Analiza economica a industriei alimentare - Riscuri Profesionale Zero

GUVERNUL ROMÂNIEI
MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI
PROTECŢIEI SOCIALE
Organismul Intermediar Regional
POSDRU Regiunea Sud-Est
FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A
SINDICATELOR DIN INDUSTRIA
ALIMENTARĂ
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Adaptabilitatea firmelor şi muncitorilor din industria alimentară din
România la Normativa de Siguranţă şi Sănătate la locul de muncă
INVESTEŞTE ÎN OAMENI!
Analiza economica a industriei alimentare
vol.1

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Produs în cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor şi muncitorilor din industria
alimentară din România la Normativa de Siguranţă şi Sănătate la locul de muncă
Editat sub egida: Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară
Continutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii
Europene sau a Guvernului României.
Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274
Informaţii detaliate proiect: www.riscurizero.ro
2
Analiza economică a industriei alimentare

Cuprins
1. Introducere ..................................................................................................................... 6
2. Industria alimentara in piata comunitara ....................................................................... 7
3. Comertul Uniunii Europene ............................................................................................ 10
4. Consumul produselor alimentare ................................................................................... 14
5. TVA-ul produselor alimentare ......................................................................................... 17
6. Distributia produselor alimentare .................................................................................... 18
7. Preturi si salarii ............................................................................................................... 20
8. Atitudinea consumatorului .............................................................................................. 22
9. Introducere ..................................................................................................................... 26
10. Pozitionarea mediului economic ..................................................................................... 27
11. Agricultura ...................................................................................................................... 28
11.1 Ponderea populatiei si contributia la PIB ..................................................................................................... 28
11.2 Fondul funciar .............................................................................................................................................. 28
11.3 Structura exploatatiilor agricole .................................................................................................................. 29
11.4 Capitolul agricultura in Tratatul de aderare al Romaniei ............................................................................. 30
12. Industria alimentara ....................................................................................................... 31
12.1 Structura industriei alimentare din romania ................................................................................................. 31
12.2 Productia ..................................................................................................................................................... 33
12.3 Salarii si salariati ......................................................................................................................................... 34
12.4 Cifra de afaceri ............................................................................................................................................ 35
12.5 Comertul cu produse alimentare ................................................................................................................. 36
12.6 Repartizare companii .................................................................................................................................. 37
12.7 Preturi .......................................................................................................................................................... 59
12.8 Consumul .................................................................................................................................................... 60
13. Concluzii ......................................................................................................................... 68
14. Bibliografi e ...................................................................................................................... 69
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 3

Industria alimentara in Uniunea Europeana

6
1. Introducere
Industria alimentara este unul din sectoarele industriei cele
mai dinamice si mai importante din Uniunea Europeana.
Aceasta detine in raport cu alte spatii similare importante
resurse agricole si piscole, diferentiate si cimplementare.
Astfel in nordul mai rece si cu solul in care se mai vad
urmele retragerii ghetarilor ultimei glaciatiuni, avem resurse
de porumb, cartofi, sfecla de zahar in timp ce in zonele
apropiate mediteranei avem importante resurse de cereale,
vita de vie, citrice si maslini.
Astfel nu intamplator, aceasta industrie este compusa din
aproximativ 310 000 de companii, ocupa mai mult de 4
milioane de persoane si are o cifra de afaceri care depaseste
900 de miliarde de euro.
Acest important sector industrial se confrunta insa, datorita
mecanismelor economice insuficient reglementate in
interiorul Uniunii Europene cu unele probleme legate de:
demersuri administrative anevoioase;
lipsa finantarii;
dificultati in obtinerea materiilor prime.
Analiza economică a industriei alimentare
Uniunea Europeana isi propune pentru ameliorarea
acestor probleme consolidarea reglementarilor comerciale,
incheierea de acorduri preferentiale cu partenerii
extracomunitari, in special cei din pietele emergente.
Dintre atuurile industriei alimentare comunitare in raport
cu alte industrii similare de pe piete concurentiale, se pot
enumera securitatea la locul de munca si securitatea
produselor alimentare si incercarea obtinerii unui echilibru
intre aceasta si competitivitate.
Unitatea „Industria alimentara” a Comisiei isi desfasoara
politica folosind o serie de instrumente, dintre care:
Regimul de restitutie la export;
Perfectionarii active.
ambele fiind concepute in special pentru produsele agricole
transformate, cum ar fi ciocolata, produsele de cofetarie,
bauturile dulci, biscuitii, etc;
Negocierile comerciale vizand ameliorarea accesului
intreprinderilor europene la piata mondiala;
Contributia la redactarea si punerea in aplicare a legislatiei
privind industria alimentara.

2. Industria alimentara in piata comunitara
Sectorul industriei alimentare este unul din cele mai mari
si mai importante sectoare din spatiul comunitar european
care utilizeaza munca manufacturiera, fiind al doilea dupa
cel al prelucrarii metalelor, cu o pondere in cifra de afaceri
de 14, 5% din total, adica 917 miliarde euro la nivelul UE- 27.
Ponderea angajatilor pentru acest tip de munca provenind
din sectorul industriei alimentare este de 14%.
Acest sector este extrem de fragmentat. 99% din
intreprinderile acestui sector sunt mici si medii (SMEs), doar
1 % fiind reprezentat de multinationale.
Pozitia puternica pe aceasta piata este urmarita prin
cresterea competitivitatii, stimularea inovarii si diversificarea
productiei. Respectul fata de mediu este si pentru acest
sector industrial o componenta a dezvoltarii durabile si
sustenabile.
In 2009, fotografía industriei alimentare si a bauturilor in
Uniunea Europeana era urmatoarea:
Cifra de afaceri: 954 miliarde euro;
Numar de angajati: 4,2 milioane persoane;
Pondere intreprinderi mici si mijlocii: 48,2% din cifra totala
de afaceri si 62,8% din total numar de angajati;
Comertul (suma neta):
Exporturi: 53,7 miliarde euro;
Importuri: 50,8 miliarde euro;
Balanta comerciala: 3,0 miliarde euro;
Numar de companii: 310.000.
Ponderea in totalul exporturilor globale: 18,6%
Intreprinderile mici si mijlocii (IMM-uri) reprezentau pe
aceasta fotografie:
48,2% din total cifra de afaceri, aproximativ 450 miliarde
euro;
47,7% din total valoare adaugata (TVA), aproximativ 95
miliarde euro;
62,8% din total angajati, aproximativ 2,9 milioane angajati;
99,1% din totalul companiilor de tip alimentari si bauturi,
aproximativ 308.000 IMM-uri;
Daca ar fi sa detaliem analiza pe segmente a ponderii
intreprinderilor mici si mijlocii in ceea ce priveste total cifra
de afaceri si numar de angajati vom observa:
Cifra de afaceri: 7% sunt microintreprinderi (pana in 10
angajati), 14% sunt companii mici cu 10- 49 angajati si 27%
companii medii (peste 50 angajati);
Angajati: 16% sunt microintreprinderi (pana in 10 angajati),
22% sunt companii mici (10- 49 angajati) si 25% sunt
companii medii (peste 50 angajati).
Ponderea pe state comunitare a acestor IMM-uri indica
semnificative diferente, astfel:
In ceea ce priveste cifra de afaceri:
Spania- 61%
Belgia- 55%
Polonia- 45%
Romania- 42%
Marea Britanie- 28%
In ceea ce priveste ponderea angajatilor:
Spania- 71%
Belgia- 67%
Olanda- 67%
Ungaria- 62%
Marea Britanie- 33%
Daca am privi in relationare cu alte industrii, ponderea IMMurilor
din industria alimentara si de bauturi ar conduce la
urmatoarea fotografie:
Industria textila: 73%
Alimentara si bauturi: 63%
Echipamente de masini: 56%
Chimica: 35%
Automobile: 18%
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 7

8
Analiza economică a industriei alimentare
Unitati Persoane angajate Cifra de afaceri
1995 2005 1995 2005 1995 2005
EU-27 - 309.702 - 4.688.100 - 850.333
BE - 7671 99251 96681 26289 30423
BG 6715 5937 113909 106962 1192 2812
CZ 5979 6082 - - - 9049
DK 2409 1778 91633 85133 17136 19809
DE - 32709 878862 844755 148758 148506
EE - 425 - 17365 846 1094
IE 694 - 46259 49438 13393 21884
EL - 15195 - 83691 - 10146
ES 26753 29353 363573 389065 53650 87785
FR 71589 67985 619352 649143 129618 142794
IT 64199 - 429257 440892 72588 94717
CY - 960 9571 12671 666 1269
LV - 778 - 35461 - 1376
LT 1074 1434 56394 52355 1273 2216
LU 217 190 - - - -
HU - 6766 131735 121826 6094 9729
MT - - - - - -
NL 5905 4585 143424 124379 41680 48708
AT 4736 4134 - 75885 11783 12994
PL 17978 16998 413665 438833 18601 34502
PT 7684 10268 112484 104942 9103 11588
RO - 10820 289093 203840 4490 7171
SI 1185 826 - - 1421 1649
SK - - - 46936 1923 2624
FI 1965 1861 45167 39961 8136 8989
SE 2586 3288 - - - -
UK 8265 6994 488553 463988 84429 107521
In 2005, erau aproximativ 310 000 companii in sectorul
alimentar (inclusiv produse pentru hrana animalelor)
companii producatoare in UE-27, furnizand personal de 4.7
millioane de persoane si generand 850 mld cifra de afaceri.
Franta si Italia au cele mai multe intreprinderi in sector,
Tabel 1: Principalii indicatori pentru industria alimentara
urmate la ceva distanta de Germania, Spania si Polonia.
Oricum, Germania are cel mai mare numar de forta de munca
din sector, urmata de Franta si UK. (Fiecare acoperind peste
10% din forta de munca a statelor membre UE-27). In timp ce
aceleasi 3 state membre au si cea mai mare cifra de afaceri,
un grad relativ ridicat al cifrei de afaceri specializat s-a

observat in Olanda, Irlanda si Belgia, aceste state membre
contribuind mult la totalul cifrei de afaceri a UE- 27 decat in
totalul fortei de munca a UE-27.
In termeni de ocupare a fortei de munca si cifra de afaceri,
Produse alimentare
Intreprinderi
(nr.)
cele mai multe subsectoare (bazate pe nivelul de 3 digit a
NACE Rev. 1.1) sunt in fabricarea de alte produse alimentare
(incluzand, de exemplu, produse de panificatie, zahar, ceai
si cafea si paste fainoase) si carne si produse fabricate din
carne.
Angajati
(nr.)
Cifra de afaceri
(mil. euro)
TOTAL 309702 4688100 850333
Carne si produse din carne 45347 1029700 175613
Peste si produse din peste 4035 129500 21006
Legume si fructe 10200 283000 52205
Uleiuri si grasimi animale si vegetale 9010 72600 38625
Produse lactate 13098 400000 120000
Produse de morarit- panificatie 8300 124700 31687
Alte produse alimentare 191909 2000000 230000
Bauturi 22600 468900 129139
Tabel 2: Principalii indicatori, UE-27, 2005
Fig. 1 - Distributia cifrei de afaceri, a fortei de munca si valorii adaugate in subsectoare
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 9

10
3. Comertul Uniunii Europene
Proiectul european se fundamenteaza pe ideea unei piete
comune, la inceput pentru produsele de carbune si otel- in
anii 50. Nasterea pietei comune europene a determinat apoi
constituirea si a altor piete comericale, in interiorul carora
frontierele politice sunt depasite printr-un sistem de scutiri
fiscale si acorduri comerciale intre parti.
Piata Uniunii Europene, dupa cum se observa si din dátele
prezentate mai jos, relationeaza distincte in relatie cu
Analiza economică a industriei alimentare
celelalte blocuri comerciale ale lumii. Observam un volum de
11562 milioane de euro al exporturilor spre Piata NAFTA si
un volum apropiat al importurilor de 11452 milioane de euro
importuri din piata MERCOSUR. Aceste volume un indica in
mod necesar o intensitate schimburilor ci relatii de marime
piete economice foarte mari, cu importante resurse prime
pentru industria alimentara.
COMERTUL UNIUNII EUROPENE
(milioane euro)
Bloc comercial* EXPORTURI IMPORTURI BALANTA
NAFTA 11562 3835 7727
ANDEAN 632 1826 -1194
MERCOSUR 863 11452 -10589
RUSIA 4894 780 4114
EFTA 6218 5264 954
BALCANI 1879 849 1030
ASEAN 2985 9493 -6508
ACP 4787 4890 -103
GCC 2607 173 2434
TOTAL 36427 38562 -2135
Tabel 3: Comertul UE
*
NAFTA Canada, SUA, Mexic
ANDEAN Bolivia, Columbia, Ecuador, Peru Venezuela
MERCOSUR
RUSIA
Brazilia, Argentina, Uruguay si Paraguay
EFTA Spatiul European de Comert Liber
BALCANI Spatiul fostei Iugoslavii plus Albania
ASEAN Asia de Sud Est
ACP Africa, Pacific si Caraibe
GCC State din Peninsula Araba

