TELEGRAME - upload.wikimedia....

ANUL III No. 664.
A DOUA EDITIUNE
oc
15 /3 ANI NUMERUL
No. 3. Plata Episcoplel. No. 3.
ABONAMENTELE
INCEP LA I SI 18 A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC
TOT- D'AUNA ININTE
IN BL'CCRESCI La casa Administratiunei
IN TARA: Prin mandate postale.
Pentru 1 an 40 lei, 6 luni 90 lei, 3 tuai 10 lei.
IN STREINATATE: La tnate officiels poetale
din Uniune, prin mandate postale.
Pentru t an 50 lei, e lune Th lei.
LA PARIS: Se gaseste jurnalul cu I G Cent.
numerul, la Kioscul din Bule,ardul st. Germain
No. 64.
MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA
RED ACTIA
MESAGIUL REGEL[
INRIURIRI SCANDALOASE
INVALIDARILE
INVALIDAREA D-LUI RESSU
D'ALE ZILEI
CASTELLI TRAGIC
MES.tGIUL REGELUZ
I.
Mesagiul regelui este un adevérat
márgáritar si me mir cum trece nebágat
In seama.
Asa scurt cum este, coprinde Intrensul
lucruri nepretuite si ar fi pacat
se nu le punem In luminà ça se
le vada toti.
Iata cum tneepe Mesagiul Regelui:
«Salutând de buna venire pe d -nit
«deputati ai nouel legislatori, sunt fe-
«ricit sè constat cd, si de asta -data,
«cetäteniï ali dovedit, pria lüütea si
«ordinea mänfinute pretutindeni in alegeri,
ça ei stiu pretui libertat le
«garantate cu aldta eficacitate de insti
«tufiunile noastre cot.stitutionale, si ea
«el sont convinsi ça numai prin
«respectarea legilor de taire toit
aputem sëdesvoltäm prosperitatea ,si pu-
«telle noastre ».
Pare-ci ai fost Maria Ta In inima
noastrá.
Constatareaacéstase intemeiazä pe
adeverul adeverat ; da. Maria Tli, poporul
roman ti -a dovedit de o mie de
ori «si asta -data» incá,ca stie sè pretuiascá
libertátile publice garantite
prin Constitutiune; da, Maria Ta, ti -a
dovedit «si asta-data» convingerea
lui ça numai prin respectarea legilor,
dar de catre to fi", se poate des -
volta In pace, prosperitatea publicó.
Noi cetàtenii o dovedim la toate
ocasiile precum insu'ti o recunosti
asta -zi dar Intrebarea este daca
Maria Ta faci tot ast -fel ça si noi.
Or poate ai avut vre -o indoialà
pêné asti zi ? Ei bine, iatá -te edificat
acum. Ai constatat singur ça cetàtenii
iubese ordinea si legalitatea,
cà nu ei sunt cei -ce conspira contra
legilor si a linigtii publice dupé cum
'ti sopteaü necontenit favoritil.
Suntem ferititi de márturisirea
Màriei Tale si lutina act de dênsa.
Cum rêmâne acum eu purtarea
guvernului Máriei Tale cetre noi ?
De ce Mesagiul regal tacedespre a
ceasta? Da ceinconjurà partea a doua
a chestiunei si nu zite un cuvent ?
Aceasta nu 'í. niel leal nici iscusit,
find -ca sali trebuia sè se tnconjure
toatá chestiunea litigiului d'intre noi
si guvern, sali sè se vorbeascà si de
partea chestiunei privitoare pe guvern.
De multi ani esisté acest litigiü si
tara a luat de arbitru suprem pe
seful Statului. Prin presa, prin intruniri
publice, prin mijiocirile personale
ale mai multor notabilitáti poli-
Lice, s'a fácut necontenitapellarege,
aretându'i cil guvernul d -lui Ion Bràtianu
nu mai represintà tara si có
majoritatile lui sunt obtinute prin
fraudé, violenta si coruptiune. lnnainte
de alegeri mai toate orasele
tnsemnate ali trimes delegatiuni sé
roage pe rege se garanteze legalitatea
prin un ministeriü onest si nepártinitor.
D Ion Bràtianu zicea : nu'i crede
Maria Ta, ei nu insemneazá nimica
In tara, ei sunt niste turburàtoii de
ulita care conspira contra tronuluI
si legilor... si regele a ascultat pe d.
Ion Bràtianu, i -a lasat puterea absolutà
in alegeri si am vézut ce infarcii
a filent el prin prefectii, politali,
sub- prefeetii, procurorii si primarii
séi. Avesti agenti ai puteri publiee
nu s'ad sfiit de nimic ça se oprime
cuustiintele, se smulga cu sfila voturile
cetatenilor seaducáin Causerà
o falsa majoritate de 119 deputati
colectivisti.
Cu toate aceste oposanti observând
cea mai strict& legalitate, resbind
prin toate ispitele, ad ales
mai pe toti fruntasii lor; si asta. zi In
Camer& sunt peste Base -zeci deputati
independenti.
Dinaintea acestora vine Maria Sa
si recunoaste cà suntem oameni de
ordine respectosi cetre legile si institutiile
ferii; 1) caci cui altor de
eât numai noué se puteali adresa
aceste cuvinte ?
Numai noi eram scusati de perturbatori
si Mària Sa inainte de alegeri
a luat chier partes acuzatorilor
nostri de oare -ce i -a tinut la guvern...
acum când vine si rosteste
In public aceste cuvinte de
cine este inconjurat Maria S; ?
de d -nii Ion Bràtianu, Radu Mihai,
Eug. Statescu, Mitica Sturza etc etc.
Ce cruda ironie !
Sub Mariai Sale s'a desfásurat
tot procesul electoral ; Mâriei
Sale s'ad adresat mii de grave plângeri
despre nelegiuirile guvernului,
In toate unghiurile ferii. La deschi -
derea Camere' Regele Insusi este silit
de adevér se recunoascà lealitatea
noastrá, corectitudinea purtárii
noastre In alegeri, si totusi vine Inconjurat
de rad- facatorii cari aü nesocotit
si legile positive si parola sa
solemná data ferii ! 1
Este aceasta ocre o sfidare mai
mult ce vrea se face. Regele opiniunei
publice ?
Apoi, drept bravadá, indatá ce seful
Statului a parasit sala adunarii,
eolectivitatea s'a Intrunit si a hotárit
se asvèrle din parlament afarà
pe eei mai multi dintre oposanti ;
alt -fel deputatii independenti dupé
ce ali trecut prin toate ororile alegerilor
sunt expusi asta -zi la noui
nelegiuiri si la noui acte de violenta
!
Maria Sa nu este eàtre noi nies
sinter, nies drept, niel nepàrtinitor...
Intru cât va avea agreati si
neagreatl, favoriti si urgisiti, tara
va fi impártitit in asupritori si asuprit',
si in toc de prosperitate va
domni peste ea jaful si mizeria, si aceasta
numai din faptul Máriei Sale.
Era o cestiune de inaltá cuviintá,
mai ales dupe scandaloasele deseoperiri
ce se fac pe toatá ziva Iii administratia
guvernului colectivist, se
nu se mai tolereze ça oamenii onesti
se fie si acum pErsecutati de
banda lui Ion Bràtianu.
Era o cestiune de onoare pentru
Maria Sa ça deputatii opositiei se fie
respectati in alegerea for.
Noi credeam ça a sosit timpul sé
zica Maria Sa macar acum: destul !
Se vede Insá ça ne -am Inselat.
Nimic nu trebue sé ne surprindá,
caci traim in timpi strani'.
Când anarhia domneste in toate,
e de mirare ça bunul simt sé fie
Inu
, proscris.
i) Sé se observe bine ca In tot mesaciul
nu este o siugura frase care, de aproape
sari de departe, poate se insemueze c& alegeri
e tu Post libere... Sent convins c&
d Ion Bratianu a trebuit se cura ca sé se
afirme esist' nia tibertatit a egerilor, dar
se vede ca regele nu s'a bizuit se primeasc&
aceasta enormitate.
Devi aceasta este o dovada mai mult c&
cuvintele regelui se adreseaza numal opositiel,de
vreme ce lipseste din mesagiù
afirmarea libertatii alegerilor - adec& sin -
gur lucro ce este In puterea guvernului :
sé fie ü se nu fie alegerile libere.
APARE IN MATE ZILELE DE LUCRE
Bunul simt, ce mare treabá ! Cine
mai bate capul eu dänsul in ziva
de azi I
Oamenii eu insusiri !natte, privilegiati
pe care norocul i'a aruncat
unde n'ad visat, nu sunt doarà tinuti,
ca norodul eel prost, se respecte
asemenea lucruri.
Bunul shut... la cosnitá!
In vremile de mult, se ziee, cá
Regele Xerxes al Persiei mâniinduse
contra Màrii care, turburatà de
furtuni, impedica mersul corabiilor
lui q poruncit sé o bat& eu vergi...
Ceea ce o singurá data in vista
lui a fácut Xerxes in contra Marii,
Regele Carol face de ani de zile In
tara româneascácontra bunului simt.
A. D. Holban.
ASTA -ZI VINERI 12 FEBRUARIE
LA ORELE 8 SE ARA
SE VA TINE
0 INTRUNIRE PALICA
A
OPOZITIUNEI
LA
CLUBUL ,, UNIREA"
localul Bailor F.foriet dupe
Btdevard.
TELEGRAME
AGENTIA HAVAS
Paris, 23 Februarie
Camera a discutat azi capitolul fondu
rilor secrete.
Cabinetul pusese chestiunea de tncrede
re.
Camera a adoptat propunerea bugetar&
cu 248 voturl contra 220.
St. Petersburg, 23 Februarie
Un comunicat adresat ziarelor expune
vederile Rusiei. El constat& ça guvernul
Tarulul era hotartt de la tnceputul crizei
bulgare sé decline or -ce idee de a restabili
legalitatea tri Bulgaria prin mijloace coercitive.
Spera ça Bulgarie se vor uni pentru
a ri stabili o situatiune regulata. Atunci
or ce iugerinta strein& va deveni nefolositoare,
far instalarea viitorulul print se
va face far& obstacol, sub condiciunile stipulate
de tratatul de la Berlin.
Londra, 23 Februarie
(Camera Comunelor) Lord Salisbury,
respunz&nd d -lui Stratheden, considera ça
este nedreptde a face pe Bulgari respunz&tor1
de reaua functiouare a institutiunilor
for. El nu crede c& o tntelegere a Europel
va fi posibila eu unanimitatea ceruta
de tratatul de la Ber.in. Ar trebui
devi sé se aplice principiul majorithtel.
In conse3inta conferinta n'ar da niel un
resultat; ea ar fi chiar periculoasa.
Primul ministro nu crede tntr'o primejdie
'mediata; el spera ce, prin mijloacele
sale ordinare, diplomacia poate sé tnl&ture
toate divergintele c +ir1 s'aú produs.
Lord Salisbury impartaseste opiniunea
printulul Bismarck, adic& c& ar fi o rusiae
pentru Europa, dac& mica afacere bulgara
ar pricinui résboiul.
Berlin, 23 Februarie.
