Untitled - upload.wikimedia....

XVI
a se acorda premiul «Ion C. GrAdisteanu si Menelas Ghermani» de moo leT, d-lur Gr. G. DAnescu,
pentru judetul R.-SArat.
Pentru anul 1895, nu rAnfin de cit numar 4 din 32 judete la concurs si anume : Prahova, Putna,
Tulcea si Constanta.
Biroul a primit 3 manuscrise pentru judetul Prahova, 2 pentru Putna si 1 pentru Constanta.
Comisiunea examinatoare prin glasul raportorulur el d. Grig. Tocilescu, propune :
A se contopi cele 3 manuscrise prezintate pentru judetul Prahova de d-soara Paulina Brgescu,
d nir C. Alexandrescu si Ioan Moruzzi, acordind in acelas timp cite un premiti de 500 ler fie-cArur concurent ;
a se acorda premiul M. S. RegeluT d-lur Mihail Canianu si Aureliu Candrea, autorir dictionarulur
judetuluT Putna; iar pentru judetul Tulcea si Constanta, singurele ce mar rAmtnea fArA dictionare, a se
publica un noti concurs.
In sedinta din 2 Martie 1896, adunarea generan ascultA raportul comisiuner asupra uniculur
elaborat, un voluminos manuscris asupra judetulur Tulcea si d. Tocilescu, raportor, conchide a se premia
d. Gr. G. DAnescu, autorul OA
In acelas timp pentru a termina si cu dictionarul Constanta singurul judet ce a mar rAmas,
plenul societAter decide ca tot d. DAnescu sA fie insArcinat a lucra pang la I Ianuarie 1897 dictionarul
judetulur Constanta, acordindu-i-se un premiti de moo ler pentru aceasta.
In fine in anul trecut, 1897, la adunarea generall, d. Gr. DInescu se achitA constiincios de sarcina
ce i s'a incredintat, dupl cum se constatA din raportul d-lui Tocilescu.
Iat&-ne deer gata cu dictionarele geografice ale celor 32 de judete ale RominieT .
Opera pornità in 1886 e terminatA dupA 12 anT de muncl stAruitoare si neintreruptl.
Fie-care judet si-a cApb.tat dictionarul slii; Societatea GeograficA insA nu se opreste aci.
* *
*
In sedinta adunArir generale din ilia Martie 1896, s a numit o comisiune compusl din d-nir
George I. Lahovary, secretarul general al Socieatir, general C. BrAtianu de la Institutul geografic al armate!
si Gr. Tocilescu, profesor universitar, si i s'a pus insArcinarea esA facl toate lucrArile pregAtitoare,
esi. stabileasa norma cum are a se face contopirea diferltelor dictionare partiale, sl fixeze abreviatile
eintrebuintate, sA hotArascI materiile streine, care urmeazA a se elimina din dictionare, in fine, s5. ia
etoate mAsurile pregAtitoare pentru a face posibilA inceperea tipAririr marelur Dictionar in anul viltor».
Aceastd comisiune se si puse imediat pe lucru. Misiunea eT era insl foarte anevoioas1 si difieultAtile
se ivirl chiar de la inceput.
Intr'adevAr materialul din care urma a se alcAtui si prelucra marele Dictionar Geografic, era
opera a 30 qi mar bine de autor!, si se intelege cA fie-care din acestr autorT avea limba sa, metoda sa,
specialitatea sa, care difereati foarte mult de la unul la altul, cu atit mar mult cu cit din acestr 31 de
autorI, flier jumAtate nu erati specialistr, profeson de geografie, iar ce!-raltr eraii amatorr; ast-fel cA fiecare
dedea o mar mare important& uneT materii asupra celor-1 alte ; asa sunt dictionare care abtindeaz1
in detalil istorice si arheologice, altele in date statistice ; altele art dat o mare importantl pArtir strategice
si militare ; iar altele aii reprodus legendele, basmele si cintArile, care sunt legate mar de fie-care
localitate in tara noasta si asa inainte.
Misiunea deer a comisiuniT era foarte gingasA ; ce sl scotT ? Si ce sA pAstrezT ? CAcr toate ari
interesul lor special. Mai ales la nor, unde avem lips1 complectA de serien f speciale, ca dictionare istorice,
arheologice, statistice etc., nu poate fi vorba de un dictionar pur si simplu geografic, care s'ar reduce
atuncr la o nomenclaturl de nume geografice, cum este dictionarul reposatulur Frunzescu. La nor,
o lucrare ca aceasta, care pentru prima ma se prezintä publiculuT sub aceastA forma, trebuie O. aibA
un caracter enciclopedic, dacA ne putem exprima ast-fel.
Istoria si geografia nu se puteati deosebi, una se complecteaa prin cea-l'altà, si ce sunt legendele
de &it o istorie popularA poetizatA de geniul natiunelor ; iar arheologia este istoria scrisA in pieatrA,
si la nor pisaniile bisericilor, pomelnicile si pietrele mormintale, sunt paginT nestimate ale istorier neamului
nostru : de aceea cu mare sfiald am forfecat partea istoricA si arheologica a dictionarelor judetelor.