Încrengătura Ascomycota
Încrengătura Ascomycota
Încrengătura Ascomycota
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Incertae sedis<br />
Pezizaceae<br />
Pyronemataceae<br />
Sarcoscyphaceae<br />
Tuberaceae<br />
Incertae sedis<br />
3.3.1. Clasa Saccharomycetes<br />
Peziza<br />
Aleuria<br />
Otidea<br />
Sarcoscypha<br />
Tuber<br />
Ampelomyces<br />
Trichothecium<br />
Această clasă are un ordin (Saccharomycetales), cu 11 familii şi 290 de specii saprofite sau<br />
parazite. Ciupercile Saccharomycetales (sin. Endomycetales) au miceliu slab dezvoltat sau<br />
pseudomiceliu, celule vegetative care se înmulţesc prin înmugurire sau fisiune şi asce libere (neînvelite)<br />
care sunt dispuse solitar sau în lanţ (Kirk şi colab., 2001). Dintre genurile cu numeroase specii comune<br />
menţionăm Saccharomyces, Endomyces şi Candida.<br />
Saccharomyces cerevisiae<br />
Drojdia de bere<br />
Specia Saccharomyces cerevisiae (fam. Saccharomycetaceae, ord. Saccharomycetales; tab. 4)<br />
prezintă tal unicelular, denumit dermatoplast, cu celule eliptice, de 6-8 x 5-6 µm, care se înmulţesc<br />
vegetativ, prin înmugurire sau blastospori (Fig. 47). Ciuperca prezintă numeroase varietăţi şi foarte multe<br />
tulpini cu importanţă economică deosebită. Saccharomyces cerevisiae var. ellipsoideus (sin.<br />
Saccharomyces ellipsoideus) este cunoscută sub denumirea de drojdia de vin. Această specie prezintă<br />
importanţă practică deosebită, deoarece este folosită la fermentaţia alcoolică a berii, a vinului şi la dospirea<br />
pâinii, în panificaţie. Este denumită popular drojdie de bere.<br />
Fig. 47. Saccharomyces cerevisiae:<br />
celule vegetative (imagine la microscop optic).<br />
3.3.2. Clasa Taphrinomycetes<br />
Această clasă are un ordin (Taphrinales), două familii (Protmycetaceae şi Taphrinaceae), 6<br />
genuri şi 115 specii. Familia Taphrinaceae cuprinde un singur gen (Taphrina) cu 95 de specii parazite,<br />
capabile să sintetizeze chinone (fitohormoni) care determină gale, hiperplazii pe organele atacate.<br />
Miceliul este subcuticular sau subepidermal şi este format din celule dicariotice ascogene, care predomină<br />
în ciclul biologic. Ascele sunt libere, cilindrice, sunt susţinute de o celulă bazală şi se formează pe suprafaţa<br />
organelor atacate. Între asce nu există ţesuturi. Într-o ască se formează câte 8 ascospori unicelulari,<br />
hialini, elipsoidali sau sferici, care au capacitatea de a înmuguri în aceasta (Fig. 10). Aceste specii nu<br />
prezintă organe de înmulţire (conidii) asexuată (Kirk şi colab., 2001).<br />
Dintre speciile genului Taphrina, mătură de vrăjitoare produc speciile T. carpini pe carpen<br />
(Carpinus betulus), T. cerasi pe cireş (Cerasus avium) şi vişin (Cerasus vulgaris) şi T. insititiae pe goldan<br />
(Prunus insititia). Taphrina coerulescens produce băşicarea frunzelor de stejar (Quercus), iar T. populina<br />
(sin. T. aurea) a frunzelor de plop (Populus).
Change language