Untitled - upload.wikimedia....

ARGE 105 ARGE
prin riul Oltul, si cu judetul
Oltul.
Topografie fi Orografie. Jud.
Arges este un jud. de munte
la N., de dealurT la mijloc si
de cimp la S. MuntiT apartin sistemuld
Carpatilor occidentalT;
el sunt acoperitT cu padurT si
coprind pAsunT insemnate. Poalele
acestor muntl formeaza podgoriile
judetuluf, carT sunt acoperite
cu vil. MuntiT ceT mal
inaltI din acest jud. sunt : muntele
Negoiul, din care izvoreste riul
Arges, in pl. Lovistea si care
are o indltime de 2547 m. d'asupra
niveluluT MariT-Negre; muntele
Craiul san Virful-Craiulur;
muntele Ariful si altiT. Jud. Arges
coprinde in tot 827 muntI
si piscurT, din care izvoresc ca
la 500 de riurT, girle si piraie.
Idrografia. Principalele riurT
ale acestuT judet sunt : a) Oltul,
care curge in partea apuseana
a judetuluT si U desparte de
jud. Vilcea; b) Argesul, care izvoreste
din muntele Negoiul,
pl. Lovistea si traverseaza jud.
aproape prin mijloc pana aproape
de Pitesti, de unde ja directia
S.-E. si desparte jud. Arges de
jud. Dimbovita; c) Topologul
care curge intre rlurile Olt si
Arges, paralel cu aceste ape si
se varsa in Olt, la s. Galia;
Cotmeana si Teleorman care
curg paralel si uda partile de
mijloc si de S. ale acestuT jud.;
Neajlovul care uda pl. Galasesti
si se varsa in Arges, la s.
Gostinari din jud. Vlasca.
Afluentir 'ArgesuluT in acest
judet sunt : Valsanul, care se
varsd in Arges la s. Merisani
(filtre Curtea-de-Arges si Pitesti)
si riul DoamneT, care se
varsa in Arges putin mar sus
de Pitesti.
LacurT nu are acest jud., iar
helestae putine si de putina importanta.
54049. Afarole Diego'« alegra/U.
Clima. Clima jud. Arges este
temperatä, mal' rece tn partea
de N., unde lama cade multa
zapada, si mar calda in partea
mijlocie si in partea de S. a
judetuluT.
Suprafala fi Populatia. Suprafata
jud. Arges este de 8704
mile geografice patrate sail aproape
480086 hect. (960172
pog.) cu o populatie de 167190
loc., ceca-ce dá.' aproape 35 loc.
la Ioo hect. Dupa catagrafia
facuta la anul 1815, sub Domnia
luT loan Caragea Voda, populatia
jud. era de 10744 fam., adica :
7382 birnicT; 18 postelnicT ; 46
neamurT; 50 mazar; 403 ruptasT ;
842 scutelnicr; 531 poslujnicT ;
231 slujitorI; 374 preotT; 289
diaconT; 279 ungurenT si 99
surugiI. Tiganir nu sunt coprinsT
in aceasta catagrafie ; in toata
tara Romineasca erau la aceasT
epoca 23300 salase sati famili.l.
La 1842 populatia jud. era de
85536 sufl., din carI 3566 sufl.
TiganT. In 1890 populatia era
de 177.714 suflete ; iar dupál
recensementul din an. 1894 de
190764 suflete.
Miscarea populatiuniI IntreguluT
jud. Arges a fost pentru
anul 1881 urmatoarea :
NascutT: 6153, din carr 24
EvreI; mortl: 3777, din carT 15
EvreT ; excedent de nasterT
2376, din carY 9 EvreT. Casatoril
1608, din carI 16 EvreT.
Agricultura. Principalele producte
ale acestuT judet sunt :
porumbul, a carta calitate este
foarte pretuitä in tara Romtneasca
propria zisa, grill, orz,
ovaz, secara, etc. Potgoriile dinprejurul
Pitestilor dad un vin
alb, foarte bun. PruniT se cultiva
in parte, si dati o tuica renumita.
Sunt in intregul judet
ca 2000 pogoane vil*, 17112 pogoane
livezr de prunT si 5291
stupT de albine (1886). Aseme-
nea judetul este bogat in poame
de tot soiul, intre care renumitele
cirese, cunoscute in comert
sub numele de drägdnele de
Pitef ti. Luncile Topolog-uluT si
ale Argesulur sunt cele mal
productive ; pasunile sunt foarte
bune si se cresc multe vite cornute,
maT ales or si capre.
Datele statistice oficiale pe
anir 1842, 1860, 1873 si 1884
specifica ast-fel numarul animalelor
:
In 1842: Cal si ep e, 2811;
bol, vacl si bivolT, 119780; oT
si berbecT, 93407 ; capre, 24711;
pord si scroafe, 44338; asinI si
catirT, 95.
In 186o: Cal si epe, 12634;
bol, vacT si bivolT, I 2 8155
oi si berbecT, 195411 ; capre,
39796; porcI si scroafe, 91573;
asinT si catirl, 102.
In 1873: Cal si epe, 7654
bol, vacT si bivolf, 57974 ; or si
berbecT, 122674; capre, 11202;
porcI si scroafe, 24708; asinl
catirT, 343.
In 1884: Cal si epe, 8214;
bol', vacT si bivolT, 86714: oT si
b erb mí', 141177; capre 9942
porcI si scroafe, 41970 ; asinT si
cattrI 119.
Statul poseda in acest judet
46 proprietatI (mosif), a caror
arena' era la 1882 de leT 246084
banT 72.
Industria. Ca i in cele-alte
judete din Romtnia, industria
judetuluT Arges este foarte sla-
1:4. Cite-va morT de apa si citeva
pive in nordul si in centrul
judetuluT, si cite-va morI cu aburT
in partea sudica a judetuluT
; mal multe poverne de rachiti
de prune (tuja) si putine
velnite (poverne maT sistematice
pentru fabricarea spirtuluT din
bucate), laca aproape la ce se
reduce industria acestuf judet.
In timpul din urma s'a infiintat
o fabrica de postavurT groase
14