Încrengătura Ascomycota
Încrengătura Ascomycota
Încrengătura Ascomycota
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Mumifierea fructelor apare pe vreme caldă şi secetoasă. Fructele atacate se întăresc, devin<br />
pietroase şi rămân mai mici. Ele pot rămâne pe pom până toamna târziu şi chiar în timpul iernii. În aceste<br />
fructe, se formează scleroţii ciupercii, care sunt organe de rezistenţă. Infecţiile târzii cu Monilinia<br />
fructigena au loc în timpul recoltării sau transportului fructelor şi se manifestă în depozite, prin apariţia<br />
putregaiului brun şi/sau negru.<br />
Fig. 109. Monilinia fructigena:<br />
fructe atacate.<br />
Agentul patogen. Monilinia fructigena (fam. Sclerotiniaceae, ord. Helotiales; tab. 4) prezintă<br />
miceliu endoparazit, care formează, în funcţie de umiditate şi temperatură, strome sau scleroţi. Stromele<br />
sunt localizate în mezocarpul fructului şi presează asupra epicarpului, îl rup şi formează la suprafaţă<br />
numeroase sporodochii. În structura unei sporodochii se află hife septate, ramificate, împletite, pe care se<br />
diferenţiază stadiul conidian (Monilia fructigena) alcătuit din conidiofori şi conidii (Fig. 9). Conidioforii<br />
sunt scurţi şi poartă apical conidii elipsoidale, hialine şi unicelulare, de 18-23 x 9-13 µm, dispuse în lanţuri<br />
simple sau ramificate (Fig. 110).<br />
Fig. 110. Monilinia fructigena:<br />
imagine la microscop optic: sporodochie secţionată longitudinal şi colorată cu fucsină acidă.<br />
Scleroţii se formează în fructele mumifiate, sunt negri, tari şi au formă neregulată (Tomşa şi<br />
Tomşa, 2003).<br />
Profilaxie şi terapie. Pentru prevenirea moniliozei, se recomandă: distrugerea prin ardere a<br />
fructelor atacate şi lăstarilor afectaţi; evitarea producerii de răni pe fructe şi ramuri. Pentru combaterea<br />
moniliozei, în cursul perioadei de vegetaţie, se vor efectua tratamente cu diferite produse (Captadin 50<br />
PU 0,25%; Dithane M 45 0,20%; Konker 0,125%; Sulfat de cupru 0,5%; Topsin 70 PU 0,07%;<br />
Vondozeb 75 DG 0,20%). S-a constatat că tratamentele chimice care se aplică împotriva rapănului sunt<br />
eficiente şi împotriva moniliozei (Tomşa şi Tomşa, 2003).<br />
O atenţie deosebită se acordă depozitării fructelor, în condiţii corespunzătoare, în depozite uscate,<br />
aerisite, dezinfectate şi cu o temperatură constantă (1-3 o C). În depozite, se vor introduce numai fructe<br />
sănătoase, care vor fi controlate periodic.