SCRIERI bITE - upload.wikimedia....

NOTE El VARIANTS 469
p. 282, r. 242. Tdrgu-i rupt, pacea-i lava, mai lipsefte alddmapil.
0 belie asa zicand juridica, prin care se incheiau toate tocmelile la Romani.
Cuvantul e ungurese, insemnand 4\ bine-euvantare s, dar noi 11 gasith deja In
crisoavele romanesti din secolul XV. [Nota aceasta lipseste In ed. III, IV. Ed.].
5 p. 285, r. 2. Pe seirdcimea o crucd, pe cei cu caftan ti rade.
Asa desclie o cronica greeeasea pe Voda Stefan Tomsa, atat de maltratat
in letopiseol eel aristocratic al lui Miron Costin: t Stefan, don= bun si incelept,
cum aratara faptele 1n urma, bun mai ales pentru saraci, dar aspru
okra', boeri, pentruca acestia erau nedrepji ctr sfiracime ; Stefan tns 9tiu
to sa-i uinblnzeasc i sa-i faci miei, taind din ei, averile
15-
20
25
SO
lulndu-k
si desolându-le casele: saracii Mareau pe imparatul Christos, ert nu mai erau
suparaj1 tle nimenea ...*. Vezi Papiu, Tesaur de monumentel t. i p. 338.
Cf. cronioa saseasca a lui Peter Banfi, In Trauschenfels, op. laud.; p. 264,-
Tot aceasta linie de purtare linurii in politica- lor interioara Petru Rares,
Iosimael-Cumplit si Aron--Voda. [Nota aceasp, suprimata In ed. HI, IV. Ed.]:
p. '288, r. 4. Mdica-ta, In haine negre; din morytuint pdyia spre mine.
A se cerni este un euvant slavont care Insemneaza a se Imbrfica lo negru ;
cu toate astea,-etrabunii,nostri au luat dela Slavi numai expresid, iar nu si
obiceijul, eare este curat Itii, cohsacrat prin 1nsui dreptul roman :. t qui
luget, abstinere debet ab OW. veste *. Vezi J. Paul, Sentent., lib. I, tit. 21,
§14. [Nota suprimata in ed. III, IV. Ed.].
p. 289, r. Z. Poporul da jos p'aceia -pe cari poporul i-a pus.. .
Cum ca la Romani rea existat nicialata aid mficar umbra asa numitului
I
clrept divin *, dovada cchiar Stefan cel Mare, desi cucerise tronul cu
sabia hi mana i desi era fiu de domn, totusi a fost silit sä convoace adunarea
poporului si i-a intrebat pe toii, este cu voia tuturora sa le fie domn?*
Vezi Urechie, Letopis., p. 118. Mai multe alte probe, care nu pot avea aci
locul lor, au fost desvoltate in Cursul public de dreptul constitujional al
Romanilor, pe care 11 Iinusem in sala Ateneului Roman ln Septembrie-
Novembre 1866.
p. 294, r. 7. Eu, foltuzul ot Suceava, cu cei doi-spre-zeci pdrgari...
Despre soltuzi, pargari i -toata organizqiunea vechilor municipalitäji
romane, vezi In a mea Archivit istonica, t. 1., part. I, darea de seamä, p. VH--c
VIII. Despre obiceiul de a oferi principelui la intrare In domnie struguri
55 i grau, cata Heidenstein, op. cit., p. 318.