Încrengătura Ascomycota

Fig. 69. Trichoderma viride:
a. colonie pe mediu Czapek-agar; b. conidiofor; c. conidii.
Nectria galligena
Cancerul deschis la pomii fructiferi
Simptome. Atacul se manifestă frecvent pe ramuri şi pe trunchi de măr, păr, stejar, carpen, arin şi
altele. În dreptul unui mugure nedezvoltat sau unei răni, pe ramuri apar leziuni şi umflături care ajung până
la 10 cm în diametru şi în dreptul cărora scoarţa este înnegrită şi cufundată.
Treptat, scoarţa este distrusă şi lemnul rămâne descoperit şi brunificat. Rana se adânceşte în
plantă, iar ţesuturile vii din jur cresc şi se adaugă an de an. Pe lemnul de la marginea cancerelor, vara se
formează sporulaţia, iar mai târziu periteciile de culoare roşie (Fig. 70).
Fig. 70. Nectria galligena:
a. stromă; b. răni;
Agentul patogen. Nectria galligena (fam. Nectriaceae, ord. Hypocreales; tab. 4) are miceliul
hialin, septat şi bogat ramificat. Acesta se dezvoltă în scoarţa ramurilor atacate şi poate pătrunde până în
lemn.
Miceliul formează aglomerări mici, albicioase, care ies la suprafaţă şi pe care se diferenţiază
stadiul conidian denumit Cylindrocarpon mali şi apoi periteciile (Webster, 1993). Conidiile sunt hialine,
ovoide sau cilindrice (52-64 x 4-5 µm), drepte sau puţin arcuite, septate prin 16 pereţi transversali
(Săvulescu, 1967).
Periteciile sunt izolate sau asociate la suprafaţa stromei, sunt sferice sau puţin turtite şi au un
perete gros, colorat în roşu, iar la partea superioară sunt prevăzute cu o deschidere puţin proeminentă. În
peritecii se găsesc parafize pluricelulare şi asce alungite care conţin câte 8 ascospori ovoizi, de 14-17 x 5-7
µm, hialini şi bicelulari (Bobeş, 1983).
Profilaxie. Prevenirea bolii se realizează prin diferite măsuri: evitarea rănirii plantelor; tăierea şi
distrugerea exemplarelor bolnave etc.
Nectria cinnabarina
Brobonarea roşie a ramurilor
Simptome. Boala se recunoaşte uşor, prin pustulele roşii care apar primăvara sau chiar toamna, pe
ramurile de foioase atacate (Fig. 71). Atacul este favorizat de îngheţ şi secetă.