Relatia cu cele doua mari piete, NAFTA si MERCOSUR este
explicata de relatia económica pe care Uniunea Europeana
o are cu state membre ale celor doua piete. Astfel pentru
NAFTA- líder in exporturile comunitare, SUA si Canada
ocupa primul si respectiv locul 6, amandoua impreuna avand
un volum egal cu suma dintre exporturile Rusiei, Elvetiei si
Japoniei, adica locurile 2,3 si 4 in topul partenerilor comerciali
pentru exporturi ai Uniunii Europene.
TOPUL PARTENERILOR COMERCIALI AI UNIUNII EUROPENE
(milioane euro)
EXPORTURI IMPORTURI
SUA 9298 BRAZILIA 5899
RUSIA 4894 ARGENTINA 5062
ELVETIA 4018 CHINA 3114
JAPONIA 3027 SUA 2951
NORVEGIA 2032 ELVETIA 2857
CANADA 1792 INDONEZIA 2426
CHINA 1657 THAILANDA 2227
HONG KONG 1393 TURCIA 1601
AUSTRALIA 1301 NOUA ZEELANDA 1506
ARABIA SAUDITA 1103 NORVEGIA 1502
SINGAPORE 951 CHILE 1316
UCRAINA 878 INDIA 1129
KOREEA DE SUD 829 MALAEZIA 1057
In relatia cu MERCOSUR, volumul importurilor se observa
si din topul partenerilor pentru acest tip de relatii comerciale.
Astfel, prímele doua pozitii sunt date de Brazilia si Argentina,
state cu importante resurse de materii prime pentru industria
alimentara.
Analizand pe produse structura exporturilor si importurilor
comunitare, putem distinge noi aspecte ale relatiilor
Tabel 4: Topul partenerilor comerciali ai UE
economice cu cele doua piete nord si sud americana.
Astfel, in cazul exporturilor unde NAFTA detine intaietatea,
observam volumen mari pentru bauturile alcoolice spirtoase,
vin, preparate alimentare si branza. In cazul importurilor
unde MERCOSUR detine intaietatea observam unitati mari
de volum pentru file de peste, peste conservat si preparate
de peste, crustacee, vin, ulei de palmier, zahar, carne de vita
si oaie, etc.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 11

12
Analiza economică a industriei alimentare
Topul exporturilor si importurilor pe produse
(milioane euro)
Spirtoase 5719 File de peste 3998
Vin 5395 Crustacee 3415
Preparate alimentare 3078 Ulei de palmier 2666
Branza 2364 Vin 2334
Extract de malt 2079 Preparate si conserve de peste 2056
Carne porc 2074 Sucuri de fructe 1505
Bere 1959 Preparate de carne 1414
Ciocolata 1883 Zahar 1277
Patiserie/ biscuiti 1813 Carne de vita 1203
Concentrate de lapte 1682 Peste congelat 1192
Organe si carne de pui 1572 Preparate fructe 1141
Bauturi fine 1281 Carne de oaie 1104
Ulei de masline 1175 Conserve semipreparate 1091
Tabel 5: Topul comertului UE pe categorii de produse alimentare
Produs Importuri Exporturi Net
Carne si preparate din carne 1563 2624 1061
Produse lactate si oua 324 2512 2188
Peste si crustacee 4982 1531 -3452
Cereale 22260 19791 -2467
Legume proaspete, refrigérate, congelate 5398 3058 -2340
Fructe conservate si preparate 1640 465 -1176
Zaharuri, zahar preparat si miere 5809 2181 -3627
Cafea, ceai, cacao 5447 1097 -4350
UE-27 a fost importatorul net al produselor alimentare
(inclusiv cafea,ceai si cacao) in 2007, deficitul comercial
pentru aceste produse totalizand 25.1 mld euro in valoare,
si cam 23.3 milioane de tone in cantitate.Figura 6 pana la
27 furnizeaza o analiza a importurilor statelor UE-27 la 10
categorii de produse alimentare: pentru fiecare din aceste
categorii o analiza este furnizata pentru cantitatea de
importuri intre 2000 si 2007 (de mentionat ca scalele
Tabel 6: Volumul de extra UE-27 comert, UE-27, 2007 (1 000 tone)
de grafice variaza considerabil) la fel si o comparatie a
schimbarii de origine a acestor importuri.
Importul de cereale a sarit de la 11.7 millioane tone in 2006
la 22.3 millioane tone in 2007, in principal datorita cresterii
importurilor de porumb. Cresterea din 2007 a inversat
tendinta de scadere care s-a amplificat din 2002. Din 2007
Brazilia a devenit principala sursa pentru importul de cereale

a UE -27 , furnizand mai mult de 30% din total, intrucat in
2000 nu era in topul celor 5 furnizori.
Cantitatea de importuri de carne si preparate din carne a
crescut in fiecare an intre 2000 si 2006, inainte de scaderea
cu 6.6 % in 2007. De-a lungul perioadei dintre 2000 pana
in 2007, importurile per total au crescut rapid pentru carnea
proaspata si refrigerata de vaca si porc, chiar daca importurile
de carne de porc au scazut in 2007.
Statele membre UE-27 au inregistrat o reducere mare la
importuri la carnea congelata de vita si de pasare in 2007.
Brazilia furnizeaza mai mult de jumatate din importurile
de carne pentru UE- 27 in 2007, in timp ce ponderea Noii
Zeelande a scazut cu 14%.
Intre 2000 si 2007, importurile statelor UE-27 de peste si
fructe de mare au crescut in termeni cantitativi la o medie
de 4.2 % pe an, cu cresteri in 5 ani din 7 ani; fructe de
mare(crustacee) si peste procesat (file de peste si alte tipuri
de carne de peste) a inregistrat mari cresteri.
In 2007, Norvegia era singura furnizoare de peste si fructe
de mare pentru statele membre UE-27, cu China pe pozitia
a 2 a, SUA si Vietnam intrand in top 5.
Cantitatea de importuri de lactate si oua a scazut la o medie
de 3.0 % pe an intre anii 2000 si 2007. In ciuda ponderii Noii
Zeelande la importurile UE-27 de lactate si oua, cresterea
de la 30 % la 33 % intre anii 2000 si 2007, a fost detronata
de pe pozitia ei de principal importator al statelor UE- 27, de
catre Elvetia (care si-a dublat ponderea la 38% in perioada
mentionata.
Importurile de legume proaspete si congelate au fost relativ
instabile intre anii 2000 si 2007, au scazut in 2003, revenind
viguros in 2004, inainte repetandu-se acest model de
declin urmat de revigorarea din 2007 – vezi Figura 14. In
2007, Thailanda a fost principala sursa a statelor UE-27 la
importurile de legume proaspete, refrigerate sau congelate,
desi ponderea ei s-a injumatatit mai mult de 53 % in 2000 la
23 % in 2007.
In contrast, importurile de legume conservate si preparate
au crescut intre anii 2000 si 2007, in ciuda declinului din
2005 si 2006 – vezi Figura 16. China si Turcia la un loc
furnizau in jur de 3/5 din importurile de legume conservate
si preparate in UE-27 in 2007. Importurile de fructe si alune
in statele membre UE-27 au crescut fiecare si in fiecare
an intre 2000 si 2007, media cresterii fiind de 4.6 % pe
an.Principalii furnizori raman relativ neschimbati intre anii
2000 si 2007 – vezi Figura 3.19. Conservarea si prepararea
fructelor si alunelor au inregistrat cresteri neintrerupte intre
anii 2000 si 2007 – vezi Figura 20 – cu o medie de 6.0% pe
an. Thailanda ramane principala sursa de importuri in 2007,
inainte de China a carei pondere a crescut de la 6 % in 2000
la 16 % in 2007.
Cantitatea de zahar (si preparatelor din zahar si miere)
importat a fluctuat intr-un interval relativ ingust intre anii
2000 si 2007. Importurile de melasa a scazut brusc in 2005,
dar s-a recuperat in 2007, intrucat trestia de zahar si sfecla
a crescut in perioada studiata, in ciuda scaderilor din anii
2003 si 2007. Din 2007, India a fost inlocuita de Pakistan ca
principala sursa de import de zahar pentru statele UE-27,
aceasta din urma ajungand pe pozitia a 4-a.
Importurile de cafea , ceai si cacao au crescut in 6 din cei 7
ani dintre 2000 si 2007 ,scazand doar in 2002 , iar originea
acestor importuri nemodificandu-se prea mult intre 2000 si
2007. Dupa cum s-a mentionat anterior, UE-27 a fost un
importator net de produse alimentare in 2007, chiar daca
pentru unele din produsele alimentare a fost un exportator
net asa cum se poate vedea in tabelele 5 si 6.
Cel mai mare surplus comercial, in termeni cantitativi si
valoare, a fost pentru produsele lactate si oua; in valoare
surplusurile comerciale s-au inregistrat de asemenea la
cereale si la legume conservate si preparate.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 13

14
4. Consumul produselor alimentare
Acest capitol se axeaza pe consumatori, in special la
disponibilitatea la consum de alimente si bauturi, cheltuielile
pe alimente si bauturi, preturi platite, si de asemenea aportul
adus din punct de vedere al sanatatii si opiniile referitoare la
productia alimentara, practicile si politicile din sector.
Alimentele si bauturile sunt cele mai importante articole
de consum si care satisfac nevoile fiziologice de baza, de
mancare si de baut, si care formeaza cea mai importanta
cheltuiala pentru pentru majoritatea gospodariilor din UE.
Este o mare diversitate in UE cu privire la produsele alimentare
si produsele de bauturi, si adesea acestea formeaza o parte
din identitatea locala, regionala si nationala.
In acelasi timp sunt exemple de convergenta in modelele
de consum, reflectand probabil o mai mare sensibilizare
a consumatorilor si mai multe retele internationale de
distributie.
Exista problemele legate de sanatate pentru produsele
alimentare care nu sunt direct legate de siguranta produselor
alimentare, ci de nivelul si echilibrul de consum. GDA-urile
sunt ghiduri pentru cantitatea de energie si nutrienti pe care
un adult tipic sanatos ar trebui sa il consume zilnic, inclusiv
procentul de grasimi, carbohidrati, proteine, fibre precum
si sodiu (sare). Multi nutritionisti si experti in domeniul
sanatatii considera ca obiceiurile alimentare sanatoase ar
trebui stabilite de la o varsta frageda si pentru acest motiv,
obiceiurile de consum ale tinerilor sunt de interes special, o
preocupare deosebita fiind data ratei de crestere a obezitatii
in randul copiilor.
Consumatorii europeni iau in considerare nu numai pretul ci
si calitatea produsului cumparat.
UE lucreaza pentru a proteja calitatea produselor alimentare
in mai multe moduri, cu politicile privind siguranta si igiena
Analiza economică a industriei alimentare
alimentelor, etichetarea si informatiile nutritionale, aditivi
alimentari, normele de sanatate si bunastare, precum si
restrictiile privind rezidurile de pesticide. Un aspect practic
in ceea ce priveste siguranta alimentara in UE este sistemul
de alerta rapida pentru alimente si furaje (RASFF), care
este un sistem de notificare pentru preocuparile legate de
alimente si bauturi (inclusiv bauturi alcoolice), care asigura
un sistem de schimb rapid de informatii intre statele membre
si coordoneaza actiunile de raspuns la amenintarile la
adresa sigurantei produselor alimentare.
Instrumente speciale au fost dezvoltate pentru a cunoaste
originea sau calitatea produselor alimentare specifice.
Acestea includ norme privind indicatiile geografice protejate
(IGP) si a denumirilor de origine protejate (DOP) ale
produselor agricole si alimentare. Aceste reguli au fost create
in 1992 cu scopul de a proteja nume specifice produselor
impotriva abuzurilor si imitatiilor si de a ajuta consumatorii,
oferidu-le informatii privind caracteristicile produselor.
Categorie produs %
Alimente si bauturi non-alcoolice 13,1
Cultura si recreere 9,1
Intretinere, apa si energie 22,9
Transporturi 13,2
Restaurante si hoteluri 8,5
Altele 33,2
TOTAL 100
Tabel 7: Cheltuielile de consum ale gospodariilor
pentru bunuri si servicii UE, 2009 (% din totalul
cheltuielilor aferente consumului casnic)

In Uniunea Europeana, in zona mediei de 13,1% sunt state
precum Cipru, Slovenia, Italia, Spania, Belgia, Franta,
Finlanda, Suedia, Olanda, Danemarca, Austria si Germania.
Sub zona acestei medii sunt Irlanda si Luxemburg. La
o pondere de 28%- cea mai mare din pacate din spatiul
comunitar se afla Romania, urmata de Lituania, Estonia si
Bulgaria.
Alimentele si bauturile (inclusiv serviciile de catering)
insumeaza combinat 23.2 % din cheltuielile aferente
consumului casnic in UE-27 in 2006, in conformitate cu
ponderile utilizate pentru indícele armonizat al preturilor de
consum. O analiza a acestui total este evidentiat in tabelul de
mai jos, cu 14.0 % cheltuieli pentru mancare, 1.3 % pentru
bauturi nealcolice, 1.8 % pentru bauturi alcoolice, si 8.0 %
pe servicii de catering. Cu exceptia Bulgariei, la categoría
de alimente aratate in aceste tabele la produsul carne a
reprezentat cea mai mare parte a cheltuielilor de consum
casnic, media este de 3.6 % in UE iar in Romania atinge un
nivel record de 9.1 %. La categoría de alimente altele decat
paine si cereale, sau lapte, branzeturile si ouale au avut in
general ponderea urmatoare mare, cu o medie de 2.5% si
2.1% in UE, respectiv Portugalia a fost exceptia la ponderea
cheltuielior de consum la peste si fructe de mare(3.2%) care
a fost mai mare decat celelalte categorii in timp ce Spania a
avut un procent (3.1%) mai mare la aceeasi categorie decat
la lapte, branzeturi si oua.
Ponderea cheltuilelilor de consum, in cadrul UE ca intreg,
la categoria bauturi alcoolice a fost impartita in mod egal
impartit intre spirtoase, vin si bere, chiar daca sunt variatii
mari in unele tari membre.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 15

