Încrengătura Ascomycota

Simptome. Boala se manifestă numai pe frunze, începând din luna mai. Pe frunzele atacate apar
pete aproape circulare, izolate sau confluente, la început galbene, apoi portocalii şi în cele din urmă roşii
(Fig. 79). Ţesuturile foliare afectate se îngroaşă, devin crustoase, au aspect ceros şi se bombează, de regulă,
spre faţa inferioară a limbului. În caz de atac puternic, frunzele se uscă şi cad de timpuriu, ceea ce
determină o slăbire a rezistenţei plantei la gerurile din timpul iernii. Pomii atacaţi intens rodesc mai puţin,
iar fructele sunt mai mici şi au o cantitate redusă de glucide.
Fig. 79. Polystigma rubrum:
a. frunze atacate; b. picnidie cu picnospori; c. picnospori; d. periteciu; e. ască cu ascospori.
Agentul patogen. Polystigma rubrum (fam. Phyllachoraceae, ord. Phyllachorales; tab. 4) are
miceliul pigmentat, endoparazit intercelular, în frunzele atacate. Pe miceliu, dispus în strome, se formează
stadiul conidian (Polystigmina rubra) reprezentat de picnidii ovoide, prevăzute cu un por de deschidere pe
faţa inferioară a frunzelor. În picnidii se formează numeroşi picnospori unicelulari, de circa 30 µm lungime,
hialini, filamentoşi, subţiri spre vârf şi îndoiţi în formă de cârjă (Fig. 79).
În aceleaşi strome, în care s-au diferenţiat picnidiile, spre toamnă se formează periteciile care
conţin numeroase asce cu câte 8 ascospori elipsoidali, hialini şi unicelulari (10-13 x 6 µm), care ajung la
maturitate primăvara şi produc infecţiile primare.
În cursul perioadei de vegetaţie, ciuperca produce un număr mare de generaţii de picnidii cu
picnospori care realizează infecţia secundară a plantelor. Infecţiile produse de Polystigma rubrum sunt
influenţate de temperatură şi umiditate.
Profilaxie şi terapie. Prevenirea bolii se poate realiza prin cultivarea de soiuri rezistente (Tuleu
gras, Roşior văratec, Renclod verde) şi prin distrugerea frunzelor atacate.
Tratamentele chimice se vor efectua pe baza informaţiilor furnizate de staţiile de avertizare. Pentru
prevenirea infecţiilor primare prin ascospori se aplică tratamente chimice, la câteva zile după scuturarea
florilor, cu diferite produse (Captadin 50 PU 0,25 %; Dithane M45 0,20%; Merpan 50 WP 0,25%;
Zeamă bordeleză 0,5% şi altele). În timpul verii, se pot aplica 1-2 tratamente cu aceste produse, în funcţie
de apariţia bolii şi de frecvenţa ploilor (Tomşa şi Tomşa, 2003; Anonymous, 2004).
Colletotrichum lindemuthianum
Antracnoza fasolei
Simptome. La fasole (Phaseolus vulgaris), atacul se manifestă pe diferite organe (frunze, tulpină,
fructe şi seminţe) ale plantei, în toate fazele de dezvoltare. Pe tulpini apar leziuni alungite care se adâncesc
în substrat şi determină ruperea şi moartea plantei. Pe frunze apar pete circulare sau neregulate, brunegălbui,
cu o margine brună-roşiatică, dispuse adesea de-a lungul nervurilor. Ţesuturile afectate se
necrozează şi se rup, iar frunzele devin perforate. Atacul pe păstăi este cel mai caracteristic, cel mai
frecvent şi cel mai păgubitor. Pe suprafaţa fructelor se formează pete circulare sau ovale, galbene-brunii,
delimitate de o margine roşiatică, care la început sunt izolate şi apoi fuzionează. În partea centrală a petelor,
apare sporulaţia ciupercii care are culoare roz, iar în final devine brună. De pe păstăi, infecţia trece pe seminţe,
care prezintă pe suprafaţa lor pete brune (Fig. 80).