Untitled - upload.wikimedia....

ARGE 107 AkCIÈ
sunt reduse astdzr la bisericT de
mir. Ca locurT istorice avem in
acest judet ruinele cetätif zise
a luT Negru-Vodd, RITA satul
Ariful §i alte ruine ale cetAtiT
Poenari, pe riul Arge§, in plaiul
Lovi§tea, ziditä, se zice, de
Vlad-Tepe§ la ahul 1462, intrebuintind
la aceastA zidire pre
boeriT earl vrusese sA-1 trAdeze.
Se aflA In apropiere de schitul
Turnul o mare tespede de
piatrA in forma une mese rotunde,
numitA de popor cMasaur-Traian»,
unde se zice el a
poposit inainte
de a intra in Transilvania §i
care a inspirat poetuluf nostru
national Bolintineanu populara
sa baladä : e Cea din urind
noapte a lul
precum §i artistuluT Aman, cunoscutul
sàü tabloti, care reprezintA
aceea§T scenA.
Tot in acest judet, dupl constatarile
d-luT Gr. Tocilescu,
avem pe malul sting al OltuluT
§oseaua romanA numitA «Calea-
TraianAl 0 care incepe de la
gura Oltulur §i trece in Transilvania.
CetAtT romane : RAdAcine§ti,
Tite§ti, Bivolari (Arutella),
Racovita-CopAceni (Praetorium),
ClIneni (Pons Vetus),
CApAtineni, Albota, Sdpata §i
urmele limesuluT roman, care
de la DunAre (FlAminda) trece
prin pasul Branulur in Transilvania.
Bilciurr. In acest judet se fac
la epoce fixe mal multe bilciurr
anuale, din earl cele mal
principale sunt : la Tirgul-DealuluT,
lingä Pite§ti ; (la Dumineca-
TomiT ; la SE Gheotghe ; la InnAltare
§1 la Duminica-Mate) ; la
satul Tutana, in ziva de 5 Iulie
la Curtea-de-Arge§, la SE Maria-Mare
(15 August) 0 la SE
Dumitru (26 Octomvrie) ; la s.
Uda, la 15 August 0 la Tigveni,
la S-tif MucenicT (9 Martie).
Orafe principale. Ora § principal
0 capitala judetuluT Arge§
este Pite§ti cu 13730 loc. (1894)
Pite§ti este a§ezat pe malul
drept al Arge§uluT la 383 m.
inältime d'asupra niveluluT MAriT-Negre
sail la 196m.4 d'asupra
Bucure§tilor, dupA d. Gr.
tefAnescu, §i la 265m.75 dupd
d.: Cobälcescu. Curtea-de-Arge§
(484 m.) cu 4000 loc., a'a numitA
fiind cA aci a fost Curtea
Domneascä sag a doua re§edint&
a DomnitoruluT Radu-Negru-VodA,
dup5. Cimpulung.
vecht fi Bcirbajt iluftri.
Judetul Arge§ este leagAnul
mal multor familir vechT din
earl parte ati dispArut, parte
strAmutat re§edinta aiurea.
Ast-fel sunt : AlimAne§ti, BAdule§ti,
Balce§ti, Balota, Brätieni,
Budi§teni, Condee§ti, CornAteni,
Drägute§ti, DrAgoe§ti, Furdueti,
Meri§eni, Nenoe§ti, RAte§ti,
Socole§ti, Tig,veni, Värzari §i
altele.
Ca bArbatT ilu§tri nAscutr in
acest judet n'avem de cit pe regretatul
no-stru istoric Nicolae
Bälcescu, näscut in anul 1819, la
BAlce§ti (pl. Topologul) §i mort
la 1852 in Italia, la Palermo, §i
pe fratiT Dumitru i loan
nAscutT in Pite§ti, In primul
deceniä al acestut secol i earl
aú jucat un rol insemnat in istoria
contimporana a tAriT, de
la anul 1848 pänl in zilele
noastre.
Inväldmintul public fi firivat.
Jud. Arge§ poseda la 1896/97:
un liceä clasic cu 17 profesori
In Pite§ti, un seminar Cu 4 clase
in Curtea-de-Arge§ Cu 13 profesorr,
6 §colT primare urbane
(3 de bAetT §i 3 de fete), 159
§colT primare rurale i 5 institute
private ; In tot, prin urmare,
172 §col1 cu 234 profesor
earl se descompune astfel:
a) Un lima cu 17 profesorT;
Seminarul (fondat la 1839)
cu 13 profesorT 0 251 §colarT;
TreT §coale prhnare urbane
de bdetT cu 12 institutorT 0 565
§colarT; d) TreT §coale primare
urbane de fete cu 8 institutoare
0 298 §colArite ; e) 156
§coale prim. rur. mixte cu 161
invAtAtorT, §i invätAtoare cu
8690 §colarT, in tot ; f) 5 scoff
private cu 23 profesorT §i cu
162 §colarT (72 bAetT §i 91 fete).
Cultul. Mal toatA populatia
acestuf judet, afarA de putine
exceptiunT in ora§e, este de ritul
greco-ortodox. In tot judetul
sunt 370 bisericT, deservite de
391 preotT §i diaconr.
Statistica judiciard. NumArul
proceselor civile in anu11878 a
fost in numAr de 1440, din earl
numaf 356 s'ati judecat In cursul
anuluT, iar 1084 ail rAmas pen
dinte.
Procese de divort ali fost in
cursul anuluT 1878 in numAt de
143, din care numaT 12 s'ati judecat
in cursul anuluT.
In cursul atmluT 1878 judetul
Arge§ numAra 66 de condamnatI
pentru crime, care se aflau
internatT in deosebitele penitenciare
din tarA.
Penitenciarul judetean din ora§ul
Pite§ti avea la finele anuluT
1878 un numAr total de 72
arestatT, din earl 8 condamnatT
0 64 in preventie.
NumArul bolnavilor in penitenciarul
judetean a fost pentru
anul 1878 de 9.21 la 00 iar al
mortilor de 7.14 la 0o.
NumArul indivizilot prevenitT
§i judecatT de Curtea cu jutatf
Arge§-Muscel in cursul anuluT
1878 a fost de 82; lar numArul
prevenitilor din judetul Arge§
pentru afacerT corectionale a ibst
In 1878, de 2311.
Arge§, piasd, in judetul Arge§,
i§r la numirea dup5. riul Arge§