16
Alimente si servicii
de catering
Paine si cereale
Carne
Peste si fructe de
mare
Lapte, branza si
oua
Analiza economică a industriei alimentare
Ulei si grasimi
Fructe
Legume
EU-27 23.2 2.5 3.6 1.0 2.1 0.5 1.1 1.6 1.1 0.4 0.4 0.9 0.5 0.7 0.6 8.0
BE 24.0 3.1 4.6 1.0 2.0 0.4 1.1 1.6 1.1 0.6 0.4 1.3 0.2 1.1 0.5 6.7
BG 33.0 4.9 4.4 0.5 3.7 1.0 1.2 3.6 2.4 0.5 0.4 0.7 0.8 0.2 0.4 9.8
CZ 24.1 2.9 4.1 0.5 3.1 0.8 1.3 1.5 1.1 0.7 0.6 1.2 1.5 0.8 2.2 6.3
DK 19.9 2.3 3.1 0.6 2.0 0.3 1.0 1.7 1.6 0.5 0.4 1.3 0.4 1.3 0.9 5.0
DE 15.7 1.9 2.5 0.4 1.5 0.6 1.0 1.1 0.9 0.4 0.5 0.9 0.2 0.5 1.1 4.2
EE 26.5 3.0 5.2 0.9 3.4 0.3 1.2 2.0 1.5 0.5 0.7 0.8 2.6 1.8 1.9 6.7
IE 27.7 2.3 3.0 0.4 1.5 1.6 1.0 1.8 1.0 0.9 0.3 0.8 0.7 1.7 0.9 14.6
EL 32.4 2.2 3.8 1.3 3.1 0.9 1.3 2.0 0.7 0.4 0.3 0.9 0.2 0.4 0.3 13.5
ES 35.4 3.3 5.5 3.1 3.0 0.4 1.9 1.9 1.0 0.6 0.5 0.9 0.5 1.0 0.2 5.8
FR 22.2 2.3 4.4 1.3 2.3 0.9 1.1 1.5 1.0 0.6 0.5 0.9 0.5 1.0 0.2 5.8
IT 25.9 3.3 4.0 1.2 2.4 0.6 1.2 1.9 1.2 0.0 0.2 1.0 0.2 0.7 0.1 8.6
CY 28.6 2.9 4.0 0.7 3.1 0.6 1.5 2.3 0.9 0.3 0.3 1.6 0.2 0.3 0.5 10.4
LV 31.4 4.3 6.5 1.2 4.3 0.9 1.6 2.1 1.8 0.6 1.1 0.7 1.8 0.8 1.4 6.4
LT 32.3 4.8 6.8 1.6 3.3 1.0 1.3 1.8 2.0 0.9 1.0 1.1 2.6 1.3 1.7 6.7
LU 17.7 2.1 2.2 0.6 1.5 0.3 0.7 0.9 0.8 0.4 0.4 1.1 1.2 1.1 0.6 6.8
HU 25.9 3.3 3.9 0.1 3.6 1.0 1.2 1.8 1.2 0.7 0.9 1.7 1.7 0.8 1.9 6.3
MT 24.2 3.0 3.6 0.9 2.4 0.5 1.5 1.9 0.8 0.4 0.5 1.6 0.3 0.7 0.8 7.1
NL 18.7 2.5 2.6 0.5 1.7 0.2 1.0 1.3 1.1 1.2 0.3 0.7 0.4 0.7 0.5 5.5
AT 22.9 2.2 2.8 0.3 1.9 0.4 0.9 1.3 1.0 0.4 0.4 0.9 0.1 0.5 0.5 10.5
PL 22.6 3.5 5.3 0.6 2.8 1.1 0.9 2.0 1.4 0.7 0.7 0.9 1.9 0.7 2.0 2.7
PT 31.4 3.0 4.8 3.2 2.2 0.8 1.5 1.9 0.5 0.2 0.2 0.5 0.1 0.7 0.2 12.6
RO 37.6 8.4 9.1 1.1 5.8 1.7 1.9 3.7 1.8 0.6 1.0 1.3 0.3 0.3 0.7 1.1
SI 23.3 2.9 3.8 0.5 2.4 0.6 1.1 1.9 1.3 0.6 0.6 1.2 0.4 0.7 0.8 6.4
SK 24.7 2.3 4.2 0.2 3.0 0.8 1.1 1.8 1.1 0.5 0.7 1.1 0.9 0.5 1.5 7.9
FI 22.8 2.7 3.1 0.6 2.7 0.3 1.2 1.5 1.4 0.4 0.4 1.0 1.1 1.3 1.6 7.4
SE 20.2 2.2 2.7 0.9 2.3 0.4 1.1 1.4 1.7 0.6 0.5 1.0 0.6 1.2 0.7 5.6
UK 22.2 1.5 2.1 0.4 1.2 0.2 0.9 1.4 1.1 0.2 0.3 1.0 0.5 0.9 0.4 11.9
Zahar, gem, miere,
ciocolata
Alte produse
alimentare
Cafea, cacao si
ceai
Tabel 8: Structura cheltuielilor de consum, 2007 (%)
Apa, racoritoare
Spirtoase
Vin
Bere
Servicii de catering

5. TVA-ul produselor alimentare
Chiar daca guvernele in sine ale statelor membre au un grad
relativ mare de libertate in stabilirea accizelor, ratele TVA
sunt mai putin variate intre statele membre. Este o intelegere
de o rata minima de 15 % la TVA la mai toate bunurile si
Tabel 9: rata TVA in UE, Iulie 2011
serviciile: un standard ridicat este permis intre niste limite
certe la fel cum este permis si rate mici si scutiri la cateva
tipuri de produse.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 17

18
6. Distributia produselor alimentare
Produsele alimentare, odate intrate pe piata económica
europeana sunt distribuite in acele micro-piete oferite de
marii retaileri de tip hypermarket supermarkete.
Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-au constituit lanturi de
retail, printre cele mai mari putand enumera Billa, Carrefour,
Lidle, Kaufland, Real. Aceste lanturi sunt completate de
retaileri cu retele nationale precum Sklavenitis, Mercadona,
Modelo.
Ponderea retailerilor in statele Uniunii Europene - 2010
Austria 40,4 Billa, Hofer, Spar
Belgia 38,5 Colruyt, Aldi, Carrefour
Bulgaria 18 Kaufland, CBA, Billa
Cehia 40 Kaufland, Rewe, Ahold
Danemarca 38,5 Superbest, Netto Dansk, Superbrugsen
Franta 34,9 Leclerc, Carrefour, Intermarche
Germania 34,3 Aldi, Lidl, Kaufland
Grecia 53 Sklavenitis, Carrefour, AB
Ungaria 26,1 Tesco, Spar Hungary, Lidl
Irlanda 61 Tesco, Dunnes, Supervalu
Italia 23 Coop, Conrad, Esselunga
Olanda 44,6 Ahold/ AH, C1000, Aldi
Marea Britanie 41,8 Tesco Super, Asda, Sainsbury-supermarket
Polonia 19,6 Biedronka, Tesco, Real
Portugalia 39,7 Continente, Pingo Doce, Modelo
Romania 15,2 Kaufland, Carrefour, Real
Spania 30,5 Mercadona, Carrefour Hyper, Dia
Slovacia 49,6 Coop Jednota, Tesco, Lidl
Suedia 79,6 Ahold/ ICA, Coop, Axfood
Analiza economică a industriei alimentare
Tabel 10: Ponderea retailerilor in statele Uniunii Europene- 2010
Acesti retaileri acopera o medie a pietei interne a Uniunii
Europene de 26,96%, restul fiind acoperita de magazine de
cartier si piete agroalimentare. Fata de aceasta medie, cota
ce-a mai mica de acoperire o avea in 2010 Romania, cu doar
15,2%. Aici se impun únele precizari, intre timp in Romania
au mai intrat Lidle si Billa. Aproape de procentul de acoperire
al Romaniei sunt Bulgaria cu 18% si Italia cu 23%. Cel mai
mare grad de acoperire il are Suedia cu 79,6%, Irlanda cu
61% si Grecia cu 53%.

Dintre companiile prezente in aceste lanturi de retail, volume
foarte mari in ceea ce priveste vanzarile, in miliarde de euro,
putem mentiona cele ale Nestle, Unilever, Vion, Heineken,
Danone cu o cifra impreuna de peste 65 miliarde de euro
si cu un numar de angajati de peste 200.000 de angajati.
Dintre aceste companii, majoritatea sunt deja prezente pe
piata romaneasca.
Indicatori ai companiilor agro-alimentare din UE
Nume companie
Vanzari
(miliarde de euro)
Angajati (x1000) Tip produse
Nestle 25,1 91 Multi-Produse
Unilever Plc/ Unilever Nv 12 29 Multi-Produse
Heineken N.V. 11 38 Bere
Groupe Danone 9,4 46 Lactate, Apa, Hrana Sugari
Vion 8,2 22 Multi-Produse, Ingrediente
Associated British Food 7,9 73 Zahar, Amidon, Produse Preparate
Carlsberg 7,3 41 Bere
Ferrero 6,3 16 Cofetarie
Danish Crown 6,1 23 Preparate Carne
Sudzucker 5,7 17 Zahar, Multi-Produse
Friesland Campina 5,7 14 Produse Lactate
Oetker Group 5,1 24 Multi-Produse
Anheuser-Busch Inbev 4,6 Bere
Tate&Lyle 4 2 Ingrediente Alimentare
Barilla 4,1 15 Bauturi, Cofetarie
Nutreco 3,6 6 Hrana Animale
Diageo Plc 3,2 3 Bauturi Alcoolice
Kerry Group 3 23 Multi- Produse
Pernod Ricard 2,9 3 Bauturi Alcoolice
Hj Heinz Company 2,5 8 Produse Preparate
Ebro Foods 1,7 3 Orez, Paste, Sosuri
Barry Callebaut 1,4 4 Cacao Si Produse De Ciocolata
Parmalat 1 2 Lapte, Bauturi Din Fructe
Danisco 0,7 3 Ingrediente
Tabel 11: Indicatori ai companiilor agro-alimentare din UE
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 19

20
7. Preturi si salarii
In 2005 preturile la produsele alimentare din Romania au fost
mai mari decat media din Uniunea Europeana, in 2006 aceste
preturi au ajuns si chiar au coborat sub media europeana
urmand pana spre sfarsitul anului 2010 o fluctuatie similara
Analiza economică a industriei alimentare
pe piata comunitara. Sfarsitul anului 2010 marcheaza o
explozie a acestor preturi dupa care o prabusire pana la
nivelul lunii ianuarie a anului 2012, sub media europeana.
Fig. 2 - Evolutia Indicelui preturilor pentru produsele alimentare in Uniunea Europeana si Romania (2005- 2012)
In Romania evolutia preturilor este data de recoltele obtinute
la principalele produse agricole ce influenteaza pretul
produselor alimentare, in mod deosebit la cartofi si cereale.
Acest indicator al preturilor la produsele alimentare are o
incarcatura deosebita in evolutia indecelui inflatiei in tara
noastra, cu impacta asupra cursului leu- euro si implicit cu
consecinte asupra importurilor de produse agro-alimentare.
Productivitatea in industria alimentara (euro/angajat) x 1000
2008 2009
Australia 238
SUA 236 237
Canada 242
Uniunea Europeana 214 214
Japonia 157 159
Coreea 122
Mexic 103 109
Brazilia 74
China 49
Tabel 12: Productivitatea in industria alimentara
65