«Gazeta Germanie' de Nord» deelara ça e
gresita asertiunea ça propunerile rusestí
ar trebui sé fie sprijinite de toate puterile,
pentru a fi acceptate de Poarta. Aceasta
exercit&nd un drept de suzeranitate asupra
Bulgarie' este in prima linie chiemata
sé carecteriseze ça ilegal& starea de lucrurl
care domneste In principat. Pentru
aceasta, ea n'are trebuinta de cousimtimêutul
unes alte puterl, si inca mal potin
de acela al tutu or puterilor. Dac& o putere,
si mal eu seam& Rusia, va propune
Po' ti1sé stabiieasc& starea lega;& in Bulgaria,
Poarta nu va putea sé refuze.
Germania mentinénd drepturile tratatului
de la 1878, fera a lua fu seam& viola -
i rile ce s'aie tacut In 1885, este far& reserva
1 dispus& sé se asocieze la propunerile Rusieh
fudata ce se vor face.
INVALIDARILE
De la deschiderea Corpuri!or legiuitosre,
ee joaca In saloanele Societatel
de asigurare Nationala si in sectiile
Chmerel o comedie din cele mal curioase
si mai desgustatoare.
Majoritatea colectivista se intruneste
sub cuvênt de a se Intelege asupra grabirel
lucrärilor parlamentare, asupra
legilor ce ar trebui puse in discutie mal
de urgente, dar In realitate nomai spre
a intArzia cât se poate momentul validlrei
alegerilor generale.
In toate aceste Intrunirl, majoritatea
tese intrigi, cauta tertipurt, aduna material
cAt se pode mai mare si de contrabanda,
spre a isbuti se isgoneasca
din Camera aproape jumêtate din opositie,
pe motiv de coruptiune Intrebuintata
tri alegeri, sala pe mii de alte
motive bazate pe o rea credlnta demne
de colectivitate.
Unul cere escluderea din Camera a
d-lul Ressu, sustinAnd ca este strein,
altul propune invalidarea d-lui Panu
pentru simplul motiv ca n'a voit sé'SI
faca osânda, un al treilea pretinde isgonirea
eu toptanul a IntregeI opositii
pentru ca la Braila, Ploestí sala Craiova
s'ala gasit puse In circulatie bilete
de bancs care fusese taiate In jumëtate I
Iar primul Ministru, se plimba In
mi j locul turmel colectiviste, si cu duhul
blAndetel propovadueste Infratirea
tuturor, validarea Intregel opositif, pe
and sopteste la urechile senior: «Desflintarea
opositiee cu or-ce pret; invalidarea
tuturor celor ce n'aü intrat In
Camera prin mila lui Bratianu si vointa
prefectilorI»
In timpulacesta, administratia lucreaz&
in fie-care judet ; sub-prefecti,
comisari, epistati aduna sad plasmuesc
iscalituri spre a contesta alegerea
or carul membru al opositiel.
Acum dosarele de minciunf s'aü milrit
si guvernul se crede dotul de tare
spre a nimici opositia ; slugile stapAniret
care nu respunsese la apelul nominal
aü sosit, si guvernul crede ca
poate avea doue treimi de vistavol la
dispositie.
Asta-zl, mâine, dupe atAtea repetitií
generale, colectivitatea va incepe
se joace comedia invalidärilor, dar minoritatea
trebue s8 stea neclintita la
locul ef.
Dupe ce a luptat cu batausil lut Stolojan
si Luca Ionescu, dupe ce a luptat
Cu droaia primarilor tuturor functionarilor
de care este impanat regdtul
rumânesc, minoritatea nu poate, nu
tre.bue se se supue hotartrei scikrboase
a une! colectivitatl putrezita.
Lasati se Nié scoat& din Camera puterea
armata de care dispune generalul
Lecca I
Acela care a scos din palatul domnesc
pe Suveranul sêü, trebue se aibi
la apusul vietel sale si deosebita
rune de a scoate din palatul legislativ
pe alesiï Orel!
Aga.
INRIURIRI SCANDALOASE
In prima zi de instrucfiune asupra
traficurilor de la ministerul dé resboiü,
s'a crezut cet d. Ion Brätfanu ïmpovärat,
sdrobit si ame f it de loviturile primite
prin descoperirea hofiilor colec- i
tiviste, va lasa ca justifia milliard se
'sr urmeze cursul ei liber.
Lumea credea cd de asta data han -
giul escrocilor si pungacilor de ceasoarnice
va capitula.
O capitula fiune rusinoasä, in famania,
scdrboasä daca vrefi, dar in
fine o capitula fiune.
Er bine, nu.
Brälianu n'a capitulai ti nid ca are
de gdnd.
Ministro de resboia ad- interim, el a
ordonat deschiderea unen acjiuni in
contra /ra filor Maican, a ordonat'o
fiind -cd n'avea In cetro.
Daca fnsä pe jala, de frica armater,
somat de id colonel!, Ion Bratianu a
SAMBATA, 13 (25) FEBRUARIE 1888.
15 BANI NUMERUL
ANUNCIURILE
DIN ROMANIA SE PR;MESC DIRICT LA ADMINIS
TRATIA ZIARULUI
La Paris : la Agence Havas, place de la
bourse, 8.
Agence Libre, rue Notre Dame des Victoires
so, Place de la Bourse) penis Paris, Franela,
Sermania, Aastro- l'ngaria, Italia ai Rares
Britanle.
Anunciuri pe pag. IV, linia 3C han!, anuncinf
el reclame pe pagina treia 2 lei linia
50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B.
ADMINISTRATIA
No. 3. Plata Episcoplel. No. 3.
iscälit urmärirì pe sub ascuns, frisa,
el se arata /ara preget ca se fnrfureascä
asupra instrucfiunet.
De patru zile, ,pul capitanatulut
hofiilor din jara romdneasca se face
in patru ca se näbu,ciascä cele-l'olte
mari miselir, ca sé scape pe cer-l'alft
mari mi,seì compromisì fn trallcurile
de la Résboiti, de la drumurile de fer,
de la fin ,si orz, de la pastrama or
hamurr, de la unsoare or grdü.
Judecätorir instruc'orr militari dad
la fie-ce pas in investigarile lor peste
un om, care se fine fn umbra.
Un ecoü surd si uniform respunde
la fie-ce act al instrucliunel.
Cdnd raportorul regal citeste o
foae din dosarele Resboiului, ecoul
respunde : Carada.
Cdnd colonelul or generolul instructor
ia interogatorul acusafilor,
acelasi ecoü repetä : Carada.
Cdnd ver un martor depune, ecoul
resunä : Carada
Cdnd o scrisoare se citeste iaràft
se reproduce strigätul sinistru : Carada
! Carada !
Ei bine, acest ecoü a amejit pe
Brätfanu.
Zàpacit, el seluptä cu dinsul si volette
sé'l amujeascà.
i instructoril lac tot chipul ca se
ïndeplineascä po/tele lui !
Mulfr martorl s'aü presintat se depuie
cd ei stia destule hofiì strasnice
fäptuite de Carada, hop fn strfnsä
legäturä cu acusafiele Maicanilor.
Inslructia 'i a oprlt se vorbeasca.
Asa Broadwel, depundnd ieri,a fosl
pus se iscäleascà o màrturisire alta
de cdt ce fäcuse. Broadwel a re fuzat
si inslrucjiaa fostsilitasé pre/acà deposi
fiaasa cum o formulase martorul.
Redac fia altel depunerì a fost Meute!'
si pre faculä de (rd ori.
Colonelul Sergiu Voinescu a fost
nevoit, vezdnd cä nu i se reproduce
deposi fia in mod fidel, se o dicteze instructorului
din cuvent In cuviint.
Pentru ce aceste .scrintelr in pasii
justifier, pentru ce toate aceste piedicr
fn aflarea adeverulul ?
Pentru scäparea vinova filor celor
mari".
Pentru sal varea lui Carada.
Pentru apérarea lui Anghelescu.
Pentru acoperirea in jamiilor grozave
täinuite Inca in sinul taberil pungasilor,
escrochilor, mituifilor, inavufifilor,
miseilor fi sarlatatzilor.
Pentru eï Brätianu fine mdna legala
unur colonel fi unul general.
Pentru el primul Consilier al regelul
aleargd loatä ziva la palat, la minister,
pe la rudele hofilor, prin jamiliele
acusafilor.
Alerge Bràtianu. Alerge pdnä mal
e vremea.
bar fie sigur ca va sosi ceasul cdnd
i se vor lega miinele. f fr va
rupe si junghietura.
INVALIDARE. D -111 RESSE
Unul din amicii nostrii,d. C.Ressu
alesulcolegiului al doilea de Galati,
a fost invalidat in sectiuni pe motiv
cà nu e roman.
Ieri, la Editia a doua am dat cititorilor
nostri un estract din raportul
ridijat de d. Cornelia Manolescu,
raportorul sectii care a fácutaceastà
invalidare, si cititorii ad putut vedea
cât cântáreste si cât poate judecata
colectivista. Onorabilul raportor recunoaste
ca acei care ad contestat
nationalitatea d-lui Ressu nu pot
proba cu nimic zisele tor, recunoagte
de asemenea cà ei ar trebui sé lack
aceastà probà, totugl conchide la in

validare pe motiv cà contestaturii ar
fi datori se probeze cele ce inainteazà
nuorai in cazul and ar ecsista o
presumtie oare-care favoarea d -lui
Ressu.
Aceastà argumentare ciudatà ne
dà mesura nu numai a respectului
pe care 11 ad colectiviati pentru propria
lor inteligenta el pentru opinia
publica din tare, dar ne mai arata
Inca at de departe sunt hotàrâti acesti
oameni se meargà,n umai si numai
pentru a nu pierde puterea. E
destul acest raport pentru a convinge
pe ori -cine cà guvernul, resurge la
ecspedientele cele mai desperate pentru
a se scàpa de imposanta mino
ritate din Camerà. 0 asemenea argumentare
nu este nici macar un
pretecst putin mai dibaciü, este pur
si simpiu o stupiditate neruainatà
a unor oameni care nu stili cum se
mai iese din Incurcàturà A propune
une! Camere o invalidare pe asemenea
motive, este a spune curet : invalidati,
pentru cà find In majoritate
puteti s'o faceti; invalidati,fiindcà
alt -fel suntem pierduti.
Pierduti sunteti tnséonorabili colectivieti
In ori -ce caz,validênd saü invalidênd
pe d. Ressu vi pe cei -1 -alti
colegi ai sei din minoritate, caci ori
care ar fi solutiunea ce va da acestor
cestiuni o treime plus unul a Camerei,
intentia ai dorinta voastrà totusi
va remane si ve va arata asa cum
sunteti : capabili de ori -ce nedreptate,
de ori -ce prostie, numai si numai
se reusiti.
Dar s'a mai auzit vre octetà ase
menea enormitate : d. Ressu rr'are
nici presumtia In favoarea sa! Dar
bine nenorocitilor, d. Ressu are mai
muli de at o simplà presumtie In
favoarea sa; d. Ressu este roman,
d. Ressu are posesiunea de stat, d.
