumarr.
Veniturile comuner se urca
la 4556 ler.
Trer sosele vecinale blesnesc
comunicatia intre com. Aricesti
si comunele Tirlesti, Predealul
si Surani.
E brazdata de dealurile : Cenusari,
Pirsenari, Roncesti, Staiculesti
i Albinari-Curmatura. Ca
polea sunt : Poiana-Stiner, Fata-
CapreT. PiscurT: Pläväl,5indrila,
Tapul, Piatra, Bufner si CornAtelul.
Pe albia vaer Adinca se intinde,
cu directia de la S. la
N. santul numit Tataräscul (v.
a. n.). Poenik servesc de pasune
si pentru cosit.
E udata de valle : Aricesti ;
Pineanca, care curge filtre piscurile
Tapul si ; Adinca,
numita ast-fel din causa adincimer
sale si Girla-Sárata.
Se margineste cu com.: Tirlesti,
Carbune5ti, Surani si Predealul.
Arice§ti, a'eal, comuna Valeni,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Arice§ti, deal, comuna Arice5ti,
pl. Podgoria, jud. Prahova, pe
care se cultiva i lb) hect. vie.
Arice§ti, ptidure particulard, supusa
regimuld silvic inca. din
anul 1883, pe mosia Aricesti,
pendinte de comuna Aricesti,
pl. Podgoria, judetul Prahova.
Arice§ti, "d'Are a statulur, in intindere
de 1154 hect., pendinte
de comunele Aricesti i Filipesti,
jud. Prahova ; formata. din trupurile
: Durducul-Mare, Durducul-Mic,
Palanga i Lastarul.
Arice§ti, vale, com. Aricesti, pl.
Podgoria, jud. Prahova, prin care
curge apa sarata.. Izvoreste din
raionul com. Aricesti, din locurile
de cultura, curge de la E.
spre V. si apor se indreapta spre
E. esind din comuna.
Arice§ti-de-Jos, mahala, face
parte din com. rur. Aricesti, pl.
Filipesti, jud. Prahova.
Arice§ti-de-Sus, mahala, face
parte din com. rur. Aricesti, pl.
jud. Prahova. Ad e
resedinta comuna.
Aricioaia, vale, com. irineasa,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Ariciul, sat, in pl. Marginea-d.-j.,
cat. comuner Gulianca, judetul
R.-Sárat, numit ast-Idl de la un
pu t facut de un om numit Ariciu
; a.5ezat in cimp, in partea de
miaza-zi a comuner, la 5 kilom.
spre S. de cat. Gulianca ; are o
intindere de 25 hect., cu. o populatie
de 62 familiT, carT cuprind
321 sufl. ; 31 stia carte ;
are o scoall de baetT ce functioneaza
inca din 1864. Se numea
mar inainte i Putul-Ariciulur.
Ariciul, munte, in plasa Orasul,