Productivitatea muncii in industria alimentara inregistreaza
cel mai inalt nivel in Australia, Uniunea Europeana ocupand
locul 4. In Australia sau SUA foarte multi oameni pot munci
12 ore/zi la intensitate maxima, o intensitate pe care state
precum China, o suplinesc prin numarul mare de lucratori.
O alta explicatie a acestui clasament poate fi costul diferit
Salariul mediu este calculat de Organizatia Internationala
a Muncii si este publicat de BBC. Calculul, care este
aproximativ, este realizat pe baza datelor din 72 de tari,
fiind omise cele mai sarace tari ale lumii. In studiu au fost
inclusi salariatii, nu si persoanele care desfasoara activitati
independente.
Astfel, la nivel mondial, salariul mediu este de 1.480 dolari,
aproximativ 4.880 lei.
Cei mai bine platiti angajati din lume se gasesc in
Luxembourg, unde salariul mediu este de 4.089 dolari, locul
doi fiind ocupat de salariatii din Norvegia, cu o remuneratie
Fig. 3 - Grila salarizarii la nivel mondial (conform BBC, aprilie 2012)
al fortei de munca din diverse state. Intre costul mic al
fortei de munca si productivitatea scazuta exista o corelare
pozitiva, deoarece companiile care se inregistreaza costuri
salariale mari investesc mai mult in echipamente de crestere
a productivitatii, pentru a putea concura cu producatorii care
au costuri reduse.
medie de 3.678 dolari. Pe locul trei sunt austriecii, cu un venit
de 3.437 dolari. Locurile patru si cinci in lume sunt ocupate
de SUA si Marea Britanie, cu 3.263 dolari respectiv 3.065
dolari.
Romania se afla pe locul 47, cu un salariu mediu lunar de
954 de dolari, foarte aproape de Belarus cu un salariu mediu
lunar de 959 euro.
Dupa Romania, dintre statele comunitatii europene urmeaza
Bulgaria cu 750 euro si state din afara Uniunii Europene
precum Ucraina, Armenia si Republica Moldova.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 21

22
8. Atitudinea consumatorului
In atitudinea consumatorului ni s-a parut interesant de
mentionat un sondaj Eurobarometru efectuat la sfarsitul
anului 2005, sondaj care s-a axat pe problemele de sanatate
care leaga si produsele alimentare, precum si activitatea
fizica.
O dieta saraca si lipsa de activitate fizica au fost printre
pricipalii factori de risc identificate de respondenti pentru
diverse boli. Dar ce constituie o dieta sanatoasa? Figura
Analiza economică a industriei alimentare
de mai jos arata raspunsurile la aceasta intrebare. Nevoia
unui regim alimentar echilibrat a fost raportat de doua treimi
dintre respondenti, o proportie similara s-a raportat si la
nevoie de a manca mai multe fructe si legume. Alti factori
care au reiesit au fost ca cel putin 10% din respondenti sunt
preocupati de consumul de grasimi, zahar, sare, carne, peste
si aditivi, limitarea in acelasi timp a consumului de calorii a
fost mentionat.
Fig. 4 - Ce considerati ca implica mancarea si o dieta, UE-25, 2005 (%)

Legislatia UE cu privire la produsele alimentare modificate
genetic (GM) se bazeaza pe principii care trebuie sa
fie sigure, etichetare facandu-se correct in asa fel incat
consumatorul sa aiba libertatea alegerii.
In 2005 sondajul Eurobarometru intreba consumatorii
cu privire la parerea lor cu privire la diferite biotehnologii,
inclusiv produsele modificate genetic (GM). In mare analizele
Fig. 5 - Suportul pentru produsele GM, 2005 (%)
rezultatelor releva ca produsele modificate genetic adesea
sunt considerate de catre europeni ca fiind nefolositoare, din
punct de vedere moral sunt inacceptabile si ca prezinta un
risc pentru societate.
Suportul pentru tehnologia GM variaza mult intre tari, un
procent mare fiind in Cehia (46%) si un procent mic a fost
inregistrat in Luxemburg (13%).
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 23

Industria alimentara in Romania

26
9. Introducere
Sectorul industriei alimentare romanesti difera de alte
industrii din mai multe puncte de vedere: sectorul este in
marea majoritate compus din IMM-uri; produsele sunt foarte
diverse si, adesea, metodele de productie se bazeaza mai
degraba pe sistem traditional, decat pe tehnologie; IMM-urile
duc de multe ori lipsa de resurse, de personal calificat si de
timp pentru cercetare si inovare- intreprinderile mijlocii, insa,
sunt mai inovatoare, adopta noile tehnologii mai repede,
dar se implica mai rar in activitati de cercetare- dezvoltare,
din cauza resurselor limitate; sectorul industriei alimentare
are responsabilitate in producerea alimentelor sigure si de
preferinta sanatoase.
Analiza economică a industriei alimentare
Aspectelor de mai sus li se adauga faptul ca sute de
operatori s-au inchis si sunt in pericol sa se inchida din
cauza exigentelor UE in materie de siguranta a alimentelor si
a slabei retehnologizari, iar consecintele situatiei economice
si financiare globale se resimt si in aceasta industrie. O
parte dintre investitorii straini sunt pe punctul de a renunta
la afacerile din Romania sau au facut-o deja, cautand tari cu
un regim fiscal mai lejer si costuri de productie mai mici, un
prim rezultat fiind disponibilizarea salariatilor.
Scopul acestei analize este identificarea stadiului actual
al industriei alimentare romanesti, compararea evolutiei
in ultimii ani si identificarea tendintelor pentru urmatoarea
perioada.

10. Pozitionarea mediului economic
Banca Mondiala a realizat pentru tara noastra o descriere
destinata mediului economic international, intitulat Doing
Business:
Regiune: Europa de Est- Centrala
Categorie venit: Nivel mediu inalt
Populatie: 21,449,980
Venit national brut GNI per
capita (US$):
7,840.00
Doing Business 2012
rating:
72
Doing Business 2011 rating: 65
Schimbari in rating: -7
Tabel 13: Rating Romania
Observam in aceasta analiza o scadere a ratingului de
business pentru Romania cu 7 puncte in 2012 fata de 2011.
Acest raiting de 65 plaseaza Romania in a doua categorie de
state cu un mediu economic favorabil investitiilor.
Fata de o medie europeana a acestui raiting de 77, alte state
din zona Romaniei se prezinta astfel:
Tara Rating
Slovacia 48
Ungaria 51
Bulgaria 59
Polonia 62
Cehia 64
Moldova 81
Tabel 14: Rating zona Romania
Observam ca Romania are indicatori de raiting extrem de
nefavorabili unui mediu propice de investitii din care pentru
industria alimentara putem sublinia capitolele de plata a
taxelor, achizitie de energie eléctrica si al mecanismului de
insolventa pentru persoanele juridice.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 27

28
11. Agricultura
Dintr-o suprafata totala de 23,8 milioane ha, suprafata agricola a Romaniei numara aproape 14,9 milioane ha (62% din
total). Media UE este de 41%. Terenul arabil reprezinta aproximativ 63% din suprafata agricola, culturile permanente 3%, iar
pasunile permanente 33%. In plus, 28% din suprafata Romaniei este impadurita.
11.1 Ponderea populatiei si contributia la PIB
Populatia rurala a Romaniei reprezinta aproape 50% din populatie contribuind sub forma agriculturii, silviculturii si pisciculturii
in formarea Produsului Intern Brut cu 6% (conform Directiei Generale Politici in Sectorul Vegetal din cadrul Ministerului
Agriculturii si Dezvoltarii Rurale).
11.2 Fondul funciar
Suprafata agrícola utilizata in exploatatiile agricole reprezinta 56% din teritoriul Romaniei. Acest fond funciar este reprezentat
astfel:
Analiza economică a industriei alimentare
Fig. 6 - Fondul funciar din Romania
80% din suprafata arabila (jumatate din fondul funciar) este reprezentata de cereale si oleaginoase:

11.3 Structura exploatatiilor agricole
In Romania, cele mai multe exploatatii agricole sunt cele care au intre 2-5 ha.
Fig. 7 - Structura exploatatiilor agricole pe clase de marime, eligibile SAPS
In functie de culturi, procentul cel mai mare (63.9%) este ocupat de cereale pentru boabe.
Fig. 8 - Structura exploatatiilor agricole pe tipuri de culturi
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 29

30
11.4 Capitolul agricultura in Tratatul de aderare al Romaniei
Romania trebuie sa isi adapteze rapid economia agricola si
de dezvoltare rurala pentru a se putea integra in piata interna
a Uniunii Europene si a adopta in totalitate Politica Agricola
Comuna (PAC).
Politica Agricola Comuna isi deplaseaza accentul de la
subventiile directe acordate agriculturii (pilonul I al PAC) spre
dezvoltarea integrata a economiei rurale si spre protejarea
mediului inconjurator (pilonul II al PAC).
Contine prevederi in ceea ce priveste conformarea la cerintele
comunitare a fermelor de animale de lapte, modernizarea si
retehnologizarea unitatilor de taiere si alinierea la cerintele
europene a unitatilor de procesare a carnii, a laptelui,
organizarea centrelor de colectare si a celor de standardizare
lapte in mod special a laptelui crud, incadrarea in catebgorii
a zonelor viti- vinicole, defrisarea a 30.000 ha cu vita de
vie hibrid si replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis
Vinifera cu recunoasterea dreptului de replantare, dreptul
de adaugare a zaharozei pentru imbogatirea musutrilor in
zahar in vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor,
Analiza economică a industriei alimentare
recunoasterea si protectia denumirilor de origine si
geografice pentru 13 bauturi spirtoase din prune, respectiv
tuica, horinca, tur si 5 bauturi spirtoase din distilat de vin
respectiv vinars.
De asemenea, Romania a obtinut posibilitatea utilizarii
a 20% din fondurile destínate dezvoltarii rurale pentru
suplimentarea platilor directe
Dintre formele de sprijin in sectorul vegetal, intreprinse
de guvernul Romaniei, pornind la legislatia europeana si
prevederile Tratatului de aderare, putem mentiona:
Plata única pe suprafata (SAPS);
Platile nationale complementare directe (CNDP);
Subventionarea accizei la motorina utilizata in agricultura.
Sprijinul pentru asigurarea productiei agricole;
Sprijin pentru restructurarea sectorului vitivinicol
Sprijin financiar acordat producatorilor din sectorul legume-
fructe.

12. Industria alimentara
Pe aceasta structura a sectorului agricol ce avantajeaza
Romania si o pozitioneza alaturi de state ale Uniunii
Europene precum Franta, Polonia, Spania si Italia, s-a
construit o industrie alimentara bine articulata in perioada
economiei socialiste, aceasta fiind principala contribuitoare la
plata integrala a datoriei statului roman pentru imprumuturile
externe din anii 70.
Din nefericire, aceasta industrie se prabuseste imediat dupa
1989 urmarind de aproape faramitarea marilor exploatatii
agricole de stat, subfinantarea incurajarii lucrarii individuale
a loturilor si a neincurajarii procesului de asociere libera a
acestora. Primele care se vor prabusi vor fi depozitele de
cereale plasate de obicei in apropierea garilor, urmate de
pepinierele pomicole si statiunile de cercetare, ambele care
vor accelera declinul contributiei agriculturii si industriei
alimentare in PIB. Au urmat céntrelele de morarit din mediul
rural, sectoarele industriale de panificatie si conservare a
fructelor si legumelor. Odata cu declinul sectorului industriei
alimentare romanesti, si celelalte ramuri industriale vor intra
12.1 Structura industriei alimentare din romania
in declin, pronind de la industria constructoare de masini,
industria chimica pana la infrastructura feroviara odata cu
reducerea fluxului de navetisti si in final la degradarea unor
medii sociale precum cel rural si urban mic si mediu agroindustrial.
Industria alimentara din Romania a inregistrat o cifra de
afaceri de aproape 9,76 miliarde de euro in 2010, avand o
contributie de 8% in Produsul Intern Brut (PIB) si asigurand
locuri de munca pentru aproape 185.000 de angajati,
potrivit datelor Federatiei Patronale Romane din Industria
Alimentara - Romalimenta. Ramura de procesare a carnii
detine cea mai importanta contributie in sectorul industriei
alimentare, cu o cifra de afaceri de 1,3 miliarde de euro,
urmata de panificatie, cu 1,1 miliarde de euro, si de bauturile
racoritoare nealcoolice, cu un miliard de euro. De asemenea,
cu o pondere de 840 de milioane de euro in total industrie
alimentara se afla ramura de productie a carnii, iar produsele
lactate inregistreaza o cifra de afaceri de 800 de milioane de
euro.
Tinand cont de codurile CAEN, industria alimentara poate fi grupata in urmatoarele subramuri:
PROCESARE CARNE
Productia si conservarea carnii
Prelucrarea si conservarea carnii de pasare
Fabricarea produselor din carne
PROCESARE PESTE
Prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si molustelor
FABRICARE CONSERVE VEGETALE
Prelucrarea si conservarea cartofilor
Fabricarea sucurilor de fructe si legume
Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 31

32
PROCESARE GRASIMI
Fabricarea uleiurilor si grasimilor
Fabricarea margarinei si a altor produse comestibile similare
PROCESARE LACTATE
Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor
Fabricarea inghetatei
MORARIT- PANIFICATIE
Fabricarea produselor de morarit
Fabricarea amidonului si a produselor din amidon
Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie
Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate de patiserie
Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase similare
FABRICARE DULCIURI, CEAI, CAFEA, ALTE ALIMENTE
Fabricarea zaharului
Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase
Prelucrarea ceaiului si cafelei
Fabricarea condimentelor si ingredientelor
Fabricarea de mancaruri preparate
Fabricarea preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice
Fabricarea altor produse alimentare
FABRICARE HRANA PENTRU ANIMALE
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de ferma
Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de companie
FABRICARE BAUTURI
Distilarea, rafinarea si mixarea bauturilor alcoolice
Fabricarea vinurilor din struguri
Fabricarea altor bauturi nedistilate, obtinute prin fermentare
Fabricarea berii
Fabricarea maltului
Productia de bauturi racoritoare nealcoolice; productia de ape minerale si alte ape imbuteliate
Analiza economică a industriei alimentare
Tabel 15 - Industria alimentara- subramuri (grupare dupa codurile CAEN)

