Untitled - upload.wikimedia....

AMZE-SAISI 78 ANADOL-CHIOI
Balabancea, desparti nd' o de com.
Cema (din pl. Macin). El se intinde
printre pir. Taita i Cerna,
lasind spre rasarit dealul Carapcea,
spre miazá-zi alt deal
Carapcea, spre apus dealul Cerna,
din el izvoreste ptriul Arcarcula;
si pe la poalele sale
occidentale curge riul Cerna.
Are ca inaltime un pisc de 330
m., un altul stincos de 250 m.,
un altul, dealul Cerna de 242
m. si altul, deaful Sut-Bair de
165 metri, toate puncte trigonometrice
de observatie rangul
al 3-lea. Este acoperit in mare
parte cu padurT, pe coaste tufárisurl
si pe la poale pasunI
intinse.
Amze-Saisi, deal, in desfiintata
pl. a IstruluT, azi Babadag, jud.
Tulcea, pe teritoriul com. Casap-
Chioi ; el este maT mult o prelungire
a dealuluT Caranasuf. Are
o directiune generala de la V.
spre E.; brazdeaza partea sudica
a com.; ultimele sale coline
se intind si dispar pe malurile
piriului Casap - Chioi, ce
sunt cam ripoase si pe malul báltul
Sinoe si a prelungiriI acestela,
numita balta Sinoaia. Ca
Inaltime are un virf de 30 m. si
o ridicatura de 5 m. pe malul
baltiT Sinoaia, ambele puncte trigonometrice
de observatie de
rangul al 3-lea. Este acoperit in
cea maI mare parte cu araturT
prea putine finete.
Amzulesti, sat, pl. Bailesti, com.
Afumati, jud. Dolj, despre care
barrilla' spun ca-si trage numele
de la un pastor Amza, care aseclindu-se
cu turma aci, a pus
temelia satuluI, caruia de atuncI
in colo i s'a (lis Amzulesti. Are
508 suflete : 233 barb. si 275
fem. CopliT din acest sat urmeaza
la scoala mixta din satul
ce este la '000 m.
departare de satul Amzulesti.
Cu virstd de scoald sunt 29 131etT
i 40 fete. Stia carte 51 barb.
si 3 fem. Pe limita acestuI sat
cu satul Afumati, pl. Bailesti,
este o biserica. In sat sunt 46
case de pamint batut, 3 de zid,
12 de gard i i de paiente.
Se mar afla 100 caT, 200 bol
vacT, 767 or i 300 porcT.
In Amzulesti se gasesc 2 cizmari,
2 fTerarT, i cojocar. Sunt
2 circiumi in sat.
Amzulesti, branifte, pl. Bailesti,
coni. Afumati, satul Amzulesti,
jud. Dolj, in intindere de 85
hect. si 70 ariT, pe mosia d-lor
Constantin C. Paianu, Trajan
Djuvara si Luca Demetriadis.
Predomina gorunul.
Amzulesti, mofie, pl. Bailesti,
com. Afumati, satul Amzulesti,
jud. Dolj, cu 2581 pogoane arabile;
aduce venit anual de peste
60.000 leT; apartine d-lor C. C.
Paianu, Trajan Djuvara, Teodor
B. Davidescu. Apartinea in
vechime luí' C. Paianu i luT
Teodor Iota.
Amzulesti, nume, ce purta in
vechime com. Afumati, pl. Bailesti,
jud. Dolj.
Amzulesti, fost sat, pl. Bailesti,
com. Boureni, jud. Dolj.
Amzulesti-de-Jos, nume, ce purta
in vechime satul Amzulesti,
pl. Bailesti, com. Afumati, jud.
Dolj.
Amzulesti-de-Sus,nume, ce purta
in vechime satul Afumati, pl.
jud. Dolj.
Ana (Baba-), jud. Buzad, vezT
Baba-Ana.
Ana (Baba-), locuin0 izolatei,
plasa Negoesti, jud. Ilfov, com.
Vasilati.
Ana-Davila, izvor de afta' minerala,
in valea riuluT
jud. Vilcea, avind ca substante
fixe: Bicarbonat de magnesie, de
calce si soda (In mare cantitate),
iodur de magnesie i iodure alcaline
(concentrate), clorur de
sodiu (concentrat), clorur de
calce, sulfat de calce si sulfat
de soda (in mare cantitate), silicate,
fosfate i oxid de aluminiu.
Anadol-Chioi, sat important, in
jud. Constanta, pl. Constanta,
cat. comuneT Palazul-Mare ; este
situat in partea rasariteana a
cea merdionala a com.,
la 4 kil. spre S.-V. de cat. de
resedinta Palazul, la 23 kil. spre
S.-E. de resedinta plasiT, com.
Caramurat si la 2 kil. spre N.-V.
de orasul Constanta, nu departe
de ¡azul Tabachria. Este inchis
la S. si V. de pietrosul deal al
Constanter, iar la N. si E. de
dealul Anadol-Chia. Are o intindere
totala de 2015 hect.,
din carT 91 hect. ocupate de
locuintele i gradinile locuitorilor
Cu 130 case.
Populatia intreaga este de 172
fam. cu 531 sufl., in maioritate
Turd si TatarT, carT se ocupa
cu agricultura. putin, mar mult
cu cresterea vitelor, aci se face
un important erg de vite in
primele zile ale luí Septembre,
unde se vind o multime de vite
din toate partile jud., fie pentru
comunele carT n'ati vite in
destul, fie pentru comertul exterior
al Constanter. Pamintul
produce orz, ovaz si secara;
griul reuseste putin, tot asa si
cele-l-alte plante. Prirl sat trece
insemnatul drum national Constanta-Babadag-Tulcea;
alte drumurr
carT pleaca din sat sunt
spre Hagidiuliuc, Lazmahale, Ha-