Untitled - upload.wikimedia....

ANDREA1 81
In comuna este o singura biseria,
Cu hramul Adormirea-
Maicir-Domnulur (15 August),
construita de locuitorr in anul
1891; are un preot $i un dintaret;
17 pogoane panfint.
Istoric. Mar exista in comuna.
o biserica foarte veche, de lemn,
faxa Inscriptiunr; niel bätfinir
nu $tia sa spuna de cine e Pacuta
; probabil el tot de locuitorr;
n'are preot i locuitorir
se duc la biserica din comuna
Mera (jud. Putna).
Comuna are o sin gura scoala
mixta, care ca local avea, pana
In 1892, o casa. de bime, cedata
pe timp nehotarit ; acum
s'a terminat cladirea facuta Cu
banirjudetulur ; are un Invatator
Cu 23 elevr, totr baetr.
Pamintul este mediocru, impropria
pentru agricultura, fiind
pietros stincos i prapastios, bun
numar pentru finete $i padurr.
Cele 2525 hectare ale comuner
se divid ast-fel : 120 hectare arabile,
cam vre-o 300 hectare
ima i Testul de 2135 hectare
acoperit cu padurT i locurr impracticabile.
Ocupati u nile 1Qcuitorilor sunt :
pupnä agricultura, ne avind pamint
arabil in mare cantitate,
lemnaria i dogaria. Cre$terea
vitelor nu e lasata mar pre jos,
cAcT sunt in com. 1587 capete,
din carr: 114 bol" 72 vacr, 109
ce, 48 epe, 1003 or, 16i capre
$i 8o rimatorr. Industria e simpta.,
avind ca ramura
Comertul comuner e neinsemnat,
consistind in export de lemne,
lina de or, i tn import
de cereale, spirtoase i lucrurr
de bacanie. Transportul
se face prin gara oräselulur Odobesti
(jud. Putna), la 18 kil.
spre N.-E. de Andrea4i.
.Car de comunicatie sunt numar
miel drumurr, carr, in timpurr
tirite de ploae, devin im-
54049. Manis Dishonor Geognitta
practicabile ; ele sunt a$ezate pe
marginea riurilor ; a$a sunt : pe
valea Piriulur-S arel, la Andrea$ul
moldovenesc ; pe valea piraielor
Vuldneasa i Valea-Larga, la
com. Bro$teni ; pe valea riulur
Rimna, la Odoba,sca, Dealul-
Lung, Cote$ti
rat; pe muchiile culmilor Alunulur,
Stoica Dealul-Ro$u, la
Bisoca, Jitia i Dumitre$6.
Comuna are 137 contrib. ; ven.
sunt de 1338 ler 12 ball]; lar
chelt. de 1338 1. io b.
Portul locuitorilor. Pe l'higa
costumul general al pld$ir Intregr,
satenir mar poartä cama$I
de bumbac $i de ciltr, peste
carr pun sumane, itarT; in cap
dejar, in picioare cipicr; femeile
poarta cdma$T nationale, sumane,
catrinte, in picioare cipiel',
pe cap concia $i $tergare.
Andrea§i, sat, in plasa Ora$ulur,
jud. R.-Sarat, dtunul de re$edinta
al comumer Andrea$i, a-
$ezat cam in mijlocul com. pe
pirIul Andrea4i; mar cuprinde
cdtunele : Andrea$ul-d.-s., Sorbul,
Catanoiul i Butucoasa; are
o intindere de 1200 hect., cu
o populatie de 51 familiT, cal-Y
cuprind 298 sufl. ; ad i se afld
$coala i biserica.
Se mar numea $i Andrea$ul
muntenesc.
Andrea§i (Dealul dintre Valea-Neigrä
§i-), deal, in pl.
Ora, jud. R.-Sárat, in partea de
apus a er, in com. Andrea$i ;
se intinde printre afluentir riulur
Rimna ; este acoperit cu putine
finete $i multe padurr.
Andrea§i igolatd,
in pl. Ora$ulur, com. Andrea$i,
jud. R.-Sarat ; asta-zr han pe
drumul spre Jitia, la 81/2 kil.
spre miaza-zi de catunul de re-
$edinta.
ANDREETI
Andrea§i, p1rui, in pl. Ora$uluT,
com. Andrea$1, jud. R.-Sarat,
izvoreste din Virful-Alunulur, uda
cat. Andrea$i i se varsa in riul
Milcov, dupa un curs de 3 1/2
kil., repede $i spumos. Valea
sa este frumoasa, s'abatid $i
acoperita cu padurr.
Andree§ti, com. rur., la S. de
com. Vladimir, din pl. Gilortul,
jud. Gorj si in directie S.-V. de
ora4u1 T.-Jiul, la o distanta de
44 kil.; se compune din catunde
: Andree$ti, Blindule$ti,
Pluscul-de-Apus, Plurul-de-Rasarit
$i Saseni ; se margine$te
la N. cu com. Sdule$ti, la V. cu
com. Bibe$ti, la E. cu com. Vladimir
$i parte din comuna CApreni
din judetul Dolj.
Situat pe $es, coaste i vilcele,
pe ambele partr ale riulur
Gilortul, are o supratata aproximativ
de 2067 hect., din carr
720 hect. padure, 742 hect. arabile,
533 hect. fin*, 24 hect.
vie, 28 hect. livezr de pninr $i
20 hect. izlaz.
Locuitorir sunt parte mo$nenr
$i parte improprietar' itr dupl
legea ruralä. din anul 1864.
Cu o populatie de 250 fam.,
1249 sufl., din carr 261 contribuabilr,
intre carT sunt i 5 fam.
de Tiganr.
Rominir in genere se ocupa
cu agricultura $i cre$terea vite-
Ior, iar Tiganir cu fieraria.
Numarul vitelor este de 645
vite marr cornute, 39 car, I I 15
oI, 251 capre, 315 rimAtorT.
Satenir aü I 13 plugurr, 4 can*
cu cal, 135 care cu
12 fintinT $i 15 puturT.
Calle de comunicatie de care
dispune sunt : $oseaua judeteana,
care trece de la N. spre S.
pe Una. cgt. Phwul-de-Apus ;
oseaua vecinalä care incepe din
$oseaua judeteana $i merge spre
E. in cat. Andree$ti, trecind
11