12.2 Productia
Geografic, exista diferente de productie pentru aceste
sectoare si datorita diferentelor culturale dintre regiuni. De
asemenea in consumul pe fiecare dintre aceste sectoare
observam specificitati; este insa difícil de estimat in ce
masura in perioada 2008- 2010 productia principalelor
produse industriale alimentare a fost influentata de modificari
de comportament de consum. Mai degraba fluctuatiile pot
fi explicate prin distorsionarile de piata generate de criza
económico- financiara mondiala.
Principalele produse industriale Unitati de masura
Anul 2008
PERIOADA
Anul 2009 Anul 2010
Carne Tone 457489 516438 546326
Preparate din carne Tone 368168 376592 368544
Conserve din carne Tone 33678 29989 29404
Semiconserve din peste Tone 9830 9104 9174
Conserve din peste Tone 411 328 261
Conserve de legume Tone 75840 83791 63990
Conserve de fructe Tone 4093 4290 2819
Uleiuri comestibile Tone 157764 184789 225285
Margarina Tone 60417 55062 69912
Lapte de consum Hectolitri (100 l) 2028937 2226105 2262247
Produse lactate proaspete
Hectolitri echivalent
3,5% grasime
3504490 3170349 3481274
Unt Tone 7080 8296 8357
Branzeturi Tone 79266 69473 65879
Faina de grau si secara
(echivalent grau)
Tone echivalent
grau
1796521 1698416 1860529
Zahar din sfecla de zahar Tone 130899 93998 99342
Zahar rafinat din zahar brut din import Tone 358670 321704 176350
Produse zaharoase
de cofetarie si patiserie
Tone 196238 176081 169189
Vin pentru consum Hectolitri (100 l) 5369189 4957315 3287241
Bere Hectolitri (100 l) 20240425 18090181 16656378
Tabel 16 - Productia principalelor produse industriale alimentare - serie PRODROM
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 33

34
12.3 Salarii si salariati
Numarul mediu de salariati din industria alimentara a fluctuat in ultimii ani. Cresterea din perioda 2005-2008 s-a datorat
cresterii consumului alimentar al populatiei si crearii de noi locuri de munca in aceasta ramura. Scaderile din ultimul an s-au
datorat inchiderii multor unitati de productie ca urmare a dificultatilor economice generate de instabilitatea la nivel mondial.
- mii persoane- 2005 2006 2007 2008 2009
Industrie 1672 1632 1578 1557 1550
Industria prelucratoare, din care: 1425 1409 1373 1357 1350
Alimentara si bauturi 166 175 180 185 176
Pondere industrie alimentara in total industrie (% ) 9,9 10,7 11,4 11,9 11,4
Subsector Nr. Salariati
Total 192442
Morarit- panificatie 81480
Carne 40325
Bauturi 29800
Lactate 15710
Dulciuri, ceai, alte alim. 14805
Conserve vegetale 5617
Grasimi 3340
Hrana animale 2234
Peste 1365
Analiza economică a industriei alimentare
Tabel 17 - Evolutia numarului de salariati in industria alimentara
Tabel 18 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010 Fig. 9 - Numarul de salariati pe subsectoare, 2010, repartitie grafica
In anul 2009 1 cei mai multi salariati sunt in morarit- panificatie (81480) urmati de subsectorul procesarii carnii (40325).
Castigul salarial mediu brut lunar din industria alimentara si a bauturilor a inregistrat o crestere in anii analizati.
- lei/salariat - 2005 2006 2007 2008 2009
Industrie 942 1079 1312 1515 1682
Industria prelucratoare, din care: 829 950 1162 1338 1477
Alimentara si bauturi 744 863 1070 1239 1364
1 Date INSSE 2009 (subsectorul bauturi: date 2008)
Tabel 19 - Evolutia castigului salarial mediu brut

In decembrie 2010, evolutia salariului din industria alimentara a fost urmatoarea:
CASTIGUL SALARIAL MEDIU IN LUNA DECEMBRIE 2010
Brut Net
LEI % fata de noiembrie 2010 LEI % fata de noiembrie 2010
TOTAL ECONOMIE 2067 108,8 1496 108,6
Industria alimentara 1349 104,7 993 104,4
Fabricarea bauturilor 2590 113,2 1866 113,0
Tabel 20 - Evolutia salariului din industria alimentara, 2010
Fata de luna anterioara, se remarca o crestere a salariului mediu net in industria alimentara cu 4,4%.
12.4 Cifra de afaceri
In anul 2009 industria alimentara a inregistrat o cifra de afaceri de peste 9 miliarde de euro.
Subsector Cifra de afaceri 2009 (eur)
Total 9.619.933.745
Bauturi 2 2.405.243.165
Carne 2.270.941.237
Morarit- panificatie 1.833.641.845
Dulciuri, ceai, alte alim. 1.174.558.518
Lactate 889.786.223
Conserve vegetale 382.669.327
Grasimi 367.330.787
Hrana animale 221.467.395
Peste 74.295.246
Tabel 21 - Cifra de afaceri industria alimentara, 20092 Fig. 10 - Cifra de afaceri industria alimentara, 2009, repartizare grafica
Subsectoarele procesarii carnii si cel al bauturilor au cea mai mare cifra de afaceri dintre tóate subsectoraele industriei
alimentare. Pe ultimul loc se afla procesarea pestelui.
2 subsectorul bauturi: date 2008
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 35

36
12.5 Comertul cu produse alimentare
Produsele agroalimentare reprezinta in 2010 6.3% din totalul importurilor si 7% din exporturi.
In ultimii ani analizati, exporturile industriei alimentare au inregistrat cresteri anuale, dar fara sa depaseasca totusi valoarea
importului.
Analiza economică a industriei alimentare
Fig. 11 - Comertul international cu produse agricole, 2010
Intre 2005-2009, evolutia comertului cu produse alimentare, se prezinta astfel:
Fig. 12 - Evolutia comertului exterior, mil euro

Valoric, modificarile in comertul cu produse alimentare se prezinta astfel:
Cod NC Export FOB/Import CIF 2008 2009
TOTAL
Animale vii
si produse animale
Produse vegetale
Grasimi si uleiuri
animale sau vegetale
Produse alimentare,
bauturi si tutun
Export 33725 29116
Import 57240 38897
Export 278 326
Import 1191 1108
Export 1198 1116
Import 1259 998
Export 106 88
Import 227 160
Export 583 704
Import 1669 1544
Tabel 22 - Comertul international cu bunuri pe sectiuni, conform Nomenclatorului Combinat (milioane euro)
12.6 Repartizare companii
Majoritatea companiilor din industria alimentara sunt IMM-uri ce au pana in 9 angajati.
CAEN Rev.1 - Clase de marime ale Anul 2006
Ani
Anul 2007 Anul 2008
diviziuni
intreprinderilor
UM: Numar
Numar Numar Numar
Industria alimentara
si a bauturilor
Total 10571 9993 9551
- 0-9 persoane 7392 6901 6582
- 10-49 persoane 2458 2382 2252
- 50-249 persoane 599 575 592
- 250 persoane si peste 122 135 125
Tabel 23 - repartizarea companiilor din industria alimentara, dupa nrumarul de angajati
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 37

38
Numarul de companii din industria alimentara in anul 2009 3 a fost de 9263, dintre care cele mai multe in morarit- panificatie
(5597).
3 Date INSSE 2009 (subsectorul bauturi: date 2008)
Analiza economică a industriei alimentare
Fig. 13 - Companii industria alimentara, 2009, repartitie grafica
Subsector Nr. companii
TOTAL 9263
Morarit-panificatie 5597
Bauturi* 856
Carne 842
Dulciuri, ceai, alte alim. 721
Lactate 587
Conserve vegetale 265
Grasimi 211
Hrana animale 149
Peste 35
Tabel 24: Companii industria alimentara, 2009

Judet Nr. companii
Total 9593
Mun.Bucuresti 995
Timis 421
Constanta 352
Prahova 349
Dolj 345
Bihor 336
Cluj 325
Maramures 293
Mures 282
Arges 263
Brasov 254
Suceava 252
Iasi 247
Sibiu 247
Bacau 235
Alba 231
Arad 231
Galati 230
Buzau 225
Ilfov 222
Hunedoara 214
Neamt 187
Vrancea 179
Satu Mare 178
Botosani 177
Dambovita 174
Vaslui 164
Teleorman 163
Valcea 163
Harghita 161
Covasna 155
Olt 154
Bistrita-Nasaud 147
Gorj 147
Caras-Severin 138
Braila 125
Ialomita 125
Mehedinti 111
Tulcea 111
Calarasi 110
Salaj 99
Giurgiu 76
Repartítia pe judete a fabricilor de industria alimentara din Romania este aproape
uniforma, concentrand insa un numar mare in zona Bucuresti-Ilfov.
Fig. 14 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria alimentara
421
138
231
Tabel 25 - Industria alimentara. Repartítia pe judete
336
178
99
111
325
214
231
147
293
345
247
163
147
282
154
263
254
163
252
161
174
155
187
349
955 B
222 IF
76
177
235
225
125
179
257
110
125 111
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 39
164
230
352

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN INDUSTRIA ALIMENTARA
40
Analiza economică a industriei alimentare
177
293
252
178
257
147
99
187
336
161
325
164
282
235
231
231
155
230
179
254
247
421
214
225
125 111
349
174
263
163
147
138
125
955 B
352
110
222 IF
154
111
163
76
345
Fig. 15 - Industria alimentara. Repartítia pe judete

Judet
Nr. companii
carne
Mun.Bucuresti 65
Timis 43
Cluj 34
Prahova 33
Maramures 30
Sibiu 29
Alba 28
Ilfov 27
Suceava 27
Caras-Severin 26
Hunedoara 26
Arges 25
Botosani 24
Brasov 24
Mures 23
Bacau 21
Bihor 21
Buzau 21
Calarasi 19
Covasna 19
Dolj 19
Constanta 18
Arad 17
Harghita 17
Satu Mare 16
Dambovita 15
Galati 15
Braila 14
Ialomita 14
Olt 14
Teleorman 14
Gorj 12
Iasi 12
Vaslui 12
Bistrita-Nasaud 11
Neamt 11
Vrancea 10
Tulcea 9
Giurgiu 8
Valcea 8
Salaj 7
Mehedinti 4
Industria alimentara - CARNE (Fabricarea produselor din carne -inclusiv din carne
de pasare, Productia si conservarea carnii, Prelucrarea si conservarea carnii de
pasare). Repartitia pe judete
Fig. 16 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria carnii
43
Tabel 26 - Industria carnii. Repartítia pe judete
17
21
26
16
4
7
26
34
12
28
30
19
11
29
8
23
14
25
27
17
24
14
15
19
11
33
27 IF
65 B
8
24
21
21
14
10
12
19
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 41
12
15
14
18
9

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL CARNE
(Fabricarea produselor din carne -inclusiv din carne de pasare, Productia
si conservarea carnii, Prelucrarea si conservarea carnii de pasare)
42
24
27
30
16
12
11
7
Analiza economică a industriei alimentare
11
17
34
21
12
23
21
28
17
15
19
10
29
43
24
26
21
26
9
14
33
15
25
12
8
14
27 IF
4
18
19
65 B
14
14
8
19
Fig. 17 - Industria carnii. Repartítia pe judete

Judet
Nr. companii
peste
Mun.Bucuresti 6
Constanta 5
Arad 4
Galati 3
Tulcea 3
Alba 2
Bacau 2
Ilfov 2
Braila 1
Calarasi 1
Cluj 1
Hunedoara 1
Mehedinti 1
Mures 1
Timis 1
Vaslui 1
Arges 0
Bihor 0
Bistrita-Nasaud 0
Botosani 0
Brasov 0
Buzau 0
Caras-Severin 0
Covasna 0
Dambovita 0
Dolj 0
Giurgiu 0
Gorj 0
Harghita 0
Ialomita 0
Iasi 0
Maramures 0
Neamt 0
Olt 0
Prahova 0
Salaj 0
Satu Mare 0
Sibiu 0
Suceava 0
Teleorman 0
Valcea 0
Vrancea 0
Industria alimentara - PESTE (prelucrarea si conservarea pestelui, crustaceelor si
molustelor). Repartitia pe judete
Fig. 18 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria pestelui
1
4
Tabel 27 - Industria pestelui. Repartítia pe judete
0
0
0
1
0
1
1
0
2
0
0
0
0
0
1
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2 IF
6 B
8
0
2
0
0
0
0
1
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 43
1
1
3
5
3

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN PRELUCRAREA
SI CONSERVAREA PESTELUI, CRUSTACEELOR SI MOLUSTELOR
44
0
0
0
0
0
0
0
Analiza economică a industriei alimentare
0
0
1
0
1
1
2
2
4
3
0
0
0
1
0
1
0
0
3
1
0
0
0
0
0
0
2 IF
1
5
1
6 B
0
0
8
0
Fig. 19 - Industria pestelui. Repartítia pe judete