Ressu e nàscut in sarà din perinti
functionari ai Statuluí, a tras sortul,
a fast procuror si judecàtor de instruetie,
primar al celui dintêi port
al térei; d- nu Ressa a eesereitat ai
ecsercità profesiunea de advucat. D.
Ressu v'a probat cu toste aceste
acte ca are mai mult de cât o simple.
presumtiune in favoarea sa, mai
mult de at posesiunea de stat, care
e de ajuns potrivit legilor Cerei, pentru
a'l dispensa de a face o sita probó,
d. Ressu v'a probat eu actele de
mai sus cà e român si inca mai român
de at cei mai multi dintre
noi.
Toatà aceasta Inscenare stupida si
nerusinatá poartá pecetia duhului ai
caraeterului geniului réü al colectivitetei
; ea pleacà de la mieelul cel
mare al partidului, de la ciocoiul
greco armean Stàtescu saü pe ade
vératul séü nume Kir Statis. Acest
om intr'un asees de rêutate ne avend
ce se spue in Camerà pe soco
teala amicului nostru, a zis cïr este
strein, si deci cu ori -ce pret domnii
FOLTA ZIARULUI «EPOCA»
H. WOOD
30)
GASTECU TRAGIC
PARTEA II
Plecarea la Bulonia
Avocatul II fagadui cA va chuta sal
Impace cu unchiul séü vi va Ingriji de
trebe:e lui.
Francise IaI lui remas br.n de la
Carlyle. v-ézindu -se deja Intors In Euglitera
si In stare de a inaela din r-od
pe cine -va. Indata ce placa, Isabela
veni la barbatul sao :
Enríe, am ati cere cova; trebue sé
imi f&gäduevti ca'mI vel implini dorinta.
Ce ?
A me intreba ce ? nn este a'ml fagädui
?
Ei bine, da, IV fagaduesc, numal
sa pot.
Stai cu mine aid pina la sfâraitul
heder 1m-1'.
din majoritate trebue sé dea dreptate
profetului partidului.
Am dori insà se vtim, câti colectiviati
ar fi in stare se produca alte
acte de at acelea produse de d -nu
Ressu pentru a proba nationalitatea
lor? Mai mult, ati români, sfarà
de càC' -va proprietari si moeneni istorici
si de unii din- scoboràtorii fostei
clase privilegiate, pot proba cà
sunt romani alt -fel de cum a pro
bat d. Ressu ? Pe lângà toate cele
spuse pane scum, este aceasta si o
teorie democratica si liberal& einstiti
colectiviati ?
Si cine vorbeete de românism ? D.
Nacu, d. Ferikide, d. Vilagros, d.
Ráducanu loen etc.? Dar and s'aü
naturalisat pàrirrtii acestor domni
sail and aü fácut dânsii la majoritate,
declaratia, potrivit vechei dis
positii a condice! civile, cà renuntà
la or -ce protectie streinà si cà voesc
a fi români ? Nici -o -date.
Cel ce trage sabia de sabie va
peri, zice unde -va Biblia, si colectivietii
vor avea greaoa datorie se arate
in curând Inaintea instantelor
J udecàtoreati eu ocasia contestatiilor
elettorale, daca la rândul loe ad calitatea
de români, calitate care a devenit
un isvor nesecat de avutie pentru
dânsii.
X. X.
DIN DISTRICTE
TUTOVA
Judetul oondaixinat
Ieri 10 Februarie, zice «Tutoya », o
mare afluent& de lume era adunata la
tribunalul local. Era vorba de o desp&gubire,
pe care o pretinde d. lorgu Radu
de la judet, pentru expropiarea sa
de, terenul In marime ca de cinci falci
cu construirea linfe' ferate Bârlad-
Vas lui.
D. lorgu Radii pretindea o despagubire
de una sutä mil franci pentru acest
teren; iar juriul compus din proprietaria
din plasa respectiva, t' da 50
de miì franci !
Cu alte vorbe o falce este evaluatà la
zece mü de lei !
Mat de unazi Consiliul general al judetulul
Tutoya convine a'i da d -lui Liet,
fostul proprietar al morie' Slobozia-
Zorieni, suma de cintai sute lei de falce,
Ca desp &gubire analoga tot pentru con -
struirea liniei ferate In cestiune. Ce diferenta
Ingrozitoare ! titre despàgubirea
proprietarulul Lies si acea a d -lui lorgu
Radu ?
Ieri o despagubirede 500 franc! falsea
si astazl 10,000, zi -i zece risii franci de
falce 111
Val de bietul judet l Deplângem aceasta
stare de lucrurt. Speram ca reprezentanttt
judetulul nu vor sta cu
manile Incrucisate la o evaluare atát de
abnorm& f &cute de juriul respectiv.
Daca cele cinci filct de pamtnt valoreazA
50,000 de lei atone' de sigur, cA
Intreaga morie, numita Dealu -Mare, ar
trebut se valoreze doue milioane.
COVURLUIU
Infamii coleotiviste
Posta aflA, de la un functionar al value',
c& adlninistratiunea umbl& cervetorind
iscAliturr pe la functionart ai
comersanti pentru un act prin care s'ar
contesta drepturile cetateneati ale d lui
Cum Imi ceri ava lucru, Isabela
Enric, ramât, te rog.
As vrea din toatà anima; dar stil
bine cA nu se poate. Dupa tate -va saptamini
ar fi alt ceva; dar acuma cu greü
scap pentru o zi doué.
AtuncI sé plec cu d -ta.
Carlyle zlmbi.
Cum, draga mea, vrei sé pleci toc -
mal and III merge ara de bine cu aerul
de mare 1 De altmintrelea, am luat
apartamentul pentru vase séptamâni,
si trebue aé stai attt data nu mal Inuit.
Enric, zise Isabela cu glas sdrobit,
nu pot sta far& tine.
De ce, ma rog ?
N'ar fi cutezat nitr odata sé'1 spue de
ce. Ea it dádu numai cuvinte netemeinice,
ai de aceea d. Carlyle plecA singur a
doua zi, Incredintând'o Ingrijirilor lui
Levison.
Isabela aedea pe locul de plimbare,
aflat In josul zidurilor oraaului de sus.
Vr'o zece zile trecuse de la plecarea lui
Carlyle, si sanatatea tinerel femei sé
Imbunatatise din zi in zi.
Capitanul Ii slugia de cavaler ça mal
nainte. Incercase se fase de acasa la
alte ciasuri, de a se plimba prin alte
locuri, dar in zadar ; CAC! o IntAlnia
tot d'a -una, ea din Intémplare. Ea sé
supusese la felul acesta de stipânire
ce 'ai luase asupra ei, amânând In fie -
care explicatia ce nu cuteza se Inceapä.
Rovirea, emotiunea ce o coprindea la
vederea lui, tot destäinuia taina sufletului
séíl, ai Francis Levison era prea
EPOCA 13 FEBRUARIE
C. Ressu. Oamenilor cari nu vor sé iscaleasca
sub cuvant cA nu cunosc pe d.
Ressu de at de and e In Galati, li se
impune a issali sub cele mat mari amenintari.
Vestim pe d -nia, cari le chinuesc a
fabrica ast fel de acte. ça noua infamie
nu poate lovi In d. C. Ressu, care e cetatean
roman.
Printre alegétoril atât at colegiulul I
cat si al 1I se comenteaza foarte mult
absenta din consiliul comunal In sedinta
de Luni, 8 Februarie, a d-lui G.
Mihailescu, alesul opozitiunei-unite la
col. 1 de comuna.
Unit pretind ca d. G. Mihailescu n'ar
fi fost strain de planul col.-ctivistilor
pentru stergerea din listele electorate a
peste 180 de alegétorl, tergere ilegal&
si pe furis.
Mai multi alegétori dintre aceia ce
ad fost sterri din listele electorale numat
pe motive cA ari votat cu opozitiunea,
sunt decisi a da In judecata pe
primar si pe ace! dintre consilieri cari
s'ad unit cu dênsul pentru vtergerea
for din liste.
Mal multi consilierl comunali, nevo
ind sé se faca solidar' cu ilegalitatile
sav &riite de maioritatea consiliului, art
declarat cA nu vor lAsa numele lor sé
flgureze pe listele definitive.
CRÒN 1CA
D'ALE ZIL:1
Un strmart contribuabil
Birul de nu va plali,
Perceptorul mi;erabil
In bordeiu'l va sosi
St tntocmat ca si Tunsu
It is cerga si caldart
Si camera de pe dtnsu
Ca st tmplineasca dart.,..
Daca tnst perceplorul
Bani[ '1 va delapida,
El 41 roagd proteclorul
-- Bun amic cu Carada
Ca st spuie -o vorbd bund,
Cast e tala de copi[,
Si In slujba iar se'l puna
Cast se lash de hotit...
Carada la masd tl chiama
Si '1 mangaie pe obra;
Si it ;ice : «St n'ai leama,
Sunt si ea In acest ca; !...
Un soldat pier;and o dard
Zece let farts se urea
El fu dal to judecaid
Si lus pedeapsa Brea :
Fu tnchts to puscarie,
Ghiontuil si tnjurat,
Ca de pilda se le fie
Celor cu gust de fural !...
Card Maicanit, milioane
?Wit aie sfelerisil
Din obu .Kurt fi chesoane
Si din ce s'a nemeril...
Brdtianu cu mandrie
Le -a slydns mana la amendout
Si le -a .Ku : «Se nu vie fie
Fried, cdl vom domni not !..
Si 'ntin .Kind o masa mare
Lange el i -a are .Kat,
Ca se dea o pilda'ml pare
Celor cu gust de furat !... Camil.
iscusit In arta de a fermeca femeile
spre a sé tnsele o clipa.
Ajunseserá la use ; ea II zise bun&
seara cu raceala si se repezi In salon
poruncind lui Petru sé se tie gata a
duee o scrisoare la post&.
Scrisoarea era scurtà, ea zicea bar -
batulul séú ca voia Cu or ce pret sé se
Intoarcà In Englitera.
Carlyle sosi Duminica viitoare la Bulonia
al Inserta s'o faca sé'ai schimbe
hotarirea; dar vézind cA e gata sapling&
sé Induplecä, si atunci bucuria cea mai
nebuná o coprinse, In cat prinse a bate
din main!, a séruta pe sotul el, care
gtndind la ziva In care 'I spusese ca
nu'l iubeate, I' spuse inset :
Isabelo, mi sé pare cA amorul a
sosit acum.
CApitanul veni sé vadA pe Carlyle
spre a afta daca sé Intllnise eu unchiul
saü. Avocatul nu avuse vreme, dar II
fagadui ca la Intoarcerea sa nu'l va uita.
A doua zi, la un teas, Isabela al Carlyle
se tmbarcara.
Levison era al el pe port, ca in tot -
d'a -una, privind'o eu ochI pétrunzétori.
Era batut de asta data, dar se gândea
sé 'sI rescumpere infringerea.
Isabela, care it zarise, se strânse de
barbatul el.
'Ti -e frig? o intreba el ; tremuri...
Da, tremur gandind la cea ce m'as
fi facut daca nu primial sé ma el cu
tine. Nu ma lasa departe, Enric ; tinema
tot lAngA tine.
