Untitled - upload.wikimedia....

ANADOL-CHIOI 79 ANDR4WI
sancea $i Horoslar. Un scriitor
grec, d. Papadopolu Vretos a
presupus ca ad i ar fi fost ora-
$ul Tomis; de sigur insa ca Tomis
trebue a$ezatä pe locul Constante!
de azI.
Anadol-Chioi, deal, in jud. Constanta,
pl. Constanta, comuna
Palazul-Mare, cat. Anadol-ChioI ;
se desface din dealul Constante,
se intinde spre räsarit, printre
lacul Siut-Ghiol, iazul Tableada
.5i lazul-Mare, PAcindu-I acestur
din urmä tarmul inalt i pietros;
e presärat cu movile ca Tabia-
Tepe, Ruga satul Anadol-ChioI.
Pe un cot al sal este a.$ezat
satul ; pe muchia lur trece drumul
Constanta-Tulcea, acoperit
cu semanauff $i la poale cu
gradinI de zarzavat ce alimenteaza
ora.$111 Constanta.
Analoage, vale, in partea de N.
a comuna Vutcani, pl. Mijlocul,
jud.
Analogul, sat, pendinte de com.
Colone$ti (v. a. n.), pl. StAni-
$e$ti, judetul Tecucia. Situat in
partea dr. a riuluI Zeletin, la o
distanta de 8 kil. N.-V. de t'irgu$orul
Colone$ti, re$edinta comuneI.
Acest sat a avut mar
multI loc. 7 asad nu are de cit
4 C. de fam. cu 23 Suflete, 3
fam. de TiganT i i romind.
Tigana se ocupa cu facerea
lingurilor, de aceea se numesc
glingurarTy. ET sunt .improprietaritt
Analogul, deal, la V. satuluT Analogul,
hotar filtre jud. Tecucia
$i Tutova, alt. 437 m.
Analogul, munte, pl. MunteluI,
jud. Bacati, de pe teritoriul com.
Podurile.
AncuteI(Podul-), toa', peste va-
lea MilcovuluI, intre proprie t. Colfeasca-Vacareasca
$i Obedeanca,
din pl. Glavacioc, jud. Vlara.
Andolina, vale, in plasa Borcea,
jud. Ialomita, teritoriul comuneI
Vara$ti. Aceasta vale, incepind
din lacul Boianul, are directia
spre N.-E in lungime de de
kil., dupa care se indreapta spre
E., unde are adincimea cea mar
mare, purtind numirea de Batalurile
; de ad i se indrepteaza
spre N., desfácindu-se inmai
multe ramurI, carI mic$orinduse
din ce in ce, se pIerd.
Andona, baltd, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Bacati, formata de Siret, in
dreptul com. Buhoci.
Andonia, rnocie, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. VindereI, proprietatea
statuld, arendata impreuna
cu mo$ia Tihue$ti in ultimul
period cu 2728 le anual.
Andonia, piídure, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Vinderer, in marime
de 5 hect., proprietatea
statuluI.
Andra§easca, »dure, in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, pe
teritoriul comuna Andra$e$ti;
are suprafata de 220 hect. cu
urmatoarele esente : ulm, Salde,
plop $i stejar.
Andrä§e§ti, com. rur., in pl. Ialomita-Balta,
jud. Ialomita, este
situatA pe partea st. a riuluI
lomita, intre comunele Perieti
Ciochina. Teritoriul comund are
o supraf. de 12600 hect. $i se
intinde din riul Ialomita spre
N. pana in jud. Braila, unde, in
apropiere de acest jud., tot pe
teritoriul acesteI com., s'a infiintat
$i comuna Milo$e$ti. Coprinde
dota mo$iI: Andra$e$ti
cu 9755 hectare pamint arabil,
220 hect. pad. i maracinI
mo hect. bä1ti i mo$ia Orboe$ti
cu 210 hect. pamInt de al-aura
i izlaz, 200 hect. pad.
$i märacinT $i 100 hect. balti$.
Dupä legea rurala din 1864
s'ad improprietarit 170 loc.
neimproprietáritT se mal afla 38.
Se compune din satele Andra$e$ti
i Orboe$ti $i din cat.
Cadlna $i Bdlanica, avind re-
$edinta primarie $i a judecdtorier
comunale in s. Andra$e$ti.
Dupa recensamintul din anul
1890, populatia comuneT se urca
la 938 loc. cu 230 c. de falb.
708 membriT de familie, sau 479
barbatI $i 459 femeI. Dupa nationalitate:
931 RominI, 3 Gred
4 Bulgarr, totY de religie cre-
$tind ortodoxa. Dupd profesiunI :
273 agricultor!, 5 comerciantr,
7 profesiunI libere, 15 muncitorl'
$i 17 servitorT. Din ace$tia
$tiil carte 181 persoane.
Populatiunea comuneI se ridica
in 1887 la 161 familiI Romine,
5 fa mili! de Tigatir $i 3
familir de GrecI, salí 940 loc.,
din carT 303 barbatT, 260 femer
$i 377 copa. Numarul contribuabililor
era de 163, din caz-1' 9
se ocupar' cu comertul iar ce!.
l'altI cu cre$terea vitelor $i cu
agricultura.
Vite : 416 cal, 380 bol', 6160
oT, 9 asinT, 8 bivoli $i 738 rimatorl.
Budgetul com. era de 3205 1.
la veniturr $i 4347 la cheltuelI
In 1887.
Sunt doua bisericI la carI oficiaza
2 preotr $i 2 entaretI,
platitT de com, cu suma anualA
de 352 le.
Instructiunea se predl inteo
$coall primara mixta, de un invatator
retribuit de com. coala
are local proprid, construit de
comuna.
Prin comuna trece calea judeteana
Slobozia-Urziceni.