Judet
Nr. companii
conserve
vegetale
Mun.Bucuresti 28
Cluj 22
Ilfov 18
Arges 10
Iasi 10
Maramures 10
Bihor 9
Buzau 9
Dambovita 9
Timis 9
Braila 8
Constanta 8
Olt 8
Prahova 8
Hunedoara 7
Salaj 7
Suceava 7
Satu Mare 6
Bistrita-Nasaud 5
Brasov 5
Covasna 5
Dolj 5
Gorj 5
Harghita 5
Sibiu 5
Alba 4
Calarasi 4
Galati 4
Mures 4
Caras-Severin 3
Ialomita 3
Mehedinti 3
Neamt 3
Arad 2
Bacau 2
Teleorman 2
Vaslui 2
Tulcea 1
Botosani 0
Giurgiu 0
Valcea 0
Vrancea 0
Industria alimentara - CONSERVE VEGETALE (Prelucrarea si conservarea
fructelor si legumelor, Prelucrarea si conservarea cartofilor, Fabricarea sucurilor
de fructe si legume). Repartitia pe judete
Fig. 20 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici
din industria conservelor vegetale
9
2
3
9
6
3
7
7
Tabel 28 - Industria conservelor vegetale. Repartítia pe judete
22
5
4
10
5
5
0
5
4
8
10
7
2
5
5
9
5
3
8
18 IF
28 B
0
0
2
9
3
0
10
4
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 45
8
2
4
8
1

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL CONSERVELOR
VEGETALE (Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor, Prelucrarea
si conservarea cartofilor, Fabricarea sucurilor de fructe si legume)
46
0
7
10
6
10
5
7
Analiza economică a industriei alimentare
3
5
22
9
2
4
2
4
2
4
5
0
5
9
5
7
9
3
1
8
8
9
10
5
0
3
18 IF
3
8
4
28 B
8
2
0
5
Fig. 21 - Industria conservelor vegetale. Repartítia pe judete

Judet
Nr. companii
grasimi
Vaslui 25
Galati 22
Teleorman 22
Dolj 13
Mun.Bucuresti 12
Timis 11
Botosani 10
Iasi 9
Buzau 8
Constanta 7
Cluj 6
Olt 6
Vrancea 6
Arges 5
Bacau 5
Calarasi 5
Bihor 4
Giurgiu 4
Alba 3
Braila 3
Ialomita 3
Ilfov 3
Prahova 3
Suceava 3
Brasov 2
Mehedinti 2
Satu Mare 2
Covasna 1
Dambovita 1
Hunedoara 1
Maramures 1
Mures 1
Neamt 1
Tulcea 1
Arad 0
Bistrita-Nasaud 0
Caras-Severin 0
Gorj 0
Harghita 0
Salaj 0
Sibiu 0
Valcea 0
Industria alimentara - GRASIMI (fabricarea uleiurilor si grasimilor, fabricarea
margarinei si a altor produse comestibile similare). Repartitia pe judete
Fig. 22 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria grasimilor
11
0
0
Tabel 29 - Industria grasimilor. Repartítia pe judete
4
2
2
0
1
6
0
3
1
13
0
0
0
1
6
5
3
0
2
22
1
1
1
3
3 IF
12 B
4
10
5
8
3
6
9
5
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 47
25
22
3
7
1

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL PRODUSELOR GRASE
(fabricarea uleiurilor si grasimilor, fabricarea margarinei
si a altor produse comestibile similare)
48
10
3
1
2
9
0
0
Analiza economică a industriei alimentare
1
0
6
4
25
1
5
3
0
22
1
6
0
11
2
1
8
0
1
3
3
1
5
0
0
3
3 IF
2
7
5
12 B
6
22
4
13
Fig. 23 - Industria grasimilor. Repartítia pe judete

Judet
Nr. Companii
lactate
Constanta 64
Suceava 45
Timis 27
Maramures 24
Mun.Bucuresti 24
Bihor 23
Botosani 23
Tulcea 22
Bistrita-Nasaud 21
Sibiu 21
Braila 20
Mures 20
Brasov 18
Covasna 16
Cluj 14
Harghita 14
Prahova 14
Alba 13
Arges 13
Neamt 13
Bacau 11
Iasi 11
Dolj 10
Salaj 10
Teleorman 10
Buzau 8
Ilfov 8
Arad 7
Galati 7
Gorj 6
Satu Mare 6
Vaslui 6
Olt 5
Valcea 5
Vrancea 5
Dambovita 4
Giurgiu 4
Hunedoara 4
Ialomita 4
Calarasi 3
Caras-Severin 3
Mehedinti 1
Industria alimentara - LACTATE (Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor,
Fabricarea inghetatei). Repartitia pe judete
Fig. 24 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici din industria lactatelor
27
7
Tabel 30 - Industria lactatelor. Repartítia pe judete
23
3
6
1
10
4
14
6
13
24
10
21
21
5
20
5
13
45
14
18
10
4
16
13
14
8 IF
24 B
4
23
11
8
4
5
11
3
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 49
6
7
20
64
22

REPARTITIA PE JUDETE A FABRICILOR DIN SUBSECTORUL PRODUSELOR LACTATE
(Fabricarea produselor lactate si a branzeturilor, Fabricarea inghetatei)
50
23
45
24
6
11
21
10
Analiza economică a industriei alimentare
13
14
14
23
6
20
11
13
7
7
16
5
21
27
18
4
8
3
22
20
14
4
13
6
5
4
8 IF
1
64
3
24 B
5
10
4
10
Fig. 25 - Industria lactatelor. Repartítia pe judete

Judet
Nr. companii
moraritpanificatie
Mun.Bucuresti 525
Timis 231
Dolj 230
Bihor 229
Prahova 218
Cluj 200
Constanta 170
Mures 170
Iasi 169
Bacau 162
Arad 160
Arges 160
Maramures 154
Galati 148
Brasov 141
Buzau 140
Hunedoara 139
Alba 137
Suceava 136
Sibiu 125
Neamt 123
Olt 122
Dambovita 121
Satu Mare 105
Mehedinti 101
Valcea 100
Botosani 91
Gorj 91
Braila 89
Covasna 84
Caras-Severin 83
Bistrita-Nasaud 81
Vrancea 80
Teleorman 77
Ilfov 75
Harghita 74
Salaj 72
Vaslui 68
Calarasi 65
Tulcea 55
Ialomita 52
Giurgiu 44
Industria alimentara - MORARIT-PANIFICATIE (Fabricarea painii; fabricarea
prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie; Fabricarea produselor de
morarit; Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor
conservate de patiserie; Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor
produse fainoase similare; Fabricarea amidonului si a produselor din amidon).
Repartitia pe judete
Fig. 26 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici
din industria morarit-panificatie
231
229
160
83
105
101
Tabel 31 - Industria morarit-panificatie. Repartitia pe judete
72
139
200
6
137
154
230
81
125
100
170
122
160
136
74
77
141
121
84
123
218
75 IF
525 B
44
91
162
140
52
80
169
65
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 51
68
89
148
55
170

Repartitia pe judete a fabricilor din MORARIT- PANIFICATIE (Fabricarea painii; fabricarea
prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie; Fabricarea produselor de morarit;
Fabricarea biscuitilor si piscoturilor; fabricarea prajiturilor si a produselor conservate
de patiserie; Fabricarea macaroanelor, taiteilor, cus-cus-ului si a altor produse fainoase
similare; Fabricarea amidonului si a produselor din amidon)
52
91
136
154
105
169
Analiza economică a industriei alimentare
81
72
123
74
200
229
68
170
162
137
160
148
84
80
125
231
141
139
140
83
55
89
121
218
160
6
100
52
75 IF
101
170
65
525 B
122
77
44
230
Fig. 27 - Industria morarit-panificatie. Repartítia pe judete

Judet
Nr. companii
dulciuri, alte
alim. etc.
Mun.Bucuresti 140
Ilfov 52
Constanta 36
Cluj 29
Bihor 28
Buzau 27
Brasov 25
Mures 24
Prahova 23
Timis 22
Iasi 21
Sibiu 20
Maramures 19
Braila 16
Galati 15
Arges 15
Alba 15
Valcea 14
Dambovita 14
Hunedoara 13
Dolj 13
Harghita 12
Bacau 12
Gorj 10
Covasna 10
Suceava 9
Teleorman 8
Arad 8
Olt 7
Neamt 7
Vaslui 6
Satu Mare 6
Mehedinti 6
Caras-Severin 6
Vrancea 5
Giurgiu 5
Calarasi 5
Bistrita-Nasaud 5
Salaj 4
Ialomita 4
Tulcea 3
Botosani 2
Industria alimentara - DULCIURI, CEAI, ALTE ALIMENTE (Fabricarea produselor
din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase; Fabricarea altor produse
alimentare n.c.a.; Fabricarea zaharului; Prelucrarea ceaiului si cafelei; Fabricarea
condimentelor si ingredientelor; Fabricarea de mancaruri preparate; Fabricarea
preparatelor alimentare omogenizate si alimentelor dietetice). Repartitia pe judete
Fig. 28 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici
din industria dulciuri, ceai, alte alimente.
22
8
28
6
6
6
4
13
29
10
15
Tabel 32 - Industria dulciuri, ceai, alte alimente. Repartitia pe judete
19
13
5
20
14
24
7
15
9
12
25
8
14
10
7
23
52 IF
140B
5
2
12
27
4
5
21
5
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 53
6
15
16
36
3

Repartitia pe judete a societatilor din domeniile: Fabricarea produselor din cacao, a
ciocolatei si a produselor zaharoase; Fabricarea altor produse alimentare.; Fabricarea
zaharului; Prelucrarea ceaiului si cafelei; Fabricarea condimentelor si ingredientelor;
Fabricarea de mancaruri preparate; Fabri carea preparatelor alimentare omogenizate si
alimentelor dietetice
54
2
9
19
6
21
5
4
Analiza economică a industriei alimentare
7
12
29
28
6
24
12
15
8
15
10
5
20
22
25
13
27
6
3
16
23
14
15
10
14
4
52 IF
6
36
5
140B
7
8
5
13
Fig. 29 - Industria de Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei si a produselor zaharoase; Fabricarea
altor produse alimentare n.c.a.; Fabricarea zaharului; Prelucrarea ceaiului si cafelei; Fabricarea
condimentelor si ingredientelor; Fabricarea de mancaruri preparate; Fabricarea preparatelor alimentare
omogenizate si alimentelor dietetice. Repartía grafica pe judete.

Judet
Nr. companii
hrana animale
Mun.Bucuresti 12
Ilfov 10
Ialomita 9
Timis 8
Botosani 8
Buzau 7
Mures 6
Covasna 6
Vaslui 5
Teleorman 5
Maramures 5
Dolj 5
Olt 4
Galati 4
Cluj 4
Calarasi 4
Brasov 4
Bihor 4
Salaj 3
Prahova 3
Dambovita 3
Arges 3
Arad 3
Vrancea 2
Valcea 2
Sibiu 2
Satu Mare 2
Neamt 2
Braila 2
Bistrita-Nasaud 2
Bacau 2
Alba 2
Tulcea 1
Suceava 1
Mehedinti 1
Iasi 1
Gorj 1
Caras-Severin 1
Hunedoara 0
Harghita 0
Giurgiu 0
Constanta 0
Industria alimentara - HRANA ANIMALE (Fabricarea preparatelor pentru hrana
animalelor de ferma; Fabricarea preparatelor pentru hrana animalelor de
companie). Repartitia pe judete
Fig. 30 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici
din industria de hrana pentru animale
8
3
1
4
2
1
3
0
Tabel 33 - Industria de hrana pentru animale. Repartitia pe judete
4
1
2
5
5
2
2
2
6
4
3
1
5
0
4
3
6
2
3
10 IF
12 B
0
8
2
7
9
2
1
4
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 55
2
5
4
0
1

Repartitia pe judete a fabricilor de hrana pentru animale
56
8
1
5
2
1
2
3
Analiza economică a industriei alimentare
2
0
4
4
5
6
2
2
3
4
6
2
2
8
4
0
7
1
1
2
3
3
3
1
2
9
10 IF
1
0
4
12 B
4
5
0
5
Fig. 31 - Industria de hrana pentru animale. Repartítia pe judete

Judet
Nr. companii
bauturi
Mun.Bucuresti 123
Vrancea 77
Prahova 35
Timis 35
Bacau 31
Buzau 31
Maramures 31
Dolj 26
Satu Mare 26
Ilfov 25
Harghita 24
Bihor 23
Constanta 22
Valcea 22
Mures 21
Galati 19
Sibiu 19
Cluj 17
Dambovita 17
Iasi 17
Arges 16
Braila 16
Alba 15
Tulcea 15
Brasov 14
Neamt 14
Arad 13
Suceava 13
Teleorman 13
Vaslui 13
Calarasi 11
Covasna 11
Hunedoara 11
Bistrita-Nasaud 9
Botosani 8
Gorj 7
Olt 7
Salaj 7
Caras-Severin 6
Ialomita 6
Mehedinti 6
Giurgiu 4
Industria alimentara - BAUTURI (Fabricarea berii; Fabricarea vinurilor din struguri;
Distilarea, rafinarea si mixarea bauturilor alcoolice; Productia de bauturi racoritoare
nealcoolice; Productia de ape minerale si alte ape imbuteliate).Repartitia pe
judete
Fig. 32 - Primele 10 judete cu cel mai mare numar de fabrici
din industria de bauturi
35
13
23
6
Tabel 34 - Industria de bauturi. Repartitia pe judete
26
6
7
11
17
7
15
31
26
9
19
22
21
7
16
13
24
14
13
17
11
14
35
25 IF
103 B
4
8
31
31
6
77
17
11
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 57
13
19
16
22
15

