SCRIERI bITE - upload.wikimedia....

NOTE tg VARIANTE 465
Letopis., t. 1, p. 176, 182 etc Engel, Geschichte der Moldau, p. 192, 202,
etc., $incai si
p. 204, r. 8. Insufi Domnul cu rapine pleacd Iruntea /a pagdn....
Botero, Rdazibni universali, Venezia, 1600, t. 2, p. 120: I Vaivodi di
e Moldavia, di Valachia, e di Transilvania, si mantengono ne' loro principati
t a viva forza di presenti, e si mutano ogni giorno quei di Valachia e di
Moldavia, perchè si danno a quel che pii offerisce, e per poter mantener
t quel che si e offerto, consumano i popoli ...b.
p. 205, r. 7. Toate aceste principii ale haiduciei romthie din secolid XVI,
to vezi-le in baladele na.cionale despre Codrean, Grue Grozovan, Mihu, i chiar
balada mai moderna despre Bujor, In Alexandri, Balade, t. I, p. 16, 31, etc.;
t. 2, p. 41, 97, etc. [Nota aceastai numai In ed. IL Ed.].
15
p. 216, dupa r. 10. In ed. II acesi vers este:
Stdnd in calea ler,
Pdanaful codrilor.
Numai in ed. 11, Hasdeu are urmatoarea nota:
Deja d. Alexandri observa, pa pauna,u1 codrilor e
deriva dela Pan,
divinitatea silvestra a Romanilor. Justificarea acestei opiniuni, vezi-o In
Dionys. Halle., lib. I, § 31 (ed. Kiessling):
20 inSyxcu B di WT8 TO Paoadav zdo,'Afloptyfvcov, naesilippeig (1)a&og., 'Awn
16g palm, andyovoc, &Tie path Top ii2aas7J9lov seal oustelg, vat atkelv ths tar knowelan,
zaa `Pwpalos dcuaóran, (bolas; 'cal Vick yeectleopatv.
25
p. 216, r. 26. Forma acestei balade aparline autorului ; idea Insi e luata
din -numeroasele poesii nalionale despre pduna,cii codrilor, din care unele
s'au publicat de D. Alexandri. [In ed. III-1V, aota aceasta lipse§te].
n
85
p. 217, r. 6. La Romanii rimitivi insuqi resbelul fusese dinteuntaiu o
lupta intre doi, de unde i cuvantul duellum, din care mai tarziu s'a format
bellum : 4 duellum id postea bellum * zice Varro, de lingua lat., VII, 49.
Aceasta institulie se conserva la Romani sub feluritele forme de lupta va-
niceasca, mocaneasca, dreapta, etc.; despre care vorbesc baladele popo-
Jere. Insit duelul modern, bazat pe a§a numitul a punt de onoare *, si supus
regulelor precise In privinta armelor, marturilor, nobleIei i altele, este de
origina pura germank i pfitrunse la Romani din Moldova prin intermedia
Poloniei, unde In secolul XVI aceasta t lupti rieznleasca I luase n4te propoqiuni
irnense. Vezi Lelewel, Pojedynki w Polszcze, Poznan 1856, p. 12.
[Note aceasta, numai in ed. H. Ed.].
30