Fericitul Carlyle I' réspunse prin o
privire mai elocuente de cat multe cuvinte.
INFORhiATIÜNI
AFACEREA MAICAN
Ni se asigurà cà mai multe depositiuni
primite dP instructoriì afacerilor
Maican si prin care se dovedeste
pân'la evidentà culpabilitatea
unor fruntasi ai colectivìtàtei
n'aü fost consemnate In proceseleverbale,
amânându-se aceasta formalitate
indispensabilà pân>; se vor
fi boat ordinele d-lui Ion Bràtianu.
De si informatiunea ne vine de la
o persoanà in positiune d'a ati tot
ce se petrece In lumea colectivistà,
o inregistràm sub reservele cele mai
espresa atât ni se pare lucrul de necrezut.
-ss-
Aflàm cà se va cere atergerea din
listele electorate a d-nilor Stàtescu,
Nacu, Ferichidi, Moruzi, Ràducan
Ioan si a altor personage irralte In
ierarhia hotilor colectivisti si care
n'aü calitatea de cetàteni români.
-sis-
Aflàm cà la Rimnicu Vêlcea s'a
cerut etergerea d-lui Vilacrose din
listele electorate pe motiv cá nu este
roman. Se zice chiar cá pêne acum
cati-va ani d. Vilacrose era dat in
Franta ca desertor fiind-cà nu se dusese
sé'$í facà datoria militarà.
s>s
L9 intrunirea intime de asearà a
majoritàtilor Parlamentare In localul
societatei de asigurare Nationala,
numérul senatorilor si deputatilor
eolectiviati presenti a fost foarte mie.
Din aceasta cauzà nic.i o hotàrire n'a
fost luatà.
sfr
Afiàm dintr'o surgitrte autorizatà
ce d. Dem. Sturdza va pàràsi In noua
tombivatie ministerialR portofoliul
instruetiunei publice si al cultelor,
nu tnsé pentru a esi din Cabinet, ci
pentru a lua un aft portofol'ü.
s
latA scrisoarea ce d. 1. G. Lecca a adresat
«Vointei Nationale» si pe care foaia oficioas&
a refusat BA o insereze de si prin
aceastk scrisoare se réspunde la acea a
d-lui Vidrascu publicatä de dAnsa.
Domnule Redactor,
Neputênd loa de cat asta-zi cunostintA
de scrisoarea ce d. Al. Vidrascu
publica In stimabilul d-v. ziar, In afacerea
d-sale cu d. Andrei Teodoru, si
find ca d-sa face apel la martorii d-lui
A. Teodoru, sper ca veti bine-voi a
sera in primul numér al «Vointei Nationale»
si réspunsul lor.
Din partea d-lui Sebastian si a mea
deckr c& scrisoarea ce am adresat dlui
Teodoru , In urina intrevorbire'
noastre cu d. Vidrascu, n'a fost de loe
alterata de d. Teodoru, cA cuvintele
din ea aunt cuvintele pe care ni le-a
adresat d. Vidrascu, sad eel putin, acesta
a fost sensul lor.
D. Vidrascu. nu ne aducem aminte
sé fi pronuntat cuvintele pompoase
si intr'adevér admirabile de : «Un Alexandru
Vidravcu nu poate nier lauda
niel insulta etc». nicl n'a spus cA despretueste
pe d. Teodoru, caci In acest
caz d sa stie cA, martori care acopér si
trebue sé apere pe clientul lor, n'ar fi
tolerat aceastA espresiune ofensatoare.
In cea ce priveste onorabilitatea persoanei
d-lui Teodoru, sunt bacAoan si
n'am afiat nic' auzit nimic care sé atinga
onoarea d-sale.
Nu'mi aduc aminte ca d. Vidraacu
sé'ar fi exprimat mirarea de a ma vedea
servind de martor contra d-sale.
D-sa, care trebue sé cunoascA regulele
In afacerile de onoare, vtie, ca Cine-va
poate servi de martor chiar con-
II.
Gleazna rupta
Isabela se Intoarse la Est -Lynne sanétoasa
ai bucuroasA cA are sé 'al vazA
copi!. Dar In curânl un fel de lingezealA
II coprinse sufletul; i se parea cA
natura nu mai avea nici un farmec pentru
dansa, ca ceva murise in ea ; mâhnirea
o coprinse ai In visurile sale vadea
pe ispititorul de care credea cA scApase.
Câte -va zite dupé Intoarcerea sa, Carlyle
se duse la Levison Parckca sé vada
pe Sir Peter, unchiul lui Levison.
Ii spuse In ce stare rea sé afta acest
din urina, il inatiint& cA 'I daduse adApostire
In proprietatea lui de la Ouest-
Lynne, puse cuvant pentru dtnsul ai,
Cu toatA supérarea lui Sir Peter contra
celui pe care '1 numia o flint& vrednicA
de dispret, nevrednicA de numele de
gentlemen, facu pe bétrán sé 'I fAgAduiasc&
ca va pune la cale afacerile luI pIAtindu'l
creditori!.
Avênd multa treabà ziva urmétoare,
avocatul se gandi abia seara sé ves -
teasc& pe femeia sa de sosirea In Cuand
a lui Levison.
Isabela, zise el, credcàodaile aunt
gata ; aatept pe cine -va.
Cine ?
CApitanul Levison.
De ar fi càzut fulgerul la picioarele el
Isabela n'ar fi remas mal uimita. Astfel
soarta 'I scotea inainte mereü pe a,
cel om ! Cu or -ce pret trebuia sé'I impedice
de a sosi la Est - Lynne.
tra unuI prieten, misiunea martorilor
flind mal IntAi de a cauta sé Impace pe
adversar", and aceasta se poate face,
ast-fel ca onoarea am!ndorora sé iasA
neatinsa.
.,Si Rind ca d. Vidrascu par ea se mira
cum d. Teodoro ar fl gAQit martori spre
a servi until «om care a fost palmuit ca
d. Teadoru»desi declar cA cu toate cA
sunt bacAoan, n'am auzit nimic despre
aceste vi nict nu crede In eleD-sa omul
corect, a mers pAnA a servi de
martor numitulu! Sakelarios, colegul
séü din Camera, care si azi sta eu palmete
pe obraz.
Primit! va rog d-le redactor asigurarea
prea osebitei mele stime.
1. G. Lecca.
s>
Ni se spune cà M. S. Regele ar fi
exprimat d-lui president al Consiliului
dorinta, ca majoritatea Adunerei
sé nu abuzeze de numêrul sail
pentru a hotàri invalidàri neintemeiate,
aceasta putând pro voca seandaluri.
Multe dorinte a exprimat M.S. si de
care guvernul n'a tinut nici o seamà!
--
D. general Cernat, comandantul
Corpului al II-lea de armati, a avut
azi o lungà audientà la M. S. Regele.
-OE
Stirt a respândità asearà despre
fuga .i-lui Alex. Anghelescu este ne-
Intemeiatà.
Fostul general s'a presintat azi
Inaintea instructorilor afacerei generalului
Maican.
-ss--
E probabil eh din cauza mortei
celui de al doilea fiü al A. S. R.
Marele Duce de Baden, Curtea ro
mâlrà va tua un doliü destul de
lung pentru ca balul anuntat pentru
25 Februarie curent la Palat sé
fie amânat.
Aseará a avut los o intrunire a
membrilor Ateneului.
S'ali diseutat intre alte cestiuni
aceea a politireí in conferente.
Aceasta din cauza une! conferente
anuntatk de d Coco Dumitrescu des
pre politica germana pe carelsi pro -
pune a o lauda, combàtind pe cea
ruseasca.
Nu s'a luat nie! o decisie; multi
membri! insà s'ali pronuntat contra
conferentei d -lui Coco Dumitrescu.
Posla din Galati aflà, cà d. ajutor
de primar N. Chiriacopulos a fost
contestat la tribunal ea strein; vi adaogá,
eà d -sa a imânat unei per -
soane oficioase acte , spre a cere
Corpurilor legiuitoare recunoasterea
de cetàtean romín.
Deci insusi d. Chiriacopulos recunoaate
cà nu este romin : Cu toate
acestea continue a functiona.
ss-
Duminicà la 8 ore seara se vor
deschide conferintele de estimp a le
Ateneului Român in sala muzeului
din noul ai màretul séü palat.
D. C. Lsarcu Intru tot meritosul
vice- presedinte va deschide sesiunea
printr'un diseurs de inaugurare
; si apoi onor. d. A. Odobescu
membru al Academiei Romane. va
vorbi despre monumentele circulare.
is-
Revista Societä!ei Stiin(i fico- literará:
Tinerimea Romdná, a intrat In al
saselea an al existentei sale.
Trimetern eonfratilor nostri sin
cerile noastre felicitári.
Enric, zise ea silindu -se a parea
lini$titA , visita aceasta 'ml displace
foarte mutt.
Dar vine numal pentru o zi, doué.
Sir Peter primeste sé'I plateasca datoriele
daca '1 va ajuta sé le poata des
curca.
Prea bine, sise Isabela ; dar de ce
vine la noi ?
Eü l'an poftit. Nu atiam cA 'tI va
displace.
Ce al cu el ?
Nu'mI e placut, saü mal de graba,
nu'ml place sé'! ved la Est Lynne.
Daca aa fl stiut ; dar acum e prea
târziü, vine máine.
Maine 1 zise Isabela sdrobite.
Soarta se punea hotArlt contra e'; ca
si la Bulonia,se apropie de Carlyle spre
at spune tot; dar nu putu incepe.
A doua zi era o Duminecá. Carlyle vi
femeia lui se intorceaü de la bisericá,
trAsura lor intra pe poarta gradinel,
cârdavocatul sari pe micuta Isabela alergênd
spre dénaii strigénd si plAngénd :
01 tata, vin degrabá; mi se pare
c'a muait, nu sé mai miss& I
Carlyle foarte ingrijat, sari din trisur&
si lui pe copilita lui in brate.
De cine vorbestr, drAgutA ?
Joyce a alergat dupé mine find
cA nu voia sé umblu prin iarba umeda;
a alunecat deodatA si a cAzut. S'a Ingalbenit
la fata.
Corlye alerga pe loe In partea unde
se intêmplase caderea lui Joyce ai o
gasi IntinsA la piment si destepténduse
parc& dintr'un !sain.
(Va urma)

G 2° EDITIUNE
CORPURILE LEGIUITOARE
SENATUL
. edin ¡a de la 12 Februarie 1888
Sedinta se deschide la ora 2si jum. sub
presedinta printului D. Ghca.
Dupa citirea si aprobarea sumarului, cu
mare greutate se pot vota doué indigenate 1
caci tori d -ni eenatori pleaca spre a merge
la Camera.
edinta se ridic& peste o jumétate de
ora, adic& la 3.
CAMERA
$edin(a de la 12 Februarie 1888
D.
Tot presedintele de versta deschide si
azi adunarea. 142 deputati respund la apelul
nominal. Care va sszica aa mal venit
Inca 12 Colectivistl de eri pana azi.
Raportorli pentru validara
Din causa tnt&rzierel d -lus Dumitrescu,
raportorul sectienel VIII care trebue sa
e.camineze titlurile sectiunel 1, sedinta se
suspenda pentru 10 minute.
