SCRIERI bITE - upload.wikimedia....

114TRODLICEItE xioux
contemplatie. Cu toate acestea, gestul spiritual, dominant al secolului
XIX romanesc, este un gest al Renapterii: creatii pe mari modèle,
planuri gigantice, conptiinta demniatii umane, mesianism romanese.
t Dumnezeu era cu noi 0.
Aceasta nerabdare a crecgiei caracterizeaza pe toti marii romani
din secolul XIX: Balcescu, He liade Radulescu, Hasdeu, Eminescu.
Chiar Mihai Eminescu, atat de zgarcit cu paginile sale publicate
pe care critica ni-1 da de exemplu pentru extrema lui conptiinciozitate
este un nerabdator al creatiei. Zece mii de pagini manuscrise nu
cuprind numai munca lui de pantier, variantele i lefuirea versurior
sale geniale; cuprind nenumarate nuvele, piese de teatru, pagmi de
filozolie; folklor, incercari de economie po1itic i istorie, pana _pi planul
unor gramatici coraparate. Astfel se pregatea cel mai concentrat scriitor
roman al veacului! Cand se va face o morfologie culturala a sec. XIX
romanese, se va vedea cat e de aproape Eminescu de Heliade Radulescu,
Balcescu i Hasdeu i cat e de aeparte de Maioreaou i a Junimea
0. Cu Eminescu fncepe totu0 o polaritate funesta culturii romanepti:
carturarii i oamenii politiei sunt pentru sau contra Europei.
Inainte de Eminescu la Heliade Radulescu pi, mai ales, la Hasdeu
cultura romaneasca se situa altfel fat-a de Europa. Avea curajul sa se
apeze fa-ta in fa-ta, fn report de egalitate. Nu copiam Europa, nici nu
o respingeam ci ne rnasuram cu ea. Hasdeu, marele nationalist,
nu are niciun sentiment de inferioritate fata de Europa. In articolele
sale politice, compare adesea Romania cu Italia. Nu avea sentimentul
ca participa la o cultura mica, meschina sau modesta (apa cum credea,
bunaoara, Maiorescu i Caragiale). De aceia gasim la Balcescu, Heliade
Radulescu i Hasdeu cea mai bun'a atitudine spiritualfi pi politica fata
de Europa pe care o poate avea Romania moderna. Dela Eminescu
fncoace, ne zbatem ridicul inteo lupta sterila: ne acuzam unii pe aIii
crt suntem reactionari* a
sau 4 occidentalizati*, a 4 mirosim a opined *
sau ea s maimutarim Parisul ea i cand asta ar fi problema culturii
romanepti. Am aratat fn alta parte pi de mai multe ori ca asemenea
diseutii (pro sau contra Europei) n'au niciun rost i ca cele mai
rondinefti genii creiatoare (un Cantemir, un Hasdeu, un Emincseu,
un Iorga) s'au realizat tocmai prin asimilarea uneia sau a mai multor