SCRIERI bITE - upload.wikimedia....

'128 SCRIERI LITERA.RE, MORALE SVPOLITICE
el reveni pEn de... stiinVä? ba de colb! Universitatea, in care ar
fi studiat, si gradul lui academic, erau pentru toli o chestie tot atk
de obscurfi ca patria si opera lui Omer. Se oie numai, ca'n acea misterioasa
universitate licenIiaiii in litere sunt scutiTi de a sti greceste
5 §1 lkineste, de unde studinlii au fiedus cumca ea nu se all& in Europa,
ci doara undeva in Africa, bungoarà la Marocco. Se oie,
zicea un burs calamburist, ca la Marocco oamenii se ingrijesc mai
mult de picioare, deck de capete: de aceea ne vin de acolo marochinuri
bune 0 licenlia/i nici de o treabii. La discursul de deschidere
lo toIi ascultatorii au dormit. La a doua lecIie eran prezinV numai patru
auzitori. StudinIii mei stiu mai mult deck mine, a gAndit Vladimir
in Ondul sau; dar ce-mi pasa! nu vie macar nici unul: salariul
merge inainte! Totusi, liceniiatul nostru avea ambiTia de a se face
cunoscut lumii cu orice preI. Dup4 mai multe razgandiri, el a gbh
15 o cale sigurii pentru a ajunge la nemurire, si ca literat, si ca patriot.
Intr'o foaie periodica a inceput a apfirea un sir de foiletoane si de
scrisori, in cari Vladimir vorbea despre tot ce stia: adicA, vorbea
despre nemica. Dup'a aceea, el scoase la lumina o ckime nemarginitri
de cfirli elementare mici, prescurtate de pe carTile elementare mari,
20 fácute de alIii. In fine, el a cutezat chiar a deschide un jurnal literar,
in care traducea, ca scrieri originale, articolele Enciclopediei moderne
sau ceva asemenea, preskind ici-colo cke un cuvânt propriu. In asa
chip, tori acei, ce stiau ei mai pulin deck Vladimir, il slaveau ca pe
un spirit superior. Pe de altà parte, iroul nostru s'a declarat spriji-
25 nitor aprins al nenoroc4ilor. Din data ce un Oran beat isi strica degetul,
sau o actrip Para' talent se pretindea stramblitacita, Vladimir
facea o loterie, alerga prin arg cu bilete, striga, Tipa, rklica sant in
picioare. Ce mare patriot! ziceau acei ce-1 vedeau cutrierand orasul
pe ploaie, pe jos, fara cortel si ffira calo0. Acuma el sedea pe o ca-
.3 0 napea, gonind cu maim dela sine fumul, ce se lalea in odaie din cauza
numeroaselor ligari: Vladimir nu fuma din moralitate ; el chiar Meuse
intr'o vreme o lunga leclie, spre a dovecli c'd intrebuinTarea tiutiunului
este contra scolii clasice si caracterizealä depergondajul romanticilor.
In afacerea care m'a atras dela bal-mascat la Tucia, ajutorul
5 lui Vladimir imi era destul de trebuincios. Liceiniatul dela Marocco