C'am far& gen &, onorabilul Coco ! Din
pricina d -sale asteapt& i42 deputati, 4
frumoase doamue, at&tea reportent cate
niel jurnale nu sunt, un numeros public
tngbesuit tn tribunele onciale si publice.
Cam l&ra gen& ! Coco ! asta nu e frumos
!
Un freamet de bunurie trace prin rtndurile
onorabililor: se zice c& Coco se vede,
c& soseste, Coco a sosit, sedlnta se redes -
chide.
Onorabilul raportor conchide la invalidarea
d -lor Dumitru Bratianu si Constantin
Grigorescu.
Doua cestiunl se presint& co aceset&
ocasie.
i -ie cum trebue sa se socoteass& majo -
ritatea absoluta.
2 -lea daca biletele tndoite In doué sont
sali nu va labile.
D. Al. Xenopolu ia cuvéntul, pentru a
sustine contestarea.
D -sa pretinde c& disposiciile art. 98 din
logea electoral& aunt precise : biletul de
vot trebue Indoit «drept in parru ». Dac&
bune -oar& o margine ar fi mal exit, legea
ar fi violat&, necum Gand biletul este
tndoit In doué.
Legea electoral& find de ordine public&,
toate prescrip iunile el sunt de rigoare
sub pedeaps& de nulitate.
Indata ce biletul nu e exact tndoit tn patru
trebue sé fie anulat ca b&nuit de o
prealabil& tntelegere.
Anulando -se ast -fel 24 bilete date d -lui
D. Br&tianu si C. Grigorescu rem&ne a se
studia ce trebue se Intelegem pria cuvintele
legel «voturi exprese». Se coprinde In
voturile exprese si acele anulate sao numai
acelea valabile ?
D. Xenopulu sustine c& prin voturl exprese
trebue se se Inteleage. toate voturile
depuse in urna, chiar plicurile concinend
bilete albe trebue socotite ca voturi exprese.
Acestea sont interpretsrl generale pentru
toate casurile asemenea, nu Humai
pentru anume scopul d'a invalida pe acestt
dol membri din minoritate.
Casurile identico in cari s'ar afta membre
majoritstel, vor fi resolvate tot dupe
aceleast principii.
D -sa conchide cA interpretand ast -fel legea,
d -nit D. Bratianu si Grigorescu trebuesc
invalidac1.
D. P.Gradisteanurespunzed acestel argumentatiuni,
tai Aune mal tntéia tntrebarea
daca buletinele tndoite «drept in doue»
aunt nule de drept saü numal anulabile
In prima instant& de biroul electoral si In
a doua si ultima de Camer& ?
In drept este un principia elementar.
Nulitatile sunt de drept strict, nu sunt
niel odat& presupuse. Nulitatile trebue anume
prevézute de lege.
In legea electoral& sunt nulit&t1 preve
zute; tusé Indoirea buletinulul nu figuréza
printr'acestea; deci nu exista nulitate absolut&
pentru modul cum se tndoieste buletinul
; &far& tusé de cazul Gand modul
Indoirel ar fi ast -fel tn càt ar constitui o
chee.
Dar pentru a elucide questiunea tntr'un
mod netndoios, d. P. Gradisteanu citeste
chier desbaterile adunarel cu ocasia legel
electorale si arataca spiritul legiuitorulul
n'a fost ata' de «judaic» cum '1 tnterpreteez&
on. Xenopulu (Reb- Aleki).
Dar precum d D. Brotiauu si Grigorescu
aü mat multe buletine ast -fel tndoite to
doué, tot ast -fel s'a gssit si buletine In
doué printre voturile date potrivnicilor sel
d. R. Stanian si Cantili.
Se mai poate atunci zice cA aceste tndoituri
sunt semne de prealabila tntelegere?
Negresit c& nu.
Dar se admitem ce aceste 24 buletine
sunt anulate.
Gum se socoteste majoritatea ? Ce Insemneaz&
cuvintele «voturi exprese?» Aceste
cuvinte le gssim tn legea froncez&
de la 1831.0e aa zis asa dar In Franca Camerile,
Doctrina, Jurisprudenta ?
In Franca cestiunea a dat loe la mari
discutiuni, dar tntr'un mod constant, permanent,
unanim, parlamentul francez a
decis c& prin cuvintele «suffrages exprirns»
trebue sé tntelegem numal voturile valabile.
Voturile albe nule sas anulate, nu
se socotesc exprimate.
Dar de cese cercetam jurisprudenta din
alte ter!? Sé cercetam jurisprudent noastra.
Onor.d.Stoicescu va pleda teza ce sus -
tin mal bine ca mine, zice oratorul;
Si tn mijlocul rtsetelor si aplauselor minorit&tel.
D -sa citeste propriele cuvinte
ale d -lui Stoicescu care pentru trebuintele
colectivit&tel, In sesiunea trecuta, a sustinut
tn tocmai aceiasl Lez& care azi se sustine
de d -sa.
D. Stoicescu face un nas c&t toate zilele
si tot -d'o -data se lungesc chipurile majoritatei;
cati d. Stoicescu era Inscris si d -sa
ca sé vorbeasca In cestiunea pendinte.
Gum eral Inscris sé vorbesti tntreaba
rtzend d. Fleva ; pentru sas contra (rtsete)
D. Gradisteanu termina expunerea sa
clara $i magistral& prin cate -va reflexiuni
ironice la adresa protest&rilor ce adineaurea
fäcea d. Xenopol ca thesa de d -sa
sustinut& este independente. de or -ce con -
sideratiune politice si c& de -o potriva o aplica
&t &t membrilor majorit&tel càtlsi celor
din minoritate.
Dac& azi majoritatea guvernamentala
i
ar decide invalidarea d -lor D. Bratianu si
Grigorescu, s'ar pune In contradictie eu
cela ce majoritatea guvernamentala a decis
a .um un an, si ar dovedi ca:
Souvent Chambre varie :
Bien fol est gui s'y fie
(rtsete, aplause;.
In ajutorul thesel inaugurate de d. Xenopo;,
la cuvtntul raportorul d. Coco Dumitrescu.
Ceva cirios. In camera actuar
se stie cA sunt 4 ovrel de origina. D -ni Xenopol,
Dimitrescu si fracil Cantemir. Din
4 ovrel Loti sunt colectiva tt tnfocat1; nu e
mirare.
Dar din 4, dol aü sarit cu tnversuaare
pentru a scoate din parlement pe venera
bilul d. Dumitru Bratianu.
Pentru aceasta opere, Romani neoasi
nu s'ali gasit.
D -lui Dimitrescu, respunde eu muli talent
d. Tache Ionescu.
Nu urmam niel pe unul niel pe altul fn
desvoltarea argumentelor sor. Cestiunea e
d'aluns cunoscuta.
Se tnregistram anse un argument mai
tare ca toate ce d. Tache Ionescu aduce tn
sprijinul interpretatel ca prin voturi exprese
trebue se tntelegem voturile valabile.
D -sa tnvoaca chier textul regulamentului
Adunareí si o constant& practica de la
existente parlamentulul Rom &n. Vici o
data voturile albe -nule sau anulate, n'au
comptat ca voturi exprese !
Nu s'a gasit nimeni pan& acum care se
sustie contrariul. Singur d. StAteseu ministru
justicie!, pentru trebuintele causes
sale, a tndrasnit se sustie o asemenea
tes& tras& de per.
D. Tache Ionescu termina printr'o fru -
moasa perioad& oratorie& foarte via aplauda'&
fac&nd apel la sentimentele de
dreptate ale Camerel pentru validarea
d -lor Bratianu si Grigorescu-
D. C. Stolcascu, cu ifosul omulul mar -
ginit cu nemsrginite aspirati, roaga Camera
sé'l asculte spre a se justifica de imputarea
ce la adus d. P. Gradisteanu cum
cA d -sa ar fi omul care se contrazice.
D -sa omul contradictilor ! Cum s'ar putea
! Fostul coproprietar si director politic
al ziarulul L'Indépendance Roumaine, Inversunatul
critic d'odinioare al guveruului
ce azi tl susine eu secreta speranta d'a
ajunge In curtnd dupe banca de deputat
p ace& de ministru, tucepe discursul sea
cu o Inganfare de curcan fluerat, si cu
gesturl de actor de provincie care imiteazs
pe reposatul nemuritor Pascaly.
Dar onorabilul e mucalit de tot. Mucalit
In cinuta sa de alfa de b &rbierie care abuseazA
de pomada, mucalit In elocutiunea
sa de mahalagioaics f'rantuzit&, mucalit
in gesturl, mucalit In argumentatie ;
ìntr'adever e o adeverat& petrecere, si minoritatea
Inc&ntat &, aplauda d'o potriva
cu majoritatea p'acest soia de Chimica al
politices.
Din pacate sfàrseste si dupe d -sa majoritatea
nu mai vrea se asculte pe'liment.
A fusi nec plus ultra. Cere Inchiderea diseu
titane!.
D. Verneseu e tus& d'alt& parere. D -sa
cere cuvéntul contra tnchiderel. (Sgomot
pe b &utile guvernamentale, tntreruperl,
apostrofare).
D. Pre$edinte al Consiliulul, I. Bratianu,
se scoal& dupe banca ministeriale si treand
pe dinaintea prime' banc' din dreapta,
se pleaca la urechia unuia si a altuia
si le d& instructif. D. lonescu Musc& si
alti' circula imediat printre rtnduri,e majorit
&bel si comunica lozinca Vizirulut.
Efectul nu Intàrzie a se produce. Majo
ritalea devine din ce tn ce mai sgomo-
Loas&. D. Stoicescu tntrerupe In modul cel
mal arogant pe leaderul opositiel, ame
nint& cu degetul far& rusine. (Protest&ri
energice in st&nga, sgomotul creste).
D. Vernescu, tn aplausele minorit &lei
declara cA oamenii osi pot schimba vede -
rile, dar c& adeverul este nestramutat.
Ceea ce s'a admis tn tot d'aune far& con
test, de ce azi nu s'ar mal admite and e
vorba de validarea d -lor D. Bratianu si
Grigorescu ?
Raportul se ia tn consideratie.
Asupra punerel votulul d. Fleva cere
cuvéntul.
D -nu Fleva
Oratorul declars net c& d -sa n'are incredere
c& majoritatea voeste a judeca
cestia cu o cump &nit dreapt&.
D -sa stie ça majoritatea e decisa a invalida
c&t o putea mai multi membril din
minoritate. Aceasta a si fost anuncat de
ziarele oficioase.
Chier o propunere de invalidare semnatAde
5 deputati exista pentru dd. D. Bratianu
si Grigorescu.
Pentrt: in alidare trebue doue treiml.
Or cum s'ar pune votul va trebui dar
doué treiml.
Dac& avett doue treimi si suntect hoLer
&t1 se violats drepturile minoritatei datine
pe Loti afar& far& alte subterfugiurl.
(Aplauso).
Daca mati invalida pe mine, eu declar
ça nu m'as supune de cet fortes baionetelor.
(Aplause prelungite, emociune).
