Untitled - upload.wikimedia....

APA-NTEAGRA
in partea de N.-V. a comund,
pe albia Aula Motrul. La Apa-
Neagra, mal sus de frumosul
pod ce este construit pe apa
Motrulul, legind soseaua comunata
Padesul-Closani cu soseaua
judeteara vecinall Baia-de-Arama-Severin,
precum si cu soseaua
ce merge la Tismana-T.-Jiti,
jud. Gorj, se impreuna apele
Bulba si Bribina cu Motrul.
Populatiunea acestuT sat este
de 18o sufl., In 47 case. LocuitoriT
sunt foarte muncitorri
sunt improprietaritT dupá legea
din 864 Ail 14 plugurr, 20 care
cu bol, 2 carute Cu cal, 150
stupT. Numarul vitelor este de
200 vite marr cornute, 16o oT,
20 capre, 8 cal si 6o rimatorr.
Proprietatea acestuI sat este
parte a statuld si parte a locuitorilor.
Apa-Neagrä, deal, in partea de
V. a comund Motoseni, judetul
Tecuciu. Pe panta acestuT deal
se afla situat satul numit Cdptalan'.
Apa-Neagrä, mofic, a statuluI,
tine de manastirea Schitul Balade-Arama,
In comuna Negoesti,
plaiul Closani, jud. Mehedinti;
are mal multe trupurT.
Apa-Neagrä, pddure, in partea
de V. a com. Motoseni, judetul
Tecuchi ; din padure izvoreste
pirlul cu acelasT nume.
Apa-Neagrä, izvoreste din
dealul DorofteI, jud. Tecuciu,
traverseaza satele Fundatura si
Frumuselul, unde se varsa in
pir. Frumuselul ; alt. la gura. 180
m., lar la obirsie 360 m.
Apa-Pietroasä, mic, pe teritoriul
comuner Gagesti, jud.
Putna, pl. Girlele, ce se varsa
in Putna.
Apa-Rece numit i Izvorul-Mare,
obirsia eriorul-Mare,
din com. Sarul-DorneT, judetul
Suceava.
Apa-Rosei, pridure particular5,
supusä regimuluI silvic, aflata
pe mosia. Genuneni, com. Genuneni,
pl. Oltul-d.-s., judetul
Vilcea.
Apa-Rosie, loc izolat, c. Genuneni,
pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Apa-Rosie, piria, Cu apä minerala.,
in com. rur. Degerati, pl.
Ocolul-d.-j., jud. Mehedinti.
Apa-Rosie,pirig, in pl. Rimnicul,
com. Jifia, jud. izvoreste
din muntele Necule, udá
comuna in partea de apus si
se varsà in rlul Rimnicul-Särat,
mal sus de cat. Intre-Rimnice.
Apa-Säratä,numire data comu n er
rur. Sarata, jud.Buzall; v. Sarata.
Apa-Särata, jud. Muscel. Sub
poalele malusuluI, unde coborY
la Apa-Sarata, com. Cimpulung,
este un isvorel (stubeiti) cu opa
sarata., care se strecoara chiar
din vechia minà de linga Gradiste.
Contraccir de sare, dupavremI,
opreati pe locuitorT sá la apa
din stubeiti, sub cuvint cá aduc
pagubl intereselor lor. Cind cu
vizitarea ampulunguluT de Kisseleff,
locuitoriT se plinsera acestuia
i Kisseleff ordonl a se
ldsa In pace crestiniT sa la apa
sal-ata ca i pana ad. De la acest
izvorel sarat, localitatea s'a
numit Apa-Saratd.
Apa-Säratä, isvor, cu apä mineralá
ce contine sare, pucioasa
si fier, situat pe loc ses, In centrul
com. Breaza, plaiul i jud.
Prahova, apartintnd obsteT locuitorilor.
95 OEN1
Comunicatia la aceste surse
minerale se face cu inlesnire.
Sunt bune pentru reumatism.
Analiza chimica a apelor s'a
facut de rdposatul Dr. General
Davila.
Apa-Säratä, levar, cu apa saran,
in com. Tatarul, plasa Cricovul,
jud. Prahova, pe proprietatea
mosnenilor, situat pe deal. Este
departe de drumul de fier, insa
circulatia se face cu inlesnire,
fiind osea.
ApeI nu i s'a fa'cut inca
o analis5. chimica,
Apa-Saratä, levar, cu apa s5rata,
in com. Titireciul, pl. Ocolul,
jud. Vilcea.
Apa-Sarata, mica' cu
aspa sal-ata, la V. com. Laical-
Runceasa, pl. Argeselul, jud.
Muscel, intre valea Valeanca si
valea GhermaneT, pe virful numit
Olarul.
Apä-Särata, mind de sare, jud.
Muscel, pe dealul de deasupra
bisericeI, unde e satul Apa-S5.rata.,
linga Gradiste, ale carel
urme se vad i astazr.
Aceasta salina se zice ca dateaza
din timpul Dacilor si Romanilor
i ca s'a astupat nu cu
mult inaintea luI Negru-Voda,
probabil saii din cauza ver-unuT
cutremur de pamint, san din
cauza slabireT loculuT. Traditia
spune ca Ocna s'a cufundat,
dupa vremI, fiind captusita pe
dinauntru si a esit apa d'asupra
; lar apa ce se stringe din
ploT in gura ocneT si se revarsa
peste livedea de de-vale
dà erbeT un gust sarat, din care
maninc5. vita RominuluT pana
crapa.
Apa-Vail-Poienii,phia, pl. MunteluT,
jud. Bacaa, com. Coma-