Untitled - upload.wikimedia....

ARGE 106 A1tGE
la Pitesti si un atelier de herestrae
cu aburT pentru exploatarea
lemnelor, de catre o societate
franceza, la com. Budesti, pl. Topologul,
proprietatea d-lor Lahovari.
In Olt si in afluentir
se maT obicfnueste, de catre
ganT aurarT, a se cauta aurul;
dar cantitatile aflate sunt asa de
minime, In &it nicr nu merita a
fi mentionate.
Comerciul. Comerciul principal
al jud. Arges consista mal
ales In cereale, poame, vin ,
rachiti, si mal cu osebire in
porcT, earl se cresc in batrinele
padurT ce acopera partea de
Nord a judetulur si se ingrasä
cu ghindä, jir si porumb. Exportatia
porcilor se face in Transilvania,
prin Turnul-Rosu. Comerciul
de lemne pentru exportatie
se face numaT la padurea
Budesti, mentionata mal sus, care
se exploateazä de o societate
francezd ; lemnele se due in
Francia.
Cdi de comunicalie. Calea ferata
Bucure5ti-Virciorova traverseazd
partea sudica a judetuluT
Arges, pe o Intindere de
73 kilom. Sunt patru statiunT In
acest judet : Pitesti, static principala,
Costesti, Stolnici si Burdea.
statiT secundare, aceste trei
din urma, in pl. Cotmeana.
Din Pitesti pleacd o ramura
de drum de fer la Curtea-de-
Arges ; iar din Costesti pleaca
o ramura prin Rosiorii-de-Vede
la Turnul-Magurele.
Ca sosele, judetul poseda :
seaua nationala Pitesti-Slatina ;
soseaua nationala Pitesti -Rim -
nicul-VilceT, peste Dealul-Negru;
aceasta osea de si votata inea
de la 1868 a ramas totu§i
in stare de proect si s'a inlocult
de fapt prin soseaua mixta
Pitesti-Curtea-de-Arges la Rimnicul-Vilcif
(la podul de ffer la
Goran peste Olt). Ca osele
judetene, judetul poseda douä
sosele, care, plecind din Pitesti,
merg una spre Ihnita judetuld
Teleorman si alta spre limita
judetulur Vaca, Mara de acestea,
mal exista mal multe sosele
comunale i vecinale, carr
inlesnesc comunicatiile intre comune
intre sate. Ca cale fluviald
jud. Arges are la Vest
riul Oltul, care serveste la plutirea
lemnelor de brad din muntr
la vale spre Slatina i Turnul-
Magurele.
administrativd.
Judetul Arges avea la inceputul
veaculuT opt plasr si doua plaiurr.
Actualmente se afla impartit
In z plaiu si 6 plasT: plaiul
Lovistea (format din vechiul si
desfiintatul la 1834 plaiu Ariful,
si din plaiul Lovistea) cu resedinta
in comuna rurald uicT
si pla5ile Topologul, resedinta In
comuna rurald Tigveni ; Oltul,
cu resedinta in comuna rurala
Llunele; Argesul, resedinta in
comuna urbana Curtea-de-Arges;
Pitesti, resedinta la comuna urbana
Pitesti, care este tot-de-
°data si capitala judetuluT; Cotmeana,
cu re5edinta in comuna
rurala Costesti si Gald§qti cu
re,edinta in com. rurala Furduesti
(1888).
In anul 1882 si in mod provizoriu,
pang la o definitiva regulare,
s'a intrunit pl5ile Topologul
si Oltul inteo singurd plasa,
precum si plasile Cotmeana si
Galasesti.
In anul 1887, jud. Argesul
s'a impartit in 5 plag ; in a.
1892, piä.ile s'au inmultit la 0;
iar in anul 1896 s'a revenit la impartirea
din 1887, respectiv 1882.
Judetul coprinde 2 com. urb.
147 com. rur., formate din
760 sate i cat., avind in tot
3235! case, 341 biserici si
33438 familiT saa 167190 sufl.
Marca judetulur Arges este
un vultur, spre semn ca in acest
judet a fost odata Curtea
Donmeasca.
In ordinea eclesiasticd, j. Arges
face parte din Eparhia ArgesuluT,
judetelor Arges si Oltul,
al caruT scaun arhiepiscopal se
afla In Curtea-de-Arges.
In privinta militara, jud. Arges
face parte din divizia II-a
teritoriala', a carel resedintl este
In Craiova,
In ordinea judiciara, jud. Arges
are un tribunal de I-a instanta,
5 judecatorir de pace
si este de resortul Curtir apelative
din Bucuresti. In privinta
politica, judetul Arges (dupe
Constitutia din 1866) da 2 senatorT,
5 deputatT si 12 consilierT
judetenT lar dupd reviz. constitutir,
sunt 5 deputatT, 3 senatorI
i 12 consilierr judetenT.
Budgetul judetului Arges a
fost pentru anul 1882-1883, de
507215 1. 05 b. la veniturT
de 498885 1. la cheltuelf, dind
un excedent de 8330 I. 05 b.
Budgetele comunelor urb. si
rur. din intregul judet, pe acelasT
an financiar 1882 83, au
fost de : 562801 1.05 b. la veniturr
si de 550248 1. 14 b. la
cheltuelT, lasind un excedent de
12552 1. 91 b.
Mändstiri fi locurr Si:sew:ate.
Judetul Arges este bogat in hisericT,
marastiri i schiturT, asa,
afard de biserica episcopall a
CurtiT-de-Arges, renumita prin
admirabila sa arhitectura, mal
avem ca manastirI: ValeniT, Sta.
nisoara, Turnul, Ostrovul, Berisldvesti
, Scauneni , Roboaica,
Bradetul in plaiul Lovistea ; Bascovul,
Fedelesoiti, Jiblea si Goranul
In pl. Topologulur ; Tutana
In plasa Argesulur; BesteleT, Trivalea,
Stanca In pl. Pitesti; Cotmeana
i Flaminda In pl. °hula
Cele mar multe din aceste
manastirT i mal ales schitud