D -sa mai face un ultim apel tri telepciunel
majorit &let; alt- mintrelea minoritatea
va merge se fac& apel la car &, la opinia
publia revoltata de arbitrariul majoritate'
guvernamentale.
D -nu V. Lascar
' foate fortele guvernamentale aü dat In
aceasta prima afacere, mal remasese d. V.
Lascar. D -sa ia cuvtntul pentru a susine
una boat &na cet toate zilele. D -sa zice eli
camera nu poate acum se se pronunce asupra
invalid&rilor; ci numal dupe ce va
fi constituait.
Prin sistemul acesta ingenios , nu e
vorba, inventat pentru trebuintele momentului,
votanti nu vor ti de cet deputatil
validai +, adica majoritatea ; aproape
far& amestec eu minoritatea. Pria urmare
de unde acum ar mal avea vre -o sans&
minoritatea se se apere contra arbitra
riulul majorit &tel pria garantis color doue
treiml necesare acesteia pentru invalidant?
Daca s'ar admite sistemul d -lui Lascar,
aceasta garantie ar dispare.
O revolta
D. Agarici vechiul parlamentar care de
atàtea ori a prezidat adunarea face semne
de indignare si cere cuvtntul.
Mare zapaceal& tn majoritate si pe banca
ministerial& din aceast& cauta.
D. Agarici e chemat de ministril, care
cauta sé'I convinga sé au ia cuvtntul.
D. P. Gradisteanu arata toat& perfidia ce
ascunde sistemul d -lui Lascar. Aret& ca o
asemenea interpretare ar fi ilegal&, arbitrara.
D -sa citeste In desbaterile camere' cu o-
EPOCA 13 FEBRUARIE
cazia confectiei legel electorale, cuvintele
reposatulut C. A. Rusetti care a prevezut
si a combatid o asemenea interpretare. uratorul
dovedeste c& sensul legel este con- j
trar preten(iunei d -lue Lascar si termina
in aplausele stàngel.
Presedintele nu vrea se dea cuvtntul
d -lui Agarici.
D. Agarici. Pentru punerea votulul am
dreptul tot d'aune a cere cuvtntul. (emotiune
generata, m'j' chatea se specie se fie parasita
de un membru ,a d. Agarici, minori
tatea recunoaste sentimentul de dr-ptate de
care este animat onor. reprezentant al Rornanului).
D. Vilacros pretinde a fi cerut cuvtntul
mal tnainte. D -sa revine asupra thesel
sustinute de d. Lascar si cauta a tàgadui
intentiunea malicioasa ce ea coprinde.
Din nenorocire inteligentul cumnat al
ispravnicului de la V&lcea nu poate se trag&
pe sfoara p'at &tea oamenl cu mintile
Ikiregi.
Protestarea d -lui Agarjel
D. Agaric' a tinut s& ia cuvtntul pentru
a protesta contra nedreptatei ce se
propune.
D -sa de si din majoritate nu voeste tasa
a primi o interpretare a legel ce pana acum
nu s'a dat tn Camera si de care ar aves
dreptul minoritatea a se plAnge.
D -sa nu fuge de controlul minoritatei.
Acest control e necesar.
Chier daca ar fi vre un vicia In alegerea
d -lui D. Bratianu, totus1 as trece peste,
ciel un ora ca d. D. Bratianu e util In par
lement. (aplause in st&nga).
Majoritatea pare consternata)
D. Agarici cu o competinta vedit& trateaza
cestiunea legala si conclude c& gresit&
e interpretarea ce vrea sé) dea d. V.
Lascar si colegil sel din majoritate.
Majoritatea nu'l mai aplaudà de loe.
Minoritatea si majoritatea asculte ou
multa luare amiate pe orator.
D. Agarici roag& Camera a pune la vot
validarea saü invalidarea.
Daca sunt din majoritate aceasta nu me
tinpedica ca in tot d'a -una se spun cecred;
n'am abdicai la constiinta mea. (aplause
prelungite tu stinga, niel unul din dreapta
nu aplauda).
Primul ministru
Aci se petrece un joc de scen& curios.
D. I. C. Bratianu se apropie de banc &,
drept tn fata d -lui Agarici si tl fixeaza ca
cuto ar vrea sé il magnetiseze.
Toat& colectivitatea se grupeaza tn jurul
sefulu1 sei tuspaimeutat de cea ce tn mintea
sa crede prima defectiune!
Acum se vede cut l'ar costa pe primul
ministru intrarea fratelul sea In Parlament.
Cu totul pretul trebue invalidat. De
acea furios Intoarce spatele d -lui Agarici
si in urma unes repede consfatuire, generelul
Lecca ia cuventul.
Generalul Lecca declara ca Camera
nu e tac& competinta se invalideze, si mor -
m&ie cate -va frase Incurcate din care nu
mai poate eli si termina zic &nd ca d -sa nu
e avocat. !
Scaandalul
Majoritatea cerèud biroulul se pue votul,
un conflict se iveste In biroü &supra
puneret votului. Tres membri din cince as
subsemnat un protest neadmicend alt -fel
de purere a votului de at acea pentru validare
sae invalidare. De aci cearte intre
presedinte si secretane.
D. V. Jorj adresandu -se majorit&te1 :
Cine oare presideaza aci? Ea sua (aretend
pe d- nulDjuvara) d -lui? (rtsete In
stanga, aplause in dreapta).
In Camer& tots s'aü coborlt de to locurile
tor. Sgomotul e la culme.
Betrenul V. Jorj disperai par &seste foto -
liul presidential.
Sedinta se afte ast -fel suspendata.
Imi seapase o frase din cuventarea d -lui
Agaric!. Acea cu care o terminase de alt -
mintrelea, si care ridicase din portea guvernamentilor
murmure si aplause In
stanga.
Pria acea frase d -sa arat& ca daca s'ar
urma cum cere guvernul, ïn 1 pienis
minoritatea ar remanea la v 1I,crekia ah,
lut& a majoritate' ; cea ce nu se cade.
La orele 5 sedinta se redeschide pun&ndu-se
la voi cu apel nominal luarea Ili
consideratie a propunenei de invalidare a
alesilor colegiulul I -ili de Prahova.
D. D. Bratianu chemat a vota declar& c&
se abbine.
Votul nu e de loe secret. Generalul Lecca
a ajuns Controlor ! Rusine ! Generalul
Calinescu d& exemplul aretand Cu ostentatie
cavoteaze. pentru invalidare.
Aceasts procedare ridica protestara din
psrtea minoritatei.
Emotiunea e mare si general&.
Azt se va vedea pentru prima oara cati
supuse are Vizirul tn Camera.
Mal bun& ocazie niel c& se poate.
Dreptatea e eu opositia. Fie -care simte
aceasta.
A vota pentru guvern
prejurare este saü a nu
tiune foarte simula si pe
c&rul ora, saü a fi de rea
ràt colectivist.
Colectivista sua fuduli
data vom alla e&t!.sunt.
Momentul e solemn 1
Resultatul votului
Pentru
Contra
Abtineri
Votanti 161.
fn asemenea tmfi
tnteles o ces-
Ianga mintea orcredints
si hota-
de inteligent& 'ln-
111
491
In urma acestul vot d. D. Bratianu rém
&ne a fi supus dupe Constituirea Camerei
la un nos vot de validare sua invalidare.
Pané atunci d -sa va continua tusea vota.
Camera se va considera constituita,ctnd
vor fi doué treimi de deputai validai!.
D -nel Enescu, Garoflid- Saruleana si Rescanu
surit proclamate deputati.
Sedinta se ridica, remanand a se discuta
alegerea colegiului III de Vlasca pe m& i rie.
Un Spectator.
ULTIME (NFORMATIONI
SCANDAL LA CAMERA
Astà -zi la Camera s'a ealcat cel
putin de zece or; de catre presedinte
regulamentul Adunárii.
In contra textului regulamentului,
In contra protestârilor minoritâtii
si a majoritätii biuroului, in
contra protestatiunilor chiar a unor
membrii d r. ruaioritate, ca d. Agapresedintele
a pus la vot suspendarea
d-lor Dimitrie Brâtianu ,si
Grigorescu eu o simplä maioritate,
In loe de invalidarea lor cu doué
treimi.
Cu toatâ nerusina rea colectivistilor
si cu toate calcârile de regulament,
d. Dimitrie BrâtiaLu n'a luat
parte la votul privitor la alegerea sa.
.
Cel mai nerusinat dintre toti colectivistii
In sedinta de azi a Camerii
s'a arêtat d. ge,.ieral Lacca, care a
stat necontenit lipit de urne ca sé
controleze votul, cu toate protestatiunile
multor deputati care reclamati
secretul votului.
O altii calcaré a .regulamentului.
Presedintele a prelungit sedinta pânä
la 6 ore, de si regulamentul prevede
ci prelungirea sedintei peste
5 ore, nu se poate incuviinta de cât
c'un vot al Camera si cu doué treimi.
Opositia a protestat, ínsâ la protestärile
ei, presedintele a réspuns proclamênd
de deputat pe d. Stoicescu
la colegiul 111-lea de Prahova, fárä
a'1 pune la vot si a admite protestatiunile,
ciel d. Dj uvara ceruse cuvintul.
O altâ câlcare d e regulament. Presedintele
a refusat cuvêntul d-lui
Alexandru Marghiloman care ceruse
cuvêntul in cestiune de regulament.
Nu numai atât, dar d. Marghiloman
suindu-se la tributi& a fost apostrofat
de d. C. F. Robescu, care
de alt-fel a fost pus la locul lui, precum
se cuvenea.
O vie altercatiune s'a petrecut azi
in timpul sedintei ibtre d. Take lonescu
si dr. Râmniceanu.
Cea mai scandaloasä atitudine o
avea azi to Camera Ion Brätianu.
Dinsul alerga din deputat In deputat
si '1 silia sé voteze In contra fratelui
séü.
Astá-zi se zicea í.n oras cá generalul
Anghelest:u, fostul ministru de
resbel, are sé ûe dat In j udecatä. Nu
am voit a da crezá mânt acestui zvon
pin& la mai aménuntite informatii.
Astä searà însii ni se afirma din
sorginte oficioasii c& generalul Al.
Anghelescu va fi arestat.
Pe când Maicax si Angll.elistii se
inavutesc din banii armateï, soldatil
care 'si ail Indeplinit serviciul si sé
libereazä, sunt trämisi pe la casele
lor sa il sunt aruncati pe drumuri in
starea cea mai miserabil&. Chier azi
am intâlnit pe un caporal din geniü
imbräcat In niste sdrente de cers&tor
!
Uficiul postal central ne instiinteaza
ca trenurile la Giurgifi si Cä-
1&rasi n'aü plecat asta -zi, find liniile
'nchise din causa viscolului.
Trenul accelerat din Roman a sosit
asta -zi cu intârziere de 50 minute;
iaracceleratul din Verciorova
cu 171 minute din causa visco
lului.
ULTIMA ORA
AGENTI t HAVAS
Roma, 23 Februarie. Cumera reía
lucrarne sale.
Ministrul de flnante presinta mésuri
financiare.
Roula, 23 Februarie.--(,L'Esercito»
publica un raport al generalulul comandant
din Masuah, care face sé se prevada
ca Intoarcerea trupelor de intärire
nu este deportata.
