Untitled - upload.wikimedia....

ARGES (EPISCOPIA-DE-) 108 ARGEsUL
care o ucla prin mijloc in tot
lungul el. Plasa Arges se margineste
la N. cu plaiul Lovistea,
la E. cu judetul Muscel, la S.
cu pläile Pitesti si Oltul si la
V. cu pl. Topologul. Aceasta
plasä mal este udatA in tot lun.
gui eT in partea despre rasarit
de riul Valsanul, care se varsa
in riul Arges, in apropiere de
com. rur. Merisani, din plasa Pitesti.
Intinderea totala a acester
plAsI este de 96484 pog. sati
48242 hect., din carr 36108 pog.
cultivabile, 26094 pog. padure
si 34282 pog. necultivabile. Statul
posea in aceasta plasa. 6
proprietäff cu un venit anual
de 61128 1. 70 b.; asemenea se
mar aflá in aceastá. plasa 42958
pog. padurr ale statulul. Plasa
Arges coprinde o com. urb. si
14 com. rur. formate din 104
sate si cdtune, avind 4337 case
Cu 19939 suflete i 16 bisericr.
Resedinta subprefecturer este in
orasul Curtea-de-Arges. Totalul
budgetelor comunale ale acester
plasr a fost, pentru anul 1882-83,
de 65149 1. 78 b. la venituff,
si de 63833 1. 07 b. la cheltuelr,
din care 36951 1. 76 b. la veniturr
i 37904 1. 61 b. la cheltueli
priveste pe com. urb. Curtea-de-Arges.
Productiunea principalä
a acester plas1 este porumbul
i rachiul de prune. In
anul 1865 a produs 92 kile
grill, 8340 kile porumb, 141455
vedre rachiu de prune. Productiunea
acester plasI pe anul agricol
1886-87 a fost de 2181
hectolitri griti, 544 hectol. secara,
50485 hectol. porumb, 69
hectol. ovaz si 96 hectol. orz.
Arge§ (Episcopia-de-), s'a infiintat
la anul 1793, Dec. 13,
de catre Alexandru Moruzzi Voda,
dupä staruinta arhiepiscopulur
TariT-Rominestr, Mitropolitul
Dositheiti, punindu-se sub
ascultarea noulur episcop tot derul
din judetele Arges si Olt,
fixind resedinta la manästirea
de Arges ; tot-odata toate
acester manästirr au trecut
la aceasta noua episcopie, iar
episcopul de Arges avea rindul
sederer, dupa episcopul Buzaulur.
De aceasta episcopie depinde
un seminar fondat in anul 1839
de Alexandru Voda Ghica. Acest
seminar avea la 1880-81
un numar de 251 de seminaristr
Cu 9 profesorT.
Budgetul Episcopier-de-Arges
era 64192 1. pe anul financiar
1897-98, iar budgetul serninarulur,
tot pe acest an, era de
65679 ler.
Eftiscopir Argefuluf :
Iosif (1793-1820);
EariOn (1820-1823) ;
Grigorie (1823-1828) ;
Ilarion (a doua oara) 1828-45;
Samuil Sinadon, loc-tiitor,
(1845-1850);
Climent Gaiseanu (1850-62);
Neofit de Edesa Scriban,
loc-tutor (1862-1865);
Ghenadie I-iu, (1865-1868);
Neofit Scriban a doua oara
(1868-1873) ;
Iosif Naniescu (1873 1875);
II. Ghenadie II Petrescu (i Ian.
1876-21 Mar 1893) ;
12. Timus (1893- ).
Catedrala sati biserica cpis
copier ArgesuluI este cel mar
frumos monument din toatd tara;
a fost ziditä la anul 1518 de
Neagoe Voda-Basarab (v. Curtea-de-Arges
manastirea).
Argesul, ria, cunoscut prin repeziciunea
aper sale i prin frumusetea
malurilor. Este plutitor
pentru vase micr. Malul drept
al acestur riu este mult mar ridicat;
cel sting prezinta vedereI
un nesfirsit yes. In anticitate,
pe timpul luT Herodot, sustine
d. Gr. Tocilescu, pare a se fi
numit Ordesus, numire dada,
de unde in urma s'a fácut Argesul.
D. B. P. Hasdeti in Etymologicum
magnum Romaniae,
nu primeste aceasta denumire
si sustine cä acest nume ar fi
de originea armeana. E unul din
cele mal insemnate riurr din
Tara-Romtneasca propriti zisa.
El izvoreste din muntele Negoiul,
plaiul Lovister, jud. Arges,
uda jud. Arges de la N.
la S. trecind pe la V. Curtir-de-
Arges si pe la E. Pitestilor, apor,
dupa ce formeaza limita intre
judetele Arges i Vlasca pe
de o parte si intre judetele Muscel,
Dimbovita i Ilfov, pana la
satul Gostinari pe de alta, l'Ara
In judetul Ilfov, printre satele
Stoenesti i Malul-Spart i uda.
plasa Sabaru, pana in apropiere
de com. Cornetul. De ad i formeaza
limita naturala intre judetele
Ilfov si Vlasca, pana linga
satul Colibasi, apor apucä. spre
E., serveste de limita Intre pl.
Oltenita i Negoesti, pana aproape
de com. Curcani si dupa
ce face mar multe cotiturr, mar
ales ring com. Budesti, se in
toarce spre S. si se varsa in Dunare
laV. de Oltenita rur., in drep
tul Turtucaer din Bulgaria, dupa
un parcurs de peste 300 kil.
Afluentir Argesulur pe partea
dreapta sunt : Neajlovul i Gla
vaciocul, carr dupa ce au udat
putin jud. Arges, intra in jud.
Vlasca si unindu-se la Calugä
renT, se varsa in Arge, la satul
Gostinari.
In partea stinga Argesul, primeste
afluentir: Valsanul, care
uclä partea orientala a judetulur
Arges si se vara. in Arges, intre
Curtea-de-Arge i Pitesti, in
apropierea satulur Merisani, unde
se afla si un pod de fier ; Riul-
Doamner, care unit din partea
sting5. Cu Riul-Tirgulur i Ar-