SCRIERI bITE - upload.wikimedia....

INTRODUCERE LVII
9i limba straina, din care traduce. Pentru a fi ziarist sau, cum se zice,
publicist, Romtmul nu are zor de nimic, nici chiar de gramatica! Tot ce-i
trebue sunt ochi, sau urechi, urechi cu cat mai mari cu atat mai bine, 91
o capaVana in intelesul material al cuvintului, adica un organ comun tuturor
animalelor, 9i in interiorul caruia se opereaza, inteun mod confuz,
oarecari asocialiuni de idei. A 9ti sa scrii, nu stria; dar nu e de prima
necesitate: ziaristul roman prefers a dicta, din data ce-931 poate procura
un secretar, iar pentru a dicta ajunge a avea o gura.
*Dar aceste avantagii nu sunt singure 9i nu Bunt cele principale.
*Pe cand autorul unei opere originale vorbe9te nurnai in propriul sau
nume; pe &and traducatorul vorbe9te numai in numele unui autor strain;
publicistul, chiar eel mai de pe urma, declama totdeauna in numele Ifirii
intregi, zicandu-se a fi expresia cea mai complecta a na/iunii. i sa observa/i
bine, ea nimeni nu-1 poate desminii in aceasta privinVa, afara numai
de un alt publicist; cfici nimeni altul nu poseda mandatul de reprezentant
ai tuturor acelora ce nici nu-1 cunosc, nici nu 1-au vfizut, nici n'au
vorbit cu dansul, nici n'a auzit poate de numele lui!
*Alt avantagiu nu mai pucin preten/ios este privilegiul ce au ziari9ii
români de a schimba pe toata ziva ceea ce se nume9te principii. A fi 7iarist,
este a fi acela9i om in cursul unei singure zile; caci cuvantul ziar
se trage din cuvantul zi. Din data lush* ce a trecut o noapte la mijloc,
ziaristul schimba faIa: ceea ce ieri a fost alb, devine negru; da se preface
in nu, marele Cuza se transform& In tiranul Cuza, ilustrul Cogalniceanu
se transfigureaza In tradatorul Cogalniceanu... 0 noapte la mijloc, nu
mai mult !
Cateodata publicistul stigmatizeaza, In termeni fulgeratori, demoralizarea
-carii, corumiunea funclionarilor, abuzuirle administraIiunii, etc.,
etc.... Cetindu-1, ai crede ca vorbe9te un Caton, ca auzi pe un Socrat,
ca vezi pe un Brutu. Desamage9te-te! Ziaristul nostru el insu9i e innoroiat
in viIiuri, e scaldat In corupciune, e innecat in abuzuri! Ce vrel.i! !litre
drepturile, cuprinse In calitatea de publicist, se numara 9i acela de a cere
ca allii sa fie buni, far& ca sa fim buni noi in9ine.
Ap dara, jurnalistul, numai jurnalistul, se bucura in Romania de
prerogativul de a nu 9ti nimic, de a vorbi verzi 9i uscate in numele Orli,
de a nu avea principii, sau mai bine, de a le avea prea multe; 9i, in fine,
de a predica moralitatea de pe Insali tribuna imoralitaIii! Acesta e tipul
publicistului roman. Sunt excepliuni, dar exceptiunile nu aunt reguli; 9i
chiar excepOunile, ate ne intampin& aci, nu ni se par a fi destul de sigure.
Se intampla, bunaoara, ate un jurnalist moral, dar ce foks ! el nu 9tie
carte. Se intampla, pe de alta parte, ate un jurnalist me9ter de a seri, dar
far& cea mai mica autoritate morala. Se mai intampla ate un jurnalist
cu principii nestramutate, dar vai! acele principii aunt nestramutate numai