San -Remo, 23 Februarie. (OtIcial)
Starea Kronprintului In ziva de ieri a
fost destul de buna. Nici o schimbare
nu e de semnalat.
Paris, 23 Februarie Afacere Wilson
e terminata. Sentinta se va da peste
8 zite.
St. Petersburg, 24 Februarie
«Journal de St. Petersburg» desminte
ca o nota ar fi fost trimeasa Puterilor
de catre Rusia ai face sé reies& caracterul
Impaciuitor al comunicatulul publicat
ieri.
Recomandäm
RESTAURANTUL
LA
MIELUL ALB
IN DOSUL PALATULUI (CASINO PETROVCI)
Bucatarie RomAná si Franceza.
Caninete particulare.
Supeurl noaptea dupa teatruri si ba-
1 uri.
Vinurl escelente streine si indigene.
Serviciul prompt.
Restaurantul este deschis la or ce orá
ziva si noaptea
Casa mare cu
DE INCHIRIAT doué otage din
strada sf. Apostoli No. 42, aproape de
cheurt. Curte foarte spatioasa. Doritoril
sé se adreseze Calea Victoril No. 74.
638
MARELE CIRC SIDOLI
Asta -zi si in toate Z'ilele
MARE REPRESENTATIE
IN ZILELE DE
Dumineca si Serbatoare
DOUE MARI REPRESENTATIUNI
Una la 3 ore p. m. si alta la 8 1,
Mercurea si Sdntbäta
REPRESENTATIUNE HIGH LIFE
In fle -care seartt debutul d -lut Rudolpho
manufletist si imitator de paserI.
lndeputul la 8 1/2 ore seara
1)ebutul d- soarer Retta Baus, celebra
artista de inalta scoala de
calarle
In cur(Pnd debutul cäldre {ei D soara
.1,In 'rte si al jocheulul D. Dio.
Cu stima, TH. SIDOLI
Director.
SINGURUL DEPOU
Cl'
VINUR1
SPECIALITATE ESCLUSIVA INDIGENA
ALBE SI NEGRE
Calea Calarasilor No,1
Din cele mal renumite dealurl, si in
special din Gol Drinel, Districtul Mebedinti.
Puritate garantata, constatata chier
de onor. Eforie a spitatelor civile pria
coalisa chimica.
Preciuri boarie moderate
Se trimetla domicilio franco in cantatati
mari si miel eu vadra in butelie
si in butoae de or -ce marime.
TH. D. COSTiN,
607 Calea Calarasilor No. 1.
BUN SI NU SCUMP
P IMA FABRICA DE CONSERVE NATIONALE
Fondatä la anul 1879 sub firma
C. T. CHRISTOFOR
LA MARINAR"
Catea Victoriei, No. 100, vis -à -vis de
Cismeaua Rosie sub Jockey -Club.
Pentru concurent& se vinde cutiile
mal marl ca ale altor fabricant' eu 30
la sut& mal eftin :
Mazäre boabe extra m AS
Fasole find ° °a
Rame t é d ..
Pätlägele vinete. . a o.-
Dovlecei'
w1"
Tarhon °
Ghiveciú SS
Ardeiü gras é
Ciupercl v
Sparanghel, cutia 2.50
VINURI DE NASA ALESE
Conservate de mine in propricle mele pipnile
Viu negra de Nicoresti avoid de 4 ani
Lltru tr. 4.
Vin alb de Dragaslan1 cechi de 4 nul
Lltru ft.. 4.
542 Cu stima C. T. CHRISTOFOR
D E A R E N D A T Mossa C din din districdistrictul Mussel, plasa podgoriei, se arendeaz&
de la Aprilie 23, anul 1889 pe cinti ani,
prin licitatia ce va fi la 20 Mai, anul corent.
Doritorii vor veni In ziva fixate la
domnu Grigore tSucu, strada Colei No. 29
spre a concura. 640
[\STITUT[1L NOU DE DOM.NISOARE
BUCURESTI STRADA PRIMAVERII No. 26
Face cunoscut persoanelor care n'ail
mal gasit locurI latnceperea anulul scolar
curent, ça s'aü mal adaogat un dormitor
si o camer& de studii. 672
SE A REN DEAZA vetorpartémea
din mogia TIGANESTI- CALONFIRESTI districtul
Teleorman la distant& de 10 mi-
nute de Alexandria, in tntindere de
1700 pogoane arabile toate, Case mari
de locuinte, magasil pentru gràu si
porumb marl. Doritorit se vor adresa la
Radactia acestul ziar.
A N U N C I U ut
Subsemnatul are omaro a aduce la cunostinta onui
public ca am deschis un
FtESTATJFI ANT
din strada Regala 17, (osta sala Universal, sub pro
pria mea firma,
SPIRIDON M. GEORGESCU
aranjat cu totul nou, intr'un stil modern si bine mobilat
si bine ventilat undo se poateservi in or ce timp
tot fetus de mancavi alese ei gustoaseprecum si beuturile
cele mai bune si naturalte, promitind un servidu
prompt, curar si preciuri modeste.
Muzica nationals sub conducerea cunoscatnlui si
simpaticului artist
IONICA DINICU
Afars de acestea, sub- semnatul pentru o mai mare
inlesnire are la dispozitia d -tor vizitatori amatori, la
ori ce limp, mai multe camere separate, elegant aran-
Jale pentru supat.
Tot de odata mai aduc la cunostinta ca pot servi la
demiciliuri vinurile cele mai bune alai vechi cat si
noi, co preciuri foarte moderate.
Min speranta ca onor. public. care me cunosc in aceasta
bransa din vechiul restaurant Constantin actnalmente
Paraschivescu si care am servit 15 ani nu am
crutat nici cheitueli nisi osteneli pentru a merita tot
aceiasi incredere de care m'am hucurat si in trecutcu
deosebire ca scum lucrez sub propria mea firma aunt
pe deplin convins ca voiu fi onorar en vizitele d-v.
promitandu -ve ca veti fi pe deplin satisfacuti.
Cu ooata stima
641 Spiridon M. Georgescu

CASA DE SCHIMB
I. m. FEamo
Strada Lipseani, No. 27
Cumpera sivinde efecte publice si face
or-ce schimb de monezi
Cur s u l B ucuresti
f Q Februarie I 8 8 8
Cump. Vend.
5 0/0 Renta amortisabila 9z
5 0/0 Renta perpetua PO t2 91
6 0/0 Oblig. de Etat 89 RNt2
6 0/0 Onlig de st drum de fer
7 0,0 Scris. fune. rurale 104 14 105
5 0/0 Scris. func. rurale 89 8P12
7 0/0 Soria. func. urbane 102 1 4 10P 34
5 /0 Scris fune urbane 95 96
5 Op Scris. fune. urbane 85 1 2 86
Urbane 5 0/0 lesi 7: 1 2 76
0/9 Imprumutul comunal î4 74 1 2
Oblig Casei pens (lei 10 dob.) 210 215
Imprumutul cu premie 35 37
Actiuni bancei nation. 1200 1030
Actiuni Dacia Romania. 220 230
Nationale 200 210
Constructiuni 80 PC
Argint contra aur 16 50 :6 75
Bilete de banca contra aur 16 50 16 75
Florini austriaci 2 01 2 02
.metrah.
EPOCA 1? FEBRUARIE
tfilltilTIE FAIRECE It StIMSE
IASI. --- No. 32, STRADA LAPUSNEANU. No. 32 IASI
MOBILE, de toate felurile, pentru odai complecte si piese de fantasie.
COVOARE, persane, Bruxeles, englezeetc. Cu bucata si metrul.
BIJUERII, Mare si variai asortim en t eu preci uri dupe evaluare.
PERDELE, PORTIERE eu gal eri il e l or; LAMPI, mare asortiment
de toate preciurile.
CR1STALERIE, Serviciuri de dulceata si de masa.
Garnituri ecntra biurou,. BRONZES, BONBONIERE, EVANTAILE
foarte elegaute.
BRILLANTE si pietre pretioase en gros si en detail.
595
LA ORASUL VIENA
PaI.DA !.A VIELE DEVIENNEiJtb
-y
v..-.
Recomandam onorabilei noastre clientele pentrn leftinatate sl soliditate urmatoarele
noutatl :
Rufarie pentru Doamne si Domni. Flanele, camasi si ismene de lana dupa
Fete de masa, servete si prosoape de panza. si,*temul profe,*orului Dr. G. Jaeger.
Olanda veritab. de Belgia si Rumburg. Gulere si mansete de olanda ultimu fason.
Madapolam frantzuzesc de toate calitatile Mare asortiment de cravate ultimu fason.
si lttimile. Corsete frantzuzesti cu balene veritabile.
Batiste de olanda si de lino albe si colo- Trou,*onri compiecte pentru edantati.
rate. Layette,* si Trousourl pentru eopil.
Ciorappi de Dame si Domni de Fil d'Ecosse, Tronsourl pentru pensionate, oteluri
de bumbac, de lana si de matase. el rest tari.
Avem onoare a informa pe clientela noastra ça a aptrut CATALOGU NOSTRU
iLUSTRAT SI VA FI TRIAIS ORI -CUI VA FACE t'ERERE.
LA ORASUL VIENA
CALEA ViCTORiEI. PALATUL .DACIA- ROMANIA
vis -à -vis de libraria Socec
535
DEPOUL FABHICEI
DE
RTCL TtN10E
MARE ASORTIMENT DE
CURELE DE TRANSMISIUNI
Garantate prima calitate
CURELE DE CUSUT
TUBURI DE CAUCIUC
Cu spirale si tara spirale
TABLE DE C 4 UCI UC
PENTRU GAR\ITURI
RONDELE DE CAUCIUC
TITSURa CENTAbit
CURELE ELEVATORII PENTRU MORI
A S B E S T
STICLE PENTRU NIVEL DE APA
OTTO HARNISCH
Bucuresti 1, Strada Mode,, 1 Bucuresti
Aproape dc gradina Episcopiei 587
yÉAnABL!,rtBNta1cTINE
DE L'ABBAYE DE FECAMP (FRANCE)
ESCELINTt, TONICA, DIGESTIVI BI APERITIVI
CEA MAT BUNT DIN TÓTE LICORILE
MAGAZIA HIRSCH & FINKE, IASI, STRADA LAPUSNEANU, 32.
PENN LA NOUA
PENTRU FEMEI
I3oaleTemeesti. Cunoasterea sI vin
deeare for
Alcatuite dupe mai mulli autori de
doamna A Sophie
Aceasta carte, care cu drept cuvant s'ar putea
numi populara, descrie semnule dupe care se
poste deosebi o boala de alta si ,ovata foarte
lemurit cum se poate vindeca Coate boalele fetneestT,
precum: period neregulat, period cu
dureri si or -ce tulburari a acestei functiuni
poala alba si alte scurgeri; toate boalele de
mitra ca umflarea mitrei, caderea lasarea
in jos) a mitrei, etc. coloroza si anemia. Sfa
turi femeilor care nu tac copii pentru a sti
cum se se caute. La fie -care boala se arata lea -
curile si mijloacile cele mal bune pentru vindecare.
