Încrengătura Ascomycota

Taphrina deformans
Băşicarea frunzelor de piersic
Simptome. Boala se manifestă pe frunze, flori, fructe şi ramuri de piersic (Persica vulgaris).
Frunzele atacate prezintă, pe anumite porţiuni sau pe toată suprafaţa, hipertrofii ale parenchimului foliar,
ceea ce determină aspectul băşicat al lor, cu umflături pe faţa superioară şi adâncituri pe cea inferioară. La
început, frunzele se înroşesc, apoi devin galbene şi în final brune, din cauza necrozării ţesuturilor. Mai
târziu, pe faţa inferioară a frunzelor, în dreptul adânciturilor, apare o pulbere fină, albă-gălbuie, formată din
ascele ciupercii (Fig. 48).
Fig. 48. Taphrina deformans:
frunze de piersic băşicate.
În cazul atacurilor puternice, se produce defolierea pomilor, ceea ce determină scăderea
producţiei.
Mezofilul foliar hipertrofiat nu mai este diferenţiat în ţesut palisadic şi lacunar, ci este alcătuit
dintr-un ţesut parenchimatos uniform, cu celule izodiametrice şi spaţii intercelulare foarte mici. Fructele
atacate prezintă porţiuni hipertrofiate, băşicate, brune, în dreptul cărora ţesuturile crapă. Atacul pe flori se
manifestă prin hipertrofiere, iar pe lăstari prin îngroşarea şi scurtarea acestora. La piersicii atacaţi, se
observă şi o scurgere exagerată de clei.
Agentul patogen. Taphrina deformans (fam. Taphrinaceae, ord. Taphrinales; tab. 4) prezintă
miceliu dicariotic, parazit în spaţiile intercelulare, sub epidermă, pe care se formează celule ascogene din
care iau naştere asce hialine, ovoide, cilindrice (25-40 x 8-11 µm), prevăzute cu celulă bazală în partea
inferioară. Ascosporii sunt unicelulari, hialini şi aproape sferici (3-5 µm în diametru) şi sunt puşi în
libertate, prin gelificarea vârfului ascei (Fig. 48).
Băşicarea frunzelor de piersic este favorizată de variaţiile mari de temperatură (optimul în jur de
15 0 C, peste 28 0 C ciuperca îşi pierde virulenţa) din lunile aprilie-mai şi de umiditatea excesivă (Hatman şi
colab., 1989).
Profilaxie şi terapie. Pentru prevenirea bolii se recomandă: tăierea şi distrugerea prin ardere a
lăstarilor atacaţi; strângerea şi arderea frunzelor atacate; folosirea de soiuri rezistente de piersic (Rază de
soare, Floare de mai, Nectarină albă) în cultură.
Pentru combaterea chimică, în timpul repausului vegetativ, se fac stropiri cu Sulfat de cupru 2%,
iar în timpul manifestării atacului, pe frunze, se fac 2-3 tratamente chimice, alternativ, cu: Derosal 50 SC
0,07%; Dithane M45 0,2%; Mancozeb 800 0,2%, Captan 0,25%; Zeamă bordeleză 0,5% sau alte
fungicide (Anonymous, 2004).
Taphrina pruni
Hurlupi la prun
Simptome. Boala se manifestă pe fructele tinere de prun (Prunus domestica), la puţin timp după
formarea acestora. Fructele atacate au o culoare galbenă-verzuie, sunt mult mai mari decât cele sănătoase,
au formă de seceră şi sunt deformate (Fig. 49). Mezocarpul fructelor este hipertrofiat, iar endocarpul şi
sămânţa sunt atrofiate.