SCRIERI bITE - upload.wikimedia....
SCRIERI bITE - upload.wikimedia.... SCRIERI bITE - upload.wikimedia....
INTRODUCERE LXXVII 4 momentul dacic s trae9te cu fervoare numai In strania Dacie preistoricti a lui N. Densu9ianu, ca sa deving cu adevarat instrument de crealie istorica la Parvan 9i elevii sai, 9i mijloc de valorificare etica gi metafizica a existenlii la Lucian Blaga (4 Revolta fondului autohton *). Astiizi, fascinalia Dacilor depfile9te interesul oiinIific ; totul ne Indeamna a crede Ca setea de 4 originar * 9i 4 local * se va adanci in spiritualitatea romaneasca. De aceea afirmam ca rnetoda lui Hasdeu rode9te astazi, 9i se bucura de o actualitate pe care n'a cunoscut-o niciodata In timpul vieIii. Romantic in filosofia istoriei, pe care o inIelege ca o eterna creoere, o nesffir§ita desfa9urare Hasdeu imprumuta totu9i carlilor pe care le citeoe pe la 1870 o anumita conceptie pozitivista, socotind aceasta continua desfaprare ca o 4 evolucie *. (De altfel, In filozofia istorica a pozitivismului au trecut destule elemente ronantice). Hasdeu se grabeoe insä sa precizeze masura In care se lag influentat de pozitivism. 4 Suntem departe de a apaqine a9a numitei 9coale pozitiviste din Francia ... Pozitivismul cel adevarat nu poate respinge direct sau indirect nici pe unul din elementele constitutive ale Universului ... A nega spiritul sub simplul cuvant ca nu se demonstra prin fizica, este o procedura tot a9a de nelegitima ea 9i negarea materiei sub simplul cuvant ca nu se demonstra prin metafizica ... Doctrina pozitivii, dupa cum ni place not& a o concepe, probeaza materia prin experiment, probeaza spiritul prin rationament, 0 probeaza prin experiment fi prin rafionament ceea ce este materie fi spirit totodAtii, deoarece fiecare taram pur sau mixt poseda in parte ate o procedura conforma propriei sale naturi. Medicul carele ar examina ochii prin steotoscop 9i pieptul prin oftalmoscop, ar fi un curios medic. Filozoful carele studiaza spiritul pe o cale materiala qi inchide materia In criteriuI raIiunii, este un ciudat filozof... Un pozitivism bazat pe istorie trebue sa fie materialist, spiritualist fi deist totodati i.. . Spiritul 9i Divinitatea nu numai ca predomnesc In istoria propriu zisa, dar ele transpira chiar in antropologie, cea mai materialista din toate oiintele care se ocupa cu studiul naturei umane ... * (Materia, spiritul fi divinitatea. Pozitivism istoric, 4 Columna lui Traian *, IV, -nr. 8, 1 Iunie 1873, p. 144.) Asemenea afirmatii, din partea unui istoric far% nicio sirnpatie pentru creoinism, 9i In special
LXXVIII INTRODUCERE pentru ortodoxie, facute in plin pozitivism sunt semnificative. Hasdeu se va mandri cu ele, mai tarziu, cand le va republica intovara9ite de completari spiritiste, in Revista Noug. Iar dupa ce discuta ipotezele lui Darwin §i. Lubbock, Hasdeu ajunge la urmatoarele concluzii: 4 . . . Este dar invederat ca pe om 11 produsese nu selectiunea naturala, nu vreo alta lege fizica, nu materia cea necon9tiinta, ci o cauza intenIionala, o foga inteligente, o putere prevazatoare, avand in scop progresul uman in viitor, iar nu mizerabilul statu quo al salbatecului* (ibidem, p. 149). Intr'un studiu urmator, Originea cipilizaçiunii (4 Columna *, IV, nr. 9, Iulie 1873) 40 precizeaza concemia providencei in istorie. Observa a is progresul uman e numai posibil, nu necesar * (p. 170), ca 4 selecOunea providentiala nu distruge liberul arbitriu urnan 0 nu inlatureaza responsabilitatea moral& * (ibid.). DecadenIa Egiptului nu poate fi explicata prin factori climaterici (p. 171).
- Page 27 and 28: XXVI CURRICULUM VITAE 3 Februarie.
- Page 29 and 30: XXVIII CURRICULUM VITAE du Minister
- Page 31 and 32: XXX CURRICULUM VITAE dupnanii mei.
- Page 33 and 34: XXXII CURRICULUM VITAE 1888. 8 Ianu
- Page 35 and 36: XXXIV CURRICULUM VITAE In revista U
- Page 37 and 38: XXXVI CURRICULUM 'VITAE 29 August.
- Page 39 and 40: XXXVIII INTRODUCERE Cervantes, Shak
- Page 41 and 42: XL INTRODUCERE t Lauri europene. Ge
- Page 43 and 44: XLII INTRODUCERE apoi, mai concentr
- Page 45 and 46: XL IV INTRODUCERE reconstituire, de
- Page 47 and 48: XL IV INTRODUCERE României care es
- Page 49 and 50: XLVIII INTRODUCERE popoarelor dupil
- Page 51 and 52: L INTRODUCERE chiar Dumnezeu el Ins
- Page 53 and 54: LII INTRODUCE RE marelui sau destin
- Page 55 and 56: LIV INTRODUCERE s.rac n mituri, gi
- Page 57 and 58: LVI INTRODUCERE mai ales, 4 unicita
- Page 59 and 60: LVIII INTRODUCERE in riltriciri. Ca
- Page 61 and 62: LX INMODUCERE individ poate BA poru
- Page 63 and 64: LXII INTRODUCERE in deosebi pentru
- Page 65 and 66: LXIV INTRODUCERE Iar acest 4 adevar
- Page 67 and 68: LXVI INTRODUCERE brutale alaturi de
- Page 69 and 70: LXVIII INTR ODUCE RE Iar dupfi Cong
- Page 71 and 72: LXX INTRODUCER& Columna lui Traian,
- Page 73 and 74: LXXII INTRODUCERE Bunt departe de a
- Page 75 and 76: LXXIV -INTRODUCE RE el texte sanskr
- Page 77: LXXVI INTRODUCERE 9i a valului isla
- Page 81 and 82: LXXX DITRODUCERE Geniu romantic, Ha
- Page 83 and 84: POEZII $ MUZA In OH nepatrunse de-a
- Page 85 and 86: POEZII Zise Vodh chtre ceata-i voin
- Page 87 and 88: POEZII 4- Bre, ce-ai paIit, vecine?