Repartitia pe judete a fabricilor de bauturi
58
8
13
31
26
17
9
7
Analiza economică a industriei alimentare
14
24
17
23
13
21
31
15
13
19
11
77
19
35
14
11
31
6
15
16
35
17
16
7
22
6
25 IF
6
22
11
103 B
7
13
4
26
Fig. 33 - Industria de bauturi. Repartítia pe judete

12.7 Preturi
Ascensiunea brusca si pronuntata a preturilor cerealelor si
produselor alimentare a provocat ingrijorare si a accentuat
preocuparile multor state, dar si a unor organisme
internationale pentru soarta a milioane de oameni care
traiesc la limita saraciei si sunt expusi pericolului malnutritiei
si chiar foametei.
In tarile membre UE, inflatia la produsele alimentare a atins
cote alarmante, iar pentru consumatorii europeni acest
avant al preturilor a fost agravat si de cresterile simultane
ale preturilor energiei, care a afectat direct costurile de
productie din industria alimentara, scumpind ingrasamintele,
pesticidele, motorina, dar marind si costurile legate de
procesare si transport. Indirect, cresterea rapida a pretului
titeiului a marit cererea de biocombustibili, care la randul ei,
a adancit deficitul de cereale.
Toate aceste fenomene au impus, la nivelul UE, actiuni
recente de atenuare a efectelor cresterilor de pret prin
ajustari ale Politicii Agricole Comune:
suspendarea in anul 2008 a obligatiei fermierilor de a nu
cultiva 10% din suprafata arabila;
suspendarea taxelor vamale la importul de cereale, cu
toate ca aceasta masura ar putea sa aiba un impact limitat
din cauza nivelului scazut al acestora;
cresterea cu 2% a cotelor productiei de lapte, incepand
cu 2008.
Si in tara noastra grupa marfurilor alimentare a devenit
grupa de produse cu o contributie determinanta la cresterea
inflatiei.
Fig. 34 - Cresterea medie a preturilor pe total in anul 2010 fata de precedentele 12 luni (ianuarie 2009 - decembrie 2009) determinata
pe baza IPC si cea determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum este de 6,1%.
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 59

60
12.8 Consumul
Unele particularitati in ceea ce priveste marimea si structura
cheltuielilor totale de consum sunt determinate de mediul
de rezidenta. Astfel, in timp ce nivelul cheltuielilor totale de
consum, medii lunare pe o gospodarie, este mai mare in
urban fata de rural cu 405 lei, cel pentru consumul alimentar
este mai mare cu numai 34 lei. Aceasta deriva din faptul ca,
Profilul consumatorului din Romania
Analiza economică a industriei alimentare
in rural, 47,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar
reprezinta contravaloarea consumului din resurse proprii.
In urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii
a acoperit 20,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.
Fig. 35 - Structura cheltuielilor totale de consum, pe destinatii, in trimestrul IV 2010
Putem face o analiza a profilului consumatorului roman
in functie de categoria socio-profesionala, de ponderea
cheltuielilor in cosul zilnic si de cantitatea de produse agroalimentare
consúmate comparativ in 1990 si 2010. Astfel,
extrem de ingrijorator, doar o categorie socio-profesionala-
salariatii sunt in proportie de 6 din 10 care isi pot acoperi
cheltuielile din gospodarie in raport cu veniturile realizate.
Somerii, pensionarii, agricultorii si lucratori pe cont propriu un
isi pot acoperi intr-o proportie de 6 pana la 8 din 10 persoane
din aceste catogorii. Cheltuielile dentro gospodarie in raport
cu venitul realizat. Situatie cu atat mai ingrijoratoare cu cat,
intre aceste categorii avem agricultorii si lucratorii pe cont
propriu.
Ca o medie generala, jumatate din gospodariile din Romania
nu isi pot acoperi integral cheltuielile in raport cu veniturile
realizate, cu influenta asupra tipului de produse agroalimentare
consúmate.

Categorii socio-profesionale
Ponderea gospodariilor care, in raport cu venitul realizat
fac fata cheltuielilor (%) nu fac fata cheltuielilor (%)
salariati 60,5 39,3
lucratori pe cont propriu 46,7 53,3
agricultori 34,4 65,6
someri 21,5 78,5
pensionari 44,7 55,3
total 48,9 51,1
Tabel 35 - Capacitatea gospodariilor din Romania de a-si acoperi cheltuielile prin veniturile realizate, in anul 2006 4
Categorii de
Gospodarii de:
cheltuieli
Total gospodarii Salariati Agricultori Someri Pensionari
1997 2007 1997 2007 1997 2007 1997 2007 1997 2007
RON lunar pe o gospodarie
Cheltuieli totale de 96,9 1104,7 115,6 1456,2 98,9 779,4 89,5 931,8 81,7 881,0
consum
procente
Alimente si bauturi 58,8 48,2 58,1 43,4 58,8 65,5 63,3 53,5 59,4 51,3
Imbracaminte si
incaltaminte
Locuinta si
7,5 6,8 9,5 7,9 6,3 5,8 7,7 6,1 5,3 5,2
inzestrare cu
bunuri
19,3 20,1 14,4 20,4 27,4 15,2 15,3 19,0 23,7 21,1
Medicamente si
ingrijire medicala
2,0 3,9 1,6 2,2 0,7 1,9 1,3 2,4 2,8 6,9
Transport si
telecomunicatii
Cultura,
6,0 11,0 7,9 13,7 3,5 6,3 6,3 10,1 4,1 8,1
invatamant,
educatie
Alte cheltuieli
2,7 4,5 3,9 6,6 1,1 2,6 2,3 4,4 1,8 4,2
pentru uz
personal
3,7 4,6 4,6 5,8 2,2 2,7 4,0 4,5 2,9 3,2
4 Coordonate ale nivelului de trai in Romania
5 Veniturile si consumul populatiei in anul 2006, INS, Cambir A., 2007
Tabel 36 - Venitul si consumul populatiei, 1997-2007 5
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 61

62
Astfel, ponderea cheltuielilor cu produse alimentare in cosul
zilnic a oscilat in perioada 1997- 2007 intre aproximativ 60%
si 50%, ceea ce inseamna ca in momentul aderarii Romaniei
la spatiul comunitar, jumatate din venituri mergeau pe
produse stricte de consum agro-alimnetar.
Privind si analizand evolutia consumului de produse
agroalimentare in perioada 1990- 2010 putem observa
cresteri si scaderi ale consumului pentru anumite produse,
ceea ce inseamna in primul rand o recalibrare si diversificare
Analiza economică a industriei alimentare
a ponderii produselor agro-alimnetare in consumul zilnic al
cetateanului roman.
Este foarte cunoscut, perioada anilor 80 in Romania marcata
de lipsuri mari la produse de baza precum carnea, ouale,
produsele lactate si rationalizarea drástica a consumului de
produse de panificatie si a asa numitului pachet lunar de
alimente ce insemna o cota pe numar de persoana/ persoane
din familie pentru produse precum zahar, ulei, faina, malai.
Principalele produse alimentare si bauturi Unitati de masura
Anul 1990
Ani
Anul 2000 Anul 2010
Cereale si produse din cereale in echivalent boabe Kg 213,6 219,7 199,6
Grau, secara in echivalent boabe Kg 170 170,3 162
Porumb in echivalent boabe Kg 40,3 45,2 34,7
Orez in echivalent boabe Kg 3,3 4,2 2,8
Alte cereale in echivalent boabe Kg : : 0,1
Cereale si produse din cereale in echivalent faina Kg 152,5 165,8 150,4
Grau, secara in echivalent faina Kg 127,5 127,7 121,5
Porumb in echivalent malai Kg 21,7 33,9 26
Orez Kg 3,3 4,2 2,8
Cartofi Kg 59,4 86,5 98,2
Leguminoase boabe Kg 3,9 1,5 2,8
Legume si produse din legume in echivalent legume
proaspete
Kg 110,8 114,9 147,1
Tomate Kg 44,1 31,4 37,8
Ceapa uscata Kg 12,2 15 18,6
Varza Kg 22 30,3 40,1
Radacinoase comestibile Kg 7,4 10,4 12
Ardei Kg 7,5 7,6 11,7
Mazare verde Kg 4 1,1 1,2
Fasole verde Kg 1,3 2 2,2
Castraveti Kg 3,3 4,4 7,5
Alte legume Kg 9 12,7 16
Fructe si produse din fructe in echivalent fructe proaspete Kg 59,5 44,5 63,3
Mere Kg 27 16,1 21,3
Prune Kg 5,8 4,4 4,8
Caise - zarzare Kg 2 1,2 1,2

Cirese - visine Kg 3 2,9 3,3
Piersici Kg 3 1,2 1,5
Struguri Kg 7,4 4,9 5,1
Fructe meridionale si exotice Kg 4,9 9,1 19,8
Alte fructe Kg 6,4 4,7 6,3
Pepeni Kg 12,3 17,9 24,5
Zahar si produse din zahar in echivalent zahar (inclusiv
miere)
Kg 27,3 23 22,1
Carne si produse din carne in echivalent carcasa Kg 56,9 42,9 56,6
Carne de bovine Kg 10,9 7,3 5,4
Carne de porcine Kg 25,1 20,4 31,4
Carne de ovine caprine Kg 3,1 2,4 2,2
Carne de pasare Kg 17,3 12,6 17,2
Alte feluri de carne Kg 0,5 0,2 0,4
Organe comestibile Kg 4,1 3,4 3,4
Grasimi vegetale si animale (greutate bruta) Kg 18,2 16,5 18,2
Grasimi de porcine (greutate bruta) Kg 3 3,1 2,8
Ulei comestibil (greutate bruta) Kg 11,5 10,7 11,9
Unt (greutate bruta) Kg 2,1 0,3 0,6
Margarina (greutate bruta) Kg 1,6 2,4 2,9
Grasimi vegetale si animale (100% grasimi)
Kg echivalent
100% grasimi
16,2 14,9 16,4
Grasimi porcine (100% grasimi)
Kg echivalent
100% grasimi
2,4 2,5 2,2
Ulei comestibil (100% grasimi)
Kg echivalent
100% grasimi
10,9 10,2 11,3
Unt (100% grasimi)
Kg echivalent
100% grasimi
1,6 0,2 0,5
Margarina (100% grasimi)
Kg echivalent
100% grasimi
1,3 2 2,4
Lapte si produse din lapte in echivalent lapte 3,5% grasime
(exclusiv unt)
Kg 180,5 198,8 230,7
Lapte si produse din lapte in echivalent lapte 3,5% grasime
(exclusiv untul)
Litri 140,1 193 224
Oua Bucati 246 208 239
Peste si produse din peste in echivalent peste proaspat Kg 5,1 2,6 4,6
Vin si produse din vin Litri 18,5 23,2 18,5
Bere Litri 43,5 55 76,8
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 63

64
Bauturi alcoolice distilate (alcool 100%)
Analiza economică a industriei alimentare
Litri alcool pur
(100%)
3,2 1,8 1,6
Bauturi nealcoolice Litri 18,9 51,3 154,7
Consum total de alcool (alcool 100%)
Litri alcool pur
(100%)
Tabel 37 - Consumul mediu anual pe locuitor, la principalele produse alimentare si bauturi
7,6 7,3 7,4
Astfel, fluctuatii mari in consum se pot observa pentru perioada 1990- 2010 la cereale, carne, legume proaspete si cartofi.
Fig. 36 - Evolutia consumului de legume
Consumul de legume proaspete si produse din legume in echivalent legume proaspete a crescut cu 32,77%. La cartofi
insa, cresterea consumului a fost de peste 65% de la 59,4 kg / an la 98,2 kg/ an; aici putem gasi explicatii prin degradarea
nivelului de trai dupa 1990 si lipsa unei piete de desfacere organizate a cartofului in Romania ceea ce a determinat un

astfel de consum la intalnirea pretului scazut la producator, al pretului angrosistului din marile orase si multitudinea de roluri
pentru cartof in bucataria romaneasca; de neneglijat este si piata fastfood-urilor si a chips-urilor din cartofi, cu o crestere
exponentiala dupa 1989, in mod deosebit in randurile adolescentilor.
Fig. 37 - Evolutia consumului de cereale
Scaderea usoara, in linie a consumului de cereale poate fi explicata in corectarea comportamentului de consum in Romania
dupa 1989 prin reducerea usora a consumului de produse de panificatie in mod deosebit la mesele de seara si completarea
aportului de substante din astfel de produse prin consum de produse similare precum paste, cartofi, etc.
Fig. 38 - Evolutia consumului de fructe
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 65