Medicamentele nu Bunt costisitoare si le
poste or -cine pregati acasa. Nu putem In dea -
Juns recomanda lumeï suferinde aceasta carte a
caror sfaturi urmate SC fie sigur or -cine cl se va
vindeca.
In capitals, cartes se vinde cu 50 de beni la
librariile Ioanitiu, Alcalay si la alte librari(, precum
si la chioscurile de jurnale. Se expediaza
franco In toate partile Cerei, or -cut va trimite 55
de bans In marci postale la adresa : d -na A.
Sophie Strada Sf. Ioan nou No. 16 Buctcresti.
63 ;
NECESAR, NOU d
VISA
VEGHETOARE
tri rama bogat sculptata,
avênd barometru aneroid
$i termometro, mare
cadran de 13 ct. lumi -
nos, luminând noaptea el
singur.
Preciul 35 franti
A se cere todóuna in josultY
fìectrei sticle, eticheta pätratii
purtändìS semnätura
directorelui generale.
Adverata livore Beisedtetinr se alfa la tete pereónele urmatóre
cari s'ali aagajste( pe cariai a nu vende aloi fit contrafacere.
A. Fialkowsky G. si D. Tanasescu frati
Constantinescu D. Marinescu Bragadül -- N.loanid
et Comp. Carol Gersabek. H.
X$9§51149iig914*414S+Mili.;X í!X
CASA DE MATATE
Strada Teilor No. 41
Previù pe suferinzI, ca In aceasta
casa care este actualmente administrata
de subsemnatul, gà.sesc cea mal
bunt $i complecta Ingrijire, camere igienice,
servicio cel mal con$tiincios $i
neincetat supraveghiat, avènd ladispozitie
or -ce doctor din capitali.
Se pot face zilnic o- -ce pansamente,
p
Inhalatie, fumegatie, tosleta pentru dame
etc.
Pentru or -ce deslu$ire se poate adresa
in toate zilele verbal sau inscris ca-
o tre directoru.
G. I. Levezeanu.
Rh 633
Xasaissiiiii.sw;isboisesisilagX
¡
.Ar4
T Lcb c, QlraSa, zistr nlai ,FRposa"
JE er r.404,
.44
INTERES:INT
CASA DE SCHIMB
MOSCU NACHMIAS
No. s, ln palatul Principele Dimitrie Ghika
Sir. Lipscani, in jacta noei cladtr Bancei National,
(Dacia-Bemdnia)
ucuresti
Cumpért si vinde efecte publice si face eri-ce
schimb de monezi
Cursul pe ziva de 42 Febrarie 4888
5 Renta amortisabila
5 romina perpetua per
t; Otitigatiuni destai tCen
ti C.F.R.
5 Municipal.
10 . Casti pens. [300 L.)
% Srisurt funciare rurale
6
6
o
orbane
5
5 lait
3 Olïl. Serbes(' ça prime
Im. ce prime Suc. iin lei]
Losuri crucea rosie italiane
(Romane ru prime
l.osurl Basilica Umnban
Act. baria -Bom :i ,ia
Soc. Nationale
Soc. de Constructiuni
Au'r contra argini sau bilete
Florini Wal. Anstrluc
Marci germane
Baticnole francess
italiane
Ruble hfirtie
NB. 'Cursul este socotit in aur
Erezii L. LEMAITRE, Succesori
Cump. Vinde
94 3/4 93 %
90 X
99 ti9 ;
73
211
104
89
102
04
st
75
36
26
X
Sf
X
X
16 26
200
114
100
99
214
TURNATORIA DE FER SI ALAMA ATELIER MECANIC
Bucuresti.Calea Vacaresti No. 192Bucuresti
74 3,
216
104 3,.
89 Y
109 3 4
96
sc
76
64
36
2s
36
Ye
16 7.,
402
196
100 ?,
100
917
Se Insarcineaze Cu constructiuni
de turbine $i mori cu preturl mal
redusede c &t acele dici Viene $i Pesta.
Preciul
Huet mort cu piatre de 36 le] 1900
» » » i » 46 » 2100
a a » 2 pietre » 36 » 3600
» » » 2 pietre » 42 » 3800
Esecuteaze repedc or -ce lucru de
urnatorie sel mecanice ; precum :
olane simple $i ornate.
Mare asortiment de moblile pentru
gradina, armamente pentru grajduri
$i teascuri de vin, etc.
Mare deposit de- grinzi de fer, raiuri penlru vagoane, Deacauvile,
teve de tuci. Mare asortltnentde pietrede moara, La Ferte-sous-je uars
CEASORNIC
IIEIIONTOJR- BUSOLA
spbcialitate pentru vina
tori si militari, recomandat
de ministerul de resbol
frances la 19 Aprilie
1887. Dublu cadran luminos,
luminând to eel mal
mare tntunPric. Märimea
18 mm. (40milimetri dia
metru) cilindru 6 rubine,
foarte solid.
Cu cutre de nichel 26 fr.
Argint 40 fr.
PENTRU TOATE CELE-CALTE GENURI A SE CERE PRECIUL CURENT
Fie -care Ceasornic si Pendula surit garatate
Expeditiune contra mandat postal
l' IOANNOTBALTISBERGER
Fabrica de Ceasoarnice
DEPOSIT IN RERLAD LA D. MAL. STEIN CESOANICAR SI BIJUTIER. Berna, Elvetia
XxC--
PRI 11 FABRICA ROMANA
R T 0/N A a?' i `i5ò 6
FARMACII, CONFISEURI, PAFUMEURI
,jI ALTI FABRICAN7
tratra Doamuel, S (casete d-lui Maior Misu)
GEAINEII S! OGL1N1
DE
CRISTAL 1
Ide ori -ce marime, precum $i or ce
fei de sticla pentru acoperam &nturl
$i vitrine.
Furniseaza Cu preciurl eftine.
¡d A Feldmann
625 Comisionar, Str. Sf. Viner, 15
XSiSSEIGIE151k1G*StIESSiliMkt1Siglii5X
UN STUDENT
Adncind din slreinalate oameni speciali si nasini de cel mai non
sisten pentru P ronfec i'ionarea sus ziselor zi- .lorart tr, le : S uu[ in Posiliuno
a
satisface or -re comanda, intocmai ca rea din slreinatale. aGagem
deosebita alenti une asupra up unei noi met.d de catü lucrate cu le-
gsturi de metal patentate de curánd, rare sen ecc Pentru tinerea mar
furilor in magazine, càt si Pentru transporterra intr'ànseleprin posta
sau prio or -ce alta cale.
Cu stima, M. LITTMAN.
cu bune cuno$tinte de
matematici, cauta medi-
tatuinl de ciasele gcmnasiale, sau ca repeti-
xx
X X X
X
IIi
FRIDERICH PILDNER
Bucuresti 60, Strada Carol, 60 Bucuresti
XPentru a multumi pe onor. clientela am adus
TRIFOI LUTZERNA SUPERFINA
Xe
X verificai Si plumbuit de biuroul Stataluf, resarirea e garantata
cu 9501o. larba de gradina, din ces mal buna calitate. Precum
si toate cele- l'alte semince adita: de Legume, Flore si de Padure
numaT din cele de primul rang. Cataloage se trimit
dupe eerere franco.
Asemenea se gaseste si toate felurile de semince pentru or -ce fol de
Xpasen, numai recolla din urma. 619
ex X 0 CO
50
55 564
tor la vre-un pension. A se adresa sub initialele
O. G. Stra,,a Grivitei No. 9d.
X X Xx X
CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REIMS
I`
X X °, x
ex
o A v_I S®
MASINE DE TOCia PAIE
PENTRU
NLTICTLL CAILOR
DEPOSIT GENERAL
LA
MORITZ APPEL
STRADA vDORM? EI 1%o. 7
COFETARIA SI FABRICA DE LICHERURI
TANASE D. CRETULESCU
STR. CAROL No. 17, ALATURI CU BISERICA CURTÍA VECHE SI VISA-AIS DE ANTREUL PIECEI
Am pus in consumatie o mare cantitate de Romuri Jamaica superioare eu lei
2,40 litru $i diferito alte romuri de la renumitela Case Renohe si Steain din Bermen
Pentru d -nil comerciantl ce vor vol a lua in cantiiall marl, se va reduce pretul
0 mare oantitate de dulceturI din toate fructele cu vanile $i ftrt vanile $i cu pre
ciurl foarte eftine. Bomboane, Sampanie din fabricatiunea de licheruri de aci. Ana -
nas, Benedectin, Cuiraso, Sartrez, Pipermant, Vanile Rose, 3 fr. litru. Diferite patiserii
proaspete $i präjiturI proaspete in lie -care zi, o adevératii mastica de Hio. Mare
deposit de rachiurt bune si indulcite pentru menagiul casei
Mare depesit de spirt raflnat $i de maainâ. Prime$te comande pentru logodne,
nunti, botezuri $i soarele. S- rviciila cele mai alegante si esecutate de mine personal.
xDeposit de distinsA tuiea. Ser ici le mele Bind unoscute.
Toate ateste marfuri se vend cr preciuri moderate.
De oare -ce circula In comerciti vinurT "fabricate in Austro -
Ungaria purtAnd fare nisi un scrupul etiquete Cu firme noastra,
ne vedem nevoid a da oare -cari deslusiri asupra embalagiulut
nostru spre a garante pe c ii ,,i-atoril $ampaniei Pommery de
asemenea falsificate.
Dopurile servind la astuparea buteliilor noastre sunt foarte
usor de recunoscut, avAnd conform modeluluice urmeaza firma
pe fund si corp.
Osebit de aceasta dupe ce sticla este astupata se aplica asupra
dopuluT o capsula de tinichea purtand numele Pommery
si Crei stele.
veuve. SAMPANII SEC
O mito A reo etiqueta alba
L fi
Tlparit ou cerneala Ch. Lorllleuz C -le Paris
X
X
Cu inala stima
T. D. CRETULESCU
SAMPANIE VITRA -SIC v cvv stinte.Toatä lumeachiar $i doam-
Faca etiqueta o
A
cu firma noastra o mica t'
eM IrAtl
e iq uetaExtra
nelepotprofitaDovedit aprobat.
mica etiquetaste la Sec la gátu sticlei,
w
Pentrir a se pri_n: importantele ß
gitul sttclei, staniol staniol aurici, gre-
nuriti granulator, s i nu ator, si dopa cu
instructiï, sésescrie° omânegte
dopu opa Cu firma. firma rma
imediat Paris 8, Rue de Bag-
CHAMPAGNE POMMERY & GRENO REIMS
o. u Arpech
Agent general A. G. CARSY 543
H. (11
XX__ xe XiliNIRSMiSIMEMIIIMg111116ifflilligliSX
1'
xsS*611169i1B114916$9411e1SVENIESa a
PENTAD A SE IMBOGATI REPEDE
SI
A FACE AVERE IN SCLTRT TIIIP
CE TREBUE FACUT
Nu trebue se se . cä operati- g
g uni de Bursa. Nu trebue sé se 1
cumpere bilete de loterie. Nu trebue
sé se joace. Nu trebue cuno-
t}ttrutt rsspßnsabil, G. Stoenescu