- Page 89 and 90: POEZII 9 Cazut din sfera de lumini
- Page 91 and 92: TOEZII '11 Bufna jalnic geme; boalt
- Page 93 and 94: POEM 13 De-ar fi sa-i &Ili In vai a
- Page 95 and 96: POZZII 15 Repetand adesea: negre9it
- Page 97 and 98: POEZII .17 F5rä dor de fericire, V
- Page 99 and 100: POEM 19 Cfind vede capul jertfei sb
- Page 101 and 102: POEZII 21 sara se de§teaptä, voio
- Page 103 and 104: POEZII 23 0 nu! E viu ciocoiul, cu
- Page 105 and 106: POBZII 25 Otrepuri, de mult incbega
- Page 107 and 108: Nemicinate grfine Servind In loc de
- Page 109 and 110: Si dupfi chip §i seamä, Pe pfinza
- Page 111 and 112: POEZII 31 Care dupa lungi campanii,
- Page 113 and 114: POEZII 38' Dansul alungase pe trei
- Page 115 and 116: POEZII TEFAN 5 I RADU CANTEC BARBAT
- Page 117 and 118: POEZII 37 Radu Voda, mfinios, l§i
- Page 119 and 120: A ne bate nu-i cu cafe, Ca 9oimanii
- Page 121 and 122: POEZII 41 DORUL Privind tficuta und
- Page 123 and 124: POEZII LUNTREA Si rade, si plange,
- Page 125 and 126: POEZII 45 MUNTELE 1 VALEA Nebun, ne
- Page 127 and 128: POEZI/ 47 Când furtuna muge fricos
INTRODUCERE LXXVII<br />
4 momentul dacic s trae9te cu fervoare numai In strania Dacie preistoricti<br />
a lui N. Densu9ianu, ca sa deving cu adevarat instrument de crealie<br />
istorica la Parvan 9i elevii sai, 9i mijloc de valorificare etica gi metafizica<br />
a existenlii la Lucian Blaga (4 Revolta fondului autohton *).<br />
Astiizi, fascinalia Dacilor depfile9te interesul oiinIific ; totul ne Indeamna<br />
a crede Ca setea de 4 originar * 9i 4 local * se va adanci in spiritualitatea<br />
romaneasca. De aceea afirmam ca rnetoda lui Hasdeu rode9te<br />
astazi, 9i se bucura de o actualitate pe care n'a cunoscut-o niciodata<br />
In timpul vieIii.<br />
Romantic in filosofia istoriei, pe care o inIelege ca o eterna creoere,<br />
o nesffir§ita desfa9urare Hasdeu imprumuta totu9i carlilor pe care<br />
le citeoe pe la 1870 o anumita conceptie pozitivista, socotind aceasta<br />
continua desfaprare ca o 4 evolucie *. (De altfel, In filozofia istorica<br />
a pozitivismului au trecut destule elemente ronantice). Hasdeu se<br />
grabeoe insä sa precizeze masura In care se lag influentat de pozitivism.<br />
4 Suntem departe de a apaqine a9a numitei 9coale pozitiviste<br />
din Francia ... Pozitivismul cel adevarat nu poate respinge direct<br />
sau indirect nici pe unul din elementele constitutive ale Universului ...<br />
A nega spiritul sub simplul cuvant ca nu se demonstra prin fizica,<br />
este o procedura tot a9a de nelegitima ea 9i negarea materiei sub simplul<br />
cuvant ca nu se demonstra prin metafizica ... Doctrina pozitivii,<br />
dupa cum ni place not& a o concepe, probeaza materia prin experiment,<br />
probeaza spiritul prin rationament, 0 probeaza prin experiment fi prin<br />
rafionament ceea ce este materie fi spirit totodAtii, deoarece fiecare taram<br />
pur sau mixt poseda in parte ate o procedura conforma propriei sale<br />
naturi. Medicul carele ar examina ochii prin steotoscop 9i pieptul prin<br />
oftalmoscop, ar fi un curios medic. Filozoful carele studiaza spiritul<br />
pe o cale materiala qi inchide materia In criteriuI raIiunii, este un ciudat<br />
filozof... Un pozitivism bazat pe istorie trebue sa fie materialist,<br />
spiritualist fi deist totodati i.. . Spiritul 9i Divinitatea nu numai ca predomnesc<br />
In istoria propriu zisa, dar ele transpira chiar in antropologie,<br />
cea mai materialista din toate oiintele care se ocupa cu studiul naturei<br />
umane ... * (Materia, spiritul fi divinitatea. Pozitivism istoric, 4 Columna<br />
lui Traian *, IV, -nr. 8, 1 Iunie 1873, p. 144.) Asemenea afirmatii, din<br />
partea unui istoric far% nicio sirnpatie pentru creoinism, 9i In special
Change language