66
La fructe observam cateva fluctuatii ce pot fi explicate prin analiza comparata a mediilor economice romanesti imediat dupa
12989 si la 20 de ani dupa, trei ani de la aderarea in spatiul común. Astfel, consumul de fructe exotice a crescut exponential
cu peste 400%, a pepenilor cu usor peste 100%; au scazut in schimb consumul de mere, ceea ce poate fi explicat odata
prin completarea acestui tip de consum cu fructe exotice, mérele fiind extrem de accesibile inainte de 1989 insa si prin
prabusirea pietei traditionale romanesti pentru acest produs dupa 1989 si chiar prin renuntarea cultivarii in livezi mari a
acestui pom fructifer.
Analiza economică a industriei alimentare
Fig. 39 - Evolutia consumului de carne, grasimi si peste
La consumul de carne observam diferente mari in acesti 20 ani intre consumul de carne de porc si cel de carne de vita.
Romania anului 2010 consuma carne de porc cu aproape 80 % mai mult insa consuma mai putina carne de vita unde avem
o scadere de la 10.9 kg/an/ persoana la 5,4 kg/ an/ persoana.
Fig. 40 - Evolutia consumului de lapte, unt, margarina

O crestere a consumului observam si la lapte si produse lactate, de inteles avand in vedere privatiunile accesului la un astfel
de consum pana in 1989. De asemenea sa un uitam, piata lactatelor si a produselor din lactate este in 2010 cu mult mai
diversificata avand in vedere gama de sortimente pentru iarturi, sana, smantana, lapte batut, branzeturi si cascavaluri, etc.
Fig. 41 - Evolutia consumului de bauturi
In privinta consumului de bauturi nealcoolice si de bere, observam din nou o crestere exponentiala. Sa nu uitam, pana in
1989, Romania avea un consum de bere limitat strict la marcile comune, populare, de masa consúmate strict cu marile
evenimente in familie sau cele oferite de stat la 1 mai si 23 august. Dupa 1989 piata berii din Romania se diversifica,
aparand sortimente noi precum cele de lux, non alcoolice, lemon.
De asemenea, pana in 1989 piata bauturilor non alcoolice de tip fresh direct din fructe era inexistenta; gama sucurilor
acidúlate era limitata la sucurile din zmeura sau de tip brifcor, cele pe baza de cola fiind aproape inaccesibile consumului
larg de tip social.
Fig. 42 - Evolutia consumului de zahar si oua
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 67

68
13. Concluzii
Industria alimentara europeana, la fel ca si cea romaneasca,
se caracterizeaza prin fragmentare. Sunt doar cateva
companii multinationale din Europa competitive la nivel
mondial cu o mare varietate de produse, dar in rest, 99% din
toate companiile din sectorul alimentar sunt de dimensiuni
mici si medii (SMEs).
Marimea pietei comune europene detine numeroase
oportunitati pentru companii, dorindu-se cresterea
productivitatii lor, prin utilizarea eficienta a economiilor de
scara.
Penuria de finante, lipsa de oportunitati in cercetare-
dezvoltare si dificultatile de accesare a materiilor prime
sunt numai cateva din obstacolele principale care trebuie
clarificate ca UE sa se pozitioneze mai puternic pe pietele
internationale.
Industria alimentara din UE trebuie sa urmareasca stimularea
inovatiei si dezvoltarea noilor produse in vederea cresterii
competitivitatii si prosperitatii generale. Toate acestea trebuie
facute cu respectarea mediului inconjurator si garantarea
accesului la materii prime agricole sigure.
Dezvoltarea unui regim comercial care pune afacerile
europene pe un teren de egalitate cu concurentii straini,
precum si stabilirea unor acorduri preferentiale pentru
a oferi industriei alimentare din UE un acces mai mare la
pietele externe, sunt printre cele mai importante masuri ce se
doresc implementate de catre autoritatile europene pentru a
raspunde problemelor existente in prezent in acest sector.
Analiza economică a industriei alimentare
Nevoia de educare a consumatorului si de crestere a
cunostiintelor acestuia privind impactul stilului de viata
asupra sanatatii impune noi abordari ale industriei alimentare
romanesti si largirea perspectivei imediate. Preferintele
consumatorilor vor continua sa se schimbe, iar producatorii
vor fi nevoiti sa lanseze noi categorii de produse, menite sa
raspunda nevoilor create.
La toate acestea se adauga constrangerile crizei economice
de la nivel mondial, amprenta ei fiind simtita din plin de fabricile
din sector, iar invadarea pietei cu produse comunitare mai
ieftine si inexistenta unor masuri legislative protectioniste
adecvate, nevenind in ajutorul producatorilor autohtoni.
Proiectand imaginea industriei romanesti in orizontul
viitorilor 3 ani, producatorii vad ca solutie indispensabila
consolidarea acesteia. Numarul de actori din industria va
scadea considerabil, lasand in acelasi timp insa, loc tendintei
crescande din ultimii ani- aceea a dezvoltarii retailului de
proximitate.
Incepand cu anul 2010, decalajul dintre importuri si exporturi
a inceput sa se dimnueze, inregistrandu-se o tendinta
semnificativa de crestere a exporturilor, Ministerul Agriculturii
si dezvoltarii Rurale sperand intr-o balanta pozitiva in 2016.
Fara doar si poate, industria alimentara trece printr-un proces
intensiv de schimbare, dictat nu numai de conditiile pietei si
de situatia económica mondiala, dar si de responsabilitatea
sociala a companiilor.

14. Bibliografie
Cambir, A., Coordonate ale nivelului de trai in Romania. Veniturile si consumul populatiei in anul 2006, Bucuresti, INS,
2007, p. 56.
Mihailescu, A., Evolutii in sfera minimului de trai din Romania, in „Calitatea Vietii”, nr. 1–2, 4. 2006, p. 117–131.
Popovici, C., Veraart, R., van de Kerk, G., Indicele Societatii Durabile, Romania 2008,
Romania catre o societate durabila, ANPM, SSF, 2008.
Regnard, P., Population and Social Conditions, Minimum Wages 2008, Eurostat, Statistics in Focus, 2008, disponibil
online la http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-08-105/EN/KS-SF-08-105-EN.PDF, 2008.
Stoian, C., Bancile, acuzate ca nu dau credite fermierilor si franeaza dezvoltarea,
http://www.zf.ro/eveniment/bancile-acuzate-ca-nu-dau-credite-fermierilor-si-franeaza-dezvoltarea-5008928/, 2009.
Voineagu, V. (coord.), Starea sociala si economica a Romaniei, 2005–2006, Bucuresti, INS, 2008.
23 CONSUMUL POPULATIEI DIN ROMANIA IN ULTIMELE DOUA DECENII 273
*** Anuarul Statistic al Romaniei 1991...2008, Institutul National de Statistica, 1991...2008.
*** Balanta de plati a Romaniei, INS, BNR, 2002–2009.
*** Buletinul Statistic trimestrial de venituri si cheltuieli 1990–2008, INS, 1990...2008.
*** Countries by income, Global Human Development Reports, http://hdr.undp.org/en/reports/global/hdr2009/.
*** Eurostat regional yearbook, Eurostat, disponibil online la http://epp.eurostat.ec. europa.eu/portal/page/ portal/eurostat/home,
2008.
*** Evaluarea rapida a impactului crizei economice asupra saraciei in Romania, UNICEF, Banca Mondiala si MMFPS,
2010.
*** Households’ Wealth and Debt Monitor, 2002–2009, CEE, (Raportul de monitorizare a starii economice a gospodariilor
din Europa centrala si de est, Unicredit, disponibil online la http://www.bankaustria.at/en/19752.html), 2009.
*** Indicele Gini, INS, Eurostat, disponibil online la http://www.demorg.mpg.de/cgi-bin/databases.
*** Produsul intern brut al Romaniei, Global Human Development Reports, disponibil online la http://hdr.undp.org/en/
reports/global/hdr2009/.
*** Romania Urbana, Incotro ne indreptam? Perceptii asupra situatiei actuale, Gallup, disponibil online la http://www.
gallup.ro/download/RomaniaUrbana_1_directia.pdf, 2009.
*** Satisfaction with life and public service delivery in EU 8+2 countries, World Bank, Regular Economic Report, disponibil
online la http://siteresources.worldbank.
Study Data & Trends of the European Food and Drink Industry 2010, CIAA
Study Food: from farm to fork, Eurostat
Newsletters Food for Life ETP, http://etp.ciaa.be/asp/index.asp
Data base Eu food related projects:
http://etp.ciaa.be/asp/links/research_result.asp
http://ageconsearch.umn.edu/bitstream/9919/1/sp07po03.pdf
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-30-08-339/EN/KS-30-08-339-EN.PDF
http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/information_sources/fs_publications_en.htm#
http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/vat/how_vat_works/rates/vat_rates_en.pdf
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 69

70
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/competitiveness/index_en.htm
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/competitiveness/prices_monitoring_en.htm
http://ec.europa.eu/dgs/health_consumer/dyna/enews/index.cfm#Food%20and%20Feed%20Safety
http://www.fooddrinkeurope.eu/publications/category/reports/
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/eu-market/processed-products/index_en.htm
Images from: channelingmyself.com; actionpkg.com; dreamstime.com; genevalunch.com; pattie-tude.blogspot.com;
cleopatraholdings.com; fr.toonpool.com;
Romania in cifre, Institutul National de Statistica
Comunicate de presa Institutul National de Statistica
Date statistice obtinute de la Institutul National de Statistica
Food for Life Romania- Viziunea 2020, IBA
Surse internet:
http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/index_ro.htm
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database
http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/at_work/index_en.htm
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/health/health_safety_work/data/database
http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=22
http://www.mmuncii.ro/ro/articole/0000-00-00/documente-cheie-249-articol.html
http://osha.europa.eu/en/sector/agriculture
http://osha.europa.eu/en/publications/reports/?b_start:int=0&-C=
http://www.ciaa.eu/asp/documents/brochures.asp
http://www.recolta.eu/rubrica/industria-alimentara/page/9/?nomo=true
http://www.ziare.com/cautare/industria+alimentara
http://www.euro.who.int/en/where-we-work/member-states/romania/publications2
http://www.who.int/countries/rou/en/
http://www.ispt.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=27&Itemid=41
http://www.cpss.ro/index.html/publications/sectionID_2/Public/health.html
http://www.eurohealthnet.eu/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=182&Itemid=221
http://www.eurohealthnet.eu/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=202&Itemid=244
http://www.enwhp.org/workplace-health-promotion.html
http://www.enwhp.org/european-toolbox.html
http://www.ms.ro/?pag=57,http://www.protectiamuncii.ro/ro/statistics
http://www.eurofound.europa.eu/ewco/cc/fs_romania.htm
http://www.protectiamuncii.ro/ro/publications/publicatii_agentie.shtml
http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/sectors/agriculture
http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/sectors/horeca/accident_prevention.html
http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/at_work/index_ro.htm
http://www.eurofound.europa.eu/ewco/2008/04/RO0804019I.htm
Analiza economică a industriei alimentare

http://www.mmuncii.ro/en/statistical-bulletin-190-view.html
http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/p1e.html
http://www.inspectmun.ro/RAPORT%20ANUAL/raport%20anual.html
http://www.ilo.org/dyn/cisdoc/index_html?p_lang=e,http://laborsta.ilo.org/STP/guest
http://www.ilo.org/dyn/natlex/natlex_browse.country?p_lang=en&p_country=ROM
http://www.incsmps.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28&Itemid=43
http://www.evz.ro/detalii/stiri/vinul-romanesc-o-industrie-de-500-de-milioane-de-euro-842775.html
http://www.standard.money.ro/articol_556/profit_dublu_la_karom_drinks__anul_trecut.html
http://www.standard.money.ro/articol_77908/criza_alimentara_continua_sa_i_afecteze_pe_cei_mai_saraci__atentioneaza_banca_mondiala.html
http://www.zf.ro/companii/industria-alimentara-in-2015-investitorii-straini-se-vor-uita-mai-atent-la-romania-si-vor-iesi-lacumparaturi-5490603/
http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cumparatorii-de-actiuni-la-producatori-de-ulei-sau-carne-protejati-de-scumpireaproduselor-8273469
http://www.gandul.info/financiar/romanii-mananca-si-beau-mai-putin-cu-10-industria-alimentara-produce-someri-in-pascu-restrangerea-consumului-sindicatele-se-asteapta-la-cresterea-importurilor-si-la-scumpiri-6882969
http://www.zf.ro/search?search=search-zf&q=industria+alimentara
http://www.gandul.info/news/harta-alimentelor-in-romania-unde-se-gaseste-cea-mai-ieftina-mancare-7933888
Riscuri Profesionale Zero în Industria Alimentară 71

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Produs în cadrul proiectului: Adaptabilitatea fi rmelor şi muncitorilor din industria
alimentară din România la Normativa de Siguranţă şi Sănătate la locul de muncă
Editat sub egida: Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară
Continutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia ofi cială a Uniunii
Europene sau a Guvernului României.
© 2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro