Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
SCRIITOPII ROMANI MODERNI<br />
BOGDAN PETRICEICU - 11 ASDE U<br />
<strong>SCRIERI</strong> <strong>bITE</strong><br />
MORALE<br />
siPOLITICE<br />
EDITIE CRITICA CU NOTE<br />
$1<br />
VARIANTE DE<br />
MIRCEA ELIADE<br />
TOMUL I<br />
'9, la i"--.7:-71-7-FrIM-717t E A r 1.1 ITV<br />
..RTA = ET,LE ,C R 0
BOGDAN PETRICEICU-HASDEU<br />
<strong>SCRIERI</strong><br />
LITERARE, MORALE SI<br />
POLITICE<br />
TOMUL I
S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PE<br />
HARTIE VIDALON VARGATA, DOUIZECI<br />
51 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN<br />
COMERT, NUMEROTATE DELA I LA 25.
BOGDAN PETRICEICU-HASDEU<br />
<strong>SCRIERI</strong><br />
LITERARE, MORALE<br />
POLITICE<br />
TOMUL I<br />
EDITIE CRITICA CU NOTE SI VARIANTS<br />
de<br />
MIRCEA ELIADE<br />
Cu trel plunge afaril din text<br />
BUCURESTI<br />
FIJNDATIA PENTRU<br />
39,<br />
_LITERATURA<br />
Eulevardul Llicar<br />
SI ARTA<br />
Catargi,<br />
REGELE<br />
39<br />
CAROL II<br />
1937
,<br />
, T<br />
Ct. q 74<br />
.<br />
BOGDAN PETRIGEICU-IIASDLU<br />
Portret in uleiu, de Mirea. Colectia Academici Humane<br />
:<br />
:
PREFATA<br />
Cdnd, in toamna anului 1933, d: profesor Aleccandru Rosetti, directorul<br />
Fundatiei pentru Literaturd fi Artei 4 Regele Carol I I >>, ne-a cerut<br />
sei pregeitim o edilie criticd din scrierile literare alese ale lui Bogdan<br />
Petriceicu-Hasdeu, noi eram destul de inainta# in cercetdrile preliminare<br />
a.supra unei eventuale tipeiriri a operelor complete ale lui Hasdeu.<br />
De multi ani, profesorul Nae Ionescu se gdndea la editarea operelor<br />
complete ale genialului fi necunoscutului- Hasdeu f i ne Enseircinase pe<br />
noi cu pregeitirea planului acestei uriafe intreprinderi. Edilia operelor<br />
complete ar fi trebuit sei cuprindei cam 20 de volume mari, in care absolut<br />
toate scrierile lui Hasdeu, publicate f i inedite, ar fi lost tipdrite in ordine<br />
cronologicei, dupei modelul ediliei Goethe dela Weimar. Un an de cerceteiri<br />
preliminare ne-a convins cei o asemenea monumentalei edilie nu<br />
este gnat' posibilei pentru motivele pe care le vom areita mai la vale -<br />
f i, mai ales, nu este oportunei, inainte de a face accesibild marelui public<br />
meicar o parte din opera literar'd f i morald a lui Hasdeu. Cu alte cuvinte,<br />
Inainte de toate era urgentd clescoperirea lui Hasdeu de cdtre publicul<br />
rorndnesc ; era necesarei restaurarea acestui uluitor scriitor in istoria<br />
literaturii rorneinefti f i integrarea lui, in locul pe care il meritei, in istoria<br />
vielii civile, morale f i profetice a veacului XIX romilnesc. 0 ediçie a<br />
operelor complete, distribuitei pe cel putin 20 de ani, ar fi int4rziat restaurarea<br />
lui Hasdeu in cultura romdnemicei. Pe de altei parte, o asemenea<br />
ediçie cuprinzda absolut toate scrierile lui Hasdeu afa dar f i cele<br />
fapte, opt mii de pagini gtiintif ice ar fi fost oarecum inaccesibilei marelui<br />
public f i ar fi ingreuiat asimilarea acestui genial scriitor, care a<br />
1 dcut tot ce i-a lost posibil in timpul §i mai ales spre sfdrfitul vielii sale<br />
I
VI<br />
PREFATI<br />
ca sd rdnuind un izolat f i un 4 neEnteles n. Ceea ce Poi= noi, En primul<br />
rand, era th se vadd Intregul acestei opera uriage, En aparentd haoticii<br />
fi desordonata ; set se ia cunoctinta: directa de poetul, romancierul, eseistul,<br />
moralistul i criticul Hasdeu ; s'd fie descoperit gdnditorul politic, profetul,<br />
filosoful istoriei pe care o soarta turbure l-a tinut treizeci de ani<br />
In intuneric. Numai dupd ce Hasdeu Pa 4reintra En circulatie n, va fi<br />
citit fi gustat ne puteam gdndi la editia monumentald a operelor sale.<br />
De aceea am prinzit cu bucurie propunerea d-lui profesor Alexandru<br />
Rosetti de a pregdti o culegere critith din scrierile literare gi morale ale<br />
lui Hasdeu. In ceea ce ne privegte, n'am renuntat la hotarirea ediiei<br />
operelor complete. Chiar &la puterile noastre nu ne vor ajunge s'o ducem<br />
pad la capdt, nu desperdm de soarta acestei < Opere complete # ; did<br />
ceea ce a fost mai greu liniile de orientare, bibliografia, gantierul *<br />
a fost taut prin editia de fag. Cdnd am Enceput noi lucrul prin<br />
1932, gi Ewa mai Enainte, pe vremea studentiei Hasdeu nu era numai<br />
un 4 necunoscut * i un autor compromis, dar era Enainte de toate un<br />
autor inaccesibil prin lipsa unei informatii temeinice gi complete asupra<br />
operei sale. Existau, firegte, cateva broguri scrise despre gi in junal lui<br />
Hasdeu dar niciuna din ele nu acoperea toata Entinderea operei sale.<br />
Nu e greu de triples cauza acestei aproape generale desinteresdri fag<br />
de opera lui Hasdeu. In primul rand, intinderea ei coplegegte (cam 12.000<br />
pagini in-quarto mic) ; En al doilea rand, vastitatea gtiintei ci varietatea<br />
domeniilor strabdtute de mintea aceasta geniald c neastdmpa'ratä sperie<br />
chiar pe cel mai rabdAtor gi mai bine informat critic ; in sldrgit, scrierile<br />
liii Hasdeu sunt risipite prin numeroase colectii de reviste qi ziare, fi<br />
neexistand o bund bibliografie a lor, cerceteitorul le descoperd dug& multd<br />
trudi. c uneori numai din intamplare. Toate acestea la care se adaoga'<br />
lipsa de interes, Find mai deundzi, facet de secolul XIX romanesc, cu<br />
singura exceptie a lui Eminescu au contribuit la Ennecarea operei lui<br />
Hasdeu ci poleirea numelui this cu un mit de .rinci parale. Se gtia despre<br />
Hasdeu ca a lost 4 genial *, a a lost pdrintele luliei, a era < spiritist #<br />
fi i se spunea e magul dela Cdmpina n.<br />
Operei paste gi robuste ii luase<br />
locul o falsei aureola de vizionar i, uneori, gloria cdtorva glume c<br />
bururi.calam
PREFATA VII<br />
In asemenea condifii de lucru, totul trebuia fdcut dela Enceput. Trebuia<br />
sd-fi faci singur drumul, sii-fi creezi singur uneltele. Cdfiva ani<br />
i-am cheltuit numai cu construirea tc gantierului t acestei edifii, gantier<br />
care va sluji la ridicarea *Operei complete* de mai tdrziu. Mdrturisim<br />
aceasta lungd fi anevoioasd named nu pentru a ne mdndri cu ea, ci<br />
pentru ca cercetatorii cari vor veni dupd noi, cunoscdnd condifille in care<br />
am lost nevoifi set lucrdm, sa nu fie prea aspri fag de eventualele lipsuri<br />
sau sceideri ale edifiei de fall<br />
Avdnd necontenit En minte construcfia meirealei a *Operei complete 6,<br />
am ridicat gantierul pe o Entindere mult mai mare dealt aratei aceste doud<br />
tomuri de fala. Gdndul nostru era ca, o data cu publicarea acestor doud<br />
volume de texte, sei apard un volum de extrase (un Fragmentarium<br />
distribuit En diferite rubrici), un volum de bibliografie f i note critice,<br />
fi<br />
un volum introductiv, cuprinzdnd tnonografia noastr d: Hasdeu 0<br />
contemporanii E.g. Doi ani dupa ce am Enceput lucrul efectiv, am fast<br />
silifi ad restrdngem edifia la proporfiile ei actuale. Vieafa nu ne gagaduia<br />
sei ne dedicchn exclusiv acestei munci, care, dacd n'a lost exceptionald,<br />
a fost En orice caz lungd, spinoasd gi, uneori, desndajduitei. Pe<br />
de altd parte, ne-am dat seama cd atdt timp cdt nu ne sunt accesibile toate<br />
manuscrisele lui Hasdeu gi Entreaga sa corespondengi cu Iulia, o monografie<br />
asupra lui Hasdeu 0 contemporanii sfii e prematura. D. luliu<br />
Dragomirescu, En grija cdruia au fost lasate manuscrisele lui Hasdeu,<br />
a publicat numai ceiteva scrisori din aceastd, se spune, exceplional de<br />
bogatd corespondengi Entre peirinte gi filed, scrisori lard de care, ne-am<br />
convins, nu poate fi scrisd vieafa lui Hasdeu. Pdnd cdnd d. luliu Dragomirescu<br />
nu se va hotart sei editeze aceastd corespondengi sau sd o pund<br />
la dispozifia cercetatorilor, nu vom cunoafte o serie de amelnunte personale<br />
f i, mai ales, opiniile pe care le avea Hasdeu despre contemporanii<br />
sdi. Am amdnat deci aceasta monografie, pentru pregatirea cdreia<br />
am strdns materiale timp de doi ani mulfumindu-ne sei publicliin un<br />
Curriculum vitae f i o Introducere, En care expunem pe scurt aspectele<br />
mai importante ale operei lui Hasdeu. Tot din cauza zelului cu care d.<br />
Iuliu Dragomirescu apard memoria lui Hasdeu, n'am putut folosi, la<br />
Intocmirea edifiei de PO, decdt trei din cele case mape de manuscrise<br />
depuse la Academia Romdnii. Din motive pe care nu le cunoaftem,<br />
Is
VIII<br />
PREFATI<br />
d. Iuliu Dragomirescu a interzis Bibliotecii Academiei Romdne,<br />
printr'o notificare trimisd prin porteirei, accesul celor fase mape cu<br />
manuscrise, pe care tot d-sa le depusese in depozit provizoriu cu<br />
cdliva ani .mai inainte. Notificarea fiind compusei in termeni precifi,<br />
Direcjia Bibliotecii Academiei Romdne ne-a interzis i noud consultarea<br />
celorlalte mape. Dacd aceastd ediçie apare lard nictun facsimil<br />
dupd manuscrisele lui Hasdeu fi fa'rci un fragment dintr'o<br />
lucrare ineditei din 1859 despre e Coloniile Romane din Dacia * vina<br />
este, fdrd indoialei, a noastre ; caci nu ne-am greibit sei ham fotografii<br />
fi copii inainte de notificarea trimisd prin portdrei. Din fericire, d-na<br />
E. Dvoicenko a putut transcrie in linifte pregosul jurnal din tinerele<br />
al lui Hasdeu, precuin i fragmente literare scrim En limba rusei texte<br />
pe care le-a tradus i le-a publicat intr'o lucrare recentd, de mare folos<br />
pentru noi: Inceputurile literare ale lui B. P. Hasdeu (Funda;ia pentru<br />
Literaturd i Arta 4 Regele Carol I I *, 1936).<br />
La alegerea materialului acestei editii am finut seama, in pritnul<br />
rdnd, de valoarea fi semnificaga literard a textelor. De aceea am publicat<br />
aproape trei sferturi din opera poeticd a lui Hasdeu ; micul roman Ducluca<br />
Mamuca in cele cloud redaqiuni ; Rizvan i Vidra cu toate variantele ;<br />
lungul i, din nefericire, neterminatul pamflet Mi§carea Literelor in<br />
E0; mai multe foiletoane, cronici fi articole cu preocupdri literare. Am<br />
publicat variantele la Poezii i Razvan i Vidra pentru a pune in lumina'<br />
preocupdrile de adevdrat 0 artist * ale lui Hasdeu, vefnic nemultumit de<br />
forma operelor sale, refdcdnd fi perfectiondnd neincetat forme fi versiuni<br />
vechi. Cei cari vor infrunta truda de a urmetri variantele textului lui<br />
Rtizvan ti<br />
Vidra vor infelege ce lunget fi sigurd muncd de laborator a<br />
cheltuit Hasdeu pentru deseivdrfirea sa poeticd.<br />
Am incercat, apoi, set' areiteim eleganfa i originalitatea eseistului *<br />
Hasdeu, sd reimprospdteim imaginea lui Hasdeu om de culturd, sei-i<br />
lurnineim vastitatea profetismului seiu nalional publicdnd texte pu;in<br />
cunoscute, unele din ele (cl. ex. Filozofia portretului lui Tepe) editate<br />
intr'un numeir restrdns de exemplare gi epuizate chiar din anul aparigei<br />
(1864). Cea dintdi versiune a MicuIei, publicatei in 1863, n'a fost<br />
nictodatei tipeiritet in volum ; nu ne indoim inset cci ea va ajuta
PREFATA. Ix<br />
De o deosebitei insemnlitate ni se pare a fi activitatea ziaristicd a lui<br />
Hasdeu. Am ales un num& restrdns de articole politice restrdns, fatd<br />
cle numdrul enorm al scrierilor sale ziaristice dar suntem siguri cd<br />
ele sunt suficiente pentru a-I putea compara cu Eminescu. Aceeffi intelegere<br />
uluitoare a realizeirilor noastre istorice, acelagi sigur instinct de<br />
orientare in politica externei, acela.yi nationalism intransigent, aceeagi<br />
claritate in expunere, elegantd fi conciziune. Hasdeu venea pe lcingd toate<br />
acestea cu nelirnitata sa informatie istoricei, juridicd f i economicei. Hasdeu<br />
a lost singurul din generatia lui care a crezut intr'o misiune istoricd a<br />
rorndnismului gi a demonstrat axele gi eficienta acestei rnisiuni.<br />
N'arn publicat, dintre scrierile care intrau in. rubricele editiei noastre,<br />
Ion Vodd cel Cumplit gi Sic Cogito, tocmai pentrucei ele sunt, impreund<br />
cu Rázvan si Vidra, singurele cdrti ale lui Hasdeu care circuld f i se<br />
gdsesc permanent in librdrii. Am vat cu tot dinadinsul sd ardtdm celelalte<br />
aspecte ale operei lui Hasdeu, care erau ori necunoscute, ori depreciate.<br />
Textele au lost publicate conform ortografiei Academiei Romcine.<br />
Hasdeu Ensuiyi f i-a schimbat de atdtea ori ortografia, incdt nu ne puteam<br />
opri la alt criteriu obiectiv. Am pdstrat inset grafia acelor cuvinte ceirora<br />
le corespundea un particularism fonetic: oara, voace, rfizas, Oriinte,<br />
Francia, etc. La Addenda gi Note si Variante, am pdstrat, acolo uncle<br />
se specified, forma sum pentru sunt. In general, modificeirile de ortografie<br />
sunt notate la locurile respective, in Note si Variante gi Addenda.<br />
In pamfletul Mi9carea Literelor din Esi am pdstrat forma, literard,<br />
monastire, aga cum scria pe atunci, 1862-64, Hasdeu. In Räzvan,<br />
conform editiei ultime pe care a ingrijit-o Hasdeu, am pus forma corectd,<br />
mandstire. Acolo unde un cuvcint lipsegte, e pus de noi in paranteze drepte.<br />
Cdnd un cuvdnt se geisegte intr.' o forrnd ininteligibilei, am pus forma corecta<br />
fi, intre parenteze, forma lui Hasdeu: poziIiune [puseciune].<br />
*<br />
4 4<br />
Se cuvine sd multumim, fi pe aceastei cale, profesorului fi sldtuitorului<br />
nostru, Nae Ionescu, prin grija cdruia am putut lucra un an incheiat<br />
la aceasta editie. Munca noastrd ni s'ar fi pdrut fi mai grea fard<br />
incurajarea f i ajutorul profesorului Nae Ionescu. De asemenea, trebue
X<br />
PREFATA<br />
sa mulpmesc d-lor D. iccndru, asistent universitar, gi S. Mazilu, licenflat<br />
in filosolie, cari au transcris parte din articolele politice ; d-rei<br />
Angela Busuioceanu, care a verificat unele indicalii bibliografice ; d-lor<br />
Dan Smcintdnescu, Alex. Iordan f i C. Belgia, funclionari ai Bibliotecii<br />
Academiei Romdne, cari n'au obosit alutdnclu-mei in decurs de patru<br />
ani ; d-lui profesor N. Ionescu, lost director al Liceului 03 Matei Basarab*,<br />
care mi-a tmprumutat din bogata sa bibliotecei exemplarul Micutei<br />
gi numeroase coleclii de ziare vechi. Nu pot incheia aceasta Prefata farli<br />
a mulmmi Erica' o data d-lui profesor J. Byck, care a citit in intregime<br />
corecturile acestei edigi, ajukindu-ma sci rezolt) multe dificultegi, verificdnd<br />
textul lui Frazvan §i. Vidra f i ingrifindu-se sei nu se strecoare<br />
gregelile de tipar pe care ochii mei nu le mai puteau vedea. D. profesor<br />
Alexandru Rosetti, directorul Editurii Fundaliei pentru Literatura f i<br />
Arta u Regele Carol II *, a purtat ediliei de Ala atcita dragoste, incdt<br />
nicio mulcumire nu poate fi deajuns.<br />
Mai 1937.<br />
MIRCEA ELIADE
CURRICULUM VITAE<br />
1838. 26 Februarie. Naoerea lui Tadeu Patriceicu-Hasdeu in<br />
comuna Cristineoi, judeIul Hotin, Basarabia. Actul de naqtere al lui<br />
Hasdeu a fost publicat in traducere romaneasca de Calinic Istrati,<br />
Prin satul Hiijdailor (4 Junimea Literara*, Cernauti, 1925, Nr. 5-7)<br />
0 de d-na Ecaterina Dvoicenco, Inceputurile literare ale lui B. P.<br />
Hasdeu (Bucureoi, 1936), p. 17-18. Liviu Marian, Data fi locul nafterii<br />
lui B. P. Hasdeu (4 Junimea Literal% 0, 1928, nr. 1-3) 0 Bogdan<br />
Petriceicu Hasdeu. Schip biografia fi bibliografica (Bucureoi, 1928),<br />
p. 3, a fost printre cei dintai cercetatori ai lui Hasdeu care au stabilit<br />
adevarata data de naoere. Z. C. Arbure, Basarabia En secolul XIX<br />
(BucureOi, 1899), p. 752 0 urm., fixase data de 16 Februarie 1838.<br />
Iuliu Dragomirescu, Ideile fi faptele lui Bogdan Petriceicu Hasdeu<br />
(Bucureoi, 1913), p. 16, 0 alIii, accepta, gre0t, data de 16 Februarie<br />
1836. In articolul Comemorarea lui Bogdan Petriceicu Hasdeu (0 Trihuna<br />
Basarabiei*, 30 Martie 1936), d. Iuliu Dragomirescu staruie<br />
asupra acestei date: 0 La 1.6 Septembrie (?) 1936 s'au implinit o suta<br />
de ani de la naoerea lui Hasdeu*. In articolul Opera postumei a lui<br />
Hasdeu (a Tribuna Basarabiei*, 27 Aprilie), se indreapta eroarea de<br />
tipar: 16 Februarie 1836.<br />
Despre genealogia lui Hasdeu, cf. Iuliu Dragomirescu, Ideile fi<br />
faptele, p. 6-15; L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 3-4; E.<br />
Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 18-20. Despre stramoqul Nicolaie<br />
Hasdeu, 4 apârator al Vienei la 1.683*, Hasdeu publica in Columna<br />
lui Traian, 1883, p. 366-368, un document pastrat de unchiul sail<br />
Boleslav, din care reiese ajutorul dat de cdtre Nicolaie, nepotul ex-principelui<br />
moldovean tefan Petriceicu, la apararea Vienei, Wand parte
XII CURRICULUM VITAE<br />
din armata regelui polon loan Sobieski. Cf. scrisoarea lui Alexandru<br />
Hasdeu catre Bogdan, publicata in traducere romaneasca de I. Dragomirescu,<br />
Ideile fi, faptele, p. 41-42. Cf. Teodor Ba lan, Noi documente<br />
privitoare la familia Hdideu (analele Dobrogei*, VII, p. 11.5<br />
132. Spica genealogica a lui Hasdeu). Despre Tadeu, tatal lui Alexandru<br />
Hasdeu, cf. ban Pelivan, Tadeu Ivanovici Hdjddu (e Viela<br />
Basarabiei *, I, nr. 3, p. 55-58); T. S. Bulat, 0 scrisoare dela Tadeu<br />
Hdiclau (ibid., nf. 2, p. 55-56); P. P. Panaitescu, Tadeu Hazdeu.<br />
scriitor, poet fi traducdtor, etc. (studiu scris in limba polona, pub heat<br />
in Pamielnik Literacki, Var9ovia, 1929 ; cf. Revista Istoricd, XI, p.<br />
318-321). Despre Alexandru Hasdeu, in afara de noticele mai<br />
vechi, vezi acum In urma L. Marian, Alexandra Hasdeu f i<br />
Academia Rorndnii (eMernoriile Segiunii Literare *, Academia Romana,<br />
1932), E. Dvoicenco, Alexandra Hasdeu f i literatura romand.<br />
populard (eRevista Istorica *, XXII, nr. 1.-3, 1.936). Cf. amintirile<br />
§i opiniile lui Hasdeu asupra parintelui sail, in Chevalerie (Oeuvres<br />
pasthumes de Julie Hasdeu, Paris, 1890), p. 259 §i urm. 0 biografie<br />
a lui Alexandru, scrisa de Iosif Vulcan (6 Panteonul Roman *), a fost<br />
republicata de Hasdeu in Columna lui Traian, II, nr. 16 (78), 19 Aprilie<br />
1871, ca prefaca la nuvela 6 Domnia Arnautului *. Opere de Mexandru<br />
Hasdeu, in romane§te: Domnia Arndutului (ed. L. Marian, 1930) ; Un<br />
filozol rnistic (ed. Majewski, Bucurqti, 1930). Despre bunica sa, Valeria,<br />
cf. Sic cogito (ed. 4 Biblioteca pentru toci *), p. 353 0 urm.<br />
1838-1850. Copilaria in 6 fosta Polonie, Podolie §i Volinie * (Dvoicenco,<br />
Inceputurile literare, p. 19).<br />
1848. Moare la Camenila (Podolia) mama lui Bogdan, nascuta<br />
Elisaveta Dauc§.<br />
1850. 4 A. Hasdeu se stabileqte cu toata familia sa in Basarabia,<br />
unde fiii sai, Tadeu §i Nicolae, devin elevii liceului regional din Chi-<br />
§ivau * (Dvoicenco, op. laud., p. 20).<br />
1852 (?). Se inscrie ca student la Universitatea din Harkov. Cf.<br />
Iuliu Dragomirescu, Ideile f i laptele, p. 23-25 ; Dvoicenco, Inceputurile<br />
literare, p. 21-27 ; L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 4-5 ; L. Marian,<br />
B. P. Hasdeu f i Rusia (Chi§inau, 1925), p. 9. Lista lucrarilor, in ruse§te<br />
0 frai4uze9te, ramase in manuscris: Iuliu Dragomirescu, Ideile
CURRICULUM VITAE XIII<br />
fi faptele, p. 25. Prima incercare poetica a lui Hasdeu, oda scrisli in<br />
ruse9te pentru land Nicolaie I (Dvoicenco, p. 32 9i 51).<br />
1852. e Pe la sfar9itu1 anului 1852 am facut cuncoinTa cu d-na<br />
Lazareva, vaduva polilaiului din Chi9inau... Am intillnit la ea pe<br />
d-ra Alina Merjeewski, o fata de vreo 17 ani, nu bogata, dar inze-<br />
Oran cu o inteligenla deosebitá qi de o frumusete rail... Copil de 16<br />
ani eram sigur, cautam sa ma conving ca Alina ma iube9te !, .. *<br />
Din e Jurnalul intim *, trad. Dvoicenco, Inceputurile literare, p. 195).<br />
1853. 4 Disperat de tradarea Alinei, m'am hotarit sfi-mi Inabu9<br />
pasiunea, despailindu-ma de ea, iar singurul mijloc pentru aceasta<br />
era intrarea in serviciul militar * (ibidem, p. 198). Alexanclru Hasdeu<br />
refuza la Inceput. e Pousse a tout, cum se zice, de Impotrivirea tatalui<br />
Meu, m'am hotarit sa ma sinucid. Secretarul tatalui meu, F. G. Vigura,<br />
avea un pistol incarcat. Pandind momentul, and el era la tata, ocupat<br />
cu hartiile, am intrat In camera lui, am luat pistolul de pe perete 9i,<br />
vfirind Ieava in gura, am tras ... Se vede ca Providenlei ii datorez<br />
vieaTa: faptul ea arma nu luase foe m'a salvat... Cugetlind, nu mi-am<br />
permis A. mai incerc o data vointa Celui de Sus: m'am hotarit sit a9tept*<br />
(Jurnal, prima redaclie ; Dvoicenco, op. laud., p. 198, nota).<br />
1853. 29 &lie. Se adreseaza 4 vràjitorului Panaioti Usturoiu, bulgar<br />
de origine *, care traia 4 in livezile din imprejurimile Chiqinaului<br />
*, IntrebAndu-1 e daca voiu intra curand in serviciul militar *.<br />
e Niciodata nu voiu uita pe omul acela slab, cu fruntea inalta 9i ochii<br />
adancili In cap. A luat in maini carcile 9i a inceput sa-mi ghiceasca.<br />
Ian cuvintele lui (29 Iulie 1853): 4 Tu vrei sa intri in serviciul militar<br />
; tatal tau nu-li da voie ; el face bine ; in curând va veni vremea<br />
ta. Tu e9ti condus de iubire, dar ea e fara rezultate: aceea pe care<br />
o iube9ti, in curfind se va casatori cu rivalul tau. In curand ai sa te<br />
faci osta9, 9i norocul te va insoIi. Soarta ta depinde de 3 expedi/ii,<br />
care te vor ridica foarte mult in opinia oamenilor, 9i in tinereIe Inca<br />
vei ajunge la cele mai inalte onoruri* (Jurnal, p. 198-199).<br />
' 1854. 22 Maiu; pleaca din Chi9inau, einsotit de tata, mama vitrega<br />
(a doua solie, Tumanova), bunica (Valeria) 9i de fratele meu Nicolaie.<br />
spre Dubopri, granita Basarabiei, ca sfili ajunga regimentul<br />
in care fusese primit (Jurnal p. 193). Drumul dela Dubo9ari la
XIV CURRICULUM -VITAE<br />
Mirgorod, unde se afla 4 statul major al diviziei de rezerva a cavaleriei<br />
ware # (ibidem, p. 201 0 urm.).<br />
Aventuri galante, p. 205-206: u Agafila Zorici, compatrioata mea,<br />
moldoveancri, care mi-a lasat o dulce amintire. E o fah' de 27 ani,<br />
daca nu mai mult, dar, cu toat'a viirsta, ce tân'ara pare, ce atraclie<br />
respirä frumuselea ei! Am petrecut la ea, cu Nazimov, o singura searfi,<br />
0 aceste cfiteva are au produs asupra mea o adânea impresie!* u Ziva<br />
mi-o petreceam, de obiceiu, jucand biliard cu Cleopin 0 cu b6trtmul<br />
Split, sau facând curte incânt'atoarei Sonicica, servitoarea d-nei Split;<br />
care 0 ea ins60 nu e urla * (p. 206).<br />
Plecarea din Mirgorod la Noua Odesa, Jurnal, p. 207 0 urm. VieaTa<br />
la Noua Odesa, p. 215 0 urm.<br />
1854 5 Iunie. Prima scrisoare dela parintele sau, anunfandu-1 cri:<br />
0 Ministerul de rilzboiu prin aspunsul sau din 16 Mai, nr. 7798 ciltre<br />
guvernatorul de rkboiu mi-a fdcut cunoscut a eu trebuie s6 te inscriu<br />
la rezerva 0 apoi transferarea ta in armata activä va depinde de<br />
succesele tale in studiul tuturor parcilor serviciului militar * (Jurnal,<br />
p. 222).<br />
12 Iunie. A treia scrisoare deIa Alexandru Hasdeu: o Nu läsa 0<br />
ocupaIiile literare. Cite§te, citqte mult; de asemenea, scrie mult ; dar<br />
chibzuiqte, prelucreaz 5. ceea ce scrii; cultivA-te mai departe singur,<br />
pentru care Invaca neaparat limba germana * (Jurnal, p. 223).<br />
28 Iunie. A patra scrisoare: 0 Serie 0 bunicai Valeria, ca s'aii trimith<br />
neapArat pentru echipament 75 ruble argint ; scrie-i, ch eu deja<br />
si-am trimis atAta, dar mai trebuie tot pe-atat. i eu i-am scris ap.<br />
Ce-i de fácut? Am minlit pentru ca sa-Ii maresc punga to.* (hand,<br />
p. 223-24).<br />
5 Septembrie. Ordin urgent de plecare spre Nicolaev.<br />
u Mi-e indiferent, eapitane*, i-am aspuns eu cu sAnge rece: R ce<br />
are s'a se In-ample, de aceea nu scapi: se vede cii mi-e scris A ramtin<br />
In cadre. Dvs. §tiIi a sunt fatalist! * (Jurnal, p. 226).<br />
La Nicolaev. u Cearta cu Meyendorf 0 provocarea la duel* (Jurnal,<br />
p. 228). Cf. V. Cosmovici, Amintiri din tinerepa lui B. P. Hasdeu,<br />
povestite de el Ins*, 1852-1857 (0 Sàm'anatorul*, 25 Noemvrie 1907,<br />
p. 984-989); L. Marian, B. P. Hasdeu f i Rusia, p. 10.
CURRICULUM VITAE XV<br />
Despre aventurile sale la Harkov Iuliu Dragomirescu, Idei le iii<br />
faptele, p. 23 (4 inaltul personaj turc )9, p. 24 (# calea9ca trasa de cei<br />
opt ovrei o).<br />
Alte amintiri militare, Fragmente autobiografice, Dvoicenco, op. cit.,<br />
p. 246 0 urm.<br />
In anii 1854-563 compune in ruse9te poezii lirice, fragmente dramatice,<br />
0-9i scrie jurnalul.<br />
1857. Hasdeu trece Prutul. 4 Ce prive9te pe fiul meu, care in prezent<br />
este foarte bolnav 1), am onoarea a raporta: a) nu %in minte &And<br />
anume, dar in vremea general-guvernatorului Ilinschii, dansul a primit<br />
un permis, cu care kneazul Muruzi, Kammerjunkerul Inaltei Curp,<br />
l-a adus la Ia0 0 acolo 1-a prezentat fostului Caimacam al Moldovei,<br />
kneazul Vogorides, care 1-a numit judecator la Cahul 0 (din scrisoarea<br />
lui Alexandru Hasdeu catre guvernatorul Basarabiei, trimisa in 27<br />
Iulie 1867, publicata in traducere de Liviu Marian, Alexandru Hasdeu<br />
f i Academia Rometnd, p. 31). Cf. L. Marian, Cdnd gi cum a trecut B. P.<br />
Hasdeu Prutul, (u Adevarul Literal. o, 19 Decembrie 1926). Iuliu Dragomirescu,<br />
Ideile 0 faptele (p. 26), da anul 1856 ca data a trecerii Prutului.<br />
Prin tratatul dela Paris (30 Martie 1856), judetul Cahulrevenise<br />
Moldovei, a9a ca Hasdeu renuata la supu9enia ruseasca. *Ceva mai<br />
mult: el lua papportul muscalesc 0 11 trimise sta9iat la Consulat,<br />
declarand a ar vrea sa faca tot apt toli Românii clin Basarabia. Pentru<br />
acest fapt, guvernul moscovit 11 osfindi chiar, in lipsa, la exil in<br />
Siberia, desmo9tenindu-1 de drepturile ereditare asupra averii Orinte9ti<br />
0 asupra averii unchiului eau care n'avea urmapi, in total vrco<br />
30.000 galbeni* (Iuliu Dragomirescu, Ideile gi faptele, p. 27, trimite<br />
la Sentinella R=44 Vineri 30 Septembrie 1866. Este vorba de articolul<br />
lui Hasdeu intitulat: Rdspuns la articolul d-lui Boleac, apärut<br />
in Trompetta Carpa;ilor din 24 Septembrie 1866 0 In care, la p. 64,<br />
coloana 7, 19i face autobiografia ca sali dovedeasca lipsa lui de 4rusofilie*).<br />
9 Alexandru Hasdeu invoca acest motiv ea IA poatk obgine un pagaport de<br />
trecere ftn Principate, dela guvernatorul Basarabiei, general-maior gi .cavaler<br />
Platon Alexandrovici Antonovici.
XVI<br />
CURRICULUM VITAE<br />
In cursul acestui an ii schimba numele din Tadeu, in Bogdan.<br />
Se spune ca < de vreo patrusprezece ori s'au incercat Muscalii sa puna<br />
miina pe dânsul, fara insa a ajunge la scop * (Iuliu Dragomirescu,<br />
ibidem, p. 27, citand pe Gr. Popp, Conspept asupra literaturii romdne<br />
qi literaglor, ed. II, 1876, p. 249).<br />
Domnul Hasdeu, când au venit in Iaqi in 187, sub titlul de prin-<br />
ciul Petriceico Hasdeuf trasasa la hanul lui Evangheli din dosul Mitropoliei.<br />
De aice calauzit de cele patru volunie de Uricariu, s'au indreptat<br />
catre mine. Dupa putinIa mea 1-am imbraloqat, ba 1-am Imprumutat<br />
9i cu 25 galbeni, spre putea urni nevoile ce le avea la hanu...<br />
(Theodor Codrescu, prefaIa la vol. XIII din Uricariu, p. III, citat<br />
de Barbu Lazareanu, Umorul lui Hasdeu, p. 24).<br />
La Ia9i, indura mizerie (B. Lazareanu, op. laud., p. 26, citând<br />
Familia, 4 Aprilie 1868 ; Gr. Popp, Conspept).<br />
1858. < Prin adresa Nr. 2379 din 8 Martie 1858, i se inmâneaza<br />
opisul nr. 80 al prinlului Niculaie Conachi Vogoride, prin care e numit<br />
judecator la Cahul (Iuliu Dragomirescu, op. cit., p. 27). Repede destituit<br />
de catre chiar oamenii lui Vogoride, pentruca refuza sa devina<br />
unealta lui politica. (Mai tfirziu, la Bucure9ti, va ataca vehement pe<br />
Vogoride.)<br />
Revine la Chi9inau, cu pa9aport moldovenesc, eliberat pe numele<br />
4<br />
4<br />
Comisului Bogdan Petriceicu-Hasdeu )> (L. Marian, Cdnd gi cum a<br />
trecut B. P. Hasdea Prutul).<br />
Noenwrie 1858, apare revista Romania. u Revista se tiparea in tipografia<br />
lui Adolf Bermann cu caractere semicirilice. Au aparut din ea<br />
numai 4 numere la 18 9i 25/XI 9i la 2 9i 9/XII 1858 # (L. Marian, Acti-<br />
vitatea publicisticd a lui B. P. Hasdeu, Chi9inau, 1932, P. 4). Revista<br />
era mai mult istorico-filologica i scrisa in intregime de Hasdeu (ibidem).<br />
1859. Continua Romania, cu urmatorul titlu: Romania. Revista<br />
ebdomadard sub redapciuné d-lui.Bogdan Petriceiko-Hcifeldu.. S'au tiparit<br />
4 numere (dela 1-26 Ianuarie 1859). Cf. L. Marian, Activitatea publicisticd,<br />
p. 4.<br />
23 Septembrie 1859, daruie9te Bibliotecii Scoalelor din Ia9i vreo<br />
4000 de volume. Adresa din 28 Septembrie, primita din partea lui<br />
Dm. Alexandresco, Departamentulu de Culturi i Instrumiune publica<br />
i<br />
reprodusa de Iuliu Dragomirescu, Ideile gi faptele, p. 28.
CURRICULUM VITAE XVII<br />
Apare Foaea de storid roman& Sub redapciune lui Bogdan Petriceico-Haiddu,<br />
cu caractere semicirilice.<br />
8 Octombrie 1859. Adresa prin care i se ffiglidugte e catedra de<br />
istorie, geografie §i statistic& la §coala real& din Ia0 #, cu incepete dela<br />
I. Ianuarie 1860. o far pentru restul anului curent veli primi o remunerare<br />
de 2000 (dourt mii lei) *. Cf. Iuliu Dragomirescu, op. cit., p.<br />
28-29.<br />
(L. Predescu, Un articol inedit al lui B. P. Hasdeu, Moldova<br />
Literarb III, p. 13 14. Reproduce articolul .Despre organizarea fi<br />
completarea bibliotecii naciunali, seris de Hasdeu in 3 Decembrie 1859;<br />
din manuscrisele Bibliotecii Universit4ii din Ia§i. Despre un alt<br />
manuscris dela Ia§i, cam din aceea0 epoch', E. Dvoicenco, Un studiu<br />
necunoscut al lui llasdeu despre traducerea ceirfii .De Imitafone<br />
Christb> ln 1647, #Revista Istorick XVIII, 1932, p. 315-329).<br />
1860. 18 Ianuarie ; i se comunic& ordonanIa de numire (ibidem,<br />
p. 28). o ...Fostul Domnitor Cuza I-a numit profesor de istorie 9i<br />
statistic& la liceul din Ia§i qi custode la biblioteca nalional& b (serisoarea<br />
lui Alexandru Hasdeu catre guvernatorul Basarabiei, L. Marian,<br />
Alexandra Hasdeu f i Academia Romdnd, p. 31).<br />
MartieIulie, redacteaz& Foitia de istoria f i literatura. Redesa de<br />
Bogdanu Petriceicu Hasdau, profesoriu de istoria la Scoala reala centrala,<br />
bibliotecariul zcoalelor Moldovei.<br />
In cursul aceluia0 an, revine la ChiOnau pentru a cumpfira crtrIi.<br />
Consulatul rus din Principate intervine pentru extradarea lui Hasdeu,<br />
care afl& un ocrotitor in partidul nalional (L. Marian, Cdnd )ci cum a<br />
trecut B. P. Hasdeu Prutul).<br />
Pierde posturile sale, prin 0 intrigi )) (I. Dragomirescu, op. cit. p. 32).<br />
1861. Colaborgri la revistele iepne (cf. .Bibliografia).<br />
IulieSeptembrie. Misiunea In Polonia, unde a fost trimis impreun&<br />
cu Panaiteanu. Cf. Ateneul Romdn, IulieAugust, p. 143,<br />
publicfind fragmente din ziarul polon Czas; Inliu Dragomirescu, op.<br />
cit., p. 32-33. Amänunte despre aceast& cal&torie, in studiul Luca<br />
Stroici. Fragment din # Cdlatoriile in pdr;ile Galitiei * (
XVIII CURRICULUM VITAE<br />
Traie§te anevoios ; infiin/eaza un 4 Institut privat de educa/iune *<br />
pentru elevi (L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 8).<br />
1862. 22 Ianuarie: ii recapath postul de profesor colegial superior<br />
0 de bibliotecar al Universita/ii, retribuit cu o mie de lei pe luna.<br />
Adresa Ministerului, Julia Dragomirescu, op. cit., p. 33, nota 3.<br />
Scoate la Ia0 revista Din Moldova. Dela tomul II, revista po arta<br />
numele de Lumina.<br />
Intr tn corespondenn cu secretarul-arhivar K. W. Rasp dela<br />
4 magistratul* (primaria municipiului) din Lemberg, capitala Gali/iei,<br />
dela care primwe cOpii i extrase de documente, privitoare la istoria<br />
Romanilor *<br />
(L. Marian, Bogdan Petriceicu Hasdeu, p. 8).<br />
18 Aprilie: scrisoarea Comitetului de Inspec/iune a §coalelor din<br />
Romania de dincoace de Milcov, prin care i se atrage aten/ia asupra<br />
4 frivolita/ilor * din nuvela Duduca Mamuca, publican de Hasdeu in<br />
a Lumina * (reprodusa de Barbu Lfizareanu, Umorul lui Hasdeu, p. 9).<br />
20 Mai: prin depep Ministerului Cultelor i Instrugiunii PuMice<br />
cu nr. 14.845, Hasdeu este destituit din postul de profesor de istorie<br />
(Anuariul Gimnasiului i Internatului din Iasii pe anul scolasticu<br />
1862-1863 publicatu de Directorul T. L. Maiorescu ; citat de Barbu<br />
Lazareanu, Umorul lui Hasdeu, p. 7).<br />
3-4 Iunie: desbaterile procesului de presa, urmat de achitarea<br />
lui Hasdeu. (Apararea lui Hasdeu, Lumina, III, nr. 17, p. 65-74;<br />
reprodusa in edi/ia noastra, vol. I, p. 329-337; of. Barbu Lazareanu,<br />
op. laud., p. 13-20).<br />
1863. Numit de Cuza membru in Comisiunea mo0ilor manastire0i.<br />
4 Ca magistrat in drept el a fost transferat cu decretul aceluia0<br />
Domnitor la Bucure0i in calitate de membru al Comisiunii mo-<br />
Oilor manastire9ti, care f§i terminase acum lucrriIe, iar dupa aceea<br />
a fost numit director al Arhivelor na/ionale i pre9edinte al Ateneului<br />
roman* (scrisoarea lui Alexandru Hasdeu catre Guvernatorul Basarabiei,<br />
L. Marian, Alexandru Hasdeu i Academia Romdrul, p. 31-32).<br />
V. Alecsandri intervenise pe langa A. Odobescu, pe atunci ministru<br />
al Cultelor i Instruqiunii, ca sa-1 numeasca pe Hasdeu membru in<br />
comisia istoricA. Adresa din 8 August, semnata de Odobescu, publican<br />
fragmentar in articolul d-lui Iuliu Dragomirescu Ha§deu la Bucurefti<br />
Tribuna Basarabiei*, 30 Martie 1936).
CURRICULUM VITAE XIX<br />
3 Noenwrie 1863, apare la Bucure§ti revista saptamanala satirica,<br />
Aghiug.<br />
Colaborari la reviste streine, 1862-1864 (cf. Bibliografia). In<br />
cursul acestui an, pierde poqtul de membru al comisiei istorice.<br />
1864. 28 Februarie, apare cea dintai bropra a lui Hasdeu r Luca<br />
Stroici, pdrintele filologiei romdne (a de vanzare la toate librarifie 0 la<br />
administraTiunea Buciumului; anuffc din Buciumul, 12 Martie stil<br />
nou). Bropra este tiparirea aparte a unor foiletoane din 4 Buciumul *;<br />
aceea0 litera, acela0 format de pagina, etc.<br />
14 Martie, apare Filosofia portretului lui repef (tot la 4 Buciumuh ;<br />
retiparirea foiletoanelor).<br />
Martie. Fundeaza u impreuna cu refugiatul patriot bulgar 0 dupaan<br />
al Turcilor 0 Grecilor, istorieul G. S. Rakowsky, ziarul politic Viitorul,<br />
scris in romane§te 0 bulgarqte, in care pleda pentru identitatea de<br />
tendin/i 0 coordonarea de acliune a ambelor na-Puni contra dupnanilor<br />
comuni* (L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 9).<br />
Inceputul lui Aprilie, apare in volum Micto (anunIata in Aghiutii,<br />
nr. 22, 9 Aprilie).<br />
17 Mai, inceteaza Aghiugi, suprimata din ordinul ministrului<br />
Cogalniceanu.<br />
Mai. In nr. 25 din Aghiugi (7 Mai) urmatorul anunI: 4 D. B. P.<br />
Haideu propune colaborqiunea sa ea istoric la orificare foaie romana,<br />
ffind vederat ca o ap colaboraiiune curat 9tiinlifica nu implica de<br />
loc simpatie sau solidaritate politica, ci numai simplu va da autorului<br />
mijloace de a lucra 0 de a scoate la lumina un foarte mare numar<br />
de descoperiri de cea mai mare importanIa pentru istoria romana *.<br />
August. Ministerul InstrucIiunii insarcineaza pe Hasdeu a editeze Archipa<br />
Istoricei (cf. Buciumul, nr. 265, 4/16 August 1864, publica a prospectul<br />
pe baza caruia a primit d. Hajdeu postul ce i s'a . incredinlat ))).<br />
4 Am fost ministeriabil in 1864, and voda-Cuza improprietarise<br />
pe Ifirani 9i desproprietarise pe Greci * (din I-a Scrisoare cdtre d. Niculaie<br />
Ionescu, 4 Columna lui Traian *, II, nr. 1, 7 Ianuarie 1871).<br />
1865. 27 Februarie. ConferinIa la Ateneul Roman despre Talmud<br />
ca profesiune de credinla a judaismului (Buletinul Instrucgunii Publice,<br />
I, p. 152).
XX CURRICULUM VITAE<br />
4 Aprilie. ConferinIa la Ateneu despre istoria roman& 0 istoricii<br />
romani (ibidem, p. 152).<br />
21 Aprilie, Conferinca la Ateneu, despre Filimon 9i Deparaleanu<br />
(ibidem).<br />
10 Iunie. Se cununa, in biserica Sf. Ilie Gorgani, cu Iulia Faliciu<br />
din Ro0a Abrudului, dintr'o familie de Mo li (0 nevastd romAncd, Bucure§ti,<br />
1903 ; cf. fragmentele reproduse hi edicia noastra vol. II, Note).<br />
20 August. Se suprima Archiya Istoricd din ordinul ministrului de<br />
InstrucIiune Pub lick C. A. Rosetti (Archiva Istoricd, vol. II, p. 176).<br />
Conferinla la Ateneu, despre Spatarul Milescu (cf. Traian, p. 135).<br />
5 Decembrie. Conferinia la Ateneu, 4 despre trei tipuri dramatice:<br />
Siloc, Gobseck 0 Moisi* (Buletinul Instructiunii Pub lice, I, p. 151).<br />
Compune, sub indemnul soliei sale, cele doua drame: Ravan i<br />
Domnita Ruxanda.<br />
Apar cele dintai bropri antisemite, cuprinzand textul conferin-<br />
/elor dela Ateneul Roman. Apare Ioan Vodd cel Cumplit.<br />
1866. 6 Februarie. Primul numar din revista umoristica i de pamflet<br />
politic, Satyrul.<br />
Dupa 11 Februarie, ia atitudine hotarita contra Principelui strein.<br />
Incidentele dela Ia0 (Aprilie 1866) II fac sa renurge la aceastà atitudine.<br />
MartieMai, scrisori dela Alexandru, publicate in traducere romaneasca<br />
de Iuliu Dragomirescu, op. cit., p. 43 0 urm.<br />
20 Aprilie. Petitia lui Hasdeu in Romilnul (p. 234), catre Ministrul<br />
InstrucOunii Pub lice, aratand ca Tipografia Statului nu-i lucreaza<br />
Archiva Istoricd. El ia leafa de redactor, dar nu poate tipari nimic.<br />
5 Iunie. Ultimul numar al Satyrului.<br />
Toamna 1866. Premiera la Teatrul Nalional, a dramei sale istorice<br />
Domnita Ruxanda, director fiind C. Demetriad, iar printre interpreIi:<br />
Costache Caragiale, Stefan Velescu, etc, (L. Marian, B. P. Hasdeu,<br />
p. 10).<br />
23 Octombrie. Discurs in sala Slatineanu ; # nu despre Evrei va fi<br />
vorba acum, ci despre boieri #. Publicat in Romilnul, 26 Octombrie.<br />
Republicat In Columna lui Traian, I, nr. 26, p. 3, 10 Iunie 1870.<br />
Octombrie. Incepe la Ateneul Roman cursul public despre istoria<br />
dreptului constitulional al Romanilor (Romdnul, 24 §i 25 Octomvrie
CURRICULUM VITAE XXI<br />
1866: 43 Mierctiri seara la orele 7%, in salonul Ateneului, d. Hajdeu<br />
va urma cursul sAu de istoria dreptului constitutional al Romdnilor.<br />
Biletele se vor gasi la intrare o jumfitate orà inainte *. AnunIul se<br />
repet5). Un fragment publicat, sub titlul Fraternitatea fi Unirea, In<br />
Buletinul Instructiunii Publice, Octomvrie 1866, p. 620-626.<br />
1867. 10 Februarie. Premiera dramei Razvan Vodd, la teatrul<br />
Bossel, de sub conducerea lui Pascaly (L. Marian, op. laud., p. 11-12).<br />
23 Martie. Incepe publicarea lui Rdzvan Voclei in ziarul Perseveeranta,<br />
condus de Alexandru Candiano. Ultimul foileton, 29 Iunie.<br />
8 Julie. Ziarul Sentinella Romand (an. IV, nr. 70) anunla aparijia<br />
volumului Mayan Voda.<br />
Vara anului 1867. CalAtorie in Transilvania, in deosebi prin MunIii<br />
Apuseni (Columna lui Traian, an. VIII, 1877, p. 184).<br />
In Comitetul Socieacii
XXII CURRICULUM VITAE<br />
24 Ianuarie. I se intrerupe discursul la Camera. In Romdnul din<br />
27 Ianuarie, Hasdeu reproduce pasajul corect, plangandu-se ca 0 Monitorul<br />
Oficial* i-a modificat ideile, stilul 0 gramatica.<br />
FebruarieMartie. Discuta la Camera legea organizarii armatei.<br />
Nu i se Ingaduie sa-0 exprime complet ideile. Scrie In Romdnul din<br />
3 0 6 Martie, articolul Armaiea generald. Rosetti opre0e urmarea.<br />
Hasdeu voteaza singur impotriva legii (Columna lui Traian, I, nr. 56,<br />
16 Noembrie 1870).<br />
30 Mai, e anunIata In 0 Romanul* Istoria tolerangi religioase,<br />
unde aparuse Intre 28 Ianuarie 0 28 Februarie.<br />
IunieAugust. Calatorie de studii In Serbia, Ungaria, Austria,<br />
Boemia, Bavaria, Franla. (Traian, I, nr. 6, p. 24). Cunowe pe Iosif<br />
Vulcan (L. Marian, B. P. Hasdeu, p. 13).<br />
Ales pre9edinte al SocietaIii 4 Romanismul*.<br />
Descopera la Biblioteca Nalionala din Paris 0 tin exemplar prescurtat<br />
al Basilicalelor In limba greaca, intrebuinTat In Romania pe la<br />
1400, cam sub domnia lui Mircea 0 Alexandru eel Bun*. (Din Prefata<br />
la ed. Indreptarea Legei ; cf. Columna, II, nr. 18 (80), 3 Mai 1871.)<br />
1869. 16 Aprilie. Apare ziarul Traian, de doua i trei ori pe saptamana.<br />
Calatorie in Serbia. Cauta manuscrise la manastirea Opova, Sirmia<br />
(Traian, nr. 14).<br />
August. Nealegerea lui Hasdeu la Academie (cf. Traian, nr. 44, 9<br />
August, p. 176).<br />
16 Octombrie. Scrisoarea din Traian, prin care renunla la postul<br />
de director, devenind simplu colaborator.<br />
2 Noembrie. Se na9te singurul lui copil, Iulia. Na9 este Ion C. Bratianu.<br />
15 Noembrie. Ales preqedinte al SocietaIii 0 Romanismul*. (Discursul,<br />
Traian, nr. 82, p. 330, 18 Noembrie.)<br />
1870. 1 Martie. Apare primul numar din Columna lui Traian, cu<br />
urmatoarea informaIie: 0 Traian a murit. A ramas Columna lui Traian...<br />
Columna lui Traian nu e Traian, dar direcliunea ambelor este<br />
aceea0., . *.<br />
Articole politica anti-dinastice.
CURRICULUM VITAE XXIII<br />
8 August. Arestarea lui Hasdeu, pentru 9 zile, banuit ca ar fi fost<br />
amestecat in complotul Candiano-Popescu (cf. Columna, 1.2 August ;<br />
Addenda, vol. II, editia noastra. Barbu Lazareanu, op. laud., p. 87<br />
§i urm..).<br />
August. Primul 4 ram4ag* impotriva Convorbirilor. (Texte reproduse<br />
in Barbu Lazareanu, op. laud., p. 96 §i. urm.)<br />
26 Septembrie. Discurs despre 4 Cosmopolitism 0 Nationalism* la<br />
Societatea * Românismul #. (Cf. Columna, I, nr. 50, 30 Septembrie).<br />
1871. 21 Mai. Urmatorul 4 Apel* este publicat in nr. 20 (82) din<br />
24 Mai 1871, al revistei Columna lui Traian:<br />
# Dupa patrusprezece luni de o dura viata, Columna lui Traian se<br />
vede inteun deficit de aproape 100 napoleoni, acoperiti din timp in<br />
timp prin imprumuturi, 0 anume 30 napoleoni datoriti la Banca d-lui<br />
Mehedinteanu, 48 -napoleoni luati cu girul d-lui Nicu Dimitriu 0 alti<br />
vreo 20 rama0 ca datorie la tipografie.<br />
Rugam pe toti amicii acestui ziar, care numai el n'a fost 0 nu<br />
este legat cu o click combatand fax% crutare in dreapta 0 'n stanga<br />
tot ce i se pare a fi contrariu Romanismului 0 Democratiei de a<br />
ne veni In ajutor prin abonamente 0 ofrande.<br />
Acest apel este gray 0 rece, ca 0 desperarea de a vedea Romania<br />
deschizanduli bratele numai bufonilor streini*.<br />
6 Iunie. Discurs la serbarea de pe campul Cotrocenilor organizata<br />
de Societatea 4 Romanismul* pentru comemorarea a 50 de ani dela<br />
revolutia lui Tudor Vladimirescu. (Cf. Columna, II, nr. 22).<br />
IulieAugust. Calatorie de studii in Serbia 0 Ungaria. Descopera<br />
in Serbia prima parte din Pravila lui Matei Basarab. Descopera Anonymus<br />
Lugoshiensis la 1 August, la Budapesta (cf. Columna lui Traian,<br />
II, nr. 30, p. 117). Bine primit de savantii unguri, (Familia, 1871,<br />
p. 369).<br />
13 Septembrie. Incepe A publice In Columna (II, nr. 34) vastul<br />
studiu: Vladislav Basarab. Vico politicd, sociald, militard, religioasd,<br />
juridicd, economicei fi literard a Romiinilor din Muntenia Entre anii<br />
1350-1380.<br />
11 Octombrie. Incepe propriu zis Istoria Criticd: Cartea I, Pámcintul<br />
fi poporul.<br />
II*
XXIV<br />
CURRICULUM VITAE<br />
22 Noembrie. Incepe al doilea paragraf: Nomenclatura.<br />
22 Decembrie. Intr'un articol semnat
CURRICULUM VITAE XXV<br />
Intru cat §tim noi, ideia unei asemeni societali o concepuse cu o<br />
generoasa expansiune d. Ion Bratianu in timpul ultimei sale petreceri<br />
in Bucure§ti; ea gasi insa o vie oposit.iune chiar din partea d-lui<br />
Hasdeu temandu-se ca orice specie de patronaj organisat, presupunand<br />
necesarmente un raport de indatorire i obligaIiune, ii va putea inlan-<br />
Tui mai mult sau mai pit/in deplina libertate a cugetarii, fara care<br />
piere sau lanceze9te veritatea istorica.<br />
Mai bine: sdrac f i curat, dupa expresiunea Romanului. In oripe<br />
cas, eu vai 0 cu chiu, va apare peste puIin a doua fascioara din Istoria<br />
Criticd a Romdnilor k<br />
Sfar§itul lui August. Apare a doua fascieula a Istoriei Critice.<br />
1 Decenwrie. Se anunfa in Colurnna apropiata aparilie 6 intr'o ediliune<br />
executata cu toata eleganla artei tipografice *, primul volum de<br />
poezii al lui Hasdeu. Poesie este aparut, probabil, In primele zile ale<br />
anului 1873.<br />
1873. Ianuarie. Apare fascicula III din Istoria Criticd.<br />
20 Ianuarie. Hasdeu afla
XXVI CURRICULUM VITAE<br />
3 Februarie. Printr'un decret, Domnitorul Carol ii decerneaza<br />
marea medalie de aur pentru g istoria nationala )).<br />
16 Februarie. Parlamentul voteaza un premiu 4 pentru continuarea<br />
Istoriei Critice a Romtinilor *.<br />
Mai. Apare fascicula a IV-a a Istoriei Critice, cu care se termina<br />
volumul I.<br />
1874. lanuarie. Prima fascicula din volumul H al Istoriei Critice.<br />
Vara. 4 0 excursiune gtiinlifica In Transilvania it, care dureaza<br />
trei luni, Din Columna, V, nr. 6, p. 125:<br />
4 Escursiunea mea In Transilvania avea trei linte: intai, de a intra<br />
Inteo legatura mai de aproape cu bärbaIii de gtiin-cA Sagi 0 Unguri;<br />
al doilea, de a cerceta bibliotecele sub raportul acelor publicqiuni pe<br />
care nu poate cineva sa 0 le procure in Bucuregti; al treilea gi mai<br />
pe sus de toate, de a utiliza avutele archive gi colegiuni de manuscripte<br />
de acolo, ramase Oa acum cu desavargire straine istoricilor<br />
nogtri.<br />
Relaliunile personale cu d. Dr. Teutsch, apoi cu dd. Bielz, Dr.<br />
Trauschenfels, Reissenberger, Seivert, Wenrich, In fine cu d. Caroli<br />
Szabo gi cu d. canonic Francisc Kovacs, cari toli se grabira cu o extrema<br />
amabiitate a-mi Inlesni investigaiiunile, au satisfacut pe deplin<br />
prima din acele trei Iinte.<br />
Ziarele .din Transilvania, atilt germane precurn gi cele maghiare,<br />
nu pu/in au concurs gi ele a-mi face mai war% strabaterea sub prafuitele<br />
bolte ale bibliotecelor gi archivelor, prezentand publicitalii<br />
scopul cAlAtoriei mele sub culorile cele mai simpatice... *.<br />
14 Octombrie. La ora 7 seara, (an localul Universita/ii... deschide<br />
la Facultatea de Litere, dupa invitalia Onor. Ministrului de Instruc-<br />
Iiune Publica cursul de Filologie ComparativA, imbraligand limbile<br />
sanskrita, zendick armeank elena, latina, albaneza, celtick germanick<br />
slavica gi limbile romanice, toate in raport cu limba romAna *<br />
(Columna, IV, nr. 7, p. 188).<br />
Decembrie. Hasdeu anunIA (Columna, V, nr. 9, p. 240) ca, primind<br />
cereri, va tipari eursul de Filologie comparativa, in volume de 400<br />
pagini anual. (c Cererile se primesc la ziarul &maul, la Socec 0 la<br />
autor )).
CURRICULUM VITAE XXVII<br />
Despre Hasdeu savant, cf. Prof. Budilowicz, Journal du Ministère<br />
de I' In.struction Public de Russie, 1874, Decembrie, p. 17 sq.<br />
1875. Apare a doua editie din Istoria Critica. Se preparà o traducere<br />
franceza, de care Frederic Dame.<br />
Titu Maiorescu suspend6 cursul de Filologie comparativa.<br />
Columna lui Traian apare hi acest an numai in trei fascicule.<br />
Despre Hasdeu, cf. Hugo Schuschardt, Litt. Centralblatt, 1875, nr. 12.<br />
1876. 17 Mai. E numit director al Arhivelor Statului, unde ramble<br />
pfind la 1 Aprilie 1900.<br />
31 Mai. Ministrul Instruc-punii Publice, Gh. Chip, reinfiinIeaz5.<br />
cursul de Filologie comparativa (cf. Columna, VII, p. 288; VIII, p.<br />
38-48).<br />
5 Iunie. Hasdeu i§i incepe cursul, 0-1 va urma # in toate Slimbetele,<br />
In sala amfiteatrului de Drept din Palatul UniversitaIii, seara<br />
intre orele 8-91A*. (Columna, VII, p. 288).<br />
Septembrie. Misiune tiinIifica la Cracovia, trimis de Ministerul<br />
Instrucliunii Publice. 4 Din cauza calatoriei sale la Cracovia, d. Hasdeu<br />
n'a luat parte la numarul de facä (Columna, VII, Septembrie). Dela<br />
numarul viitor, se va incepe publicarea prelioaselor resultate ale acestei<br />
caatorii, In care d. Hasdeu a tewit a descoperi toate documentele<br />
inedite, relative la istoria românä, din vechiul Archiv Regesc al<br />
Poloniei >>. Cunowe pe Wilhelm Schmidt, Baudouin de Courtenay,<br />
Ioan Urban Iarnik.<br />
Despre studiul Baudouin de Courtenay, cf. L. Leger, Revue critique<br />
d' histoire et de littérature, 1876, nr. 52, p. 410-411.<br />
1877. 13 Septembrie. Ales membru al Academiei Romilne, secIia<br />
filologica, prepdinte ffind Ion Ghica.<br />
Hugo Schuchardt scrie despre Columna in Zeitschrift far romanische<br />
Philologie (1 Bd., 2-3 Heft, p. 481-484).<br />
1878. Septembrie. Participa la al patrulea Congres Internalional<br />
al orientali9tilor, la FlorenIa, ca delegat al României (L. Marian, B.<br />
P. Hasdeu, p. 16).<br />
Apare in volum cel dintâi torn din Cuvente den beardni.<br />
N. Caix scrie in Giornale di filologia romana, 1878, t. I, p. 55-56,<br />
despre articolul (< Ghiuj * al lui Hasdeu. Prof. Budilowicz, In Journal
XXVIII<br />
CURRICULUM VITAE<br />
du Ministere de l' Instr. Publique de Russie, 1878, Februarie, p. 401-418,<br />
despre Hasdeu ca slavist. Cf. H. Meltzl, Zeitschr. f. vergl. Litteratur, 1878,<br />
nr. 6, p. 535, etc. E. Picot, La Republique Frangaise, 14 Juin 1878,<br />
nr. 2397, etc.<br />
1879. 3 Ianuarie. Se inaugureazA stagiunea teatralà din Bucurqti<br />
cu comedia In 2 acte, Trei crai dela reisdrit, apárutã sub numele Orthonerozia<br />
in Columna, 1872. 4 Arti9tii cari au creat rolurile principale<br />
au fost: Iulian, Panu, Balanescu, Mateescu 0 doamnele Froza Sarandi<br />
0 Romanescu. La a doua reprezentatie a comediei au asistat. Regele<br />
Carol 0 Regina Elisabeta * (L. Marian, op. laud., p. 16).<br />
Se alege pentru 7 ani secretar general al Academiei Romfine 0<br />
secretar al Sectiei Literare. (Despre Hasdeu la Academie, cf. Barbu<br />
Lazgreanu, Umorul lui Hasdeu, p. 111 §i urm. ; discursul de receptie,<br />
Anale, 1879-1880 ; cf. t. VII, 1885, sectia I, p. 163 ; 1885-1886,<br />
discursuri de receptie ; 1885-1886, seria II-a, t. VIII, sectia I, p.<br />
197, 203, 213 ; despre Etymologicum, cf. Anale, 1884-1885, t. VII,<br />
vol. I ; 1887-1888, t. X, vol. I. Desbateri, rapoarte, etc., Anale, 1895<br />
1896, t. XVIII, p. 402 ; t. XIX, 1896-1897, p. 321 ; t. XXIV, 1901<br />
1902, p. 62, etc.)<br />
1880. 10 Aprilie. Academia acordii premiul # I. Heliade-Rädulescu *<br />
de 5000 lei aur, pentru cele doug prime tomuri din Cuvente den<br />
Imitreini.<br />
Vara. Calgtorie §tiintifia la Londra, studiind manuscrisul Evangheliarului<br />
dela 1574, p5strat la British Museum. # In curs de trei saptAmâni,<br />
lucrfind zi dupa zi, dela 10 oare ante-meridiane pana la 5<br />
dupii. amiaza, in cea mai gigantica Bald de lectura din London, §i chiar<br />
din lume, eu am citit manuscriptul de dou6 ori §i am extras din el<br />
tot ce mi s'a parut a fi interesant sub raportul filologic, fie ca archaisme<br />
lexice, fie ca foneticA, fie ca forme gramaticale, ca sens, ca sintaxg,<br />
ca fraseologie * (cf. Columna, Ianuarie 1882, p. 49, 60).<br />
1881. # Hasdeu, admirator al lui Heliade 0 unul din initiatorii<br />
ridicarii unui monument pentru acesta, vorbe§te In 1881, cu ocazia<br />
desvelirii statuiei lui Heliade in fata Universitalii din Bucurwi #.<br />
(L. Marian, op. laud., p. 16); cf. L. Marian, Hasdeu f t Heliade, clunimea<br />
Literara, XVI, p. 253-259).
CURRICULUM VITAE XXIX<br />
So Oa i fiica se stabilesc la Paris, unde Iulia Ii continua studiile.<br />
Apare al treilea torn din Cuyente den beitrani.<br />
Preocuparile linguistice doming intreaga sa activitate.<br />
1882. Reapare Columna lui Traian (care Incetase In Decernvrie<br />
1877), cu alt format, i cu preocupaiiuni aproape exclusiv linguistice.<br />
Hasdeu incepe sa publice o serie de mici monografii linguistice, care<br />
vor fi reproduse anastatic in volumul Din istoria limbii ronuine (1883).<br />
Dela nr. 1, incepe editarea manuscrisului copiat la Londra.<br />
4 Februarie. Ales in unanimitate membru al 4 Societatii de linguistica<br />
din Paris *, fiind propus de savantii M. Bréal 0 Abel Bergaigne<br />
(Columna, Ianuarie (?) 1882, p. 64).<br />
13 Iu lie. I Trimis de Guvernul Roman la Paris, pentru a reprezenta<br />
Romania la desvelirea monumentului lui Jules Michelet. Hasdeu pronunta<br />
atunci un discurs entusiast, reprodus i comentat eu elogii de<br />
cele mai de seama ziare pariziene. Cu aceastä ocazie, el 10 viziteaza<br />
nevasta i fiica . *. (L. Marian, op. laud., p. 17). Ziarele pariziene<br />
sunt: Le Temps, Le Rappel, L' Intransigeant.<br />
Trece prin Italia. a Este curios ca primul document, pe care I-am<br />
scotocit in Arhivele din Genova, emana dela un stramo al meu... *<br />
(Columna, 1882, nr. 7-9, p. 478).<br />
1883. Se infiiineaza la Bucurqti 4<br />
Societatea Presei*. Hasdeu este<br />
ales preqedinte al comitetului.<br />
Aprilie. Candideaza la alegerile parlamentare dela Craiova. 0 Am<br />
linut in Craiova doua intruniri. La una au fost peste 1500 de oameni.<br />
To0 amicii mi-an spus ca discursul meu (improvizat, nu scris) a fost<br />
admirabil. In orice caz, am sguduit, am mipat inimele tuturor, astfel<br />
ca multi au plans cand le-am spus, intre altele, ca: 4 am pierdut Basarabia,<br />
dar am venit sa-mi caut un alt cuib in Iara Basarabilor *. (Fragment<br />
dintr'o scrisoare din 14/28 Aprilie, adresata 4 Dragelor mele<br />
fulii*,<br />
publicata de d. Iuliu Dragornirescu, in Tribuna Basarabiei,<br />
30 Martie 1936).<br />
Desele dureri de cap ale Lilichii ma nelini§tesc foarte mult. Ce<br />
sä fie?* (Post-scriptum la aceea0 scrisoare).<br />
Mai. Pentru 50 de voturi, Hasdeu equiaza in alegeri. 4 Am cazut,<br />
dar am cazut inteun mod atat de stralucit !neat s'au speriat chiar
XXX CURRICULUM VITAE<br />
dupnanii mei. De0 Chi/u nu putea sa ma susIina, de0 Stolojan m'a<br />
combatut cu inver§unare, de0 sosisem in Craiova abia cu o sapta-<br />
Tama inainte de alegeri, de0 adversarii mei au cheltuit mii de franci,<br />
pe &And eu n'am dat nimanui nici o para franta, totu0 am avut 247<br />
voturi, i mi-au lipsit numai 50 voturi pentru ca sa fiu proclamat<br />
deputat. Plecarea mea din Craiova a fost un adevarat marq triumfal.<br />
150 persoanc, floarea oraplui, In 40 birje au defilat dupa birja mea<br />
pang la gara prin Craiova intreaga, 0 la gara toasturi peste toasturi.<br />
Fiindca declarasem ea nu voi face politica militanta, ci numai de<br />
principii, chiar opozilia a fost cu mine... *. (Fragment dintr'o scrisoare<br />
din 3/15 Mai, publicata de d. Iuliu Dragomirescu, in Tribuna<br />
Basarabiei, 30 Martie 1936).<br />
Durerile de cap ale Li lieu/a ma ingrijesc grozav. Ele au o ware<br />
influenta i asupra miopiei. Sa nu lucreze peste meisurei; are destul<br />
timp In viitor k (Din aceea0 scrisoare).<br />
11 Iunie. La desvelirea monumentului lui Stefan cel Mare, la Ia9i,<br />
in prezenta Regelui Carol, roste9te i Hasdeu un discurs, in numele<br />
societaIilor profesoraIe oltene. Afirma ca < prin opera Regelui Carol<br />
a inceput sa se completeze opera marelui Stefan* (L. Marian, op.<br />
laud., p. 17-18).<br />
Vara. In drum spre Paris (cf. scrisoarea din 3/15 Mai) se opre;te<br />
t la Pesta mai multe zile pentru a trage o copie de pe o bung parte<br />
a manuscrisului*. (Columna, 1883, p. 406-407; e vorba de mss. Anonymus<br />
Lugoshiensis, pe care il descoperise la 1 August 1871).<br />
29 Decembrie. Hasdeu e ales membru al Academiei Imperiale de<br />
Stiinle din Petersburg. Diploma publicata de d. Iuliu Dragomirescu<br />
in Tribuna Basarabiei, 9 Februarie 1937.<br />
1884. 10 lanuarie. Hasdeu afla ca a fost ales membru al Academiei<br />
Ruse0i.<br />
*<br />
In vara anului 1884, Hasdeu face, din insarcinarea ministrului<br />
instrucIiei publice Gh. Chiu, o lunga calatorie de studii in strainatate,<br />
la Viena, München 0 in special Elvelia, uncle studiaza de aproape<br />
organizaIia coalelor. Despre organizarea i func-cionarea invalamantului<br />
elveian, Hasdeu inainteaza la inapoiere ministerului un lung 0<br />
documentat raport*. (L. Marian, op. laud., p. 18).<br />
1
CURRICULUM VITAE XXXI<br />
Noembrie. Ales deputat la Craiova, 4 Jurnalele au si publicat ea<br />
mi-am dat demisia dela Arhiva pentru a ramane deputat. E minciuna.<br />
De Arhiva nu ma las odata cu capul. Maine ma due la Camera, fac<br />
un discurs si-mi dau demisia din deputat. Daca Camera va refuza<br />
demisia, atunci raman i deputat si arhivist *. (Scrisoare din 2/14 Noem-<br />
vrie, publicata de d. Iuliu Dragomirescu, Tribuna Basarabiei, 30<br />
Martie 1936.)<br />
a<br />
Stolojanu a Impins pe Cogalniceanu sa conteste alegerea mea,<br />
sub euvfint Ca Directorul Arhivei, ca funclionar, nu poate fi deputat.<br />
Erau faia In Camera 120 deputa/i. Se scoala Cogalniceanu si zice:<br />
Contest pe d. Hasdeu, care trebuie sà fie invalidat. Dupa lege, o contestare<br />
numai atunci se poate lua In consideraciune, and o susin<br />
cel puIin 5 deputa/i. Presedintele Intreaba dar: Sunt 5 deputa0 cari<br />
sa suslina pe d. Cogalniceanu contra d-lui Hasdeu? Aclânca tacere.<br />
Intreba Inca o data. Aceeasi tacere. Intreba a treia oara. 0 voce raspunde:<br />
Nu este nimeni contra d-lui Hasdeu. Atunci pregedintele rosteste:<br />
Proclam pe d. Hasdeu deputat al Craiovei. Cogalniceanu a<br />
ramas ca un caraghios. Stolojanu devenise galben ca ceara. Toci deputatii<br />
ma felicitau. Tablou!* (Scrisoare din 18/30 Noembrie ; Tribuna<br />
Basarabiei, 30 Martie 1936).<br />
18 Decembrie. Iulia Ii scrie sa renunle la Arhive daca nu se poate<br />
altfel dar sa nu-si jigneasca alegatorii dandu-si demisia dela Camera.<br />
(Scrisoare in limba franceza, ea toate ale Iuliei, din 18 Decembrie,<br />
publicata in rribuna Basarabiei, 30 Martie 1936).<br />
1885. Lucreaza la redactarea primului volum din Etymologicum.<br />
1886. Apare primal volum din Magnum Etymologicurn.<br />
Moare, la Viena, unchiul sàu Boleslav, lasandu-i drept mostenire<br />
R c ea sornicul, doua -Ogarete, doua pecei, toate documentele familiei<br />
Hasdeu si mosia din Basarabia... *. (Dintr'o scrisoare a lui B. P.<br />
Hasdeu catre 6<br />
dragele sale Iulii *, publicata fragmentar de d. Iuliu<br />
Dragomirescu, Ideile i faptele, p. 10, nota 2).<br />
2 Octombrie. La Viena, prezinta la al 7-lea congres al orientaligtilor<br />
memorial: Sur les élements tures dans la langue roumaine.<br />
1887. Apare al doilea volum din Magnum Etymologicum.<br />
15 Decembrie. Apare primul numar din Refrista Noud.
XXXII CURRICULUM VITAE<br />
1888. 8 Ianuarie. Lunga scrisoare dela Iulia, analizand primul<br />
numfir al Revistei Noi. (Scrisoare publican de d. Iuliu Dragomirescu,<br />
in Tribuna Basarabiei, 9 Februarie 1937).<br />
R Mais je Buis assez sérieusement malade depuis quelques jours.<br />
Oui, je suis malade: tu ne t'en doutes pas, n'est-ce-pas ? Ma poitrine<br />
est oppressee et me fait tres mal, ainsi que mon dos ; je tousse d'une<br />
toux séche qui me déchire et me suffoque par moments. Je ne sors<br />
pas, je ne chante pas, je prends des sirops, je me fais teindre d'iode<br />
le dos et la poitrine, je me leve a 6 heures au lieu de me lever a 4 comme<br />
de coutume, et je ne m'en porte pas beaucoup mieux. C'est que le<br />
temps ici est deplorable. Apres un froid de 8 degres, une chaleur de<br />
5 a 7 degres et maintenant un degel assez froid avec un air imbibe<br />
d'humidité ; tant que cela durera, je ne puis guere espérer d'amelioration<br />
a mon état, qui est, je l'avoue, pénible. Mais bah ! tout passe<br />
a dix-huit ans, et le travail guerit de tout et tient lieu de sante... >>.<br />
(Fragment din scrisoarea Iuliei, 8 Ianuarie 1888)..<br />
Julia incepuse a aduna materialul pentru teza sa de doctorat la<br />
Sorbona: c Filozofia in literatura nescrisa a poporului roman, teodiceia,<br />
metafizica, logica, psihologia, etica #. (Ionescu-Gion, Revista<br />
Noud, I, p. 407). Fara indoiala, subiectul i-a fost sugerat de Hasdeu.<br />
Sunt exact preocuparile sale dintre 1875-1885.<br />
Lazar .a.ineanu, pe atunci doctorand in Litere la Paris, ii scrie<br />
o lunga scrisoare despre sanatatea Iuliei, dupà ce consultase pe d-rul<br />
Percheron, specialist in boli de piept. Ii spune sa grabeasca aducerea<br />
Iuliei in Iara. La aceasta scrisoare, Hasdeu ii raspunde astfel: (c Iubite<br />
amice, nu poli sa-ti inchipuigti mulIumirea pe care mi-a adus-o serisoarea<br />
d-tale, lini§tindu-ma tocmai atunci &and aveam mai multa<br />
trebuinIa de lini§te, caci nu primisem de mult nicio scrisoare dela<br />
familie. Ili sunt recunoscator mai cu seama pentruca ai intrebat pe<br />
insu0 d-rul Percheron, §i te rog s'à nu ma uiti §i pe viitor. Primit-ai<br />
Nr. 2 din Revista Noud? Amic devotat, Hasdeu *. (Scrisoare publicata<br />
de Luca Vornea, Lazdr .dineanu, Bucurqti, 1928, p. 21.)<br />
Primeivara. Hasdeu pleaca la Paris. Aduce pe Iulia la Montreux.<br />
Vara. Iulia la manastirea Agapia.<br />
17 Septembrie. Moartea Iuliei.
CURRICULUM VITAE<br />
XXX III<br />
15 Octombrie. Apar In Revista Nouli (an. I, nr. 10) 4 Quelques pasies<br />
tirees du recueil posthume de M-lle Julie B. P. Hasdeu*.<br />
15 Noembrie. Numarul din Revista Nola se deschide cu studiul<br />
lui Ionescu-Gion asupra Iuliei. Tot In acest numar, Popestea Crinului<br />
(p. 414-419) cea dintai scriere a lui Hasdeu dupa moartea Iuliei.<br />
1889. 15 Martie. Se tiparqte in Revista Noud cea dinthi poezie<br />
a lui Hasdeu compusa dupa moartea Iuliei, Afteptdnd.<br />
17 Septembrie. Serie poema La Casa de nebuni, un an dupa moartea<br />
Iuliei.<br />
Noembrie. Republicand in Revista Noud (nr. 10, p. 367-387)<br />
capitole din al doilea volum al Istoriei Critice (1874), sub titlul 0 introducere<br />
in Istoria Universald Hasdeu adaoga comentarii In care se<br />
intrevad cele dintai afirma/ii spiritiste.<br />
1890. Catedra lui Hasdeu dela Facultatea de Litere este suplinita<br />
de Lazar Saineanu.<br />
1891. 10 Martie. Sfarqe§te redactarea celui dintai studiu din Sic<br />
Cogito: tiinça sufletului (Dumnezeu, Nemurire, Desteiinuirea), pe care<br />
11 publica In Revista Noud, III, nr. 11-12.<br />
8 Aprilie. Starmte al doilea studiu, Somnul ci sufletul (publicat<br />
in Revista Nouei, IV, p. 2-22).<br />
15 Mai. Sfar§e§te al treilea studiu, Telegrafia iubirii (Revista Noud,<br />
IV, p. 56-76).<br />
2 August. Redacteaza al patrulea studiu, Ipnotismul i spiritismul<br />
(Revista Nola, IV, p. 125-152).<br />
10 Octombrie. Al cincilea studiu, Materialismul in spiritism (ibidem,<br />
p. 254-271).<br />
1892. Apare volumul Sic Cogito.<br />
9 Februarie. La Ateneul Roman inaugureaza seria de conferinIe<br />
cu Noi in 1892.<br />
I§i reia iecii1e la Universitate unde fusese suplinit de Lazar<br />
Saineanu printr'un Curs general de Filologie Comparatd (menuscrisul,<br />
redactat de un student dupa notele luate la prelegeri, descoperit<br />
de noi In biblioteca lui Hasdeu, pastratfi la Arhivele Statului).<br />
20 Decembrie. Inaugureaza sesiunea conferinIelor Ateneului Roman<br />
prin Noi i Voi.
XXXIV CURRICULUM VITAE<br />
In revista Ungaria, care aparea la Cluj, redactata de români niaghiarizati,<br />
Nic. Putnoky in studiul Etymologicum Magnum Romaniae<br />
fi Filologia comparata din Rumdnia In presente (an. I, 1892, nr. 3, p.<br />
118-121), lauda viata 9i opera lui Hasdeu, apoi in continuare (ibid.,<br />
nr. 4, p. 150-156, nr. 5, p. 186-1.95), critia teoria circulatiei cuvintelor.<br />
I;-, nr. 9 al Ungariei (p. 369-373), Nicolau Putnoky publica<br />
doua note sub titlul: Cepa limbistic (I. Sufixul 6s In I. romana ; polemica<br />
cu Hasdeu. II. Sufix enigmatic 9i Hasdeu).<br />
1893. 19 Martie. Cite9te In tiedinta solemna a Academiei Române,<br />
darea de seama asupra Etymologicului.<br />
Incepe cladirea castelului dela Câmpina.<br />
Apare al treilea torn din Magnum Etymologicum.<br />
Polemici 9i zeflemele contra lui Maiorescu, Vlahuta, Dobrogeanu-Gherea,<br />
Philippide.<br />
1894. 9 Aprilie. Cite9te inaintea Regelui Carol, la Academia Roma*<br />
studiul asupra Basmului.<br />
Incepe publicarea unor noi studii spiritiste, In Revista Noud (VI,<br />
p. 406-418; VII, p. 47-58).<br />
Decembrie. Apare in Repista Noud poemul Dumnezeu.<br />
1895. Este proclamat membru onorific al Academiei din ,New-<br />
York.<br />
Ultimele scrieri literare 9i polemice In .Revista Noud, care inceteaza<br />
aparitia in Septemvrie.<br />
1896. 4( Hasdeu face, in amintirea fiicei sale moarte, o dona/iune<br />
de 50.000 lei Academiei Romfine, din cari aceasta urma sa distribue<br />
odata la 3 ani premii pentru diferite lucrari, cu subiecte stabilite de<br />
Hasdeu. Nu uitase Hasdeu in donatiunea aceasta nici de studentii<br />
români basarabeni dela UniVersitatea din Bucure9ti*. (L. Marian, B.<br />
P. Hasdeu, p. 19-20).<br />
. La Universitate, incepe cursul Elemente dacice En linzba ronzdnd.<br />
(Caietele descoperite de noi la Arhivele Statului).<br />
Se termina castelul o Iulia Hasdeu*, dela Câmpina.<br />
1897. Apare volumul Sarcasm f i Ideal, cuprinzAnd 0 ultimii noua<br />
ani de literatura *.<br />
Continua la Universitate cursul despre Elementele dacice.
CURRICULUM VITAE XXXV<br />
Se retrage la Câmpina, venind la Bucure9ti numai pentru lecIiile<br />
universitare.<br />
1898. Apare ultimul torn din Magnum Etymologicum (vol. IV,<br />
Introducere).<br />
La Universitate face cursul: Desvoltare asupra principalelor punte<br />
din vocalismul romdn ea fi oa. (Manuscrise redactate de studenti, descoperite<br />
de noi la Arhivele Statului).<br />
1899. Se retrage dela Arhive. Dr. Istrati, pe atunci ministru al<br />
Instructiei Pub lice, 11 decoreaz i fi acordä o pensie viagerä de 1500<br />
lei pe luna.<br />
1900. Februarie. atteva leciii universitare, despre Elementele da-<br />
cice ale limbei romdne. (Manuscrise studente§ti, la Arhivele Statului).<br />
Martie. Se retrage la pensie dela catedra universitarri.<br />
7 Decembrie. Conferinta la Ateneu despre Prieteni cu voie sau fdrd<br />
voie (cf. Apdrarea Naçionald 16 Decembrie).<br />
1901. 7 Decembrie. Conferinca la Ateneu Impotriva propagandei<br />
rusqti, Papa dela Neva (cf. Apeirarea Naçionale 18 Decembrie<br />
urra. Conferintfi apAruta §i in broprà aparte).<br />
1902. 13 Ianuarie. Discurs la Academia Romting asupra lui Heliade<br />
Radulescu.<br />
2 Iulie. Moartea sotiei sale, Iulia. (Cf. 0 nevastd romditcli).<br />
Conduce pentru ctiteva luni (2 Ianuarie-12 Iunie) ziarul Apdrarea<br />
Nafionald. Ultimele sale articole politice. (Cf. Bibliografia).<br />
1903. Apare ultima sa publieatie, 0 nevastd romdncd, in care se<br />
dau din nou documente spiritiste.<br />
1904. Ultimul eau articol: Prefata-scrisoare la volumul Studii al<br />
lui N. I. Apostolescu.<br />
1907. Vara. Agonia lui Hasdeu, singur, uitat, la Castelul din Campina.<br />
25 August. Moartea lui Hasdeu.<br />
27 August. Corpul lui Hasdeu este adus la Bucurqti i Inmormtintat<br />
In cavoul cimitirului Belu, alàturi de cele doug Iulii. D. Onciul vorbe§te<br />
din partea Arhivelor i a Academiei. (Anale, t. XXX, 1907<br />
1908, partea administrativA, p. 29).<br />
§i
XXXVI CURRICULUM 'VITAE<br />
29 August. Petre Locusteanu scrie in 4 Vointa Nationala * articolul:<br />
Inmormatare de cl. 11-a.<br />
23 Noembrie. Se autentifica la Sec-cia de notariat a Tribunalului<br />
Ilfov din Bucure9ti, testamentul lui Hasdeu. Manuscrisele sunt incredintate<br />
d-lor C. M. Ciocazan §i Iuliu Dragomirescu; de asemenea d-nii<br />
Ciocazan 9i Iuliu Dragomirescu au drepturile de proprietate asupra<br />
tuturor operelor literare §i §tiintifice ale lui Hasdeu.
1. Traditia enciclopedia.<br />
INTRODUCERE<br />
Exista In cultura romaneasca o tradiiie care Incepe cu Dimitrie<br />
Cantemir i pe care am putea-o numi
XXXVIII INTRODUCERE<br />
Cervantes, Shakespeare, Rafael). Apoi, un sincer sentiment de colaborare,<br />
de solidarizare in creqie; oricine era chemat si erau toii alesi<br />
(o scriIi bfiiqi!*), pentruca intreg poporul romArtesc era un popor ales<br />
(romanul era frate bun cu codrul, era viteaz, pur, 4 poet *). Nu ii se<br />
cerea dealt sa te hotarästi; geniul si virtulile creatoare erau in tine,<br />
intru cat faceai si tu parte dintr'un popor excepcional. Dar nu se hotarau<br />
deck foarte pulini...<br />
Optimismul civic si mesianismul romanesc se impacau de minune<br />
cu aceasta nebuneasca voinIa de cremie, cu aceasta 4 traditie enciclopedica<br />
* popularizata prin 1848 si devenita multa vreme aproape un<br />
program oficial. Aceiasi voinIa de crealie care facea un Stat in douäzeci<br />
de ani, nazuia sa realizeze reforme sociale care o A inmarmureasca<br />
Europa s (batrana Europa o acintita cu ochii la noi #), inventa<br />
o noua limba romaneasca (Arune Pumnul, Heliade Radulescu)<br />
aceiasi voinfa de crealie si de monumental se intalneste si in opera<br />
enciclopedistilor din secolul XIX romanesc. Este, de fapt, singurul<br />
moment istorie and traditia enciclopedica coincide perfect cu misiunea<br />
si programul pe care si-1 impune Romania moderna. Au fost<br />
si mai inainte enciclopedisti, si chiar cel mai genial dintre ei, Cantemir;<br />
au fost si dupa a doua jumatate a secolului dar niciodata n'au<br />
cunoscut aceasta perfecta coincidenla cu 0 nevoile zilei )), niciodata<br />
n'au avut inapoia lor totala aderen0 a elitelor si a tineretului.<br />
S'a spus mai tarziu despre aceasta sete de monumental si megalomanie<br />
programatica ci s'a spus cu mult talent ca era o simpla<br />
u maimu/areala a Europei*. Cred ca e o judecata pripita ; oamenii<br />
aceia voiau sa intreacd Europa, ei se simleau o zorile unei noi umanitali<br />
s, incepeau o un nou ev )). Oamenii Renasterii nu aveau constiima<br />
ca maimuIaresc antichitatea ci ca o restaureaza ; demnitatea lor<br />
umana le spunea ca pot egala modèlele clasicitaIii. Din nefericire,<br />
o Renasterea # noastra a fost mai pucin norocoasa ; umanismul nostru<br />
(descoperirea limbii latine, caci pe cea greaca o cunosteam mai mult<br />
sau mai puIin aproximativ prin clascalii fanariqi) s'a transformat<br />
prea repede In filologie si istorie, ca sa ne aparam latinitatea si drepturile<br />
istorice; orice valoare lating pe care o descopeream, o tranformam<br />
in instrument de lupta si de afirmare, niciodata In obiect de
114TRODLICEItE xioux<br />
contemplatie. Cu toate acestea, gestul spiritual, dominant al secolului<br />
XIX romanesc, este un gest al Renapterii: creatii pe mari modèle,<br />
planuri gigantice, conptiinta demniatii umane, mesianism romanese.<br />
t Dumnezeu era cu noi 0.<br />
Aceasta nerabdare a crecgiei caracterizeaza pe toti marii romani<br />
din secolul XIX: Balcescu, He liade Radulescu, Hasdeu, Eminescu.<br />
Chiar Mihai Eminescu, atat de zgarcit cu paginile sale publicate<br />
pe care critica ni-1 da de exemplu pentru extrema lui conptiinciozitate<br />
este un nerabdator al creatiei. Zece mii de pagini manuscrise nu<br />
cuprind numai munca lui de pantier, variantele i lefuirea versurior<br />
sale geniale; cuprind nenumarate nuvele, piese de teatru, pagmi de<br />
filozolie; folklor, incercari de economie po1itic i istorie, pana _pi planul<br />
unor gramatici coraparate. Astfel se pregatea cel mai concentrat scriitor<br />
roman al veacului! Cand se va face o morfologie culturala a sec. XIX<br />
romanese, se va vedea cat e de aproape Eminescu de Heliade Radulescu,<br />
Balcescu i Hasdeu i cat e de aeparte de Maioreaou i a Junimea<br />
0. Cu Eminescu fncepe totu0 o polaritate funesta culturii romanepti:<br />
carturarii i oamenii politiei sunt pentru sau contra Europei.<br />
Inainte de Eminescu la Heliade Radulescu pi, mai ales, la Hasdeu<br />
cultura romaneasca se situa altfel fat-a de Europa. Avea curajul sa se<br />
apeze fa-ta in fa-ta, fn report de egalitate. Nu copiam Europa, nici nu<br />
o respingeam ci ne rnasuram cu ea. Hasdeu, marele nationalist,<br />
nu are niciun sentiment de inferioritate fata de Europa. In articolele<br />
sale politice, compare adesea Romania cu Italia. Nu avea sentimentul<br />
ca participa la o cultura mica, meschina sau modesta (apa cum credea,<br />
bunaoara, Maiorescu i Caragiale). De aceia gasim la Balcescu, Heliade<br />
Radulescu i Hasdeu cea mai bun'a atitudine spiritualfi pi politica fata<br />
de Europa pe care o poate avea Romania moderna. Dela Eminescu<br />
fncoace, ne zbatem ridicul inteo lupta sterila: ne acuzam unii pe aIii<br />
crt suntem reactionari* a<br />
sau 4 occidentalizati*, a 4 mirosim a opined *<br />
sau ea s maimutarim Parisul ea i cand asta ar fi problema culturii<br />
romanepti. Am aratat fn alta parte pi de mai multe ori ca asemenea<br />
diseutii (pro sau contra Europei) n'au niciun rost i ca cele mai<br />
rondinefti genii creiatoare (un Cantemir, un Hasdeu, un Emincseu,<br />
un Iorga) s'au realizat tocmai prin asimilarea uneia sau a mai multor
XL INTRODUCERE<br />
t Lauri europene. Geniul romanesc ca mice geniu ethic se manifesta<br />
rezistand, opunandu-se, alegancl i respingand.<br />
Este semnificativ faptul ea toti creatorii i moraliftii români care<br />
participa la aceasta i tradiVe enciclopedica 0 au facut politica, 0<br />
rnai ales gazetarie politica. Ziarul a jucat un roI de frunte in crearea<br />
noului Stat romanesc. Intocmai ca i In Spania moderna unde<br />
structura enciclopedica* (Menéndez y Pelayo, Adolfo Bonilla y San<br />
Martin) §i# esseul* sau 4 glossa * (Unamuno, Ortega y Gasset, Eugenio<br />
d'Ors, Madariaga) sunt genurile dominante, singurele compatibile cu<br />
activitatea gazetareasca i cu politicaenciclopedi§tii i profelii secolului<br />
XIX romfinesc s'au cheltuit din bel§ug in luptele civile i in<br />
gazetaria politica. LucruriIe sunt lesne de In/eles. Era o epoca In care<br />
4 intelctualii*,
INTRODUCERE XLI<br />
intiiele pagini o diserta-cie asupra lui Petru cel Mare scrisä cu litere<br />
cirilice *, d. Iuliu Dragomirescu, In posesia chruia se afra acest caiet,<br />
a gfisit titlurile si proiectele urm'atoarelor lucrari:<br />
1.. >. Incercând a face Filozofia<br />
portretului lui Tepef (studiu publicat Intai In (( Lumina )>, t. III, 1863,<br />
p. 62-64, 75-79, 95-96, sub titlul de Portretul lui Vlad Vodli Dracu,
XLII INTRODUCERE<br />
apoi, mai concentrat, In ziarul 4 Buciumul* Nr. 198, 200 si 201, din,<br />
8, 1.2 si 1.5 Martie 1864, si tras in brosura aparte) Hasdeu marturiseste:<br />
t lath sfera, asupra arei ne vom intinde mai pe larg, cu atht mai<br />
bucuros a ea este de tot nou5 in prelucrarea istoriei romeme, studiul<br />
de fath fiind la noi prima incercare iconografia ; jai% mie unuia, imi<br />
place mai ales a m5. indruma pe ai nebatute * (p. 13 a brosurei).<br />
Hasdeu a ramas toath viea-ca acelasi cercethtor 4 pe ai nebaute *.<br />
In paginile enciclopedicei sale reviste Din Moldova, Hasdeu a introdus<br />
cele mai 4 revoluVonare * mijloace de a cerceta si explica trecutul românesc.<br />
Se foloseste de orice instrument de investiga-lie istorica, si<br />
de altele multe pe deasupra. Era dela Inceput curajos si increlator.<br />
Nu refuza niciun mijloc prin care putea explica sufletul marilor domni<br />
români sau intampl5rile obscure din trecutul nostru. In 4 filozofia<br />
portretului lui epep foloseste fiziognomia si frenologia. Fruntea<br />
mare, trAdeazgt inteligenla domnitorului; departarea dintre sprincene<br />
si dunga vertical-à e semnul 4 individualizarii b; nasul, arath 4 voin0<br />
puternica, agerimea minIii unith cu o mare incredere in sine *; n5rile<br />
mari, semn de mari t patime *; buzele striinte, dovedesc aceiasi vointh,<br />
si cruzime unità cu disprel (4 buza mare de jos *). Iar in ceea ce priveste<br />
ochii domnitorului, Hasdeu exclam5: 4 Uitaii-v6 bine In ochii<br />
lui Tepes; sa nu stiIi nimica despre celelalte traskuri ale felei, si a<br />
Va fie cu totul necunoscuta biografia voevodului; ei bine! de pe singura<br />
aprofundarea acestor ochi, d-voasträ qi putea renaste figura<br />
totalk precum Cuvier restaura o lume de pre un os'amânt!* (p. 30).<br />
Dar in afarà de t fiziognomie si frenologie *, ate alte stiinle solicith<br />
inteligenla si pasiunea lui Hasdeu, in timpul and redacta t Lumina *!<br />
(Si, in acei ani, renunlase la multe din studiile si planurile lui din<br />
adolescenth). Este o urias5 sete romantia de sinteza si enciclopedie,<br />
de apropieri curajoase intre fapte mult departate intre ele. DistanIele<br />
se pierd in viziunea aceasta romantick viziune ce concentreath spa-ciul,<br />
creind un Univers de armonii nevâzute si simboluri. Ochiul tânàr al lui<br />
Hasdeu vede asemAnsari nebanuite intre toate ordinele existenIii. Para<br />
o plasa magia ar lega lucru de lucru, geniu de geniu, episod de episod.<br />
Apucand un fir din aceasth nevazuth plaa ce unifia si. organizeaza<br />
intreg Universul de fapte si semne Hasdeu crede a surprinde sau
INTRODUCERE XLIII<br />
reconstitue orice realitate, vázufa, nevrtzuta sau chiar 4 pierduta s.<br />
Instinctul saki romantic este, de fapt, o concemie magica pe care o<br />
ggsea, de altfel, la o bung parte dintre marii sai contemporani europeni.<br />
Hasdeu credea a poate 4 restaura * persoana istorica pe oare o studia<br />
a9a cum a fAcut cu Vlad Tepm urmand numai trasfiturile figurii 9i<br />
credea in acela9i timp di poate 4 restaura * trecutul legendar al neamului<br />
a9a cum a facut in uimitorul sau studiu Perit-au Dacii? 4 Doutitrei<br />
cuvinte dintr'o Iimbrt pot restaura o lungg obscurA faza inteo<br />
istorie nalionaIa!* (Viata de codru in Dacia, # Columna lui Traian *,<br />
IV, 1872, nr. 13, p. 247).<br />
In acest sens poate fi numit Hasdeu (( romantic *; in sensul ca era<br />
copIe9it de o intuicie magia a Lumii 9i a istoriei. Adia, gäsea 4 corespondenIe<br />
* 9i. 4 armonii* intre toate ordinele existencii 9i credea ca<br />
poate vedea # originile *, inceputurile, momentele acelea abisale in care<br />
se nal9teau neamurile, se creiau legendele 9i. se lumina con9tiinca istorica.<br />
Aeeasta viziune 4 romanticil z. 9i magicg explicit' pasiunea pe care a<br />
consumat-o Hasdeu nu numai in plgnuirea lucrarilor monumentale<br />
dar mai ales in cercetarea 4 inceputurilor * istoriei romaneoi. Motivele<br />
acestea dominante 4 inceputuri * 9i (( monumental * se reggsesc,<br />
dupg cum vom vedea, in intreaga opera a lui Hasdeu. In timp<br />
insg ce la contemporanii din Igrile romane9ti pasiunile acestea 4 romantice<br />
* se opreau la patriotism, libertate qi literatura Hasdeu experimenteaza<br />
viziunea magicg a lumii in toata profunda 9i. primejdioasa<br />
ei splendoare. Sarcasmul sgu e luciferic 9i faustic; setea lui<br />
de 4 origini* depg9e9te simplul devotament pentru cauza romaneasa ;<br />
planurile lucrarilor sale stint monumentale. Hasdeu cunoa9te o epoch*<br />
de maturitate qi 4 clasicism* in gandire (chiar in timpul and Julia<br />
se prezenta la Sorbona) dar moartea fulgeratoare a fetei il redg, mai<br />
pasionat, viziunilor abisale. Hasdeu care, pang atunci, nu cgutase<br />
cleat 4 inceputurile * 9i 4 corespondentele * dintre lucruri e cop1e9it<br />
de problemele ultime, aproape apocaliptice. Vrea sä cunoasca etapele<br />
din urma ale sufletului, vrea sg 9tie taina armoniei 9i a 4 coresponden-<br />
Telor * cere9ti. Este a viziune tragia de amurg care culmineaza In<br />
Sic cogito. Dar 9i atunci and a voit sa cunoasca lucrurile de dincolo,<br />
Hasdeu a aplicat aceeni 4 metoda magicA *; de 4 restaurare n, de
XL IV INTRODUCERE<br />
reconstituire, de ghicire a unor realitali abisale prin simple o documente *<br />
omene§ti. Hasdeu n'a ajuns spiritist prin metafizica ; a ajuns prin<br />
0 interpretarea * documentelor spirite, prin o probele* (marea lui pasiune,<br />
iluzoria lui credinVa ca se apusca de o concret *) oblinute la masula<br />
de lemn fara cuie. Este aceea9i 4 metoda * pe care a aplicat-o in<br />
toate lucrarile sale anterioare: metoda magica, certitudinea ea intre<br />
toate ordinele existenlei, vazute 9i nevazute, sunt anumite corespondeme,<br />
pe care in/elegandu-le, o deslegandu-le*, omul poate patrunde<br />
cu mintea oriunde, i poate vedea atat Enceputul (istoria legendara,<br />
folclorul, etc.) cat '§i sfarfitul (viaIa post-mortem)...<br />
Metoda aceasta o magica * asupra careia vom reveni ii oferea<br />
o inIelegere dramatica §i. grandioasa a istoriei romane. Putand sa valorifice<br />
pe planul istoriei universale atat apa4ile o eroice* din trecutul<br />
neamului nostru (oameni cu 0 destin*, descoperili de romantici),<br />
cat §i # fenomenele originare* romane§ti (acele 4 virtuIi* naive, creiatoare,<br />
exaltate de intreaga gandire romantica) Hasdeu nu §ovaia<br />
sa inalIe istoria neamului romanesc alaturi de celelalte o istorii* europene.<br />
o Ne-am InIeles misiunea pe o scara colosala *, marturisea in<br />
prefaTa Istoriei Critice. Nu uita ca in timpul lui Ioan Voda cel Cumplit,<br />
Europa intreaga era obosita, infranta, stearpa §i" ea numai in<br />
Moldova se inalcau zorile unor vremuri noui; numai un domn roman<br />
avea curajul sa infrunte o colosul* turcesc. Cu caliva ani inainte, in<br />
revista sa Din Moldova, la rubrica * archeologiea *, publicase in Nr. 3<br />
(p. 33-40) 0 9 (p. 34-37, vol. II) un fragment din Cursul de Istorie<br />
pe care il linea In acel an la Colegiul Superior din Ia§i: Con.speptul<br />
studillor archeologice, in legatura cu istoriea universara f i a ROmanilor.<br />
Este un studiu mai pulin cunoscut al lui Hasdeu, de§i lumineaza precis<br />
concemia lui curajoasa asupra misiunei Romanilor in Istoria Universala.<br />
Cand, pwcin timp dupa aceea, scrie in o Buciumul* (Nr. 111):<br />
o A sunat momentul ca sa jucam §i noi un rol in Europa, i sa ne intarim<br />
inauntru, facandu-ne respectaIi din afar& ! * (Comentariu asupra<br />
titlului Donmilor romani) el se gandea mai mult la misiunea pe<br />
care trebue s'o implineasca poporul romanesc in Istoria universala,<br />
decat la politica. Hasdeu avea despre trecutul poporului românesc<br />
pareri foarte magulitoare (Romanii creiatori de forme statale; romanii
MR ODUCERE XLV<br />
eroici), 0 era nerndfitor sfi asiste la marea a de§teptare * nalionara<br />
de dupa Unire. Se visase o bucath de vreme conductitor politic al maselor<br />
thrâne9ti 0 4 ales al NaIiunii*. Mediocritatea victorioash a contemporanilor,<br />
tehnicile politice barbare ale conductitorilor, 1-au desgustat<br />
repede. Discursurile sale politice, de0 erau infierbfintate 0<br />
inspirate, aveau prea mult miez, prea multe 4 idei* ca s'e. poath fi<br />
gustate de auditor. Mai mult succes politic au avut lecIiile sale( despreistoria<br />
Dreptului Constitulional al Românilor (toamna 1866), curs care<br />
se Iinea in 4 Salonul Ateneului* 0 unde Hasdeu a vorbit, intre altele,<br />
despre * Fraternitate 0 Unire * (fragment publicat In *Buletinul InstrucOunii<br />
Publice * Oct. 1866, p. 620-626) 0 despre * Constitulia<br />
Româna * (anun% in 4 Românul* din 24 Octomvrie 1866). La ticest<br />
curs public luau parte tinerii care se pregateau sä intre in vieath polltica,<br />
precum 0 un numar insemnat de funclionari superiori, ofileri,<br />
gazetari, deputali 0 asupra acestui auditor ideile lui Hasdeu aveau<br />
inteadeviir inriurire.<br />
Istoricul care credea ca' 4 fiecare virgulA In viath umanithlii are un<br />
profund inIeles s (Armenii in Romcinia, * Columna lui Traian * I, Nr.<br />
33, p. 4) nu-0 cruth niciodath efortul de a 4 reconstitui* o epocrt,<br />
un personagiu, o legendä, folosind toate documentele (toate * fondnele<br />
*) chiar cele, in aparenth, cu totul neinsemnate. Aceasth metodift<br />
care a triumf at in Istoria Criticd este aplicath 0 la evenimentele<br />
contemporane. Ni s'a pa'strat cea mai lungii 0 mai savuroas4 4 cronica *<br />
a timpului pe care o cunoa§te literatura romtma din acea epoca: Milcarea<br />
literelor in Egi, cronica neterminatä de0 ocupä un mare numär<br />
de pagini din *Lumina * (II, p. 89-104; III, 1-16, 50-58). Evident,<br />
este vorba de o *reconstituire * in felul lui Hasdeu, adica subiectiva,<br />
satiricA, pasionath. Probabil a la origina acestei * cronici* se aft&<br />
pizma lui Hasdeu impotriva lui Titu Maiorescu §i furia lui a n'a sthrnit<br />
inch' valva 9i nu §i-a cucerit Inca gloria pe care o a§tepta publiand<br />
Din Moldova (Lumina). Studiul Incepe inteun ritm satiric pe care<br />
nu-1 va folosi Hasdeu deck in revistele sale umoristice dela Bucure0i.<br />
4 PfinA 0 clamele s'au apucat eâ urmeze nu numai la prelegeri libere,<br />
ci chiar la cursul universitar de istorie, inflacâthndu-se de dorinIa de<br />
a auzi in ce mod * populele se rebelesc 0... Iar in aceasth 4( Atenä a
XL IV INTRODUCERE<br />
României care este Iasul, Hasdeu nu-si are inca locul pe care il merita.<br />
Si<br />
atunci, cu inteligenIa sa asculita, cu sarcasmul ski necrulator, cu<br />
sarja lui neistovita 4 da seama * de tot ce se intampla si se publica<br />
in Capitala Moldovei ; reviste, spectacole, conferinte, lecIii universitare.<br />
Loveste in dreapta si in stânga, loveste mediocri si oameni invrtta.ti<br />
cu aceeasi furie, cu aceeasi zeflemea, cu aceea0 pasiune. Este<br />
cel dintiti 4 esseu pasionat * pe care il cunoaste literature româneasca.<br />
Pentruca Hasdeu incearca sa reconstitue o epoca trecând-o prin sensibilitatea<br />
lui jignita, prin marea lui personalitate sufocata de mediocritatea<br />
si de suficienta contemporana. Suferinta lui personala, era<br />
in acelasi timp si suferinta inteligenVi si a talentului. Luptand pentru<br />
supremaIia valorilor reale lupta in acelasi timp pentru sine, Afirmând<br />
ca geniul singur conteaza se afirma in acelasi timp pe sine.<br />
Pasiunea lui polemica nu era intotdeauna indrept4ita. Dar, in acelasi<br />
timp, nu era intotdeauna o polemica a personala s; caci judecând prin<br />
personalitatea lui, judeca de fapt prin cel mai a obiectiv * criteriu:<br />
inteligenta si geniul.<br />
Cu atfit mai paradoxal pare, asa dar, atacul ski violent impotriva<br />
profesorului de istorie universala. a D-1 Ionescu zise atunci, intre altele,<br />
far& ca sa zambeasca macar: a E absurdd parerea acelora ce pretind<br />
Ca istoria trebue sfi fie 0 nepartinitoare 0. Eu aunt martor ocular si<br />
auricular, cum ea a absurditatea * a iesit in adevar din gura profesorului.<br />
Prin urmare, dupa propria teorie a d-sale, istoria fiind de drit<br />
supusa partinirii, 0 partinirea fiind necesarmente lucrul cel mai individual<br />
in lume, apoi u Insemnatatea istorica * se traduce altfel prin<br />
o insemniitate individuca. Varatecul e insemnat pentru partinirea d-lui<br />
Ionescu ; deci, el posed& o insemnatate istorica... * (t. III, p. 56).<br />
De fapt, d. Ionescu märturisea inocent §i. arid ceea ce Hasdeu a facut,<br />
fara voia lui poate, in intreaga sa opera istorica. a Partinirea * d-lui<br />
Ionescu era, insa, absurda si nesemnificativa, pentruca nu era justificata<br />
de nicio scânteie de geniu. Hasdeu, care credea in 4 obiectivitatea<br />
* istoriei, ca tuti romanticii, care se trudea sa aduca cele mai<br />
numeroase si mai critice argumente intru suslinerea unei ipoteze istorice,<br />
ca tuti giinditorii o magici* nu putea accepta a subiectivitatea *<br />
unui mediocru. Subiectivitatea geniului, intuitia romantica a totului,
INTROMICERE XLVII<br />
reconstituirea grandioasa a trecutului pe temeiul cfitorva risipite documente<br />
era, de fapt, o metoda obiectivii. In nenumarate randuri,<br />
0 la epoci felurite, Hasdeu se declara aparator al metodei 4 critice *, al<br />
obiectivitatii istorice. Fireoe, el era omul care respecta sincer 4 documentul<br />
ol) (marea veneratie a romanticilor fata de 4 concret *, de<br />
acel u cristal* care reflecteaza o lume intreaga 0 se afla in corespondeata<br />
cu toate ordinele realita-tii) dar, dupa ce-1 edita 0-1 cerceta<br />
conOiincios, 11 interpreta prin inteligentä 0 imagina-tie, 11 silea sä 0 spunk #<br />
tot ce Oia despre locul 0 timpul de unde a fost rupt. 4 A citi in trecut<br />
0 in prezent prin puterea unei colosale imaginatiuni care, bazandu-se<br />
pe putine fragmente, reconstituie deodata un intreg grandios, este<br />
cea mai sublima sforta, in care reuroe deabia unul dintr'o suta de<br />
poeti 1 $tiinta inregistreaza numai ceea ce Oie ; poezia ghice0e ceea ce<br />
nu Oie ; 0 se poate intampla ca oiinta sa via rnult mai in urmrt spre<br />
a constata prin fapte ceea ce poezia descoperise deja prin inspiraliune<br />
(Epreul In Shakespeare, 4 Columna lui Traian *, I, Nr. 14).<br />
Aceasta putere de a # ceti in trecut * este o facultate spirituala, o<br />
intuitie globala a unor evenimente strans legate intre ele prin spatiul<br />
0 timpul magic din care au izvorit. Analizele filologice, cercetarea<br />
abstracta 0 arbitrara a cuvintelor (care sunt 4 documente * magice,<br />
cristale ce reflecta o lume, samburi de corespondente intro toate ordinele<br />
existen-tei) nu pot revela f un trecut # adica o realitate organica.<br />
Hasdeu, care era el insu0 un filolog de frunte, se impotrivea net u analogiilor<br />
etimologice *, simple asemanari exterioare, care nu patrundeau<br />
in miezul textelor. u Nimic nu poate fi, daca nu mai periculos, cel<br />
putin mai derrt in studiul istoriei, ca patima de a trage consecinte<br />
din derivatiuni 0 analogii etimologice *. (Limba slapicci la RomElni,<br />
4 Traian * Nr. 53, p. 211, coloana 3). Legaturile dintre vieata sufleteased<br />
0 limba unui neam, sunt tot atat de organice ca 0 legatura<br />
ce exista intre toate activitatile (economice, spirituale, morale) ale<br />
acestui neam. Hasdeu avea precis intuitia unitatii spirituale a vietii<br />
s ...documente adunate de prin to.ate partile 0 grupate mai la vale inteo<br />
ordine cronologica, arAtándu-se eu serupulositate unde anume se aflä 0 supunindu-se<br />
totdeauna unei riguroase critici i (Introducere la Archiv I a toric, a Columns<br />
lui Traian s, I. nr. 1, p. 4.).
XLVIII INTRODUCERE<br />
popoarelor dupil cum inIelegea caracterul structural al institu/iilor<br />
0 industriilor ce se nasc 0 se organizeazgt in launtrul unui neam. t Cuvintele<br />
lui Stuart-Mill nu pot incapea in gura economistului francez<br />
(Leon Faucher) 0 nici vice-versa. In fiecare din ei se recunowe luerarea<br />
cea diferità a preocupaTiunilor de localitate. Literatura din<br />
America este plink de scrierile cele mai remarcabile despre sclavagiu,<br />
care ar fi un adevarat anacronism in toatä Europa, dark numai de<br />
Rusia. Astfel economi0ii germani insistä mai cu ingrijire asupra referincei<br />
agricolo-manufacturare, numai 0 numai pentruck lor le lipse0e<br />
intr'un grad mai simlit elementul fabricant. Cu cat ins& 0 mai<br />
tare trebue sk strige Romanii, care nu au nici macar atata? Tocmai<br />
aceasta o facem 0 noi, clack n'au fkcut-o, din nenorocire, predecesorii<br />
no0ri, orbili 0 ameciIi prin sklbateca poezie a unei stkri # curat agricole<br />
* (Agricultura f i Manufactura, #Traian s, An. II, Nr. 3,p. 10)...<br />
Concemia organick 0 unitard a oricarei realitali istorice domink<br />
intreaga gandire a lui Hasdeu. De aici 0 pasiunea lui pentru (c inceputuri<br />
0, pentru origini ; cãci numai intuind precis Inceputurile unui<br />
neam sau ale unei realitali istorice (conflicte de rasa', de religie, influen-<br />
-Ole mediului primitiv ; crearea limbilor evoluate, etc.) poli avea<br />
inteadevar voluptatea intelectualk a cuprinderii totului, a intregului.<br />
Numai a§a *se explick prin pasiunea lui de a vedea 0 inIelege realifacile<br />
unitar de ce, cu tot individualismul salt yuternic, Hasdeu<br />
acorda totu0 importanIk numai colectivului. De aceea era in politick<br />
impotriva # tiraniei # individuale; pentruck tirania sfarama legile colective,<br />
legile istorice. # Duya mine, 0 sper cgt In privinca aceasta nu<br />
fac cleat a exprima 0 opiniunea d-voastfa ; dui:4 mine, o naliune<br />
nu poate fi representatä printr'un singur om; 0 dovada cea mai bunk,<br />
cea mai logick 0 cea mai inIeleask este istoria feluritelor parlamente<br />
sau camere; o istorie din care lesne ne incredinIam ca nici chiar sute<br />
de deputaii de frunte nu reprezina totdeauna cumsecade naliunea<br />
ce-i alege; apoi dark cu cat mai vartos nu poate represinta un singur<br />
individ, fie cat de mare! )> (Fraternitatea f i Unirea, Fragment din cursul<br />
public al lui B. P. Hasdeu despre Dreptul Constitulional al Romanilor.<br />
( Buletinul Instruc-ciunii Publice )), Octomvrie 1866, p. 264,<br />
coloana 2).
INTRODUCERS XL IX<br />
Hasdeu vedea eoncretul istoric numai In ceea ce era colectiv, organic<br />
0 total. Numai intr'o lunga curgere laolalta, inteo traire milenara<br />
a unei colectivitali omene9ti istoricul poate intui destinul<br />
acestei colectivitali. Este In aceastä pasiune pentru 0 inceputuri *,<br />
« colectivitate *, 0 fenomen originar * aceea9i emolie romantic& faTa<br />
de 0 aurora istoriei *, faIa de orice 0 na9tere * grandioasa. Pasiunea<br />
romantic& pentru etapele germinale, pre-natale, pentru 0 intunerecul *<br />
larvar 9i 0 somnul * nutritiv, pentru tot ce este 0 insamantat *, poten-<br />
Val, 4 inform * (in sensul ca era, Inca, foarte aproape de matricea care.<br />
11 zandislise) strabate opera istorica a lui Hasdeu. Tot ce poate vesti<br />
0 misiunea * unui popor, « destinul* unui om in aceste 0 inceputuri<br />
* se afla. Metoda romantica a 4 restaurarii* intregului dintr'un<br />
fragment ce exercita cu deosebire asupra acestor semne, asupra acestor<br />
4 peceIii * in care se poate ghici de catre un ochiu care 9tie ca vada<br />
« analogiile * 9i 0 corespondenIele * Destinul...<br />
3. Hasden, scriitor romantic.<br />
0 Iara mie unuia imi place mai ales a ma indruma pe cal. neMtute *,<br />
-marturisea prin 1.863. De sigur ; pentruca era
L INTRODUCERE<br />
chiar Dumnezeu el Insug't nu schimM ceea ce-i scris! to, exclama Vidra<br />
and Razvan lgi joaca ultima sa carte. Aceasta Vida care se gtie 4 din<br />
neamul acelui groaznic barbat # MoIoc erou satanic gi tragic, care<br />
a obsedat pe Hasdeu Inca din tinerele, gi caruia i-a Inchinat marele<br />
sate roman Ursita govaie nedumerita o singura data In toatil drama:<br />
and Razvan, Impacat oarecum cu &du1 morcii, pleaca la lupta<br />
cantAnd:<br />
Moartea-i mireasa,<br />
Mormantu-i cask<br />
Viermii sant nagi<br />
Hai la vatjmagi!<br />
Pentru IntAia oara Vidra e turburata, nelinigtita. Ea, care credea<br />
atAt de mult In steaua lui Razvan, care-I mAngAiase cu pulin Inainte,<br />
in curaj andu-1 :<br />
Acum, iubite, nu-i timp a mai cugeta!<br />
Steaua lui Razvan e mare: Increde-te 'n steaua tal...<br />
Fii barbat In orice soarta; gi 'n cficlere, 0 'n izbanda,<br />
41 Privind cu sangele rece la rasplata sau osanda! e<br />
aceeagi Vidra, auzind cuvantul moarte, se cutremura ; InIeleger ea<br />
i se Intuneca, certitudinile ei se sfarama.<br />
Moarte !.. Moarte !.. Dar ce poate ? Moara oamenii cei mici,<br />
Precum calcaiul turtegte muguroiul de furnici;<br />
Omul insa, care lumea pe palma-i ar vrea s'o poarte,<br />
Zodia-i, scrisa pe frunte, respinge pismaga moarte!..<br />
(Se gandegte)<br />
Dumnezeule puternic! De ce mai faci uriagi,<br />
Ilia 'n rand cu toli piticii, prada morlii vrei sa-i lagi?<br />
Cum? Cereasca ta dreptate se pogoara pan' la fiara:<br />
Vulturul traegte veacuri, iar musca de-abia o varti,<br />
Si numai omul cel mare, stapane, Tu-1 osandegti<br />
Ca sa moara d'opotriva cu mugtele ornenegti!..<br />
(Se cutremura)<br />
0, nu, nu! Flazvan nu moare!.. thrice paiu in asta lume<br />
Trebui s'aiba vr'o ursita, o linta, vr'un scop anume,
INTRODUCERt LI<br />
La care-i dator si meargi, de vantul sortii impins,<br />
Ii<br />
cade numai atunci and este semnul atins !..<br />
Calea lui Razvan e lungi gi de-abia se desffigoaril;<br />
Pan' la capit e departe... Iltizvan nu poate A moara! *<br />
Nu poate sei moare i ; cad toate lucrurile din lumea aceasta au un<br />
sens, au un scop, se tin legate intre Oe printr'o plasa nev&zutli de<br />
analogii gi corespondente, alatuesc un intreg gi acest intreg nu<br />
poate fi sffirâmat de o intAmplare. Destinul grandios sau mediocru<br />
este atat de evident in firea gi vieata unui om, flick id este .scris, pecetluit<br />
pe figura lui. Fisiognomia, oiinta magi* intemeiata pe 4 corespondente<br />
* n'a folosit-o Hasdeu in interpretarea portretului lui<br />
Telie§ numai ea A apuce 43 pe o cale nebritut& 0. A folosit-o pentrucä<br />
credea in ea, pentrucii ii verifica intui/ia sa magia gi romantic& a<br />
vietii gi li justifica propriile sale orgolii ; fi nas de goim, frunte inala *,<br />
aga era gi Hasdeu, om predestinat faptelor marl, geniu universal, care<br />
se visase cândva stiipfin gi Domn. Bagota, in Raw= §i Vidra, face<br />
de mai multe ori 4 analize fisiognomice*. Când apuca de piept pe Thrgovetul<br />
I, ca s& afle cine scrisese cântecul impotriva Domniei, dovedegte<br />
c& gtie sii eunoasc5. oamenii:<br />
e Tu ai o fall cam proasta: frunte jos, guru &bean<br />
Semnele cele mai bune de-o inimi nestricati... *<br />
Iar, mai tarziu, duptt ce vede 0 icoana o lui Rázvan lucratä la<br />
Cracovia:<br />
t Si cum o vázui, pe data zis-am: mare, mare, mare!<br />
Nas de 9oim! o frunte 'mita! din ochi inima tresare!<br />
Mai In sfinlit, toatá fele numai duh 0 numai foc!...<br />
Cfici pe cei ale9i de soarta eu unu-i ghicesc pe loc... *<br />
Hasdeu n'a lasat s& se strecoare prea multe elemente autobiografice<br />
in opera sa. Dar nesfArgita lui sete de glorie gi de putere se trildeaza<br />
in toate cuvintele Vidrei, gi certitudinea propriului sau geniu, a
LII INTRODUCE RE<br />
marelui sau destin in lara i cultura romfineasca1), strabate in multe din<br />
4 analizele fisiognomice*. Portretul lui loan Voda cel Cumplit ii analizeaza<br />
ca i pe al lui Vlad Tepe9 (loan Veda cel CumpUt, p. 6-7; despre<br />
ochi, p. 18). Iar In Ursita (cap. III, Buciumul, III, 7 Iu lie 1864, p.<br />
986; in ed. Iu liu Dragomirescu, p. 37), incearca sa duck mai departe<br />
chiar cleat Lavater inlelegerea i semnelor e care transfigureaza faca<br />
unui om, tradandu-i firea pentru oricine inlelege acest alfabet magic<br />
al fisiognomiei:<br />
4 Nu oiu dacre toati lumea a observat un lucru: mie unuia mi se pare<br />
ca nu I-a ghicit nici chiar Lavater. Natura copilului se poate recunoaoe<br />
and Ii vezi plangand. Lacrimile nu desfigureaza unele fele copilareoi, ba<br />
Luca la dau oarecare expresiune blanda, dulce, simpatica ; pe dud sunt<br />
copii al caror plans le strâmba O le schimonoseoe astfeliu toate träsaturile<br />
felei, In cat nu te poci uita la el fara ca s resimi un desgust, o aversiune,<br />
o departare involuntara.<br />
Aoi era copilul, la care se uita acuma vornicul...<br />
Destinul * unui om IO are uneori radacinile adanc infipte In acel<br />
4 sange a<br />
blestemat sau nobil, care se afla la e originile neamului sau.<br />
Concepte perfect romantice; caci nu mai e vorba acum despre destinul<br />
unui Oedip, despre blestemul unui Atrid ci de o realitate organica,<br />
imanenta fiiacei omeneoi, despre o plasma vie, care face ca anumii<br />
oameni sa nu se poata in/elege cu lumea, sau sa fie eroi, luciferici,<br />
dramatici. Structurile organice, impenetrabile, cu neputinca de omologat<br />
structuri care se leaga, de multe ori, de e sange *, de R rasa * sunt<br />
clack' nu descoperite, cel puIin popularizate de catre romantici. Nu e<br />
numaidecit vorba, la Hasdeu, de influerice literare, deO romanticii<br />
1) Cat de autobiografice aunt aceste versuri din Raw= i Vidra (act IV:)<br />
Ramlenii cei din vechime cautau fara 'ncetare<br />
Ca sa scoata la lumina tot ce-i bun Ili tot ce-i mare,<br />
Incat la plug EA la sapa gaseau adesea barbati<br />
Cu cari se ffile§te lumea: pe Catoni i Cincinati...<br />
La voi bask and o raza<br />
De soare patrunde 'n Tara<br />
Toli se scoala, toti turbeaza,<br />
Toti voiesc s'o dea afaral.. (arata la Mayan, i iese) a.<br />
Hasdeu era acea raza de scare a, care a patruns n tara Increzátor In geniul<br />
lui, In destinul lui, In sangele lui domnesc i care, totu1i, avea doi poli de aur<br />
In buzunar and s'a dus la cununie.
INTRODUCE RE till<br />
rusi si englezi 1-au fascinat de timpuriu. Este mai degraba o<br />
participare fireasca, organica, la acest stil de via-1,4 si aceasta<br />
structura mentala. Fascinatia igani1or, neam nomad, # sange*<br />
misterios, blestemat, enigma etnica ale carei nevazute fire se leaga de<br />
« Faraon din Biblie * (Reizvan i Vidra) fascinacia aceasta care a<br />
purtat pe Puschin In aproape legendare aventuri, 1-a urmarit si<br />
pe Hasdeu.<br />
# Destin*, # glorie *, (( sarcasm * virtu-tile acestea de geniu<br />
romantic explicfi in buna parte viega sa pana la casatorie, si<br />
toa tä activitatea sa literara, stiin/ifica si politick 'Ana pe la 1870.<br />
Sarcasmul era Inca un semn al predestinatei izolari intre oamenii<br />
mediocri, Inca o 4 pecetie* luciferica. Niciun alt scriitor roman n'a<br />
cantat mai smcer si mai infierbantat gloria, # setea de a fi tot mai<br />
mare si mai mare*, # sete4 de a merge inainte* ca Hasdeu, in Mspan<br />
i Vidra. i daca s'a spus despre aceasta drama ea e romantica,<br />
lucrul e adevarat In primul rand pentruca e strabatuta de 4 destin*<br />
si de 4 glorie t,. S'a spus, de asemenea, cã Rcivan e #sforilitoare t<br />
pentruca inteadevar principalii ei eroi vorbesc uneori cu o pasiunc<br />
deliranta. Dar cat e de perfect romantica aceasta 4 patima de a fi<br />
mare*, aceasta nebunie a ascensiunii, a violentarii istoriei, a Increderii<br />
Inteun destin imperial! Razvan, convertit destul de tarziu<br />
la aceasta patima a maririi, Ii da seama de desertaciunea ei i o<br />
niarturiseste in ceasul morlii. Dar Vidra ramane intreaga, 4 din<br />
neamul acelui groaznic barbat 0, Moloc pânã la urma. Era mama<br />
si credea In a sange o, In pecetia maririi care trece din frunte In<br />
frunte de-a-lungul istoriei.<br />
Mi-se pare ca nu se prqueste In deajuns aceasta magnifica drama,<br />
pe care Hasdeu a imbunatalit-o necontenit, cu dragoste si truda (cf.<br />
Variantele). In literatura romana, In care patima gloriei si # ambitia *<br />
n'au ispitit imaginalia niciunuia dintre marii scriitori doar daca<br />
s'a vorbit despre # parvenire*, despre instinctul ignobil al ascensiunii<br />
sociale prin imoralitate si munch' de cartila Rlizpan fi Vidra nu<br />
ramane numai o bine construita si admirabil scrisä drama istorica<br />
romantica, dar este unica chiar prin cuprinsul ei. Strabat aici pasiuni<br />
si nostalgii necunoscute repertoriului literaturii romanesti add de<br />
TV
LIV INTRODUCERE<br />
s.rac n mituri, gi atat de bogata in personagii mediocre, 0 lipite de<br />
pamant * sau 4 desradacinate *. Exista in Reizvan fi Vidra un model<br />
4 imperial )), eroic, 4 pasional b despre care nu avem niciun motiv<br />
sa credem ca a fost anulat prin depagirea romantismului.<br />
Nu mai pulin roman-CIA n structura ei, degi 4 moaerna * prin tehnica<br />
gi ritm este nuvela Duduca Mamuca. Ceea ce uluegte in primul<br />
rand in Duduca Mamuca este fragezimea gi spontaneitatea prozei.<br />
Are toata rezonanIa unei povestiri autobiografice, scrise in fuga, aga<br />
cum se scriu spovedaniile. Este aceeagi tehnica romantica a 4 naturalului<br />
#, a u jurnalului *, pe care Hasdeu o folosea, fiindu-i organica,<br />
gi mai inainte de compunerea nuvelei Duduca Mamuca. #N'am nicio<br />
pretenIie sa 4 sistematizez > schiiele mele, de aceea sunt in drept sa<br />
spun ceea ce imi vine in minte, adica cum mi se elaboreaza gandul<br />
in cap. Cine n'a scris, sau a scris fax% a observa, acela nu poate nici<br />
sa &ceased ce minunate intorsaturi face gandirea, pang ce se opregte<br />
asupra unui oarecare punct ; eine, din contra, urmarea, ca pe un copil,<br />
desvoltarea reprezentaIillor sale, acela gtie ca, incepand dela gaina,<br />
poTi sa te ridici Oa la cele mai inalte probleme ale InIelepciunii omenegti<br />
# (Fragmente autobiogralice, trad. Dvoicenco, p. 263). Divagalie,<br />
aga dar: dar o divagalie care te tine aproape de concret, purtandu-te<br />
odata cu gandul viu, pastrandu-te in
NTRODUCERE LV<br />
luciferic al acestui personagiu este unic In literatura romana. i daca<br />
Hasdeu a fost mandru de procesul de presa provocat la tiparirea unor<br />
foarte curajoase pasagii In revista Lumina (Din Moldova) mandru<br />
0 mul/umit ca, in sfar0t, numele sau este cunoscut i inspaimanta<br />
-elitele Iaului apoi el insu0 a ovait un an mai tarziu, dud a pre-<br />
lucrat a doua versiune, Micua. Multe din 4 imoralit4ile * violente ale<br />
nuvelei au fost suprimate. Publicarea textului integral, din 1863, In<br />
edicia de faia poate fi considerata ca publicarea unui inedit caci<br />
Lumina se tiparea inteun numar restrans de exemplare, i versiunea<br />
prima n'a aparut niciodata in volum.<br />
((<br />
Ce e de facut? * se intreaba Hasdeu in jurnalul sau intim, pe and<br />
avea varsta eroului din Duduca Mamuca. 4 Inca nimeni nu m'a Inveles<br />
complet, eu singur abia ma inIeleg* (Dvoicenco, op. laud., p. 214).<br />
Cate elemente autobiografice au colaborat la scrierea acestei nuvele<br />
unice in literatura romaneasca 1 1<br />
NeinIeles *, (( diabolic *, ascunzand<br />
In orice caz un (( mister * pe care nici el nu-1 poate patrunde eroul<br />
lui Hasdeu 4 fascineaza * intocmai ca marii damnali ai literaturii romantice.<br />
Femeile nu-i rezista ; le atrage o forIa, care este inteadevar<br />
4 magia >>; pentruca daca romantismul a descoperit magia teoretica<br />
prin Novalis, magia e presupusa,, ca fapt, ca u traire *, in toate experiencele<br />
care stau la baza crealiei romantice. Cosmosul magic al romanticilor<br />
trebuia sa fie Implinit de o vocalie magica,
LVI INTRODUCERE<br />
mai ales, 4 unicitatea *1) existenIii sale de geniu universal, de barbat<br />
aprins, de inteligen0 sazcastica. De§i dupa as-atorie §1-a ritmat puhoiul<br />
aventurilor galante Hasdeu, o marturise§te singur (0 nevastd<br />
romdrecd), n'a renunTat niciodata la *piccadilele * lui, la verificarea,<br />
Lath Indoiala, gratuita, a vocaliei sale romantice. Dar asatoria 1-a<br />
*<br />
facut sa descopere, inteadevar, < Femeia pe care o judecase pana<br />
atunci mai mult In conformitate cu aforismul acesta din Aghiurd<br />
(p. 62): *Fata unei femei urite este ca o cetate: artileria a§ezata pe<br />
partea de sus nu lasa a se pune intim pe partea de jos *. Spre sfar§itul<br />
vigil, In omagiul pe care U. aduce chiar de pe catedra Academiei<br />
sociei sale (0 nevastd romdncd), Hasdeu recunoa§te imensa influença<br />
pe care a exercitat-o solia asupra cre§terii operei sale. In celebrul<br />
monolog din Rdwan fi Vidra, In drama Femeia, in multe poezii se<br />
simte inspiraIia directfi a soliei. Hasdeu a descoperit prin ea niveluri<br />
feminine pe care nu avea cum sa le cunoasa scriind Duduca Mamuca.<br />
A descoperit celalalt pol al *femei*: izvoarele creeatoare, radacinile,<br />
Mamele. i in aceasta
INTRODUCERE LVII<br />
9i limba straina, din care traduce. Pentru a fi ziarist sau, cum se zice,<br />
publicist, Romtmul nu are zor de nimic, nici chiar de gramatica! Tot ce-i<br />
trebue sunt ochi, sau urechi, urechi cu cat mai mari cu atat mai bine, 91<br />
o capaVana in intelesul material al cuvintului, adica un organ comun tuturor<br />
animalelor, 9i in interiorul caruia se opereaza, inteun mod confuz,<br />
oarecari asocialiuni de idei. A 9ti sa scrii, nu stria; dar nu e de prima<br />
necesitate: ziaristul roman prefers a dicta, din data ce-931 poate procura<br />
un secretar, iar pentru a dicta ajunge a avea o gura.<br />
*Dar aceste avantagii nu sunt singure 9i nu Bunt cele principale.<br />
*Pe cand autorul unei opere originale vorbe9te nurnai in propriul sau<br />
nume; pe &and traducatorul vorbe9te numai in numele unui autor strain;<br />
publicistul, chiar eel mai de pe urma, declama totdeauna in numele Ifirii<br />
intregi, zicandu-se a fi expresia cea mai complecta a na/iunii. i sa observa/i<br />
bine, ea nimeni nu-1 poate desminii in aceasta privinVa, afara numai<br />
de un alt publicist; cfici nimeni altul nu poseda mandatul de reprezentant<br />
ai tuturor acelora ce nici nu-1 cunosc, nici nu 1-au vfizut, nici n'au<br />
vorbit cu dansul, nici n'a auzit poate de numele lui!<br />
*Alt avantagiu nu mai pucin preten/ios este privilegiul ce au ziari9ii<br />
români de a schimba pe toata ziva ceea ce se nume9te principii. A fi 7iarist,<br />
este a fi acela9i om in cursul unei singure zile; caci cuvantul ziar<br />
se trage din cuvantul zi. Din data lush* ce a trecut o noapte la mijloc,<br />
ziaristul schimba faIa: ceea ce ieri a fost alb, devine negru; da se preface<br />
in nu, marele Cuza se transform& In tiranul Cuza, ilustrul Cogalniceanu<br />
se transfigureaza In tradatorul Cogalniceanu... 0 noapte la mijloc, nu<br />
mai mult !<br />
Cateodata publicistul stigmatizeaza, In termeni fulgeratori, demoralizarea<br />
-carii, corumiunea funclionarilor, abuzuirle administraIiunii, etc.,<br />
etc.... Cetindu-1, ai crede ca vorbe9te un Caton, ca auzi pe un Socrat,<br />
ca vezi pe un Brutu. Desamage9te-te! Ziaristul nostru el insu9i e innoroiat<br />
in viIiuri, e scaldat In corupciune, e innecat in abuzuri! Ce vrel.i! !litre<br />
drepturile, cuprinse In calitatea de publicist, se numara 9i acela de a cere<br />
ca allii sa fie buni, far& ca sa fim buni noi in9ine.<br />
Ap dara, jurnalistul, numai jurnalistul, se bucura in Romania de<br />
prerogativul de a nu 9ti nimic, de a vorbi verzi 9i uscate in numele Orli,<br />
de a nu avea principii, sau mai bine, de a le avea prea multe; 9i, in fine,<br />
de a predica moralitatea de pe Insali tribuna imoralitaIii! Acesta e tipul<br />
publicistului roman. Sunt excepliuni, dar exceptiunile nu aunt reguli; 9i<br />
chiar excepOunile, ate ne intampin& aci, nu ni se par a fi destul de sigure.<br />
Se intampla, bunaoara, ate un jurnalist moral, dar ce foks ! el nu 9tie<br />
carte. Se intampla, pe de alta parte, ate un jurnalist me9ter de a seri, dar<br />
far& cea mai mica autoritate morala. Se mai intampla ate un jurnalist<br />
cu principii nestramutate, dar vai! acele principii aunt nestramutate numai
LVIII<br />
INTRODUCERE<br />
in riltriciri. Cat priveqte sacramentalul obiceiu de a indruga in0rA-te-margärite<br />
in numele naliunii, o! in aceastii pirvin0 vii putem garanta, ca nu<br />
veli gäsi in Romania nicio exceplie*.<br />
Erau, totu0, eateva exceplii 0 printre acestea se numara fáril<br />
Indoiala chiar Bogdan Petriceicu Hasdeu; care nu facea gazetarie<br />
numai cu talent, ci cu o vast& informole istorick economick juridick<br />
0 nu sapara numai de inteligenIk ci avea cur aj, (I nedepedenca * 0<br />
sinceritate. Hasdeu debutase destul de tânar In gazetaria politica.<br />
Intrase 0 aici pe calea regala a pasiunii, elanului 0 mirajului ap<br />
cum debutase in toate taramurile de activitate. Era (( patriot 0 0 (( democrat<br />
*, 0 aceste douà mari iubiri de neam 0 de libertate nu<br />
s'au stins niciodan in sufletul lui uraganic. Protestând odata Impotriva<br />
afirmaTiei lui Armand Levy, care acuza ziarul Traian ca ar<br />
fi # ante-garda * partidului (( Bratianu*, Hasdeu nu se sfie9te ea marturiseascfi<br />
deschis: (cAm Iinut totdeauna prea mult la demnitatea<br />
individualä pentru a nu suferi disciplina nimAnui, 0 am respectat<br />
totdeauna prea mult natura umank pentru a nu disciplina pe nimeni...*.<br />
(Traian, I, Nr. 11, p.42). Iubirea lui de libertate era ega-<br />
Ian numai de iubirea sa pentru Iara 0 neam.<br />
Daa a criticat atfita vreme 1) cu asprime pe Domnitorul Carol I,<br />
a facut-o pentruca vedea primejduita libertatea f i latinitatea tanarului<br />
Stat romanesc. Polemicile crude Impotriva lui Cogalniceanu 2), se Indreptau<br />
de fapt Impotriva (( dictaturei* acestui om politic. Nu tolera<br />
deloc bfita electoralk e Parlamentul Popa-Tache 0 scrie el odata<br />
(Traian, Nr. 53, 4 Septembrie 1869), surprinzAnd cu milnã de<br />
maestru una din cele mai tragice constante ale politicei românwi 3).<br />
1) Vezi nota Hasdeu fi Domnitorul Carol, dela sf Anhui volumului II.<br />
2) Vezi nota Hasdeu fi Cogellniceanu, vol. II.<br />
3) Despre afacerea Strussberg: 4 0 discutiune atit de voluminoasl, la care<br />
au concurs cu profusiune toti vorbitorii Camerei, unii graind cite douà zile qi cei<br />
mai modeqti cite (lout oare, a procurat pink' acum natiunii un singur rezultat<br />
pozitiv, ci anume a concesiunea in sine, aca cum e votase Camera din 1868, este<br />
departe de a fi atit de rea precit de monstruoasti a fost aplicarea-i de citre toate<br />
ministerele succesive, IncepAnd dela Beizadea-Mitici si pima la d. Manolache Costache<br />
a. Iar in concluzie: 4 Din nenorocire, in loc de un deznodimint atit de<br />
rominesc, parlamentul preferi o mare MUSAMA a (Columna lui Traian, II, nr.<br />
10, 8 Martie 1871).
INTRODUCERE LIX<br />
4 D. Petre Gradipteanu pierdut-a vechia-i energie? Popa Tache nu<br />
mai traiepte? ImpuIinutu-s'au giambafii fi hamalii? Apa dark Capitala<br />
va merge cu d-1 Cogalniceanu, intocmai precum a mers...*,<br />
(Traian, I, Nr. 8, 9 Mai 1869). Lucrurile nu p'au schimbat deloc, pi<br />
alaturi de celelalte neuitate merite, Hasdeu 11 mai are pi pe acela de<br />
a fi surprins, numai dupa caciva ani de vieala publica din Romania<br />
unità, aceasta constanta a politicei romanepti.<br />
Impotriva careia protesteaza, fra, cu vehemenIa. 0 Orice incercare<br />
de regim personal va gasi In acest ziar un antagonism perpetuu<br />
pi implacabil*, anunIa el In articolul de fond al primului numar din<br />
Traian. Cu doi ani mai inainte, In Sentinella Romemli (1 Dec.<br />
1867. An. V, NI.. 105, p. 418) marturisepte: 4 Am colaborat pi voi colabora<br />
totdeauna prin articoli politici la toate foilb ale caror principii<br />
nu sunt in contradicOune cu credinIele mele democratice nestramutate...*.<br />
Iubirea sa de libertate pi de neam fi calauzesc pi fi justifica<br />
toate luptele politice. Ipi da seama a, in acei primi ani de autonomie<br />
politica romaneasca, orice incercare despotica este In acelap timp reacIionara.<br />
Groaza de a vedea din nou ptirbita bruma de libertate<br />
cetaIeneasca pi autonomie na-cionala, de a asista la retntronarea fanariotismului<br />
politic, deci la o umilinlà nalionala 11 obsedeaza.<br />
Orice incalcare de drepturi, este o stingherire a redepteptarii conptiinIei<br />
romanepti. Critic& t despotismul* lui Cogalniceanu pi 4 teutonismul<br />
* domnitorului Carol din aceleapi motive patriotice; pi unul<br />
pi altul sunt obstacole primejdioase in calea redepteptarii nalionale.<br />
Singura mantuire i se pare a fi libertatea pi romfinismul. t Un om de<br />
geniu nu poate fi despot*, spune el foarte frumos fn Columna lui<br />
Traian din 23 Martie 1870. (An. I, Nr. 7, p. 1). 4 0 adevarata<br />
capacitate nu poate fi personala, ci este eminamente colectiva;<br />
ea catä sa fie o putere reprezentatipli in toata vigoarea &Ivantului,<br />
dupa cum o numea Americanul Emerson; ea se pune totdeauna<br />
in cea mai stransa armonie cu necesitatea secolului sau 0 a naliunii<br />
sale ; mai pe scurt, ea este servk fn loc de a fi domn. Dictatorii cei<br />
marunIi de pe malul Dambovilei ar trebui sa se patrunza bine de<br />
aceasta suprema lege, Inregistrata la tot pasul In filosofia istoriei. Un
LX<br />
INMODUCERE<br />
individ poate BA porunceasca societä%ii, numai intruch societatea<br />
porunceste inclividului, ca el sa-i porunceascä s (ibid).<br />
Dar aceasta > (Baba Novae, studiu publicat intfii In Romdnul, 29 Martie<br />
1868 0 urmare, reprodus apoi in Columna lui Traian, VII, 1876, Aprilie,<br />
pag. 145-165 ; citatul nostru, pag. 165). Catre aceastà c coincidenrà 5<br />
erau orientate toate articolele lui Hasdeu in care se vorbea despre<br />
Domnitor. Nu trebue judecata critica lui Hasdeu ca o simp1 atitu
INTRODUCERS LXL<br />
dine negativa fa-0 de orice faceau * boierii* si 4 junimi§tii * (elemente<br />
politice cu care el nu s'a impacat niciodata). t Noi unii, astrizi ea ci la<br />
1865, nu voim nicio daramare mai 'nainte de a sti ceea ce se va pune<br />
in loc. In politica numai incapacitatile cele mai absolute distrug toate,<br />
distrug mereu, distrug in dreapta si'n stanga, si nu edifica niciodata.<br />
Prima condi-pune pentru ca sa se poata cladi ceva solid, ceva frumos,<br />
ceva bun, este ca lucratorii sa se inIeleaga nu atat asupra usoarei operaIiuni<br />
de a da jos o ruing, pe cat mai ales asupra planului dupit care<br />
sa se croiasca in urma un alt edificiu *. (a Buletin interior*, Columna<br />
lui Traian, II, Nr. 36, 27 Septemvrie 1871). Nu e vorba, aca dar, de<br />
critica cu orice preT. In luptele sale politice si ziaristice, Hasdeu a<br />
aratat de multe ori ea are curajul sa recunoasca meritele adversarului,<br />
ca nu covaie sa intinda o a mana frateasca * dusmanului de ieri. A<br />
aratat, mai ales, cat de sincer credea in a idei * si a principii *, trecand<br />
de multe ori peste hotarari luate si marturisite, numai ca sa nu pagubeasca<br />
a principiul *1).<br />
De aceea, in urma evenimentelor dela Iasi, din 3-4 Aprilie 1866,<br />
&and (dupa spusele ziarului local Vocea Nationalei, din 4 Aprilie, reproduse<br />
in Romemul din 11-12 Aprilie, pag. 2) s'a strigat a Jos Unirea ! *<br />
Hasdeu adreseaza redacliei ziarului Romdnul urmatoarea scrisoare:<br />
( Domnule redactore, am lost 'contra principiului Domnului strain de<br />
rasa nelatinet. De aceea am subscris in plebiscit in registrul contra<br />
alegerii principelui Carol I. Astazi, insa, vazand tristele scene de reacliune<br />
petrecute la Iasi si prin care se pune in pericol pana si marea idee de<br />
Unire, ca unul ce am fost si voi fi totdeauna pentru Unire, ma grabesc<br />
a-mi retrage votul, declarand ea, in interesul salvdrii Unirii, sunt pentru<br />
alegerea lui Carol I * (Romdnul, anul X, Miercuri 6 Aprilie 1866, pag. 3).<br />
De altfel, dupa cum se §-tie 2), atitudinea anti-dinastica a lui Hasdeu<br />
s'a atenuat prin 1872-1875 ; iar spre sfarsitul vigii ajunsese chiar un<br />
infocat dinastic. A inIeles ca domnia Regelui Carol I nu era o primejdie<br />
pentru romanism. A inIeles ca anumite a reforme democratice si na-<br />
-tionale * sunt pe cale sa se indeplineasca. Simpatia lui pentru latini,<br />
1) a Deviza modestului grup de protestaqi dela Columna lui Traian a fost,<br />
este si va fi: 4 concordie pe baza principiuluil* (s Columna s, I, nr. 23, 28 Mai 1870).<br />
2) Vezi nota Hasdeu f i Domnitorul Carol (vol. II).
LXII INTRODUCERE<br />
in deosebi pentru francezi, a inceput A* se echilibreze, dupa infrangerea<br />
lui Napoleon III 0 in epoca de pregktire a alianizi ruso-franceze. In<br />
schimb, a ramas toata viala un infierbantat 4 anti-muscab, cum<br />
spunea el. N'a uitat niciodata a e basarabean 0 ca Basarabia este cea<br />
mai amenincata provincie romaneasca 1).<br />
In era u cosmopolita * in care i se I:area a traiqte plink de<br />
u generozitali*, fascinata, ca intreg papptismul, de u unitatea omului *,<br />
de 4 umanitarism * Hasdeu hipta din rasputeri pentru apzarea<br />
istoriei proaspatului Stat romanesc pe axele nalionalismului. Nu odata<br />
afirma ca 4 nalionalismul este o condi-Pe esenliala a tuturor crea.ciunilor<br />
mari in sfera ideii. Ceea ce-i originalitatea pentru un individ, este<br />
nalionalitatea pentru un popor *. (Cauzele fi rezultatele cosmopolitismului,<br />
discurs publicat In Columna lui Traian, II, Nr. 7). Structura<br />
romantica a lui Hasdeu este Inca odata verificata prin aceasta sta.ruitoare<br />
reintoarcere la a popor *, la fenomenul originar etnic, la u individualitatea<br />
# de esenla organica. Printre u lumina0i * timpului, printre<br />
u cosmopol4ii # cari credeau ca democralia implica numaidecat Oergerea<br />
virtu/iilor etnice Hasdeu este, In orice caz, un izolat. u Ei<br />
bine, in Romania cuvantul patriotism se pare a fi proscris de o bucata<br />
de vreme. Oricine-1 rostwe, se expune neaparat rasului, ironiei, sarcasmului<br />
acelora ce-1 ascultä. Nimeni nu ne impiedeca de a fi patrioli,<br />
dar cu condiOunea cea mai riguroasa de a nu vorbi in veci despre<br />
patriotism, de a nu-1 menIiona, de a nu hazarda macar o aluziune<br />
indirecta... Ranjeasca cat le place incolorii cosmopoliti, fara sim%<br />
de nalionalitate, fara limba 0 fax% ideie romana ; ranjeasca ei, iar noi<br />
vom vorbi despre patriotism, precum nenorocitul in oara de tribulqiune<br />
invoaca numele divinitaIii!... *. (Patriotism §i neincredere, I, Romdnul,<br />
pag. 737, 1 Septemvrie 1868).<br />
In activitatea gazetareasca 0 politica a lui Hasdeu, democraiia<br />
era organic legata de românism. u Am crezut totdeauna ca mantuirea<br />
neamului nostru consista nu in neguroasele sfere ale abstraqiunii,<br />
1) Liviu Marian, B. P. Hasdeu fi Rusia (Chi§intiu, 1925). De altfel, Hasdeu<br />
si-a dat foarte bine seama de legile politicei noastre externe. t RomAnia are cea<br />
mai imperioasA trebuinIA ca Prusia sA se certe cu Rusia, cAci altfel nu-i mAntuire*<br />
(Columna tui Traian, I, 58, 30 Noemvrie 1870).
INTRODUCERE LXIII<br />
ci numai in stindardul cel vizi al Romanismului...1). Am crezut totdeauna<br />
cil acest mare% drapel nu poate fi ridicat sus de ni0e maini<br />
ve0ejite, ci numai 0 numai de puternicul brat al Junimii *. (Discursul<br />
lui Hasdeu primind pre§edentia societatii 4 Românismul ft, in §edinta<br />
din 15 Noemvrie 1869, aparut in 4 Traian t, Nr. 82, p. 330). tt Exista<br />
la noi o legiune de oameni pentru cari un Grec, un Turc, un Otentot,<br />
un Roman e tot una. Ei pretind ea meschina cestiune a nationalitatilor<br />
trebue sfi se piarza In grandioasa conceptiune a umanitatii.<br />
Nenorocitii, ei nu oin sau nu voesc a oi ca adevaratul amic al genului<br />
omenesc este numai acela careli iube0e mai inainte de toate<br />
propria sa ginte... Fiecare neam reprezinta In concertul total o idee<br />
diferita, fara care n'ar putea fi armonie... Amoarea cea adevarata<br />
se manifesta numai in concret: creanduli un ideal, sufletul 11 Intrupeaza<br />
...*. ( Ibid.).<br />
In acel faimos discurs din 15 Noemvrie 1869, 40 formuleaza Hasdeu<br />
una din cele mai interesante justificari ale nationahsmului: cosmopolitismul<br />
este lenea de a iubi. De ce sa nu iubim atunci intreg Universul,<br />
toate stelele 0 toli ur0i polari? Cosmopolitismul este In practica un<br />
egoism rafinat, spune el. 4 E comod de a iubi umanitatea, and aceasta<br />
ne scute0e de a vedea altceva in lume, afara numai de propria noastra<br />
nulitate *. Cosmopolitii spun: intaiu libertate, 0 apoi nationalitate.<br />
Dar ca sa poti fi liber, trebue mai intain sa exivti, ca roman. Babilonienii<br />
nu mai exista nu in sensul ca n'au avut urmapi, ci in sensul<br />
ca nu mai exista ca popor. Durnanul neimpacat al romanismului e<br />
cosmopolitismul, conclude Hasdeu. 4 Românismul este umanitate, libertate<br />
0 adevar. Cosmopolitismul egoism, sclavie 0 minciuna ...<br />
Junimea este incapabila a trai in minciuna 0 in metafizica: ii trebuie<br />
adevar 0 viara 1 * (Ibid.).<br />
1) t Acei ce confund 5. nationalitAtile intr'o singura abstractiune chaoticA a<br />
umanitAtii, de ce oare BA nu feel Inca un pas inainte [paste lozinca (to m §i oms]:<br />
dobitoc si dobitoc?<br />
Francesul este om, ca iiii germanul; Germanul este om, ca §i Francesul; dar<br />
omul in genere, fie Frances sau German, este animal ca §i. hiena, care-i desgroapii<br />
gi-i mAnAncA pe furil cadavrul.<br />
5<br />
0 consecintA logicA a patimei de a generalize... t (Coentopolitism Ili Nagenaliem,<br />
I Columna lui Traian*, an I, nr. 50).
LXIV INTRODUCERE<br />
Iar acest 4 adevar 9i vial& * II gase9te numai in poporul romanesc,<br />
4 in opinca *9. Tineretea singura poate InIe lege acest izvor de apa vie.<br />
4 In momentul de fa/a. numai junimea mai poate salva Iara L. La<br />
noi batranii sunt obosiIi 9i tinerii dorm: nefericita Tara !.. De9teapta-te<br />
dar, de9teapta-te cu o oara Inainte, generoasa junime romang, aducanduqi<br />
aminte ca Maria Sa Carol I este tanar ca qi tine: te va In-<br />
Ielege ! 0. (Traian, 12 Septemvrie 1869, Nr. 55, p. 217). Exista 9i<br />
atunci o problema a generaIiilor. #...Nu ne putem stapani de a nu<br />
constata Inca odata abisul, largit pe zi ce merge, intre generaiiunea<br />
cea veche 9i generaliunea cea noua: una mai mult sau mai puTin cosmopolita<br />
9i cealalta din ce In ce mai romaneasca! A. (Traian, 7 Oct.<br />
1869; cu prilejul randurilor publicate de Heliade Radulescu In Trompeta<br />
Carpaglor, In favoarea teatrului grecesc din Bucure9ti). Uneori,<br />
glasul lui Hasdeu ajunge profetic. 4 Aparfind cu energie puritatea na-<br />
Iionalitalii noastre, far& a o confunda cu ortodoxia celorlalte popoare<br />
ale Orientului ; 9i demonstrand In gura mare ca pe pamantul Dunarii<br />
de jos romanismul este singura cale de scapare, far& care vor pieri<br />
toli, oricine va cuteza s'o nesocoteasca, incepand dela Tron 9i pana la<br />
Opincal. .*. (Traian, an. II, Nr. 13, 7 Februarie 1870). Batranii<br />
solidarizandu-se cu idealurile
INTRODUCERE LXV<br />
conducatorilor politici. Hasdeu avea no/iuni bine precizate asupra naliunii<br />
si Statului. Nu gasea alta scapare pentru poporul românesc<br />
dealt intr'o ofensiva a romfinismului, ofensiva pe care numai * june/ea<br />
generoasa * o putea Infaptui. Care sunt cauzele victoriei germane? se<br />
intreaba el In 26 August 1870 (Columna lui Traian, vol. I, Nr. 12,<br />
p. 1). Fara Indoiala a ele nu stau nici In pusca cu ac, nici in instruc/ia<br />
public& ci In spiritul nationalist al nouei Germanii. Frana imperiala<br />
era cosmopolita, In loc de a fi latina. (< Fi-va Fran/a republican&<br />
altfel? ..*.<br />
Respingand categoric orice t idee de petrificare *, Hasdeu lupta<br />
In primul rand contra boierilor 1) contra 4 clasei cosmopolite *, care<br />
era In acelas timp si 43 genera/iunea veche *. 0 spune chiar el, si de<br />
nenumfirate ori. 4 Nu lin cu Rosetti, nu /in cu Bratianu, tin cu aceia<br />
cari astdzi se lupt4 contra boierilor *. (4 Discurs * linut in sala Slatineanu,<br />
23 Octomvrie 1866, publicat In 4 Romdnul *, Miercuri 26 Octomvrie,<br />
si republicat in 4 Columna lui Traian*, I, Nr. 26, p. 9, 10 Iunie<br />
1870). Dar 4 boierii * sunt uni/i si tari, In timp ce liberalii sunt impar/i/i<br />
in dot& tabere, cuzisti si rosii (# acum In urma In centru 0<br />
rosii *).<br />
Inca de pe când publica ziarul umoristic Aghiutd, Hasdeu purta<br />
o cumplita lupta Impotriva boierilor si In favoarea Igranilor. In numarul<br />
7 din Aghiutd (pag. 56) coperta arata doua mici tablouri: 4 strajerii<br />
satesti; cum au fost, cum vor fi *. Intr'o parte, Iaranii sunt aratali<br />
batu/i cu biciul ; alaturi, /firanii Inarmali, tragand In ispravnic<br />
asa ( cum vor fi *. §i acest desen satiric nu e cel mai revolu/ionar din<br />
toate eke a publicat Hasdeu In Aghiutd. Chiar In numarul urmator<br />
(p. 57), se afla un desen despre 4 neviolabilitatea * domiciliului *. Scene<br />
1) In articolul de fond din primul numar al lui Traian, rezuma astfel atitudinea<br />
sa politica: * ...In imaginea lui Traian se Intrune§te ambele elemente ale<br />
existentii noastre nationale: romanism iii democratie e.<br />
* Trei date formeaza totalitatea crezului nostru politic: 1821, 1848, 1866*.<br />
* Sus meritul personal, jos prerogativa nalterii*. Iar In articlul din Columna lui<br />
Traian I, nr. 23, din 28 Mai 1870: t Scuturati-va cu o oar& Inainte de cumetria<br />
boiereasca, fmbranciti la o parte umilitoarea disciplina, Inaltati la o programa<br />
Minutia iii riguroasa, chemati la o sincera Infratire tot ce-i adevarat national §i<br />
adevarat progresist In Romania... *
LXVI INTRODUCERE<br />
brutale alaturi de scene extrem de sentimentale ; a feciorul boieresc *<br />
0 sub-prefectul arata/i in cele mai salbatice aspecte; iar taranii idealizali,<br />
a9a cum se gasesc mai tarziu in literatura samanatorista. De aici,<br />
din Aghiugi s'au desprins dm& 4 motive de inspiraiie * de mare circulatie<br />
in literatura româneasca modern& ; pe de o parte satira carageleasca,<br />
pe de alta parte 4 laranismul t literar. Se gasesc in Aghiuld<br />
un numar impresionant de motive caragea1e9ti: scrisoarea de amorl),<br />
dialogurile mahalage9ti, ridiculul gen Rica Venturiano, 0 altele, pe<br />
care geniul lui Caragiale le-a prelucrat 0 le-a dat o valoare literal%<br />
dar care existau totu0 Inca din 1864 la Hasdeu. Fara a fi atins vreodata<br />
perfecvlunea lui Caragiale, umorul 0 satira lui Hasdeu inseamna un<br />
vadit progres asupra produciiilor satirice contemporane. Hasdeu se<br />
revolta impotriva unor glume din Nichipercea (...Pe unde se p...<br />
gaina...), afirmând ca Cilibi Moise intrece .Nichipercea # nu numai<br />
prin spirit, ci Inca prin buna cre§tere # (Aghiuld, Nr. 11, p. 84, 16 Ianuarie<br />
1864). De multe ori las& sa se inIeleaga ca humorul 0 satira lui<br />
stint revolulionare in literatura româneasca.<br />
Republicand e Discursul * din 23 Octomvrue 1866, Hasdeu adaoga<br />
in Columna lui Traian §i programul pe care a voit sa-I impuna atunci<br />
# marelui partid de aqiune *, 0 care se rezuma in urmatorul 4 catechism*:<br />
41. Responsabilitatea ministeriala 0 administrativa ; 2. Armarea<br />
Iarii in realitate, iar nu printr'o farsa ; 3. InstrucIiunea, iara0<br />
instrucIiunea 0 tot mereu instrucIiunea poporului, contra careia<br />
conspirase Insa0 legea organica a %Aril ; 4. Cel mai riguros control<br />
financiar ; 5. 0 energica 9i sincera combatere a invasiunei evree9ti ;<br />
6. 0 lupta pe moarte contra amestecului strainilor in afacerile /Arii ;<br />
1) 0 4 epistola amoroasa a unui sergent major, comunicata de d. V... son,<br />
amic din Braila *, tsi publicata in Aghiurci, nr. 5, p. 52-53, 1 Decemvrie 1863,<br />
are toata savoarea caragialesca. De altfel, epistola era autentica. Sergentul major<br />
a prins pe d. Vellisson, care trimisese aceasta scrisoare (adresata unei evreice 4 arfoniste<br />
*) lui Hasdeu 0 in numarul 7 din Aghiurei (p. 54) apare urmatoarea telegrama,<br />
nu mai putin caragealeasca. Braila in 23/12 Decemvrie 1863, 5 ore chip&<br />
amiaza: 4 Sergentul major Nicolae Panu 0 alti doi m'au batut mortalminte astazi<br />
in mijlocul pielei §i in fala a sute de oameni, scotand li sabiile. Protestali In numele<br />
legilor cui se cuvine. Vellisson s. Inteun articol din Columna (I, nr. 9, 30 Martie<br />
1870), expresia: 0 baioneta cea intelleginte s.
INTRODUCERS LXVII<br />
7. Cea mai deplina libertate a cuvantului 9i cea mai deprma libertate<br />
a sufragiului ; 8. Un antagonism perpetuu contra tuturor tendintelor<br />
boiere9ti... *.<br />
Dragostea fata de 4 Omni * qi ura impotriva 4 boierilor * care<br />
strabate 9i in operele sale istorice (d. ex. 'ban Vodd cel Cumplit) nu<br />
se explica numai prin romantica simpatie fa-ca de 4 popor *, de izvorul<br />
tuturor formelor originare, de fantana vie a sentimentelor fundamentale<br />
9i pure. Mai intervine, fire9te, 9i pizma acestui
LXVIII INTR ODUCE RE<br />
Iar dupfi Congresul Presei Nalionale, scrie In # Buletinul Interior*<br />
din Columna lui Traian, II, nr. 38, 11 Octomvrie 1871 :<br />
Vântul Romanismului 9uerit atilt de tare, fuck cei mai falnici stejari<br />
ai cosmopolitismului de mai deunfizi, cei mai inflliclirqi adepci ai lojilor<br />
franc-masonice, Ii pleaca umilitele kr frump dinaintea puternicului suflu<br />
al direcliunii nationale *1).<br />
In unul din ultimele sale articole politice, Carliftii (23 Martie 1.902 ;<br />
edilia noastra, p. 300-304), Hasdeu Incearc& o privire generala asupra<br />
istoriei romfine9ti in timpul Regelui Carol I, 0 recunoa0e ca s'a in§elat<br />
socotind ca 4 influenia nernIeasca 3) atat de limitata, In realitate<br />
va aduce dupa sine 4 cosmopolitismul *.<br />
Faciind politica marturiswe singur mai tarziu cu 8 patima )),<br />
Hasdeu judecfi totu0 faptele cu o uluitoare obiectivitate. De altfel,<br />
el Insu0 Ii dadea seama de pozi-pa lui cu totul special& In gazetaria<br />
epocei. 4 Ne putem fali, nu pentru prima oaf* ca am semnalat totdeauna<br />
pe deplin, cu mai multe zile inainte, ultima faza a lurcurilor,<br />
fiindca niciodata nu ne-am pogorit a cerceta situaliunea sub auspiciile<br />
oportunitaIii, ci numai i numai In vederea adevärului * (Columna lui<br />
Traian, I, Nr. 32, 4 Iulie 1870). De Cate ori scrie despre politica interna,<br />
dovede0e un mare talent de simplificare i organizare a faptelor, un<br />
precis spirit de critica a informaliilor. In totdeauna rezuma, clarifica,<br />
define0e. 1 Fara aceasta caracteristica defini/iune, ar fi cu anevoie<br />
a Inlelege cineva toate cate se petrec 0 se vor petrece Inca In jurul<br />
nostru... > (Columna lui Traian, d Buletin Interior *, anul I, Nr. 44).<br />
1) De altfel Hasdeu, care mArturiseste cä iubefte Franta iar nu pe o ciocoii<br />
frantuziti to, protesteath Impotriva unei reprezentatii In limba francezA:<br />
Ceea ce a preocupat Capitala in cursul ultimei saptAmAne a fost o representatiune<br />
teatralli in folosul rAnitilor francezi de cAtre un grup de diletanti din clasa<br />
de sus a societatii.<br />
Din fatalitate, n'a dat-o Romdnia i n'a dat-o poporul.<br />
Zicem cä n'a dat-o Romdnia, caci s'a jucat numai frarktuzelte, ca i and n'arn<br />
avea o limbA a noastrii proprie.<br />
Zicem cä n'a dat-o poporul, cäci toate lojele i primele staluri fuseserA ImpArtite<br />
exclusivamente in cercul amicilor inainte de a se anunta spectacolul, pare& inadins<br />
pentru ca nu cumva un burtd-yerde sau un mitocan sA cuteze a ledea alaturi cu un<br />
membru al protipendadei.<br />
Trist! e (Buletin Interior, 22 Febr. a<br />
Columna* II, 8 (70) 1871).
INTRODUCERS LXIX<br />
Discuta fapte §i. avonuri recente, dar intotdeauna le cauta radacinile<br />
0 semnificaciile, incearcti sä prevadà evenimentele, A preintimpine<br />
nenorocirile. t In economie, ca §i In politica pull, nu Bunt mai prelioase<br />
tocmai rezultatele cele mai apropiate: vai de acel btirbat de Stat, carele<br />
i§i bate capul numai cu momentul de faIrt *1). (t Ocnele in Romtinia *,<br />
9 In articolele sale politice, Hasdeu a dezbitut probleme care au ajuns t actuale<br />
* deabia In ultimii ani. Bunoari, proiectul de lege pentru descentralizarea<br />
administrativi, judiciark militar& tji financiari, pe care II propane In Columna<br />
ui Traian din 19 Iunie 1870 (I, nr. 28, p. 1). Sau importanta pe care o acordi<br />
armatei (Traian, II, nr. 15, 12 Februarie 1870) li care il face citeva luni In<br />
urm& s& propuna o instructie pre-militara.<br />
e<br />
...dorind din tot adancul sufletu/ui ea Rominii a/I reinvie month:dente bir-<br />
b&tia ostatjilor lui Stefan Iji ai lui Mircea, am crede totu§i o neghiobie de prima<br />
ordine, in conditiile ltiintei militare de astazi, de a cere cu singe rece o copie<br />
material& dup& institutfile din epoca arcului 0 a buzduganului. Ideia noastr& va<br />
fi romineasa, ins& din secolul XIX... *.<br />
o<br />
IntroducAnd exercitiul militar pe o *marl general& in Instructiunea Publici,<br />
ne vom conforma cu insili baza psicologic& a pedagogiei intima cunoltinti<br />
a inimei umane...<br />
Iesit din tjcoala primari, elevul va poseda serviciul ostAtiese ca un bun soldat.<br />
Absolvind gimnaziul sau universitatea, el va rivaliza In dibicie pi In exactitate<br />
cu orice veteran, tras pe sub ranit& in curs de doisprezece sau chiar cincisprezece<br />
ani* (Armarea Nafionald, o Columna* I, nr. 56, 16 Noemvrie 1870).<br />
Si tot Hasdeu, In e Columna t, II, nr. 14, 5 Aprilie 1871, face planul unui sat<br />
model: 0 In kc de a ameti pe bietul gran prin metafizicA, oferiti-i un exemplu<br />
de imitat... *<br />
Conditiile satului-model:<br />
e I. Condifiuni intelectuale :<br />
1. coalA;<br />
2. BisericA;<br />
3. Serviciu ostiqesc.<br />
II. Condifiuni igienice :<br />
1. Locuinti §i Imbraciminte;<br />
2. Spitaluri;<br />
3. Hrani.<br />
III. Condifiuni economice:<br />
1. Institute de credit;<br />
2. CM de comunicare ;<br />
3. Irigatiune vi canalizare *.<br />
o<br />
N'ar strica gi o miniaturA de muzeu*.<br />
V
LXX INTRODUCER&<br />
Columna lui Traian, I, Nr. 13, pag. 2). Numai Eminescu mai avea,<br />
alaturi de Hasdeu, asemenea serioase preocupAri in ziaristia: de a<br />
cAuta radAcinile istorice ale evenimentelor, de a le preciza semnificaTiile<br />
0 ghici urmárile.<br />
Organic In tot ce simIea 0 &Idea, Hasdeu descifra spiritul 4 romanismului*<br />
In toate manifestkile suflete§ti ale poporului romfinesc.<br />
El care afirmase a 0 o fiinVa se nimice9te când 10 neag-a principiul*<br />
(ba Scrisoare deschisd cdtre d-1 Nicolau Ionescu, 4 Columna *, II, Nr. 1.,<br />
7 Ianuarie 1871), Inlelegea a orice instittucie civila romitneasca trebue<br />
restauratti In conformitate cu structure sa specifica, iar nu 0 imitat1*<br />
chip& forme streine. Nu numai legislaIia trebue inchegata conform cu<br />
spiritul neamului (cf. Caracterele naçionaliteicii romdne ca baza legislaliunii<br />
sale, 1 Romfinul *, 11, 13, 14, 20, 25 lanuarie 1868; primul articol<br />
publicat in ediIia noastrk vol. II, pag. 164-468), dar 0 armata trebue<br />
organizatUt conform tradiIiilor militare batrfinecti (Armarea generald,<br />
u Romlinul *, 3, 6 Martie 1868). Iar in articolul Policia ruralei (uRomânul<br />
*, 22, 24 Martie 1868) se bucura de vestea c5. Guvernul cere A<br />
se respecte vechile instituIii românecti. Citeaza ckeva decumente,<br />
prin care incearca sá dovedeasca 4 solidaritatea comunalá* româneasea.<br />
toate aceste crediace politice ale lui Hasdeu nu erau numai<br />
simple entusiasme sentimentale fard de 0 trecutul §i marirea * neamului<br />
românesc. Hasdeu credea in autonomia 0 impenetrabilitatea<br />
creepilor spiritului etnic. A fost ffirà indoiala eel dintiti care a vorbit<br />
de o 4 logica naIionara *, de structuri spirituale conforme structurilor<br />
etnice. 0 In adevgr, fiecare popor, ca 0 fiecare individ, are o logica<br />
a sa, adicä un mod propriu de a concepe 0 a desvolta ideile. Logica<br />
excentricului Englez diferd de aceea a sistematicului NeamI, melancolicul<br />
Spaniol cugeta altfel deck vivacele Francez, 0 niciunul dintre<br />
ei, nici Englezul, nici NeamIul, nici Spaniolul, nici Francezul, nu se<br />
pot asemsana in aceasta privinra cu fantasticul Oriental * (0 Limba<br />
skwicei la Romdni #, cap. I, § 7, Traian Nr. 47, p. 188). Destainuecte<br />
pareri revolu/ionare despre scopul 0 justificarea ctiin-cei, 0 vorbecte<br />
despre o 0 ctiinra l'omAneasc6 *. Iat5 ce spune Inteun articol din 15<br />
Iunie 1870: 0 tiin-t.a româneasca este: spiritul aplicat ditre natura<br />
naliunii romitne. Pulin ne pasá de Ottentoli 0 de Irochezi! Vora fi
INTRODUCEBB LXXI<br />
osandi/i a zace Inteo trandava starpiciune, din data ce imaginara<br />
groala a fruntariei ne va Iinea cu bralele incrucipte b. (Colorants lui<br />
Traian, I, p. 27).<br />
Ceea ce e mai curios, o spune asta Hasdeu, romanul cel mai, invacat<br />
al secolului XIX! Dar 110 spune dupa ce a dovedit cali poate<br />
asimila toate metodele de investigape ale spiritului european, dela<br />
filologie 0 numismatica, 'Ana la economia politics 0 istoria dreptului...<br />
In mice caz, nu e cea din urma 4 contradigie * aparenta care ne intampina<br />
in gandirea lui Hasdeu. Romantic, dar de o structurfi romantick<br />
polara, Hasdeu Incerca adesea sa-0 domine 0 sa-0 4 transforme #<br />
melancoliile prin aqiune, in deosebi activand impotriva Ea insmi.<br />
Fie ca sunt u eforturi de obiectivizare *, fie ca sunt 4 contradicIiile *<br />
inerente marilor romantici, fie ca sunt pur 0 simplu polii opu0 ai<br />
imensului sdu camp ideologic toate acestea dovedesc o robustä<br />
personalitate, in care contrariile -se pot Intregi. Hasdeu, despotul,<br />
lupta pentru libertatea 0 demnitatea individuala ; el, prinwl, lupta<br />
contra aristocralilor 0 pentru opinca ; el, omul cel mai universal al<br />
vremii sale, lupta pentru cel mai intransigent românism; el, cel mai<br />
genial 0 mai u pasionat * istoric, lupta pentru t<br />
adevarul istoric #. In<br />
lupta aceasta impotriva lui insmi, a biruit, aproape intotdeauna, el...<br />
5. Coneeptia istoria.<br />
S'a spus 0 judecata aceasta circula cu insistenla ca opera<br />
istorica a lui Hasdeu e # haotica *. Astfel pare ea, fire§te, unui cetitor<br />
nepregatit 0, mai ales, lipsit de rabdare. Cel care urmarqte lima cu<br />
aten/ie paragrafele din Istoria Critica, bunaoara, ii patrunde repede<br />
planul general ; plan riguros, de o perfecta economie, pacfituind daca<br />
poate fi vorba de un # pacat * numai prin propor/iile lui monumentale.<br />
Hasdeu insu0 0-a dat seama a numeroasele sale monografii<br />
complimentare ar putea intuneca, la o pripitä lectura, imaginea<br />
totala a Istoriei critice. In prefaia la edi/ia I-a scrie: t Aplicarea celei<br />
mai riguroase metode analitice silindu-ma a descompune toate elementele<br />
constitutive ale fiecarei chestiuni 'Ana la punctul non-plusultra,<br />
m'a atras vrand-nevrand In episoade mari 0 mici, de care insa<br />
V.
LXXII INTRODUCERE<br />
Bunt departe de a ma ciii, caci ele mi-au permis a resolvi inteun mod.<br />
incidental o mulIime de probleme de cea mai inalta importanla nu<br />
numai pentru Romani, dara gi. pentru studiul universal al istoriei... *<br />
Istoria criticd, firegte, nu e construita 4 clasic *. Nu avea nimic<br />
de a face viziunea romantic& a lui Hasdeu dominata de monumental<br />
* gi 4 originar * cu o tectonica liniara, mediteraniana. Prin<br />
tot ce iubea Hasdeu in istorie (0 originile *, Mamele, plasma amorffi),<br />
gi prin sensul pe care il dedea el istoriei romanegti (Dacii, elementele<br />
pre-latine) nu i-ar fi fost fireasca o constructie 4 clasica *. Degi in<br />
politica milita pentru pan-latinism structura sa mental& nu era<br />
deloc latina. In tot ce a fficut gi a scris Hasdeu, nu se ghicegte nostalgia<br />
spiritului sau pentru normele mediteraniene. Asta nu inseamna, insa,<br />
ca Hasdeu nu construia dupa canoane tot atat de riguroase. Daca<br />
Istoria Criticd ar fi fost sfargita, caracterul sau
INTRODUCERE LXXIII<br />
Constructia rnonumentala a Istoriei critics a speriat In deosebi pe<br />
savantii generaliilor imediat urmatoare lui Hasdeu. Imensa erudiVe<br />
adunata in paginile ei, neputand fi cleat arareori controlata, a Inceput<br />
A fie pusa la indoiala. Nu ne referim la mediocri de specie lui Gh.<br />
Panu, care avea curajul A vorbeasca astfel de Hasdeu: 4 Noua deocamdata<br />
nu ne trebue sanscritioi 0 zendice0 1), noua ne trebue filologi<br />
ai limbelor romanice 0 slavioi... * (scrisoarea catre Iacob Negruzzi;<br />
Torouliu 0 Carda§, Studii fi documente, vol. I, p. 162). Un Gh. Panu<br />
judecand pe Hasdeu! Sfatuind sa se apuce de filologie slava pe cel<br />
dintai 0 poate cel mai mare slavist roman!.. Ne amintim, Insa,<br />
a savanIi oneoi, ca Alexandru Phillippide, au fost nedrepti cu oiinIa<br />
lui Hasdeu. Ca Hasdeu a facut grepli, ea nu toate etimologiile sale<br />
erau justificate era firesc. Dar A. Phillippide (Specio2istul roma,<br />
«Viata Romaneasca #, I, 1907, p. 419) pune la indoiala cinstea oiintifica<br />
a lui Hasdeu, insinuand ca citeaza carti. fara A le fi cetit. Uitase<br />
pe semne ea Hasdeu, atunci cand executase Inteun pamflet magistral<br />
(ziarul Binele Public, MartieAprilie 1881) cartea elevului sau Tocilescu,<br />
Dacia inainte de Traian aclusese probe zdrobitoare ca Tocileseu<br />
copiaza bibliografia de unde poate, chiar din cataloagele anticarilor.<br />
Al. Phillippide se mil% eh Hasdeu citeaza, pentru friguri, pe<br />
Hippocrat, Vico, cartea lui boy 0 Mahlbhirata de0 este o tendin% .<br />
generala a romanticilor, 0 In arta 0 In oiinVa, sa dea semnificaiie<br />
amanuntelor vulgare prin citate din izvoare # canonice #. Phillippide<br />
insinuiaza IDA lipsa de onestitate a lui Hasdeu pentruca citeaza Mahabharata<br />
apud Muir, Original sanskrit texts, London 1863, in 80, t. 4,<br />
p. 314 adaogand In paranteza: (< D-1 Hasdeu oie sanscrita ca apa *<br />
(Specialistul romin, p. 418). E greu de precizat cilta sanskrita oia<br />
Hasdeu. E ufor de aratat, mnsgi, ea Phillippide oia destul de purina<br />
englezeasca. Pentruca Original sanskrit texts nu inseamna cum credea<br />
1) Ca avem nevoie de iranigti, de II zendicegti s<br />
cum spunea Panu, o dovedelte<br />
faptul ca d-1 prof. 0. Densusianu (Irano-romanica, s Grai qi Bullet io, 1923-1924,<br />
p. 38-71, 235-250) a Incercat sä explice prin iraniana, Infra altele, cuvfintul,<br />
stand, pe care, pe aceeagi cale,il explicase gi Hasdeu (Columna lui Traian, V, p. 105).<br />
Cf. asupra acestor etimologii, A. Rosetti, Rey. de linguistique romane,1927, p. 230, gi<br />
Resturi de limbd ecito-sarmatd (II Viala Romfineaseä *, LXXX, p. 114 gi urm.)
LXXIV -INTRODUCE RE<br />
el texte sanskrite publicate in original, ci pur i simplu o culegere<br />
de texte sanskrite autentice. i degeaba se speria ca Hasdeu cita pe<br />
Muir, pentruca Muir dedea traducerea textelor sanskrite. Nu era deci<br />
nevoie sa 4 §-tie sanscrita ca apa ca sa poata face trimiterea la Muir ;<br />
era destul sa 9tie bine limba engleza. i Hasdeu o 9tia<br />
Pe asemenea observaPi care uneori descopereau profunda ignoran-ca<br />
a chiar acelora care le faceau (cazul Gh. Panu) s'a intemeiat<br />
legenda ca §tiinpt enciclopedica a lui Hasdeu e necontrolabila, aproximativa<br />
i haotica. Legend& nedreapta, impotriva careia au inceput<br />
sa se ridice competenpi de astazi dovedind ca Hasdeu a fost cel<br />
mai bun editor de texte vechi românqti, cel mai invalat roman 9i<br />
foarte onest in citate. Ceea ce a contribuit, fara indoiala, la u corn-<br />
promiterea * lui Hasdeu a Lost faptul ca din atatea foarte ingenioase<br />
ipoteze, numai cateva au rezistat timpului. Dar aceasta timpurie ofilire<br />
a ipotezelor este un lucru curent in filologie i istorie. Cate teorii filologice<br />
dela 1870 mai sunt acceptate astazi de vtiinva? Cate ipoteze<br />
istorice dela 1870 n'au fost inmormantate dupa o generape? Scurta<br />
vial& a unei ipoteze este destinul trist al oricarei
INTRODUCERS LXXV<br />
rodita. Evident, nu e vorba de metoda de lucru care e atat de persona%<br />
la Hasdeu, datorita n primul rand structurei sale romantice,<br />
gi in al doilea rand 4 genialitatii* sale. Ci de felul de a interpreta anumite<br />
realitati românegti, acordandu-le o maxima importanta sau<br />
reducandu-le la fapt divers. Bunaoara, pasiunea cu care Hasdeu a<br />
militat * Inca din prima tinerete pentru importanta elementului<br />
traco-dac In istoria, limba i cultura romaneasca se poate spune<br />
ca a rodit magnific in opera lui Vasile Parvan gi a elevilor lui. Cand<br />
se intreba Iiasdeu, prin 1860: Perit-au Dacii? --intrebarea aceasta<br />
aproape ea nu avea sens pentru contemporani. 8wala latinista nu-gi<br />
epuizase inch tirania i gloria. Altde erau problemele care solicitau<br />
pasiunea i inteligenta elitelor romanegti. Hasdeu apare ea un meteor<br />
in aceasta disputa in jurul elatinitàii *, a (< occidentalizarii*, a (I barbariei<br />
*. Prin studiul sau de tinerete care nu era, de altfel, deceit<br />
o versiune definitiva a altor incercari din adolescenta, prin cerce,<br />
tarile care au urmat, Hasdeu incearca sà fixeze parghia istoriei romanilor<br />
in alt punct de sprijin. Totul se schimba, In perspective istoriei<br />
romfinegti 0 in justificarea misiunii istorice a neamului nostru, daca<br />
privim din acest unghiu. Nu mai suntem pur gi simplu un popor romanic;<br />
participlim la un popor originar, a card glorie precede pe<br />
cea a Romei...<br />
Este ugor de Inteles pasiunea lui Hasdeu pentru problema daca.'<br />
In primul rand, simpatia romantica pentru 4 steavechi*, primordial,<br />
*original. )). In al doilea rand, opozitia tot romantica fa-VA de<br />
orice universalism, civil sau spiritual; tendinta de a gasi, cu mice pret,<br />
structuri organice, autonome, impenetrabile; etnicitate contra universalism<br />
(politic, celebrul cosmopolitism i nationalism* al lui<br />
Hasdeu). Fenomentul acesta de opozitie contra universalismului<br />
degi a fost promovat de Reform i exaltat de gandirea romantica,<br />
are o aparitie mult mai frecventa in istorie, bine inteles de semnificatii<br />
locale. In epocile de criza ale istoriei unui neam, intoarcerea la<br />
*<br />
radacini )), la e originar * i 4 specific )), opunerea sau chiar negarea<br />
universalismului* este un fenomen deseori verificat. Intoarcerea<br />
Indiei la hinduism 4 fenomen originar gi abandonarea budhismului<br />
((( religie universal& *), in timpul marilor invazii turco-mongole
LXXVI<br />
INTRODUCERE<br />
9i a valului islamic, care ameninca chiar fiinta spiritual& 9i istoric& a<br />
naliunei indiene. In timpurile moderne, primejdia care ameninIa fiinta<br />
indiana este stapanirea politic& 9i spiritual& a unui neam european;<br />
de aceia, asistam astazi la o a moda * pre-ariand in toil% gandirea indiana.<br />
Se cant& cu orice preI o desolidarizare de familia indo-europeana<br />
(din care fac parte 9i Englezii), o ie9ire din (( universal * 9i<br />
gfisirea unei radacini autonome, locale, 0 etnice *. Fenomen identic In<br />
Japonia, unde, in mijlocul secolului trecut, asistam la redescoperirea<br />
religiei na/ionale, shintoismul, 9i decadenla precipitata a budhismului.<br />
a Criza * Japoniei din veacul XIX seamana cu criza care a strabatut<br />
Franla imediat dupa RevoluIie ; pe de o parte frenezia libertkii, con-<br />
9tiirtla unei etape aurorale in istorie, pe de alta parte primejdiile din<br />
afara. i atunci chiar aceste valori aabstracte* 9i universale, care facusera<br />
gloria Revoluliei, valori laice, 4 umane*, au devenit pentru<br />
scurt timp 41 franceze *. Zeila Rwciunii era divinitatea poporului francez,<br />
egala Francei (cf. F. A. Aulard, Le culte de la Raison et le culte de l'Etre<br />
supreme, 1793-1794; Paris 1892). a Criza * care va incerca con9tiinIa<br />
româneasca de abia peste citeva generalii o steal:oil-Luse Hasdeu<br />
Inca de pe la 1860. Caci era acela9i amestec de frenezie a libertfilii<br />
(ca In FranTa), a 4 intrarii in lume * (asemanare cu Japonia dela jumatatea<br />
secolului XIX) 9i. de primejdie a (dnstrainarii* (a invazia *,<br />
teroarea generaVei dela 1859-1870 invazia care AmeninIa FranIa<br />
pe la 1793-1794), a a dezradacinarii* (occidentalizarea criza similara<br />
In Japonia).<br />
Toate acestea au contribuit, inteo masura mai mica sau mai mare,<br />
la cristalizarea pasiunii lui Hasdeu pentru « Daci*. De altfel, o generacie<br />
dup.& el, fenomenul s'a repetat in FranTa unde Camille Jullian<br />
scrie Istoria Galiei, afirmând ca mult laudata civilizalie roman& nu<br />
a fost deck un militarism brutal, care a distrus inceputurile unei<br />
culturi promiIatoare, a locale * (celtice). Iar pe la 1900 gandirea spaniola<br />
se a desolidarizeaza * de latinitate 9i Roma, prin Unamuno, revendicanduli<br />
radacini a pasionale * (a africane *; VizigoIii). In Germania<br />
9i Anglia, atitudinile acestea de autonomie Bunt frecvente. In<br />
cultura romaneasca, dup.& Hasdeu care n'a izbutit sali intereseze<br />
contemporanii asupra acestei glorii pre-romane a rasei noastre
INTRODUCERE LXXVII<br />
4 momentul dacic s trae9te cu fervoare numai In strania Dacie preistoricti<br />
a lui N. Densu9ianu, ca sa deving cu adevarat instrument de crealie<br />
istorica la Parvan 9i elevii sai, 9i mijloc de valorificare etica gi metafizica<br />
a existenlii la Lucian Blaga (4 Revolta fondului autohton *).<br />
Astiizi, fascinalia Dacilor depfile9te interesul oiinIific ; totul ne Indeamna<br />
a crede Ca setea de 4 originar * 9i 4 local * se va adanci in spiritualitatea<br />
romaneasca. De aceea afirmam ca rnetoda lui Hasdeu rode9te<br />
astazi, 9i se bucura de o actualitate pe care n'a cunoscut-o niciodata<br />
In timpul vieIii.<br />
Romantic in filosofia istoriei, pe care o inIelege ca o eterna creoere,<br />
o nesffir§ita desfa9urare Hasdeu imprumuta totu9i carlilor pe care<br />
le citeoe pe la 1870 o anumita conceptie pozitivista, socotind aceasta<br />
continua desfaprare ca o 4 evolucie *. (De altfel, In filozofia istorica<br />
a pozitivismului au trecut destule elemente ronantice). Hasdeu se<br />
grabeoe insä sa precizeze masura In care se lag influentat de pozitivism.<br />
4 Suntem departe de a apaqine a9a numitei 9coale pozitiviste<br />
din Francia ... Pozitivismul cel adevarat nu poate respinge direct<br />
sau indirect nici pe unul din elementele constitutive ale Universului ...<br />
A nega spiritul sub simplul cuvant ca nu se demonstra prin fizica,<br />
este o procedura tot a9a de nelegitima ea 9i negarea materiei sub simplul<br />
cuvant ca nu se demonstra prin metafizica ... Doctrina pozitivii,<br />
dupa cum ni place not& a o concepe, probeaza materia prin experiment,<br />
probeaza spiritul prin rationament, 0 probeaza prin experiment fi prin<br />
rafionament ceea ce este materie fi spirit totodAtii, deoarece fiecare taram<br />
pur sau mixt poseda in parte ate o procedura conforma propriei sale<br />
naturi. Medicul carele ar examina ochii prin steotoscop 9i pieptul prin<br />
oftalmoscop, ar fi un curios medic. Filozoful carele studiaza spiritul<br />
pe o cale materiala qi inchide materia In criteriuI raIiunii, este un ciudat<br />
filozof... Un pozitivism bazat pe istorie trebue sa fie materialist,<br />
spiritualist fi deist totodati i.. . Spiritul 9i Divinitatea nu numai ca predomnesc<br />
In istoria propriu zisa, dar ele transpira chiar in antropologie,<br />
cea mai materialista din toate oiintele care se ocupa cu studiul naturei<br />
umane ... * (Materia, spiritul fi divinitatea. Pozitivism istoric, 4 Columna<br />
lui Traian *, IV, -nr. 8, 1 Iunie 1873, p. 144.) Asemenea afirmatii, din<br />
partea unui istoric far% nicio sirnpatie pentru creoinism, 9i In special
LXXVIII INTRODUCERE<br />
pentru ortodoxie, facute in plin pozitivism sunt semnificative.<br />
Hasdeu se va mandri cu ele, mai tarziu, cand le va republica intovara9ite<br />
de completari spiritiste, in Revista Noug. Iar dupa ce discuta<br />
ipotezele lui Darwin §i. Lubbock, Hasdeu ajunge la urmatoarele concluzii:<br />
4 . . . Este dar invederat ca pe om 11 produsese nu selectiunea<br />
naturala, nu vreo alta lege fizica, nu materia cea necon9tiinta,<br />
ci o cauza intenIionala, o foga inteligente, o putere prevazatoare,<br />
avand in scop progresul uman in viitor, iar nu mizerabilul statu<br />
quo al salbatecului* (ibidem, p. 149).<br />
Intr'un studiu urmator, Originea cipilizaçiunii (4 Columna *, IV,<br />
nr. 9, Iulie 1873) 40 precizeaza concemia providencei in istorie.<br />
Observa a is progresul uman e numai posibil, nu necesar * (p. 170),<br />
ca 4 selecOunea providentiala nu distruge liberul arbitriu urnan 0 nu<br />
inlatureaza responsabilitatea moral& * (ibid.). DecadenIa Egiptului nu<br />
poate fi explicata prin factori climaterici (p. 171).
INTRODUCERE LXXIX<br />
sale filozofice Dar n'a facut-o decfit intilmplfitor. Era prea indrágostit<br />
de 4 fapi a sau de legend'a ca sà incerce dezbaterea pe larg a unei<br />
teorii filozofice. Rezisterqa sa impotriva pozitivismului este tatuei<br />
uimitoare, and ne amintim cã primise entuziasmat metodele pozitive<br />
in lingvisticä i antropologie. Efortul filozofic, in aceastá etapa a<br />
lui Hasdeu, se concentreaza in evitarea oriarei 4 teorii unilaterale *<br />
A fost unul dintre puinii români ai secolului XIX care nu judeca<br />
lumea u unilateral * adica nu o socotea, cum spunea el, u exclusiv<br />
materiala * sau e exclusiv spiritual'a *. Dack in aceasta etapft, ei-ar<br />
fi continuat meditaciile filozofice, ar fi formulat, facia indoialsa, o teorie<br />
a 4 planurior realitt9ii a.<br />
S'a Intors tns, foarte repede, la istorie. Mai precis, la etnografie<br />
ai preistorie, ca sa fie dupa ease luni fascinat pentru o bunk bucata<br />
de timp de lingvisticfi. RenunTa la dezbateri teoretice, ins'a in tot ce<br />
scrie se accentuiala setea lui romantic& de 4 inceputuri*, pasiunea lui<br />
pentru structurile colective (institt4ii, obiceiuri, legende), pentru global,<br />
organic, concret. Acum incepe sa studieze cu mai multa râvn folklorul,<br />
sa-i caute izvoarele, sa-i ghiceasea legile. Este in aceasta aplecare a<br />
lui Hasdeu pentru faptul total, colectiv, anonim, originar o intreag1<br />
conceplie istorick IA care epoca lui, a Unirii ei a Independenlii, nu<br />
a asimilat-o. Se promovau atunci s individualitâile * ei se cautau in<br />
Istoria neamului efiguri * mari nu institucii i obiceiuri. Concert-Oa<br />
istorick a lui Hasdeu primatul realitttilor<br />
originare, aurorale nu<br />
incepe sä fie, la noi, deck de acum inainte actuala. Hasdeu se trudea<br />
totuei sä justifice originalitatea unui popor sau a unei etape istorice<br />
in chiar totalitatea istoriei. u ...0biceile cele mai originale, cele<br />
mai ciudate in aparen0, cele mai exceplionale la prima vedere, apaqin<br />
in totalitatea timpilor umanit4ii intregi, dar In perioctde definite caracterisa<br />
diferite popoare sau regiuni, astfel c matematiceete vorbind<br />
usul x in totalitatea timpilor este comun lui A, B, C, D, E,<br />
F insii A ei F 1-au avut numai in periodul a, D numai in periodul<br />
13, B i E numai in periodul y, etc.<br />
Cu alte cuvinte, punctul fundamental de stabilit este: in epoca<br />
cutare obiceiul cutare distingea poporul cutare in regiunea cutare *.<br />
(Originile Craiovei, § 14, Columna lui Traian, VIII, 1877, p. 344).<br />
R *
LXXX DITRODUCERE<br />
Geniu romantic, Hasdeu ramane inainte de toate unur dintre,cele<br />
mai uluitoare genii pe care Ie-a zamislit neamul românesc. Hasdeu<br />
este de altfel singurul care a trait un romantism romanese 0 a realizat<br />
o viziune magica romaneasch. Valorificarea istoriei, inIeleasa ca un<br />
izvor de fenomene originare ; valorificarea morlii, Inceleasa ca pragul<br />
de unde bleep un nestar0t numar de 4 forme * care due, una prin alta,<br />
la ultima perfecOune: Durnnezeu conceplia aceasta magica a existemei<br />
0. a omului nu a realizat-o niciun roman din secolul XIX.<br />
Structura magica a gandirii lui Hasdeu se manifesta In toata opera sa:<br />
orgoliu 0 agiune In viata 0 in lupta politica, elogiul eroismului 0<br />
al ambiliei imperiale (Razvan ;i Vidra), incredere in geniul sail 0 in<br />
misiunea neamului sau, optimism. Restaurand viziunea romantica pe<br />
adevaratele sale axe magia Hasdeu nu e numai cel mai prof und<br />
romantic al nostru, dar 0 unul dintre cele mai insemnate figuri ale<br />
romantismului european. Dupa Novalis, este singurul care a avut o<br />
intuilie magica a lumii atat de perfecta 0 de coherenta.<br />
Geniu de o Inspaimantatoare vastitate, Hasdeu 0-a ebeltuit<br />
puterile sale creatoare cu o nepasare pe care numai un print, un<br />
romantic 0 un erou ea el 0-o putea Ingadui. Din tot ce ar fi putut<br />
crea, au ramas multe §antiere, 0 foarte puline monumente. Dar planul<br />
acestor antiere aunt suficiente sa acorde semnificalie istorica unei<br />
intregi epoci.<br />
Descoperit cel din urma dintre toate figurile mari ale secolului XIX,<br />
Hasdeu va fi anevoie de asimilat total de cultura româneasca. Destinul<br />
lui de abia acum Incepe ...<br />
*<br />
* *
POEZII
POEZII $<br />
MUZA<br />
In OH nepatrunse de-a soarelui cfii;<br />
Unde ursul ealea peste munci de ghiata ;<br />
Se pcigoara muza, inviilitil 'n ceatii,<br />
La a friguroasei Canade copii.<br />
5 Iat6 cli, din fimdul vechilor pfiduri,<br />
Cântec se strecoarft 'n valuri Intrerupte,<br />
Zugavind cu dupnani sfingeroase lupte,<br />
Oglindind nespu§ii frumuselii nuri.<br />
Astfel, lumea 'ntreaga falnic strlibfitand,<br />
10 Oriunde s'avtintii cântfireala zink<br />
Dragostea 0 slava ca un ec suspinl<br />
Cara ceriuri shoal% al omului gtmd.<br />
1860<br />
l
4<br />
8CRIERI LITERARE, MORALE 8! POLITICE<br />
IONACU VODA<br />
BALADA<br />
(1574)<br />
t Robi sa nu se fact). ! Nu voi s m 'ncurc !<br />
4 Marti tot ce-i Turc !<br />
Astfel Iona9cu Voda porunceqte.<br />
Sbarnfie sageata, i funebru-i cant,<br />
5 Acordat In vfint,<br />
Suerà prim came §i-apoi amuIe§te !<br />
StaIi ! Destula treab4 ! * VIA un ciocoi,<br />
Stolnicul Moroi,<br />
Aducand cu sine pe-un vizir sau pa§ä.<br />
10 4 Doamne !; catre Voda zice umilit, -<br />
a<br />
Focu-i potolit,<br />
* Sfi deschizi acuma i punga vriljma0 !<br />
* Seraskirul 4sta, ca sã nu-1 omori,<br />
0 sA-%i dea comori:<br />
15 Gälbena§i de aur parca rupci din soare !<br />
Domnul In urgie striga : mai fartati !<br />
Dracului sa-i daTi<br />
41 Turcul i ciocoiul pe-o spanzuratoare ! *<br />
4 *<br />
$i pe cand arma0i pe-amandoi In sus<br />
20 Cioarelor i-au dus,
POEZII<br />
Zise Vodh chtre ceata-i voiniceasch:<br />
4 Cine vrea sh scape %ant de necaz,<br />
4 Fie bun viteaz<br />
e i la banul naibei sh nu se gAndeasca 1 *<br />
1862<br />
5
6<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICS<br />
FEMEIA INNECATA<br />
FAB ULA<br />
Pe mal §ezand<br />
Plin de 'ntristare,<br />
Eu petreceam prin end<br />
Pe rand<br />
5 Necazurile vielii solitare,<br />
4 Ce trai<br />
a De raie<br />
A fi casfitorit !<br />
t Ce dulce armonie<br />
10 STA tot iubeoi necontenit,<br />
o<br />
Ffind mereu iubit<br />
Cu duio0e !<br />
t Mai in sfaiTit<br />
a Si mie<br />
15 4 Imi trebue o sacie,<br />
4 Sfi mor de bucurie !*<br />
Deodata<br />
Iata<br />
Aleargá oarecine,<br />
20 Dand busta peste mine.
POEZII<br />
4- Bre, ce-ai paIit, vecine? I<br />
# Rau<br />
Si bine!<br />
# Nevasta mi-a cazut In rau:<br />
5 4 S'a dus<br />
e Pe apa 'n sus,<br />
a Si-i caut trupul eu!*<br />
Cu voia dumitale,<br />
e Ti-a fi, prietene, cam greu,<br />
lo a Cad trebuia s'apuci la vale , s,<br />
# InvaIii, mai,<br />
t Doar pe flacai<br />
Ca tine!<br />
Eu Imi cunosc nevasta foarte bine!<br />
15 e Ea toate le facea pe dos,<br />
4 i prin urmare bietul val<br />
a<br />
A. fost silit s'o duca nu In jos,<br />
4 Ci drept la deal:<br />
cc Pe placul ei<br />
15 4 SS. 'nnoate,<br />
4 Cad altfel nu se poatel*<br />
Destule sunt asemenea femei,<br />
Dar nu se 'nneaca toate!<br />
1873 ; prima variantA, 1862<br />
7
8<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
ADEVARATUL POET<br />
Doi du§mani far' astimpar in urgie<br />
In inima poetului se bat:<br />
A Iarnii din aproape tiranie,<br />
si-al cerului un echo departat 1<br />
5 In jos atfirna 'n greutate lutul ;<br />
In sus se 'nana-al insuflarii foc...<br />
Se rumpe inima la tot minutul:<br />
Vrajma0i 9i-au ales acela0 loc !<br />
Cumplita-i lupta! ea se poate simte !<br />
10 Dar n'o depinge-al graiului penel:<br />
El zugrave§te plastice morminte,<br />
Mormantul inimii i-ascuns de el!<br />
Sunt clipe, cfind vapaia cea sublima<br />
Se urea, stralucind ca meteor:<br />
15 Se pare ca splendoarea se darama<br />
Pe elementul ce-o popre9te'n sbor !<br />
Sunt clipe cand povara taritoare<br />
Intinde falnic orizontul sau,<br />
5i-ascunde 'n adancimi marelul soare<br />
20 Al cugetarilor lui Dumnezeu!
POEZII 9<br />
Cazut din sfera de lumini nestAnse,<br />
Trantit In glodul patimii lumeoi,<br />
Poetul ride 'n amArite planse<br />
Sau geme el In hohote draceoi !<br />
5 Idei contrare, cerul §i. pamantul,<br />
Din inima sarmanului detun.<br />
S'aduna gloate spre-a'sculta cuvantul...<br />
Si-apoi rostesc osanda: a Ii nebun ! xl<br />
1863
10<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARM, MORALE SI POLITICE<br />
TEFAN TO1qA VODA 1 VORNICUL ION MOTOC<br />
IN PRINSOARE LA LEOPOLE<br />
(1564)<br />
Stefan Tom§a Voda plânge 'n Inchisoare,<br />
Aruncat In lanTuri §i lipsit de soare:<br />
e Ah! de ce, Mo/oace, m'ai urcat pe tron? *<br />
Vornicul zilmbeoe: tulburate §oapte<br />
5 Nu-i Insufla 'n cuget stafia de noapte,<br />
Nici d'obezi se 'ntrista vornicul Ion.<br />
Iat'un ce 'nalbeoe In firida porta ;<br />
0 Nu priveoi, Moloace, cum se scoalfi mor%ii?<br />
e Despota cu-o ceata... ah, nu ma lam ! *<br />
10 Vornicul se uita spre acea negrealfi,<br />
Vorniculi suceoe corbul de musteata:<br />
0 Esti nebun ! * el zice la Maria Sa.<br />
Tomp 'n jos pogoara ochii plini de frica:<br />
4<br />
Ne 'nnecam, Moloace ! au nu vezi nemica?<br />
15 e SAngele se sue... cum de nu siinceoi? *<br />
Vorniculi intinde mocaneasca-i %urea,<br />
Ca pe puf pe-o piatra vornicul se culca:<br />
0 Vremea buna, Tomp ! da voinic mai eOi... *.
TOEZII '11<br />
Bufna jalnic geme; boaltele rasuna ;<br />
Ceru-i far' de stele; fulgera §i tuna:<br />
t Scoala, ah, MoIoace ! iadul s'o deschis !*<br />
Lui Moloc nu-i grija, lumea 'n praf se sfarme !<br />
5 Pe 'nnegrite lespezi el ca pa§a doarme,<br />
Mângaiet In somnu-i d'un fantastic vis !<br />
Tomp se 'nfioartt: Doamne ! o naluca<br />
Se ridia, cregte, de grumaz 1-apucti!<br />
4 Ajutor, Moioace, moartea s'o ivit. , . *.<br />
10 Vornicul se 'ndreapta, iata-1 In picioare:<br />
t Cu plecata frunte un Moloc nu moare !*<br />
Tun bral de arama 'n Tonna s'o lovit.<br />
1861
12 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
BRADUL<br />
Mid arde soarele de mai,<br />
Cancl vantul iernii geme,<br />
Mare WI brad pe 'naltul plai<br />
Sta verde 'n orice vreme.<br />
5 0 radacina de colos<br />
i-a sfredelit In stalled,<br />
Si<br />
de pe stanch' maiestos<br />
Mai sfredele0e Inca!<br />
De mult cu blocul de granit<br />
10 El s'a facut tot una,<br />
pe-amandoi necontenit<br />
Ii sguduie furtuna.<br />
lemn 0 piatra la un loc,<br />
Verdeata-i ne 'ntrerupta<br />
15 Aspira ger, Indura foe,<br />
Cu trasnetul se lupta!<br />
La piept cu viforul turbat,<br />
La cap cu norul rece,<br />
De-atatia ani nestramutat<br />
20 El tot ap petrece.
POEM 13<br />
De-ar fi sa-i &Ili In vai adanci<br />
Odihna desmierdata,<br />
Rapindu-i viscole §i. stanci<br />
L-a-ci omort pe data!<br />
5 Cand arde soarele de mai,<br />
Cand vfintul iernii geme,<br />
Marqul brad pe 'naltul plai<br />
SO verde 'n mice vreme !<br />
1872; prima variantä, 1863
14<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
TABLOU FLAMAND<br />
BALADA.<br />
UmblAnd prin odaie, tatal cu 'nfocare<br />
Vorbea despre lark despre Adunare,<br />
Despre Ministere, Dunare, negot ;<br />
OsAndea Prusacul, zicAnd ca-i un caine,<br />
5 Fraata se tot schimba de azi 'Ana ratline,<br />
Turcul n'are minte, Moscovitu-i hot.<br />
Intr'un colt de casä bunatatea mama<br />
Pieptena pe bietul catelu§ de dama,<br />
Care de durere hamaia mereu.<br />
10 4 Ia te linioeoe ! Mai agteapt'o leaca!<br />
4 E ru§ine, draga, gura sfi nu-ti taca!<br />
4 Voi sfOr§i odata ! Nu fii ap rau!*<br />
Fata, dulce floare, care tot viseaza<br />
Ca 'n veci o s'o scalde raza dupa raza,<br />
15 i nimic nu oie de brume §i noH ;<br />
Fata pe fereastra priveoe 'n gradina,<br />
Urmarind cu ochiul §ireata albina,<br />
Care dupa miere colinda pe flori.<br />
Lfinga o másata, aproape de fata,<br />
20 1.1n amie al casei asculta pe tata,
POZZII 15<br />
Repetand adesea: negre9it, da-da!<br />
i<br />
fiindca- tatal nu baga de seama,<br />
Pe and calelu§ul ocupi pe mama,<br />
Amicul la fa% lacom se uital...<br />
1863
16 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICS<br />
LUI N. NICOLEANU<br />
Rade omul, cat e june ;<br />
Cat e june, omul plânge ;<br />
Si razand-plangand,<br />
Cana cantece nebune,<br />
5 Cana cantece de sange,<br />
.<br />
Cana vrand-nevrand !<br />
Rasu-i o speranca plink<br />
Plansu-i urma de speranra<br />
Rupta din apus ;<br />
10 far sperauca-i o gradinfi<br />
D'unde cantecul se lantii<br />
Drept la Cel de sus !<br />
Ins& iata ffiea veste<br />
Focu 'n spuzil se preface,<br />
15 Spuza piere 'n \rant:<br />
Când speranla nu mai este,<br />
Tace plansul, rasul tace...<br />
Cum vrei sa mai cant!<br />
Am ajuns o cäzilturA<br />
20 i privesc cu nesimIire<br />
Imprejurul meu:<br />
Fara teama de tortufa,
POEZII .17<br />
F5rä dor de fericire,<br />
Voi B5. cuget eu!<br />
Suflet ve§ted, minte rece,<br />
Mi-a r5mas atat in lume<br />
6 TO tot cantfiresc:<br />
Orice VA orice trece,<br />
S'à despoi de mandru-i nume,<br />
Masca sn-i r5pesc !<br />
Tot ce-i falnic, tot ce-i mare,<br />
10 Tot ce-Ii place in natura,<br />
June cantaret,<br />
Nu-i a§a precum se pare !<br />
Totul merge cu masurrt!<br />
Totul are pre.; !<br />
15 Ziva sboarä, noaptea vine:<br />
Cand din marea vieIii june<br />
Vei sosi la mal,<br />
0 s5 vezi 0 tu ca mine,<br />
Si ca mine tu vei spune:<br />
20 Sarbäd carnaval !<br />
Pan' atunci rasul §i. jalea<br />
Te 'mpresoara. §i. te 'mbatfi:<br />
Cana! nu 'nceta!<br />
Cantecul deschide calea:<br />
25 Cine n'a cantat vreodatfi,<br />
Nu va cugeta!<br />
1866<br />
2
18<br />
SCRIER1 LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
ODA LA CIOCOI<br />
Ca lacoma omida, celi cauta o prada<br />
Pe fragede mladile ;<br />
Ca neagra lipitoare pe sanul de zapada<br />
Al dulcii copilio ;<br />
5 Ciocoiule ! un secol, un secol 0 mai bine,<br />
Setos de duvamie,<br />
Sugeai In frunza sucul 0 sangele din vine<br />
In blanda Românie !<br />
De groaza §i durere, de munca 0 bataie,<br />
to In jaf 0 'n umilincd,<br />
Am tot strigat, dar glasul se 'nneaca 0 se taie<br />
D'atata suferinla ;<br />
Si ca prin codri freamat, ca murmur In izvoare,<br />
A9a In noi suspinul<br />
15 Mai ramanea el singur sa spunfi cum ne doare,<br />
Cat de cumplit e chinul !...<br />
I<br />
II<br />
III<br />
Si tu radeai, jupane, cu fala 0 rfinjire ;<br />
Radeai precum un Ode,
POEM 19<br />
Cfind vede capul jertfei sburat dintr'o izbire,<br />
Se laud& 0 rade;<br />
Cfici nu §tiai c& vieata, Inchisä 'n nemipare,<br />
E cea mai cu putere ;<br />
s CAci nu credeai c'un suflet se face 9i mai tare,<br />
Calindu-se 'n tficere !...<br />
IV<br />
Suspinul, ca scanteia ce cade jos in paie<br />
Sau p'un covor de spice,<br />
Pandind o adiere s'o umfle 'nteo viipaie<br />
10 l'n slay& s'o ridice ;<br />
Suspinul, and poporul intreg din piept il scoate<br />
Tun echo se gAsefte,<br />
Suspinul, ca scanteia, turbat coprinde toate<br />
$i 'n praf le mistue§te!<br />
15 Ca un satrap alene lungit intr'o gradin&<br />
In moale cugetare,<br />
Privind cum se ive§te In ziva cea senin&<br />
Un nor In deri&rtare ;<br />
Apt privea ciocoiul cu genele adormite<br />
20 Suspinul Romaniei,<br />
$i<br />
iat& c& 'ntr'o clip& din neguri gra.m&dite<br />
Da flacfira urgiei!<br />
V<br />
VI<br />
Cki el zicea In gandu-i, ca to:4i ap&sfitorii<br />
In scurta kr vedere:<br />
25 Nu-mi pas& de nimica! Nu na 'nspiiimantfi norii!<br />
E aburul ce piere !...<br />
2*
20 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE tilt POLITICE<br />
Da! abur este norul, suspinu o suflare<br />
Ce 'n aer rätticqte,<br />
Upara, nesimcitri, ginga§fi, dar in care<br />
Un tasnet locuie§te !<br />
VII<br />
5 A patruzecea iarna, a patruzecea vaia<br />
S'au dus pe-a vremii roata,<br />
De and prin mii de echuri suspinului din lath'<br />
Raspunse Tara toatà;<br />
Cäci sunt anume timpuri, In care o ideie<br />
I§i afl th. un rrtsunet,<br />
Si-atunci, ori niciodatk ia foc dintr'o santeie,<br />
Suspinul na§te tunet !<br />
10<br />
VIII.<br />
Aa cea sântà carte a Bibliei ne spune<br />
Prin tainice cuvinte,<br />
15<br />
C'o trâmbiO. de Inger odath va sã sune<br />
Pe stArvuri i morminte ;<br />
S'un sunet, numai unul, va face sa re 'nvie<br />
Incenu§ata fire,<br />
Caci timpul este totul: o clipá dintr'o nile<br />
20 Aduce mântuire !<br />
IX<br />
A patruzecea vará 'mbradase ieri ampia<br />
In busuioci i 'n grâne,<br />
De and suspinul nostru smulsese Romania<br />
Din ghiara ta, jupâne ;<br />
25 A patruzecea iarnii in haina-i de mireasä<br />
Se 'ndrumfi dupä varfi,<br />
De and suspinul nostru pe litfa n'o mai las'a<br />
Ali bate joc de -Ora !...
POEZII 21<br />
sara se de§teaptä, voioask zilmbitoare,<br />
PlapandA, rrisfälatA ;<br />
Jos florile desmiardii, se uitil sus la soare,<br />
De raze 'nconjurata ;<br />
s Scfildându-se 'n luminfi, din ce In ce mai vie,<br />
Ca trandafiru 'n roug ;<br />
0 altrt simte viaà, o veche barbatie<br />
Si o putere nouà !...<br />
X<br />
XI<br />
Dar ce privese, o Doamne ! Eu cant §1.-acum deodatá<br />
10 Cutremurul m'apuca ;<br />
0 cealà se 16/e§te, o brumä 'ntunecata,<br />
0 groaznicä nalucri:<br />
Ciocoii se radica, ca hoituri Invechite<br />
Din cripta infernalà,<br />
15 i ea 'n trecut se-apaza pe holdele 'nverzite,<br />
RAzbiti de framânzealA !. ..<br />
XII<br />
Nu-i oare vreo pärere, vreun joc al fantaziei<br />
Teribila icoanli?<br />
Tu n'ai fost mort, jupâne? Sub masca letargiei<br />
20 Scapat-ai viu din goan6?<br />
A Iärii bucurie la patul moqii tale<br />
Sfi fie o gre§alfi?<br />
Venit-ai iar in lume sfi 'nfrunIi cumplita jale<br />
Cu fata triumfalä ?<br />
XIII<br />
25 Sau poate ea natura, sarind din c'ai batute,<br />
Din legile-i eterne,
22 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICK<br />
Cand teancul de verdea-ca, din mii de flori Vesute,<br />
Pe Iarina s'aqterne,<br />
*i filomela canal, §i soarele zambeoe,<br />
dragostea viseaza,<br />
5 Atunci deodata ninge... dar neaua se topeoe<br />
Sub calduroasa razA !<br />
XIV<br />
Un mort, ce 'n cursul viecii a secerat blasteme,<br />
Poporul povesteoe<br />
Ca viermii nu-1 mAnânca qi nemiloasa vreme<br />
10 In veci nu-1 putrezeoe:<br />
Cand vine miezul nopIii, and fulgerfi §i tuna,<br />
Din gaura 'ngrozitoare<br />
Strigoiul desmorteOe si iese la furtuna...<br />
Sa fie asta oare?<br />
XV<br />
is Mai oiu ca mortaciunea se 'ntampla cateodata<br />
SA stranga din sprancene,<br />
Ori ochii sa deschida, ori mana-i inghelata<br />
Si<br />
S'o lase jos alene,<br />
frica ne coprinde... dar amAgirea trece<br />
20 i nu ne mai !meal& :<br />
Cadavrul nu se scoala, cadavrul este rece,<br />
Mipare machinalal...<br />
XVI<br />
0 nu! E viu ciocoiul ! Nu-i vis, nu-i ratacire,<br />
Nu-i nea de primavara!<br />
25 Nu-i spaimA sburAtoare, nascuta 'n zapacire<br />
Si<br />
gata BA dispara!<br />
Nu-i chiar nici letargia, ce lasa o pecete<br />
Pe tristele-i victime !
POEZII 23<br />
0 nu! E viu ciocoiul, cu bube 0 cu pete,<br />
Intocmai ca 'n vechime !...<br />
XVII<br />
Nu s'a schimbat nemica! Aceia0 fudulie<br />
De na0eri venetice<br />
5 Din oameni ftirtt nume, goniti de prin Grecie<br />
priptiliti aice:<br />
Aceett0 goliciune la inimfi, la minte,<br />
La cugete române;<br />
De jafuri lacomie, dispret de cele sfinte<br />
to i lips& de ru0ne!!...<br />
XVIII<br />
0 nu! E viu ciocoiul! Nu-i mumie, nu-s rnowe !<br />
Priviti-i crunta ghiarA!<br />
i<br />
pentru ca de 'ndatä sa-1 poattt recunoa§te<br />
Nefericita tarA,<br />
/5 El trage duprt sine, ca 'n zile de 'nainte,<br />
Invazia strfiink,<br />
Chemind prtgAni 0 Unguri stt dante pe morminte<br />
In patria romAnal...<br />
XIX<br />
La lupt& dar ! La luptà! Sil Tie vedem de-aproape !...<br />
20 Lacustele 'ngropate,<br />
De n'ati strivit chiar 'cub din fundul negrei groape<br />
Invie mai turbate!<br />
Nu mai gre0 de-acuma! Trecutul at te 'nvete!<br />
La vângtoare, frate 1<br />
25 La vâniitoare ! Ina... jos pu0ile 0 bete:<br />
Sti-i bati prin libertate !...<br />
1869
24 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE,. MORALE ip POLITICE<br />
COMPLOTUL BUBEI<br />
Era 'ntr'o bätran5 pildure,<br />
De unde vràjmapa secure<br />
Nu smulse o creangfi de brad:<br />
Pe-o strinca de fulger cräpatä,<br />
5 Pe-o rfipli de perpi Imbi ilatfi,<br />
Pe-o beznfi cu fundul in iad.<br />
In cuibul acei vfigh'une,<br />
Precum Inteo cronia. spune<br />
Din secolul patrusprezeci,<br />
10 A lost o petrecere mare:<br />
Lepropii din mii de hotare<br />
Venirfi pe mii de poteci.<br />
Vedeai o icoanri grozavrt:<br />
Tot bube, pocnind de otravfi<br />
15 Pe brale, pe coapse, pe frunli ;<br />
I<br />
La descrizione che gli antichi ci beano<br />
lasciata de 'leprosi, fa orrore. Nel 1321<br />
que' miseri si consigliarono che, se trovasser<br />
modo di commnnicare A tutto il<br />
mondo Forribil morbo di cui erano<br />
contaminati, potrebbere anch 'essi satire<br />
in signoria ed aver parte aside<br />
ttmane grandezze. 2 pore si diedero,<br />
dicesi, a corrompere le acque con polvere<br />
velenosi, tanto in Francia che<br />
appresso al Reno...<br />
Cibrario, Economia politica del media<br />
evo, lib. III, cap. 2.
POBZII 25<br />
Otrepuri, de mult incbegate,<br />
Lipite pe rani destupate,<br />
Ca ni0e oribile punci !<br />
Obrajii lor, cronica spune, -<br />
5 Parea ca un foe de taciune,<br />
Cu spuza 'nvalit imprejur,<br />
Cand negrul cu ropl s'alunga,<br />
Trecand pe de laturi in dung&<br />
Alb, vilnat, 0 galben, 0 sur !<br />
io Se-apaza pe ganduri in iarba,<br />
buba pe bubrt se 'ntreaba:<br />
Cum merge 0 ce-i de facut,<br />
In lume A nu mai domneasca<br />
Taria 0 fala trupeasea,<br />
15 Frumosul calcand pe cel slut !<br />
Se scoala atunei din gramada<br />
0 hark un monstru, o prada<br />
A unui sarcasm infernal:<br />
Atilt de urit ca, vazandu-1,<br />
20 N'ai puns pe oameni de-a-randul<br />
Cu cel mai hidos animal !<br />
Se umfla a scoate cuvantul,<br />
§i parca ca vue§te mormantul,<br />
Rasuna un glas din plamâni,<br />
25 Pe care ca to/i sti-1 auza,<br />
Il trage prin nazi 0 prin buza,<br />
Sudoarea curgand peste rani !...<br />
De prin puTuri 0 izvoare<br />
Toata lumea bea, -<br />
30 Ap el zicea,
26<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 51 POLITICE<br />
Fratilor, pricepeli oare<br />
Cugetarea mea?<br />
5<br />
4 Apa-i pentru noi scfipare,<br />
lute la fântemi,<br />
Din glesne *i maul<br />
Da Ii-le cu mic i mare<br />
Puroaie din rani!<br />
Toate IrnYile s fie<br />
De sus pan& jos<br />
to i pttna la os<br />
Un popor de came vie:<br />
Lepros i lepros!<br />
o<br />
Ha, ha, ha! SA vezi atunce<br />
0 vi0 0-un soi,<br />
15 Intocmai ca voi:<br />
Unde-i sfintul ca s'arunce<br />
Cu piatra in noi?... *<br />
II<br />
Trecu de-abia o lunk<br />
Bubo Oi Impreuna<br />
go Acum din nou s'adunk<br />
In codrul cel spurcat;<br />
Dar nu mai este jale,<br />
Ci rtisuri triumfale,<br />
Sunând In deal i 'n vale,<br />
25 Ca dracii In sabat!<br />
Ad uce fiecare<br />
Cu sine pe spinare<br />
Bucata-i de mâncare<br />
La prfinzul canibal:
Nemicinate grfine<br />
Servind In loc de pine<br />
Cu vr'un ciolan de cane<br />
Sau un picior de cal!<br />
5 Apoi voioasa ceati,<br />
De stirvuri siturati,<br />
Incinge desfrinati<br />
Un dant nertqinat:<br />
Satan rinjind se pune<br />
to Cu pompi stt'ncunune<br />
Cumplita uriciune<br />
Cu groaznicul pica I...<br />
Striga/i de bucurie,<br />
Si kali de veselie,<br />
15 Cici lepra cu urgie<br />
Se mi§ca pas la pas:<br />
Prin tirguri 0 prin sate,<br />
Cu ape 'nveninate,<br />
Ea Wile rizbate,<br />
20 Pu lin i-a mai rimas!<br />
Privici-o cum pitrunde<br />
In turnurile, unde<br />
De-abia se mai ascunde<br />
Seniorul tremurind:<br />
25 Bordeiul 0 palatul,<br />
Siracul 0 bogatul,<br />
Opinca 0 'mparatul<br />
0 vor sin* pe rind!<br />
Atunci din voi oricare<br />
30 Va fi upr In stare<br />
Si<br />
el s'ajungi mare,<br />
Cid lepra-i chiar pe tron!<br />
POEZU 27
28 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 13I POLITICE<br />
iata din nemica<br />
Bubosul se radial<br />
Marchese ori vladica,<br />
Sau cel pillion baron!<br />
5 i nu viseaza nime,<br />
C'o noun nobilime<br />
Se urea la 'nfillime<br />
Pe feudalul car !<br />
O buba mo9tenita,<br />
10 De secoli invechita,<br />
E cea mai stralucita:<br />
Lepros ereditar !<br />
In urma, se 'melege,<br />
Veli nascoci o lege<br />
15 Ca nimeni nu s'alege<br />
De nu va fi bubos:<br />
Caci este cu dreptate,<br />
Ca prin majoritate<br />
Rotund sa mearga toate<br />
20 Sub cerul luminos !<br />
O goana 'nvierqunata<br />
Se va porni pe data<br />
In lumea cea curata<br />
Pe bietul nesupus,<br />
25 Ce nu vrea sa 'n-celeaga,<br />
Ca trebue o plaga<br />
Sa fie Tara 'ntreagfi,<br />
Cand buba §ade sus !<br />
Printr'un decret se schimbfi<br />
30 Orice idee strambfi,<br />
ScoVandu-se din limba<br />
Ca lepra e un rau ;
Si dupfi chip §i seamä,<br />
Pe pfinza Fi pe-arana,<br />
veli face far5. team&<br />
Bubos pe Dunmezeu! ...<br />
rotzzr 29<br />
III<br />
5 Poporul kconjoarfi pfidurea fru% veste<br />
Si-i pune foc:<br />
Lepronii pan' la unul, bfirbaIi, copii, neveste,<br />
Au ars pe ke.<br />
Memoria kr ksfi pe-o lespede funebrá<br />
10 De-atunci s'a scris,<br />
Pe care se cite#te: *Crqtini, fugiti de lepra<br />
Ca de-un abis !*<br />
.<br />
De cfitva timp incoace, furtuna pe mormmte<br />
Cutreerfind,<br />
15 Se sbuciumfi a 9terge batrfinele cuvinte,<br />
Strabunul tfind.<br />
De lene uitii lumea ispitele-i antice,<br />
Si iar la sfat<br />
Se grfimfidesc bubo0i, visfind A se ridice -<br />
20 Pan' la Palat !...<br />
1869
30 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
SARACIA<br />
SArlicia cea fläminda<br />
Ca pu§capil stâ la pfinda,<br />
Cu cocopil radicat:<br />
Dintr'un deget o mipare,<br />
5 Glonlul sboarri cu turbare<br />
vAnatul a picat!<br />
Munca tare, munca deash,<br />
Numai &Ansa nu mli lasfi<br />
Sbuciuniiindu-m4 sa pier:<br />
10 Tocmai astfel altildatá<br />
0 d'ima§a ferecatá<br />
Apara pe-un cavaler!<br />
Dar junia mea, o Doamne,<br />
Face loc sbiircitei toamne:<br />
15 BritrtineTele-au sosit !<br />
Zile red 0 fgrâ soare,<br />
Ca un negru Or de cioare<br />
Pe cadavrul pârãsit!<br />
Munca geme 0 suspinfi<br />
20 i se roagti la odinti,<br />
Invalid neputincios,
POEZII 31<br />
Care dupa lungi campanii,<br />
Cand apar din nou du§manii,<br />
Fara voie cade jos !<br />
In zadar ca mai 'nainte<br />
5 Imi asvarl trudita minte<br />
Colo 'n sferele de sus:<br />
Ea se 'nalca o bucata<br />
Si s'afunda desperata,<br />
Ca lumina In apus !<br />
10 Totwi surda de durere,<br />
Lumea striga, lumea cere,<br />
Lumea strange birul ei 1<br />
Dandu-i spirit pentru paine,<br />
Ea-li da oase ca la dine:<br />
15 Schimb de carnuri 0 idei !<br />
Si de li-a secat izvorul,<br />
Te turte§te cu piciorul,<br />
Scuiph ca 'nteo carpa rea ;<br />
Cfici pe lume n'o atinge<br />
20 al fitillll, ce se stinge,<br />
Ars-au numai pentru ea !...<br />
Saracia cea flamanda<br />
SO ea un puscaq la panda,<br />
Cu cocopl radicat:<br />
25 Dintr'un deget o mi§care,<br />
Glontul sboarti cu turbare<br />
Si vanatul a picat !...<br />
1870
.3 2<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 13I POLITICE<br />
VORNICUL IANCU MOTOC<br />
BALADA DIN SECOLUL XVI<br />
La cetatea Leov, tn Tara lepasca,<br />
Va taia &Maul pe-un Roman fugar:<br />
Curge tot poporul, lacom s'o priveasca<br />
Lacom s'o priveasca, ca-i un lucru rar.<br />
5 Solul din Moldova, trimis ca a ceara<br />
Marfa cumparata: capul cel taiat,<br />
Sta cu nerabdare mai curand sa piara<br />
Mai curand sa piara omul vinovat.<br />
Rasturnitor In curs de douftzeci de<br />
ani, vornicul Tanen Motoc alungA pe<br />
Alexandru Von. si aduce In locu-i un<br />
strlin din Germania; dar Mai la urml<br />
dind jos si pe acesta, pentru a pune pe<br />
tron o foul creaturl, poporul nn-I mai<br />
ascultl, a primeste Inapoi pe gonitul<br />
Alexandra. Vornicul fuge tn Polonia,<br />
Uncle Insl, dupl stilruinya Porni Otomane,<br />
piere descapitat In capitala Galina.<br />
Testamental acestei triste celebri.<br />
tan se dill pinll astizi la Lemberg, In<br />
Tabula Municipall, Liber Testamento -<br />
rum, t. 2, ab anno 1544 ad 1578, p. 225.<br />
Mii 0 mii de glasuri se pornesc deodata,<br />
10 Ca 0 and orapl izbucnea de foc:<br />
Vine ! vine ! vine ! 0 'nsfar0t s'arata<br />
Si 'nsfar0t s'arata vornicul Moloc.
POEZII 38'<br />
Dansul alungase pe trei Domni din tail,<br />
Mind apoi cununa unui venetic,<br />
Care 'n holda noastra, ne'mblanzita fiara<br />
Ne'mblanzitA Earl, nu cruta nimic.<br />
5 Invatat boierul sa sufle 0 'ndata<br />
A tranti pe-un Voda, fie bun sau rau,<br />
Cugeta sa-§i spele fapta-i cea spurcata<br />
Fapta-i cea spurcata: Neamtul natarau.<br />
Dar satul Romanul, mai crescut la minte,<br />
10 Tot mereu sa 'ndure baterea de joe,<br />
Nu-1 mai amageoe, meoer la cuvinte<br />
Meoer la cuvinte, agerul Motoc.<br />
Cel ce 'nstrainase tam prin domnie<br />
In strilinatate catã ajutor;<br />
15 Ins& chiar strainii sfarnia cu urgie<br />
Sfarma cu urgie pe ciocoiul lor.<br />
4 Iancule ! -- ii zice solul din Suceava,<br />
a Vezi tu cum pateoe cel necredincios ?<br />
e Astfel to-0 sa moara, eine cuteza-va -<br />
20 4 Cine cuteza-va sa dea Domnii jos !*<br />
« Minli, lingau de cane, gata sa iubeasca,<br />
« Fie chiar murdara, palma de stapan!<br />
a Multi tirani zdrobit-au 9i-o sa mai zdrobeasca...<br />
« Si-o sa mai zdrobeasca puiul de Roman.<br />
25 a Nu-i aci blastemul ce ma urmareOe ;<br />
4 V ai, cu mult mai groaznic e pacatul meu!<br />
a Moartea cea mai crunta nu ma pedepseoe<br />
a Nu ma pedepseoe Indestul de greu !<br />
3
34 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
t Cand Romanul nostru e croit sa fie<br />
Ramuril domneasca, vita de 'mparat,<br />
Eu, nesocotitul, printr'o nebunie -<br />
Printeo nebunie, Domn strain i-am dat !... #<br />
5 Gadea mi9ca barda. Urea se despica.<br />
Ceafa dupa trepte zuruind cadea. . .<br />
As-02i este timpul ca lumea sa zica<br />
Ca lumea sa zica: ap-i trebuia !...<br />
1870
POEZII<br />
TEFAN 5 I RADU<br />
CANTEC BARBATESC<br />
(1474)<br />
Stefan cel Mare,<br />
Acela care<br />
Pereche n'are<br />
Sub santul soare,<br />
5 Duce o ceata<br />
Moldoveneasca<br />
In loc de plata<br />
Sali dobandeasca<br />
Prada bogatil<br />
10 Si voiniceasca.<br />
Radu cel Mare,<br />
Acela care<br />
Pereche n'are<br />
Sub santul soare,<br />
15 I-a pus In cale,<br />
Pazind mo§ia,<br />
In deal gi 'n vale<br />
Catu-i cfimpia,<br />
Cetele sale<br />
2o Din Muntenia...<br />
I<br />
85<br />
Bate toba la Craiova<br />
$1 s'aude la Moldova<br />
Ziedfoare oileneand<br />
11.
36 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICS<br />
Mare-i §i-i mare<br />
Din ei oricare<br />
Si seaman n'are<br />
Sub santul soare;<br />
5 Dar din pacate,<br />
Doi fii d'un tat&<br />
Meniti a bate<br />
Lifta spurcata,<br />
Frate cu frate<br />
10 Stau sa se beta...<br />
II<br />
Stefan Voda pleaca 'n sbor<br />
Pe cea iarba de mohor<br />
De 'naintea wilor,<br />
Pan' ce iatä ea 'nta1ne9te,<br />
15 Intalnqte §i. chite9te,<br />
Si chite9te vitejeqte<br />
C'un stejar de buzdugan<br />
Pe cel Radu, Domn Muntean;<br />
Si-1 chite9te, mari drept<br />
20 Langa inima In piept:<br />
Pena fulgera 0 tuna,<br />
Suna greu §i greu rasuna!<br />
Radul sta nevatamat,<br />
Caci la san mi-i Infa9at<br />
25 Cu pieptarul fermecat ;<br />
Buzduganul sare 'n Vint,<br />
Apoi cade la pamant,<br />
Iar pe locul ce cadea,<br />
Pamantul se deschidea,<br />
SO i 'n gatleju-i destupat,<br />
Cu navala au intrat,<br />
Supt o negura de pray,<br />
Buzduganul cel grozav!
POEZII 37<br />
Radu Voda, mfinios,<br />
l§i aduce mAna jos,<br />
$i cAnd o radica sus<br />
Cea maciuca s'a 0 dus,<br />
5 Despiatindu-se de mfinii<br />
Ca un trunchiu din radacina:<br />
Dar nu merge butuce§te,<br />
Ci strabate vulture§te,<br />
Pan' ce iata c'a gasit<br />
10 Pe cel $tefan, Domn vestit,<br />
Fara teams, fru% frica,<br />
Fara grija de nimica,<br />
Numai de Tata cel sant<br />
Ce-i fn cer §d pe pamant!<br />
15 $tefan Voda, cum vedea,<br />
lute palopl scotea,<br />
de fieru-i ()lea,<br />
Pe unde-i mai asarcit,<br />
Maciuca s'a poticnit;<br />
20 Tapoi iata<br />
Ca d'o data<br />
Dintr'o singurfi bucatfi<br />
Doua Iandari se fficea,<br />
Una 'n dreapta se ducea,<br />
25 Alta 'n stânga rAtficea,<br />
$i. pe locul ce cadea<br />
Toate 'n Ora le trAntea<br />
'n pamant se mistuia!<br />
Vezi ca cine-i puiu de zmeu,<br />
so Fie greul cat de greu,<br />
Mi-I ajuta Dumnezeu;<br />
$i<br />
cAnd doi Romani se bat,<br />
Nu-i nici unul mai bfirbat!
30<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICS<br />
III<br />
Pe cel pisc, pierdut in nor,<br />
Sta un §oim nemuritor,<br />
Care-9i aducea aminte<br />
Multe zile de'nainte<br />
5 Crt Ci trei veacuri au trecut<br />
De cand ma-sa 1-a facut<br />
Si de-atunci<br />
Pe munli §i 'n lunci<br />
Fost-au iarna, fost-au vara,<br />
to Dar el tot traia in lark<br />
Fost-au vanturi, fost-au ploi,<br />
Dar el tot 9edea la noi.<br />
Agerul 9oiman batran,<br />
Frate neamului roman,<br />
15 Se uita de sus cu jale<br />
La cei doi voinici din vale,<br />
Sili graia in graiul sau:<br />
Cand eram mai tartar eu<br />
Moldovenii<br />
20 i Muntenii,<br />
Ardeleni<br />
Si BanaIeni<br />
Inca nu erau pe lume,<br />
TO purtand un singur name.. -<br />
25 Dare-ar Domnul sa mai dea<br />
Iar a§a sa-i pociu vedea!<br />
tefan Voda nazdravan<br />
Auzea pe cel §oiman:<br />
Auzea frate pe frate;<br />
so i (land arma dupa spate,<br />
Zice: Radule fartate,<br />
Nu-i cu cale a ne bate!
A ne bate nu-i cu cafe,<br />
Ca 9oimanii plang de jale!<br />
Arz'o focul du§manie,<br />
Sa ra)nai tu la Domnie<br />
5 si-mi dit hicaii de so-cie:<br />
Cu Domnia-ti n'am ce face,<br />
Dar DomniIa mult imi place!<br />
Taci, tefane barbfirie,<br />
Pe Maria n'o dau lie.<br />
10 Nu hi caine, Radule,<br />
Radule fartatule!<br />
Ti-am mai zis o data, mai,<br />
Tu 'n Domnie sa--ci ramai:<br />
Decat lara dela tine,<br />
15 Iau mai bine<br />
Tani vecine<br />
Dela limbile straine,<br />
Dar nevasta vreau de-o viola:<br />
Porumbel 0 porumbita!<br />
20 Da-mi-o dara sa mi-o dai,<br />
Ca de nu, amar gi vai:<br />
oimii plang; corbii vor ride<br />
Intre noi de ne-om ucide!<br />
Taci, -1,efane barbaric!<br />
25 De-ar mai fi mice sa fie,<br />
Pe Maria n'o dau lie,<br />
far de-1i trebue pamanteanca,<br />
Ia-Ii muiere Moldoveanca ! -<br />
Lasii gluma, Radule,<br />
30 Radule, turbatule!<br />
Pana-i treaba la cuvant,<br />
Zicu-Ii eu .cuvantul dant:<br />
PO_EZZI 39
40<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Sa ramili tu la Domnie<br />
Si-mi da fiicali de solie<br />
Caci sinnesc un aprig dor,<br />
Dor de falnic viitor,<br />
5 Ca sa-mi facti ea fecior,<br />
Fecior mie,<br />
Nepot lie,<br />
La doi Domni o semincie,<br />
Bun la sfat §i bun la mana,<br />
10 Fire neao9a romana<br />
Din vulturul muntenesc<br />
Cu zimbrul moldovenesc;<br />
Si de-i vrea tu, de nu-i vrea,<br />
Eu ma jur c'o fi a meal...<br />
IV<br />
15 Lumea-i lume; vremea trece.<br />
Iat'o luna, iata zece,<br />
kVA c'a trecut un an.<br />
La Suceava-i bucurie<br />
C'a Mcut Doamna Marie<br />
20 A facut un baietan.<br />
Crease& mandru cat e bradul,<br />
ca-i nepot lui Voda Radul<br />
Si-i fecior al lui Stefan!<br />
1870
POEZII 41<br />
DORUL<br />
Privind tficuta unda,<br />
Pe ganduri am ramas:<br />
Cat este de profunda<br />
La fiecare pas;<br />
a $i<br />
totu0 izvoreoe<br />
Din departate vii,<br />
Apoi se risipeoe<br />
Prin mil i mii de crd!<br />
Asemenea-i i dorul<br />
to In pieptul meu sadit:<br />
E departat izvorul,<br />
Din care mi-a venit,<br />
$i ta<br />
multe lumi straine<br />
Cararile-i s'ascund,<br />
15 Dar revarsat in mine<br />
Cat este de profund!<br />
II<br />
and razele de soare,<br />
Catand iubirea jos,<br />
Pe 'mbalsamata floare
42<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Arunch voluptos<br />
Lumina 0 caldurk<br />
Eu ma gandesc uimit<br />
Ca ele strábatura<br />
5 Un .spaliu nefinit !<br />
Si dorul meu f0 are<br />
Un soare nascator ;<br />
Un cer fail hotare<br />
Stràbate 0-al meu dor;<br />
10 Dar prin intunecime,<br />
Pe drumu-i racoros,<br />
El vine din nalcime<br />
Si cald 0 luminos !<br />
III<br />
0 raid diafana<br />
15 *1 undele de-azur,<br />
De nor 0 buruiana<br />
Lovindu-se 'mprejur,<br />
0 deed 'nveninatà<br />
Infrunta" ne'ncetat,<br />
20 Dar flaeara-i curata<br />
Si valul e curat !<br />
Ap-i 0 doru 'n lume!<br />
In negurà §i spin,<br />
Menite s'a-1 sugrume,<br />
25 Rämâne tot senin;<br />
Nu simte 0 n'aude<br />
Sarcasmul trivial:<br />
Ispitele-i sunt crude<br />
Si-i pin.' ca un cristal!<br />
5010
POEZII<br />
LUNTREA<br />
Si rade, si plange, si 'ntocmai ca luntrea usoara,<br />
Plutind printre valuri<br />
Departe de maluri<br />
Se sbuciuma inima meg.<br />
5 Mid luntrea, o Doamne, se 'nalra si iar se coboara,<br />
Ajunge odata<br />
Mereu leganata<br />
Doritul liman a vedea.<br />
Si eu am o linta, dar timpul ce fuge si sboara<br />
10 Lasa-ma-va oare<br />
Pe &di miscatoare<br />
S'ajung sovaind pan' la ea?<br />
Mid luntrei se 'ntampla a groaznicul vânt o doboara,<br />
Cui pasa sa stie<br />
15 In lumea cea vie:<br />
Cu ce si 'ncotro se ducea?<br />
Si 'n mine s'ascunde feria de tori o comoara:<br />
D'a fi at se 'nnece<br />
In unda cea rece,<br />
20 Mg bine, ah, nu se nastea!<br />
43
44 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 131 POLITICE<br />
Si rade, si plAnge, si 'ntocmai ca luntrea usoark<br />
Departe de maluri<br />
Plutind printre valuri<br />
Se sbuciumA inima mea!<br />
1870
POEZII 45<br />
MUNTELE 1 VALEA<br />
Nebun, nebun de mii de ori<br />
Acel ce cata grau 0 flori<br />
Pe muntii rataciti In nori:<br />
Sunt tari, sunt nalti, sunt de granit,<br />
5 Dar fruntea lor cea triumfarti,<br />
Abia rodeoe cu sfiala<br />
Un murhiu marunt 0 otravit.<br />
Priviti, priviti aceste vai,<br />
De rfiulete 0 de cai,<br />
10 De busuioace 0 de did<br />
Brazdate ea un curcubeu:<br />
Se scalda struguru 'n lumina,<br />
Si<br />
iese mierea din albingt,<br />
totu-i plin de Dumnezeu!<br />
15 Nu sus, nu sus la cei avuti,<br />
In norii fumului pierduti,<br />
Se nasc fecundele virtuti:<br />
Poporul ce suspina jos<br />
E singur valea roditoare,<br />
20 In care cre0e grail 0 floare,<br />
Bun 0 frumos !...<br />
1870
46 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
FRUNZELE<br />
Bubue furtuna,<br />
Una ate una<br />
Frunze le rapite<br />
Cad 0 a-Meese:<br />
5 Arborul suspina,<br />
Insfi nu se 'nchinii,<br />
Infruntând ispite<br />
Pieptu-i barbätesc!<br />
Bi<br />
la primavara<br />
10 0 verdea-p iarift<br />
Mugurind Imbraa<br />
Falnicul stejar:<br />
Vfintul urlfi-geme,<br />
Trunchiul nu se tune,<br />
15 Foile cfind pleacii<br />
Altele räsar!<br />
Arboru-i ideia,<br />
Frunzele-s aceia<br />
Ce 'nviaza Tara<br />
20 1-43 'idled sus:<br />
Ut sylvae foliis pronos mutantur in<br />
annos,<br />
Prima cadunt ....<br />
Horatius
POEZI/ 47<br />
Când furtuna muge<br />
fricosal fuge,<br />
Altii iau povara<br />
Celor ce s'au dus I<br />
1871
48<br />
SCRIM LITERARE, MORALE I3I POLITICS<br />
FEMEIA CU CATELUL<br />
(FABIJIA)<br />
Mi-a venit azi o ideie,<br />
Vaztind pe pod o femeie,<br />
Intocmai ca Tara mea,<br />
Vai de mine si de ea!<br />
5 Un copilas, ca o floare<br />
Ce 'mboboceste la soare,<br />
Abia pfisea pe picioare,<br />
Mergand singurel pe pod,<br />
Mereu izbit de norod<br />
10 i far' ajutor de nime<br />
Croindu-si drum prin mullime,<br />
Cad mfi-sa, muiere rea,<br />
In brale la sfin Iinea<br />
0 spurcata de calea,<br />
15 Indopand-o tot cu pane<br />
Deli parea mama de cane,<br />
Pan' ce pruncuIul sarman<br />
A cazut pe-un bolovan<br />
i-a spart ceafa mititelul,<br />
20 Ramanand numai catelul!<br />
Tara z-nea astazi ori math<br />
Tot asemenea o pate,
POEM 49<br />
Uitand fiii sai Romani<br />
Pentru fel de fel de eitni,<br />
Aduqi din strainätate...<br />
PAcate!<br />
1871<br />
4
50 SORIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
CANH 1 LUPII<br />
(FABULA)<br />
Un cane plin de falli,<br />
Numit Buffon,<br />
Celebru liberton,<br />
Scriind istoria ce-i zice naturalg<br />
5 Din cartea lui Biuffon,<br />
Flcuse o 'ntrunire de cânime,<br />
Du lai, prepelicari, zavozi,<br />
Mai toTi nerozi,<br />
Si le gral din Inill lime:<br />
10 u Citni<br />
u Citadini!<br />
# Voi sa va dau un gat,<br />
# Ca om de stat.<br />
# Sfi qtergem urmele de barbarie,<br />
15 # De care mi-e ruOne mie,<br />
# CAci sunt civilizat.<br />
(< Netoleranca ruginitä,<br />
# Mwenit4<br />
# Din timpii primitivi,<br />
2 0 (< WI face exclusivi,<br />
Toatl deosebirea de organism<br />
Intro hip si cAne se mArgineste<br />
In coadA.<br />
Duponehel
POEZII 51<br />
4 UitAnd cA lumea-i azi cosmopolitA.<br />
4 In secolul acesta liberal<br />
4 Nu trebue 0 nu se poate<br />
4 A nu primi pe lupi la drepturile toate,<br />
s o efici dupfi codul natural<br />
4 Numit zoologie<br />
4 Se ftie<br />
q C'acqti jupfini<br />
o Si ei sunt tot un fel de ani,<br />
to 4 Cu noi de-o singurA tulpintt:<br />
4 Familia canink<br />
« AvAnd strtimin pe mopsul cel scApat<br />
4 In zile de potop<br />
4 Refold un hop<br />
25 * In Ararat ! ... 10.<br />
Senzatiune mare<br />
In lAtrAtoarea adunare I<br />
Cfileii mai ales<br />
Din spirit de progres<br />
20 Se distingeau prin gAlagie,<br />
ChemAnd pe lupi la hora de frAtie.<br />
Un cane ciobAnesc ntunci a zis:<br />
o Frumos e 'n teorie<br />
o 'n vis ;<br />
25 0 Dar vfi poftesc la stilni,<br />
o Ca sA vedeli voi armonie<br />
4 De lupi §i cAni ! *<br />
0 fabulA pentru RomAni,<br />
Cam inruditä<br />
30 Cll chestia israelitd I<br />
1872<br />
4.
52 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $I POLITICE<br />
VIERSUL<br />
Homer canta mania divinului Achile<br />
5i Dante Tartarul cânta:<br />
Poetul, and se na9th in amartte zile,<br />
Amar 0 el ca lumea, nu calla pe copile,<br />
s Nici cupa bacchanal& nu-I poate Imbata!<br />
eu elite o data smulg harpa din tacere,<br />
Cand sparge Muza pieptul meu,<br />
Caci inima zdrobita rasuna prin cadere<br />
salt a. disperata in spasmuri de durere,<br />
10 ScoVind din agonie un Tipat scurt 0 greu;<br />
0 poezie neagra, o poezie dura,<br />
0 poezie de granit,<br />
Mirata de teroare 0 palpitand de ura,<br />
Ca vocea ragu0ta pe patul de tortura,<br />
15 Cand o silaba spune un chin nemarginit !<br />
Ar fi o ironie A cant eu flori 0 stele<br />
In veacul nostru pe pamant,<br />
Cand ele sunt o larva, grimata cu vapsele,<br />
Iar adevärul geme tempeste 0 resbele,<br />
20 Blastem, urgie, neguri, pucioasa 0 mormant!<br />
LasaIi pedestrei proze minciuna curtezana!<br />
Al cantului entuziasm
POEZII 53<br />
Respinge veselia spoita §i vicleana,<br />
and totul fmprejuru-i printr'o imensa rang<br />
Exala din cangrena un colosal miasm !<br />
Homer canta mania divinului Achille<br />
s i Dante Tartarul canta :<br />
Poetul, cand se nwe In amartte zile,<br />
Amar ci el ca lumea, nu canta pe copile,<br />
Nici cupa bacchanala nu-1 poate Imbata I<br />
1872
54<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICS<br />
OVIDIU LA GURILE DUNARII<br />
TRISTIA, lib. III, eleg. 10<br />
De-ar fi Ali mai adua aminte de Nasone<br />
In Roma vreo fiin14, §i dacal WA mine<br />
A mai rAmas acolo ceva din al meu nume,<br />
SA 9tie dar ca 'n Tara, In care-al mArii luciu<br />
5 In veci nu se 'ntfilne§te cu zodia 'nstelatA,<br />
Aici imi duc eu traiul in sanul barbariei,<br />
Cu fiarele sarmate, cu Bessii §i cu GeIii,<br />
Nedemni a le riispunde- un echo 'n versul meu!<br />
Ctit mai adia vintul rAcoritor al verii,<br />
to Aveam un zid de valuri, prin care ne scutwe<br />
De cruda lor nilvalA curgAnd la mijloc Istrul;<br />
Vai Insri cand sose9te posomorita iarnA<br />
Rtinjind grozava-i buzA, 9i când tncepe gleba<br />
A earunIi cu 'ncetul sub marmora de ger!<br />
15 Si crivalul porne§te, §i neaua umple norclul,<br />
Si cade, cade, cade: nici soarele, nici ploaia<br />
N'o mai topesc acuma, cAci frigul o 'mpietreqte;<br />
Si Oat sa disparA un strat, s'werne altul,<br />
Si-adesea 'n aste cuiburi de gheluri indesate<br />
20 Prive§ti Inteo gramadá zApezi din douA ierni!
POEZII 55<br />
$i-atetta-i de cumplitti furtuna deslAnlath<br />
bleat rApepte case, ductindu-le departe,<br />
$i turnuri maiestoase hi praf le risipepte;<br />
zguduit atuncea hi temelie polul,<br />
5 De spaima se 'nfioarA sAlbatecele ginO!<br />
$i barharul Imbracri nAdragi pi piei informe,<br />
Cat din a lui ftipturii de-abia se vAd obrajii,<br />
Dar petn 5. i prin blanrt dfi gerul hi putere;<br />
$i pulberea de ghiatrt pe barbA scrinteiazA;<br />
10 $11 te coprinde groaza, mind sloiuri cristaline<br />
Se 'nchiaga printre plete pi se ciocnese cu freamAt<br />
L'a capului mipcare; pi 'n vas Inghia/A vinul<br />
De-1 scoli In bolovane pAstrand figura oalei,<br />
'n loc a soarbe spum, mAnanci bucAli de yin!<br />
15 Sa mai descriu eu oare, cum raurile toate<br />
In poduri le preface suflarea cruntei ierne,<br />
$i-atunci din obosealrt c'un strop de al:A vie<br />
De vrei stfimperi setea, spargi Int Arita ghia0<br />
SAptind adânc o groaprt cAscatA ca un lac!<br />
20 Chiar urigul Istru, pe care nu-I Intrece<br />
A Nilului lfirgime, acuma se sbArcepte<br />
Sub viscolii de crivrq, pi-albastrele-i talazuri<br />
Se fac o marl& tare, pi pe furip sub &ma<br />
Se scurge 'n toiul mArii prin cele inulte guri!<br />
25 i p'unde mai deuntizi plutea corrtbierul,<br />
S'alunecA piciorul srtittind fArA sfiala ;<br />
$i-a calului copitA izbepte cu rfisunet<br />
In lespezi fliurite din colosale valuri;<br />
$i<br />
boii tarà fricrt pe-aceastfi nouA punte,<br />
90 Sub care stau Inchise prpAstii desfundate,<br />
Alene trag caruta nomadului Sarmat!
50 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
De necrezut, i totu0 eu am vazut chiar marea,<br />
Chiar marea 'nciitupta de-un bloc imens de ghiata:<br />
Tacuta, neclintita sub Teasta-i lunecoasa ;<br />
$i<br />
n'o vazusem numai, dar am umblat eu singur<br />
5 Pe creqtete marine calcand ca pe Iarâna<br />
De-aveai i tu a trece asemeni mari, Leandre,<br />
Nu te 'nghilea 'n vAlvoarea-i un mai ingust abis !<br />
Respins de ger, delfinul tot in de9ert se 5ncearca<br />
In aer sä tresalte pe-a marii suprafaTa ;<br />
10 i vântul dela crivaI, trantindu-se cu sgomot,<br />
Turbeaza far' sa poata un val din loc sa mipte ;<br />
$i<br />
vasele, ca 'n cercuri de marmora coprinse<br />
De ghiala ce le 'ncinge, stau iepene: vasla9u1<br />
Talazurile dure azi nu le mai despica ;<br />
15 i 'n unda degerata, cu capete afara<br />
Vezi pe§tii ce se 'ncrusta, i unii mai traiesc !<br />
Atuncea dar când Pontul i Dunarea spumfinda<br />
De iarna 'mbrati§ate prin pieli/a de ghiala,<br />
P'a Istrului lucioasa i milturatift cale<br />
20 Calari pe cai salbateci vrajma0i yin incoace,<br />
Vestind a lor sosire sagelile ce sboara,<br />
$i ramânând drept urma pamântul despuiat !<br />
25<br />
Taranii fug departe, Iasând câmpia prada,<br />
Si barbarul rfipqte putina-i avutie,<br />
Tot ce putu sa strânga sateanul prin sudoare:<br />
$i<br />
carele, i turme, i saracia toata!<br />
30<br />
Apoi pe robi ti leaga cu mAinile la spate...<br />
Se duc, se duo sarmanii, privind cu desperare<br />
In urma kr ogoare ce n'o sa le mai vaza<br />
i focul ce se 'nalla din ubrede colibe ;<br />
Caci barbarul aprinde, doboara, mistue§te<br />
Tot ce nu poate duce, tot ce nu vrea sa duca,
POBZII 57<br />
$i stoluri de victime sucumba sub sligeata-i<br />
In \rad Incarligata, al carei fier supsese<br />
Din ierburi uciga§e un suc Inveninat!<br />
Aci 0 'n timp de pace razboiul te 'ngrozeOe;<br />
5 De nu mai vezi pe barbari, e spaima ce li-o lasa;<br />
$i<br />
$i<br />
nirneni nu cuteaza pe camp sa traga brazde;<br />
lariat uitata ramane sterp pamantul;<br />
Nici desfatatul strugur nu creoe 'n umbra vilei;<br />
Nici fierbe mustul dulce in 'naltele basinuri;<br />
10 Un porn nu se zareoe, pe care ca 'n vechime<br />
Sa aerie un Acontiu cuvinte de iubire;<br />
Pustie, trista, nuda, nici arbore, nici frunza...<br />
Fugi, fugi de-aceasta Tara, tu omule ferice!<br />
$i<br />
totu§i din Intreaga nemarginita lume<br />
15 Aice, ah! aice osanda m'a tramis!<br />
1872
58 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
DARUL DUNARTI<br />
DIN OVIDIU, PONTICE, III, 8<br />
M'am tot gandit, amice, din dunareana tar&<br />
Ce ti-a§ putea eu oare la Roma sa trámit?<br />
E cAutat argintul, sau aurul mai bine,<br />
Dar a-I primi nuli place, deprins mereu a da;<br />
5 Si-apoi In aste locuri nici s'au visat comoare,<br />
Abia putfind o brazdfi sA trag'à bietul plug!<br />
Pe-al tau vestmânt .adesea purpura str5luce§te:<br />
Purpurii strillucità a§ vrea eu sd-Ii ofer ;<br />
Dar turrnele sarmate dau Ulna grosolana<br />
10 $i. n'ar putea s'o pinga o 1ab4 de Sarmat ;<br />
Nici fetele nu -ose, ci macina la grille<br />
Sau umbra' dupa apfi cu donica pe cap !<br />
Aice blânda \Tip a strugurului dulce<br />
Nu se 'mplete§te verde in jurul unui ulm,<br />
15 Nici arborul nu-§i pleaca mladiole 'ncfircate<br />
De fructe parguite sub luminosul cer:<br />
Pelinul singur numai inform Imbrac5. §esul<br />
Si nu rode§te câmpul deck amaraciuni!<br />
Pe 'ntregul -cArm sinistru al marii furtunoase<br />
20 Chtând o suvenire §i negasind nimic,<br />
Din crudul men exiliu eu I%i trfirnit o toll*
POEZU 59<br />
Pe care-am indesat-o cu scitice sfigeTi,<br />
Dorinduli ea vrajma9ii ce-i fi avand sfi caztt<br />
Tori unul cite unul sub otAvitul fier!<br />
In este vfigäune salbatece 9i dure<br />
5 Sfigeata 'nveninath e singurul condei,<br />
Ce aerie 'n vastul spaIiu poeme Angeroase,<br />
Avand in loc de versuri cadavre puse 'n Or!<br />
Resbelul in turbare e Muza dunareana.:<br />
Cu fruntea descreTith primqte darul meu!<br />
1872
60<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
CIOCARLIA<br />
Se duce ciocArlia spre pri mai fericite,<br />
LAsAnd mAhnita lama cu viscole §i. ger...<br />
PlApAnda melodie, poete 'mbAtrAnite,<br />
Cu 'ncetul se retrage §Iluziile pier!<br />
5 Natura cAruacitä O-acuma tot mai cata<br />
Pe blAnda cAnatoare cu cAntecu-i pierdut!<br />
Nu mai spera, poete, In inima-li sfArmath<br />
SA redeoepii avAntul doritului trecut!<br />
Se duce ciocArlia A' cAnte 'n depArtare,<br />
10 Acolo unde vara mai poate strAluci...<br />
Ce mai a9tepti, poete? E ziva de plecare!<br />
Vei mai anta odatà... dar numai nu aici!
POEZII 61<br />
MATER DOLOROSA<br />
Eoi Dumnezeu, Isuse, 0 mAntueoi o lume<br />
Prin moartea-Ti nascatoare de noile idei;<br />
Dar mama e Maria... ce-i pas& unei mume<br />
De lume 0 ne lume, &and piere fiul ei?<br />
5 Tu mori, Cel far' de moarte, caci alte cruci Te chiama<br />
In alte lumi, d'a randul, pe buni a-i mangaia.<br />
Eoi Dumnezeu, Isuse; Maria insa-i mama:<br />
Piroane, ea le simte; oTet, 11 soarbe ea!<br />
'alearga ratticita, turnand Fecioara Banta<br />
lo Margfiritari de lacrimi pe calea lui Isus;<br />
plansul nu-i mai sea* ci-Ii pare ca s'avanta<br />
S'avanta 'naripata spre sferele de sus.<br />
Taranul poveste0e a lui e poezia!<br />
15<br />
CA din acele lacrami albina s'a nascut:<br />
Amar i-e acul; mierea-i e dulce ca Maria ;<br />
$i<br />
tot pen flori colindA, catand pe cel pierdut...<br />
1888
62 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
ALB I NEGRU<br />
Blanda toamna dunareana, desmierdfindu-ne, s'a dus,<br />
Totu-i alb §i-i reee totul: jos, omatul; bruma, sus.<br />
Moarta-i lumea cea albita, peste care, IAA. fala,<br />
Vara nori §i fara soare, greu atarna alba ceaTa.<br />
5 erpue§te 'n aer fumul 0 se 'ntinde alburiu<br />
Din colibe, troienite ca sicriu langa sicriu.<br />
In zadar privireali cata negre benghiuri In albeala!<br />
Pan' §i umbrele sant albe pe cea marmura de ghiala!<br />
Insa iata, ca Oreaguri de calugari fn sobor,<br />
10 Vaz ceva negrind in zare: ciorile pe §es cobor<br />
$i<br />
de spanul chip al iernii, vesel croncanind, s'agaIa...<br />
Mu lt mai drag mi-e viul negru decat albul fãra vieaVa!<br />
1888
POEZII 63<br />
MULTIPLICAMINI<br />
BALADA BURGHEZA<br />
Hagi Tudose, vecti zaraf,<br />
i-a logodit acum pe fata;<br />
Caci, de! era fatoiul gata,<br />
To cere corogea un graf.<br />
5 PoveOile babeoi ne spun<br />
C'a fost, in vremea cea batrana,<br />
Un dafin ce 'nchidea pe-o zana:<br />
Era un Wertheim, darA, mai bun.<br />
io<br />
Din Wertheim darn, tremurand<br />
i 'ncet, Hagi Tudose scoate<br />
Nu pe vr'o zana, ei bancnoate<br />
$i<br />
le desfarra pe rand.<br />
Apelpesit §i ahtiat,<br />
Le 'nhacd graful cu toptanul.<br />
15 Ce-i mai ramane? Deci la anul<br />
Contesa na0e un baiat.<br />
De bucurie nu mai pot<br />
Cel vrednic tat& 0 cea mama ;<br />
Hagi Tudose, mai cu sail*<br />
20 E chiar nebun dupa nepot.
64<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 13I POLITICE<br />
In sus, in jos, ca zapficit,<br />
Nepotul! i mereu nepotul!<br />
Tejgheaua 9i-a uitat cu totul<br />
Hagi Tudose cel sgArcit.<br />
5 Nu-i vorbfi, fats vi-o iubea,<br />
Dar pe nepot... he, alta treabti.!<br />
Miratrt, fie-sa-1 Intreabã:<br />
De ce nu-i astfel §i cu ea?<br />
De ce? mai Oiu eu... cum, zic?<br />
10 4 La catastih, negustore9te,<br />
4 0 Arad ca nu se potrive§te:<br />
Tu mare eoi, el este mic.<br />
a Ali<br />
a Apoi... apoi... 1) Tacu apoi.<br />
De unde tocmai el a oie<br />
15 Probleme din psihologie?<br />
Si stä, privind la amfindoi.<br />
e El mic, ea mare ; la ctintar<br />
« Fireoe-i mai u§or nepotul ;<br />
0 Mai scurt, de-i masura cu cotul,<br />
20 4 11 poi b&ga Inteun sertar.<br />
« Il poTi baga inteun sertar ;<br />
POEZII 65<br />
Inteun tarziu, ie§ind din hal,<br />
El lasa inima-i sa zica:<br />
0 Mai dulce-i camata, chiar mica,<br />
s Deck un mare capital.<br />
5 5 De 'ntai un ghem, apoi un vraf,<br />
0 Tatunci dobanda mai sporeqte... *<br />
Un stranepot de-acu '1 doreqte<br />
Hagi Tudose, vechi zaral.<br />
1888<br />
5
66 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
AFTEPTAND<br />
I<br />
Sunt trist, 0 trist aunt totdeauna.<br />
De and... ? de ce A spui de cfind?<br />
0 -tie soarele §i luna<br />
De-atunci privindu-mfi pe rind!<br />
5 Sunt trist; nu-mi cereli veselie,<br />
Lasa-ci-ma at plang mereu.<br />
A rfide eu? ce ironie!<br />
Ce rfis grozav a rAde eu!<br />
Sunt trist; §.1 lacrima fierbinte,<br />
to Din geanfi-mi ve§nic picuriind,<br />
Mi-aduce singura aminte<br />
C'am fost eu vesel oarecfind!<br />
II<br />
Un §ir de ani, tu retndunica,<br />
Pe varà te 'ntorceai la noi.<br />
15 Eu revedeam pe-a mea Lilica:<br />
Eram o lume amilndoi!<br />
Din doul aripi un avant,<br />
Din dotal eonuri un cuvant,<br />
Din rapeodii o epopee,<br />
Oriunde ae fi, oriunde-i ea,<br />
Noi pururea vom ecanteia<br />
Ca una singura idee!
POEZII 67<br />
Plecai la iarna; eu aice,<br />
Ca ursu 'n vizuina sa,<br />
Traiam dormind; dormeam ferice:<br />
Dormind eu te puteam visa!<br />
5 In vis iernatec, numai val.&<br />
Visam mereu; apoi deptept,<br />
Re'ntoarsa, te primeam eu iara,<br />
Cu flori pi frunze, pe-al meu piept!<br />
Tu ai murk; pi totu-i rece,<br />
10 $1 totu-i lama fax% vis;<br />
Dar iata-iata Moartea trece<br />
In sboru-i catre paradis...<br />
Apteapta-ma, o! randunica;<br />
Pe vara ducu-ma la voi<br />
15 Sa-mi mai revad pe a mea Li lid:<br />
Sa fim o lume amandoi!<br />
III<br />
Din vierme fluturul se napte<br />
$i tu din mine te-ai nfiscut:<br />
Tu floare vesel sburatoare,<br />
20 Eu nu ptiu ce mahnit pi slut!<br />
De pe 'nalcimi nemarginite<br />
Pogoara-te la tatal tau:<br />
Sa te mai vad; Vapoi, voioasa,<br />
Te-i duce iar la Dumnezeu!<br />
25 De m'ai iubit a miia parte<br />
Din cat eu vepnic te iubesc,<br />
Pe-o clipa numai lasa raiul<br />
Si vino 'n sanul parintesc;<br />
5e
68 <strong>SCRIERI</strong> LITER/UM, MORALE $1 POLITICS<br />
Sau, ca o stea cu mii de raze<br />
Intinde o razA prin eter<br />
Rana la mine sä strithata:<br />
Un capgt jos gi altu 'n cer!<br />
5 Desmogtenit de vieala vieIii,<br />
De vrei un pic sA mai invii<br />
Pe negrul jalnicul Vau tan,<br />
De ce nu vii? de ce nu vii?<br />
De o fi actilo, 'n cea lume<br />
10 Vr'o piedea a crudei Boni,<br />
Oprind pe ingeri sä mai vie<br />
La cei ce, vai! nu-s Inca morci;<br />
De-o fi, ei bine! cu al täu zâmbet<br />
La Dumnezeu te 'nal-VA drept:<br />
15 Zimbegte-i cum zâmbeai tu ruie,<br />
'o sa te lase... eu te-agtept!<br />
Tu floare vesel sburatoare,<br />
Eu nu gtiu ce mAhnit gi slut:<br />
Din vierme fluturul se na§te<br />
20 i tu din mine te-ai nAscut!<br />
IV<br />
Si nevazutfi, ea-mi raspunde:<br />
Nu pot veni, dar sânt ;<br />
Fii miingiliat!...<br />
Egti uncle?... unde?<br />
25 - Nu ma cata 'n mormânt!<br />
IntrInsul vei gasi o haing,<br />
Pe mine nu. Mi-e greu<br />
SA-li desvälesc a mortii tainä;
POSZII<br />
de-a§ putea, nu vreu!<br />
Nu vreu, cad trebue-a ta cruce<br />
Pang 'n sfar§it s'o duci:<br />
SA suferi !...<br />
s Numai de m'a§ duce,<br />
RAdic 0 mii de cruci!<br />
SA §tiu ca 'n cele lumi senine<br />
Iar ne-om mai revedea...<br />
De nu-mi rAspunzi, all! altul cine<br />
10 Vre un raspuns sa-mi dea?<br />
Intreb pe filosofi de-a-randul,<br />
Intreb ...<br />
Nu-i Intreba!<br />
Ei toarnA 0 rastoarna gandul,<br />
15 Dar inimile ba!<br />
CArarea vieiii viitoare<br />
De vrei s'o nemere§ti,<br />
Vei §ti rAbda ; §'oricat te doare,<br />
SA crezi 0 sä iube§ti !<br />
zo Tu vei putea sa 'nvingi ispita,<br />
CAci doar e§ti tat'al meu!<br />
A crede §i-a iubi, atata<br />
Ne cere Dumnezeu...<br />
Cu groazA cugetam la moarte<br />
25 Cand tu erai In fala mea;<br />
4 Ce neagrà, ce cumplita soartA<br />
4 SA mor %sand aci pe ea 0!<br />
Tu nu mai e§ti: murit-au toate!<br />
De atunci eu ma &den mereu:<br />
30 a Ce dulce vis, ce voluptate,<br />
4 Cand ea muri, sA mor §i, eu! #<br />
V<br />
69
70<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICK<br />
VI<br />
Cali uciga§i ce lumea-i osande§te!<br />
De ce un osandit nu se gase§te<br />
Pe care eu sa-I binecuvantez?<br />
Loveasca-ma curand oricum ii place,<br />
5 Dar numai fara gre§: un glonl, qi pace!<br />
Atata mai visez!<br />
Averea-mi s'o rfipeasca el nu poate,<br />
Caci colo 'n cer sunt ale mele toate,<br />
Si pe pamant orfan eu am ramas;<br />
10 D'aceea, oh! tot rog sa se gaseasca<br />
0 mana de-uciga§ prieteneasea,<br />
La care sa ma las.<br />
Ea m'a uitat, a morIii dulcea zina,<br />
Ea dupit care ne 'ncetat suspina<br />
15 i geme sufletu-mi, ea Prometeu;<br />
Un suflet ce se sbuciuma §i Iipa,<br />
Dar care 'n veci nu s'a 'ndoit o clip&<br />
C'a§a vrea Dumnezeu!<br />
Ar fi u§or printr'o mi§care-a manii<br />
20 Sa-mi sdrumec ieasta, sa-mi sdrobesc plamanii,<br />
Sau un pahar cu-otrava sa-mi inchin;<br />
Dar a fugi, oricum, e ini§elie:<br />
Osta§ul cade mandru 'n batillie<br />
De-i moartea prin Destin.<br />
VII<br />
25 Cand vrei sa mori, la doftori alearga mai in graba I<br />
A kr e sa omoare: aceasta-i steaua kr.<br />
Li-i drag sa curme-o vieala ; §i fie chiar de giaba,<br />
Ei spinteca §i taie c'un aer zambitor:
POEZII<br />
Nici ca simle0i tortura! Ca lai iertali de lege<br />
D'a pedepsi cu moartea pe cel nevinovat,<br />
Ei sunt in omenire mai regi &cat un rege:<br />
Regi fara nici o frica, regi far' nici un soldat I<br />
5 Un doftor, cel mai gade, nu-i greu a mi-1 alege:<br />
Eu vi I-am aratat.<br />
Dar el n'o sä mai vie, caci printr'o vorba numa,<br />
Rfinjind In gluma dansu-i acel nelegiuit!<br />
Imi ucisese fiica, precum ucide ciuma<br />
10 Cand adiaza 'n treacat spre cel nenorocit!<br />
Nu, nu, el n'o sa vie la patu-mi de durere.<br />
H opinte9te groaza. 0, Dante tu sa-i spui<br />
Cum Ugolin cu dimii rupea pe Ruggieri,<br />
i. din0i mei sa simta scrapind In capul lui!...<br />
15 Il las' sa tot traiasca, dar versu-mi sa-1 Infiere<br />
In veacul veacului!<br />
VIII<br />
Ce sanatos mi-e starvul! Nimica nu ma doare,<br />
Si totu0 mor.<br />
Fiinla-mi de boa% 0 nu de varsta moare,<br />
20 Murind de dor.<br />
Zi dupa zi apune 0 noapte dupa noapte,<br />
Si<br />
eu tot scap;<br />
Dar nom.' 0 zile 'ntr'una aud ciudate 9oapte<br />
In piept 0 'n cap.<br />
25 In orice diminealk uitandu-ma la mine,<br />
Ma laid mai dus;<br />
In fiecare sea* grozava pofta-mi vine<br />
Sa plec In sus.<br />
71
72 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 5I POLITICE<br />
Cu cat Imi scade carnea, tinzand mereu sa moara<br />
Incet-incet,<br />
Pe atata cugetarea-mi s'avanta mai upara:<br />
Sunt mai poet.<br />
5 Vorbesc cu nevazutul 0 dansu-mi poveste0e ;<br />
Iar eu ma mir:<br />
De ce, and sus mi-e duhul, jos nu ma mai porne0e<br />
La cimitir?<br />
In cer eu sorb prin suflet Intreaga ve§nicie,<br />
io §'aci-s nimic:<br />
Bucata-mi pamanteasca incape 'ntr'o cutie...<br />
Curand un dric !<br />
Tree somnoros prin lume, 0 numai printre stele<br />
Mai sunt de0ept:<br />
15 Ma duc! ma duc la tine, lumina vielii mele,<br />
Nu mai :Wept!<br />
IX<br />
E sfanta a ta slova, 04 drept ca ea sa fie<br />
La maica-ta 'n pastrare, ca mowele 'n altar,<br />
Dar cat e scris de tine,<br />
20 Azi mana-rni o prescrie:<br />
Sunt ceasuri mai senine<br />
In negrul meu amar.<br />
Lungi nomi prescriu, iar ziva tiparul pirone0e<br />
Inaltali cugetare: foi dupa foi rasar.<br />
25 Cu lacrimi 0 suspine,<br />
Mid tomul se gate§te,<br />
Ma cred mai tang& tine:<br />
Baut-am un pahar!
POEzIr 73<br />
Grabesc! Mai sunt In sticla vr'o cateva pahare.<br />
Tom dupa tom, ca raze din cer, voi repezi;<br />
Si lumea atunci pe tine<br />
Priveasca cu mirare,<br />
5 Iar eu, o maracine,<br />
Pe loc m'oi vegtezi.<br />
A/i fost voi oare la Abrud?<br />
Acolo-s muncii o comoara:<br />
In piatra da ciocanul crud,<br />
to Mai &à, mai da a suta oara,<br />
Tot da salbatecul ciocan,<br />
Sburand scantei ca din balaur:<br />
Se sparge bietul bolovan,<br />
S'atunci din el s'alege aur.<br />
15 Ce piatra tare fost-am eu!<br />
Ani mulIi Ursita ne'mpacata<br />
Ma tot izbea, izbea mereu,<br />
Pan ce m'am spart gi eu odata;<br />
Si din trecutu-mi spulberat<br />
20 - Un bolovan In agonie<br />
Gemand, In lume-am revarsat<br />
Odorul meu de poezie!<br />
'1889<br />
X
74 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITIC&<br />
5<br />
LA CASA DE NEBUNI<br />
Tficfind c'un semn opresc tasura,<br />
Täcând ma sui. Alt semn mai fac.<br />
Plecam far' a deschide gura:<br />
Birjarul, eu i caii tac.<br />
Cgci dobitoacele cuminte<br />
Degeaba le mai -Pi un spiciu,<br />
Când ele, Ma de cuvinte,<br />
Pricep mai repede un biciu.<br />
Vreau sà vorbesc dar cu nebunii<br />
113 In falansteru'n care unii<br />
Sunt mari poeli i mari tribuni.<br />
Deci: hai la casa de nebuni!<br />
Imi iese doftorul. DA-mi pace!<br />
Cu cei minto0 eu n'am ce face,<br />
15 S'a§ vrea pe tori sg-i pot uita:<br />
Venit-am nu la dumneata...<br />
In jurul meu se 'ntinde un petec de grading<br />
Cu flori i pomi, amestec de umbra 0 lumina ;<br />
Iar printre ele falnici, incet, nepasatori<br />
20 Pglesc, albind ca spectri, superbii visatori.<br />
*
5<br />
POEZI1 75<br />
In fund, tot alb ca dânii, salcamul inflore§te.<br />
Nebun 0 el, mirosu-i in yard ti risipeqte.<br />
Jos la tulpina-i larga, sub desu-i coveltir,<br />
St neclintit un tartar c'o faItt de martir.<br />
Privire mai senina 0 mai patrunzatoare,<br />
Mai multa bunatate pe-o buza zambitoare,<br />
0 frunte mai märeallt, pe care cu fiori<br />
Prive§iti un cer cu raze 0 totu0 plin de nori,<br />
0 fala mai cu farmee, o faIa mai oglinda<br />
10 De 'nalta eugetare §i de simlire blanda,<br />
totul gingt3q, palid, electro-straveziu...<br />
Eu n'am vazut-o 'n vieata 0 nu pot s'o descriu.<br />
M'apropii. Catatura-i pe loc ma pirone§te.<br />
Ramai intr'o uimire. El galeq ma privgte;<br />
15 un glas ce te strabate prin timbru-i fecioresc<br />
Rasuna: Vii la mine. 0 §tiu i te iubesc.<br />
Gaud pentru 'ntaia data<br />
In lumea vinovata<br />
Al Tatalui cuvant<br />
20 S'aduc o viea notta<br />
M'a pogorit, ca rota<br />
Din stele pe pamant,<br />
Cazui mahnit pe palfimida,<br />
Cazui pe frunza cu omida,<br />
25 Cazui pe buruieni cu spini,<br />
Si roua cea dumnezeiasca<br />
Din balarii facu sa creasca<br />
Lamai i rodii i maslini!
76 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Acum pentru a doua oara<br />
Din ceruri Taal ma coboara,<br />
Cad raul btmtue mai rau;<br />
Mai rau ca oricând altadata<br />
ts Icoana lumii e scaldata<br />
De sfingiuri fara Dumnezeu!<br />
M'arat, strigand sa stânga<br />
\Tapia cea natfinga<br />
A groaznicului tun...<br />
lo Vorbesc, §i. 'ndata gloata<br />
Ma 'mpinge la Golgoata<br />
Si -00' ca-s nebun!<br />
A§tept Caiafii sa m'apuce,<br />
4tept sa 'nfiga iar pe cruce,<br />
15 Sa. 'ndoape cu olet pe Crist.<br />
Prin chin solia-mi se 'mplinqte<br />
Prin moarte-mi omul se 'noe§te,<br />
Si tu-mi vei fi evanghelist.<br />
D'aci vor inceta razboaie,<br />
20 Cel tare n'o sa mai despoaie<br />
Si<br />
nu va mai rabda cel slab ;<br />
*tiintd, arta Vavutie,<br />
Unite 'n pace prin fra/ie,<br />
Vor curge dintr'un singur jghiab.<br />
25 In cer m'adasta plata.<br />
Piroanele sunt gata.<br />
Loviti, lovili, mereu!<br />
Ma doare, i-s ferice,<br />
Caci rastignit aice<br />
30 Ma intorc la Taal meu!...
5<br />
POEZII<br />
*<br />
Un nu oiu eine, scund grascior,<br />
Buzat, cu fa-ca de bujor,<br />
Spre noi Inainteaza<br />
.i.-ini zice: lasa-1 ca-i ursuz!<br />
El tot poste§te ca Isus<br />
ve§nic aiureaza.<br />
Dar nu te turbura. Pe-aice tot ce este,<br />
E numai visul meu, pe toli eu va visez.<br />
Dormind va nascocesc, va Os ca 'ntr'o poveste.<br />
to Dar ce eoi tu?<br />
Ce-s eu? Ma chiama Chichirez...<br />
Ali spune tocmai ce-s, nu prea gasesc cuvinte.<br />
In vis, aunt un nebun, de nu m-a§ de§tepta;<br />
In fapta, cand nu dorm, sunt sanatos la minte<br />
15 Tam un stomac de lup cand are ce manca.<br />
SA te mfinânc sau nu? Ba. Fii acum pe pace.<br />
In vis eu sunt satul §i nu m'auzi urland.<br />
Nebunii sunt hraniIi, si-a fi nebun fmi place,<br />
De nu m'a§ de§tepta, caci adormii flamand.<br />
20 Ce adormire, vai! Cand trupul alipise,<br />
Atunci visez Ca tree pe langa un brutar.<br />
Sunt altfel nm cinstit, dar ce sa faci cu vise?<br />
In vis, imi pare rail, furai ca un What..<br />
0 jiml'o oerpelii. Ma prinde gi m'apuca.<br />
25 Plecam la comisar. Ma judeca pin vis.<br />
Un polioi visat nu-i oare o naluca?<br />
0 palma Ii carpesc §i dan§ii m'au litchis.<br />
77
78 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Eu li priveam cu haz, 0iind ea visu-i gluma,<br />
De nu m'a; de0epta, flamAnd a§a cum fui;<br />
Pe-un Cuza de-Eq visa, eu Il Injur de mumk<br />
Ba 04 omor In vis. E vis. Ce-i pasa lui?<br />
5 Un mare tfiraboi urmeaza dup' aceea:<br />
To/i sbiara ca-s nebun, 0 lup! aici m'aduc...<br />
Ca-i vis, o 0iu, ap-i, dar nostima-i ideea<br />
Pe cetaleni flamAnzi sa-i duci la Balamuc!<br />
De-atunci manAnc ticnit; am came, paine, poame,<br />
10 Un singur eau: In vis ma satur Indestul<br />
S'apoi visez c'adorm visAnd ca-mi este foame.<br />
Grozav !... Dar iar visez ca ma de0ept satul.<br />
Eram flamAnd. Acum petrec 0-s prea ferice.<br />
Mai rad de cei nebuni, mai rild de mutra ta:<br />
15 E0i cam posac. De-ai fi aevea, eu li-a9 zice<br />
S'adormi 0 tu. Ha, ha! De nu m'aq de0epta!<br />
A ! iata cineva mai potrivit cu tine:<br />
Mo§neag posomorat cu nasul tot pe sus.<br />
Ce vis ciudat! eu, bre, m'a§ mulcumi mai bine<br />
20 Pe-un Capp sa-1 visez decAt d'alde Isus!<br />
*<br />
El pleack iar batranul, un chip de mowe stAnta,<br />
SurAde 0 -mi intinde o mana de schelet ;<br />
De 'ntAi §opte§te 'n cer, privind cu ochii linta<br />
In zarea dintre arbori, 'apoi ma 'ntreaba 'ncet:<br />
25 - L-ai auzit, ce dulce 0 mAngAios vorbe0e?<br />
Vorbe0e cine? unde-i?<br />
Nici tu n'ai auzit?<br />
Eqti surd 0 tu ca dAn0i! Pe toli va 'nnebune§te<br />
Materia cea bruta, pe tori v'au asurzit!
POEZII 79<br />
Urecheaii nu-i ureche! Tu nu 9tii c'ai In tine,<br />
Ascuns In fundul minii, pitit In duhul Um,<br />
Un alt auz ce-aude din sferele senine<br />
Pe spirite, pe ingeri, pe insu9i Dumnezeu!<br />
5 Tu n'o 9tii, cfici I6retna te 'nlfin/ue 'n crttuO,<br />
Caci sufletuli robe§te robia cea mai grea,<br />
Caci lutu-i purarie, din care n'ai vr'o ugt,<br />
Si lit a sparge zidul de vrei s ie§i din ea!<br />
Tu nu-1 auzi, s'armane? i ate el mai spune<br />
10 E fiul meu, pe care In lupta la Vidin<br />
Un glonl 11 räpusese, i totu§i o minune!<br />
Din ceasul morIii sale trAe§te mai deplin.<br />
II vezi acum? Prive§te-1!<br />
Nu-1 vAd.<br />
15 Orbire crud5.!<br />
E§ti unul dintr' aceia ce jurà pe tipic<br />
In lume sä nu 9tie, sub soare sâ n'auda<br />
Deck ce 'uvula 'n gcoalà: o buche i nimic!<br />
Prin vazul cApalânei qti vita, care crede<br />
20 Ca firea dat-au ochii sti vezi cum sä manfinci!<br />
La om e ochiu 'n suflet, privind ce nu se vede:<br />
Mai raza cleat raza, el trece i prin stand!<br />
Nu-I vezi? E chipe§, mAndru, cu nimbul tot lumine,<br />
0 frunte cer sub eare doi gemeni curcubei<br />
25 Cunung doua stele ce m'aIintesc pe mine<br />
Si yin a se rfisfriinge duios In ochii mei.<br />
Sub stele... ah! ce zambet! Cand piatra lacrameaza,<br />
Din lacrima-i nqtearsA se face-un stalactit;<br />
Dar va zfimbi g'o<br />
piaträ, de i-ar fi dat sa vaza<br />
30 Cum dânsul imi zfimbe§te de cfind ne-am desprulit.
80 8CRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
5<br />
10<br />
15<br />
20<br />
25<br />
30<br />
gura-i se deschide; rasuri i crini s'arata:<br />
Sunt buze 'n care-mi pare ca vàd intregul Mai!<br />
Iar ca parfum cuvantu-i se 'ntinde i ma 'mbata:<br />
Ce-i muzica la oameni, la ingeri este grai...<br />
De fiu-sau el imi vorbea<br />
Iar eu vedeam pe fie-mea<br />
Dentai lucind ca o scanteie<br />
Apoi ca pasare de-argint<br />
Plutind uqor dare pamant,<br />
Si<br />
iat' o zana de femeie!<br />
De fiu-sfiu &Ariel imi vorbea,<br />
Eu auzeam pe fie-mea,<br />
Dental a unda 'n departare,<br />
Apoi un tril, apoi un cant,<br />
Sunand din cer pan' la pamant<br />
rasunand in sarutare!<br />
De flu-Am el imi vorbea,<br />
Dar eu eram cu fie-mea,<br />
sufletu-mi n fericire,<br />
Sburand intr'un nespus avant,<br />
Imi lasa corpul pe pamant<br />
Rostogolit in nesimtire!<br />
De-atunci o due ca i 'nainte:<br />
Privesc ce unii dreg,<br />
Ascult ce a4ii spun,<br />
Urasc pe cei crezirci cu minte,<br />
Si nu pot sa<br />
Ca n'am ajuns nebun!<br />
1889
ClEZII<br />
GAUDEAMUS<br />
Ce n'est pas d'un ommeil Uterus) quo<br />
'endoet<br />
Le mourant qui i'affaisse en ferment<br />
la paupitre...<br />
Julia Hasdeu<br />
Ciind o fi s'a m5. duceti la criptä...<br />
Nu pe mine, ci vasul rfimas:<br />
D'ocamdat4 in vasu-i Infipta<br />
0 facile sclipind din cel vas<br />
5 0 senina<br />
lumina<br />
pe-uu ceas;<br />
Cilnd o fi sa-mi rostiti la cuvinte<br />
De iubire, dulceagul volum<br />
lo Ce se 'ndruga la toti pe morminte,<br />
Ba la unii popasuri pe drum:<br />
SA rlimaie<br />
tamAie<br />
cu fum;<br />
15 .2%.9 dori sa' vild fete voioase<br />
s'aud imprejuru-mi ciintand:<br />
82 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
$i cu suflete dragi, cari In soare<br />
Tot adasta sosirea-mi cu jind,<br />
Eu veni-voi la cea sarbatoare<br />
Pe co9ciugul meu, raze 'mpletind,<br />
5 0 sglobie<br />
chindie<br />
sa 'ntind !<br />
Sa ma bucur, satul de-a mai pMnge...<br />
Ce mai lacrimi varsai pan' sa plec!<br />
10 4 putea, la un loc de le-sq strange,<br />
Innotand prin durerea-mi sa tree<br />
$i cea groapa<br />
de-o §chioapa<br />
s'o 'nec!<br />
15 SA ma bucur, caci omu-i o treapta<br />
Pe sui9u1 cel Fara de-apus,<br />
$i martirul meu cuget WeaptA,<br />
Ieri un vierme 0 maine-un Isus,<br />
Cale lunga<br />
20 s'ajunga<br />
mai sus !<br />
1889
POEZII<br />
TABLE-D'HOTE<br />
LA JUBILEUL DE 25 ANI AI REVISTEI FAMILIA"<br />
Am tot glumit<br />
Cat am trait<br />
In birta0ta lume;<br />
Si<br />
'n Joe de bani,<br />
s Ca multi golani<br />
Mancam platindu-i glume;<br />
'am tot glumit,<br />
Cat am trait<br />
La masa cea comuna.<br />
lo Vacum glumesc,<br />
Dar ma graben:<br />
Sa plec curand afara.<br />
Un pranz mai prost<br />
Nici c'a mai fost,<br />
15 Nici sa mai fie iara I<br />
Am tot glumit<br />
Cat am trait<br />
La masa cea comuna ;<br />
Vacum glumesc,<br />
20 Dar ma grabesc;<br />
Mâncati, 0 pofta buna!<br />
1889<br />
6*<br />
83
84 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
DUMNEZEU<br />
Avez vous entendu, quand la nuit est sans voiles<br />
La vaste mer chanter ea chanson aux étoiles r<br />
Quelle musique, amis ! Dieu parle en cette voix.<br />
Sublime createur de Vinfini son monde<br />
Dieu prate a l'océan cette basse profonde<br />
Et l'océan chante ses lois.<br />
Bonsoir, amis ! Ce Dieu, par qui le ilot murmure,<br />
Par qui tout prend naiseance et vit dans la nature,<br />
Qui fit ce qu'on ne peut ni comprendre Ili voir,<br />
Comme les flots des mere, comme les choeurs les anges,<br />
Banissez-le sans cease et chantez sea louanges.<br />
Au clair de lune, aznis, bonsoir:<br />
Julie Hasdeu, Au bord de la mer.<br />
lig vrea sa smulg din mine un cantec, numai unul,<br />
Un singur de pe urma: copil intarziat<br />
Ce mu se nagte Inca, dar totugi, plin de vieaTa,<br />
Duioasa muma-1 simte sub inima svacnind.<br />
5 Un cantec, numai unul, acum la carunte le,<br />
Ca Fat-frumos din basmul cu é fost-au-fost un mog *.<br />
E garbovit batranul, dar fiul cat un munte<br />
Miratei lumi va zice: dintrInsul m'am nascut.<br />
Un eantec, numai unul... Cand soarele-asfinIegte<br />
lo Pe-un alt taram sa treaca, eternul calator<br />
Pamântului ii toarna lumini mai arzatoare<br />
pleaca, iar odihna s'agterne pe pamânt.
POEM<br />
Un cfintec, numai unul ! Dar rima cea cocheta<br />
Alearga dupa tineri, 0 eu s'o prind nu pot ;<br />
Tar and, räutacioasa, s'apropie de mine,<br />
Gfindirea mi-o cioplqte, iqind ceva mai mic.<br />
5 A, rima rasfalata! Crezi tu ca far' de tine<br />
Batrânul nu-i In stare sali taie din granit<br />
Un dintec ce nu piere, un imn ursit pe veacuri,<br />
Faretele ciclopic durat far' de ciment ?<br />
0 rima, ce-i aceea? E haina de parada<br />
10 C'un card de deeoralii smallat 0 poleit,<br />
Sub care toil de-a-randul Ili par ca-s de-o-potriva,<br />
i-adesea chiar piticul se leagana &amt.<br />
Nu-i poezie rima. Homer 9' Anacreonte,<br />
Virgiliu 0 Horaniu n'au stat a fauri<br />
15 Pe 4 Tisa-plansu-mi-s'a... s, sonoare chilibu§uri<br />
Pe-o cartifa menite s'o schimbe 'n elefant.<br />
Artistic e tenetul poemelor dantesce,<br />
Nu-i Insa pentru Dante. Gigant cu zurgalai!<br />
Divina-i Comedie ar fi 0 mai divina<br />
zo De i-ar lipsi aceste broboade pamfinte9ti.<br />
25<br />
Shaekspeare, Shaekspeare cel mare, Shaekspeare cel fara seaman,<br />
Al carui geniu soarbe tot neamul omenesc<br />
Precum cristalul prismei II vezi sorbind lumina,<br />
Shaekspeare, cand cata rima, vai ! nu mai e Shaekspeare.<br />
Tu fugi de mine? Fie ! IP mulIumesc. Odata<br />
Fugit-ai 0 de Milton cel orb 0 prigonit,<br />
i-atunci, din neputinIa croinduli o putere,<br />
A scris el fara rima sublimul Paradis.<br />
85
86 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Da, tu-mi pliiceai 0 mie in vremile trecute,<br />
Cemd te-aacam la viersuri, cum fetele din sat<br />
Aca Vi la cosica cfite-un boboc de floare,<br />
Macar a far& benghiuri frumosu-i mai frumos.<br />
a Dap 0-i garofila cu frageda-i catri4ä<br />
Din rop 9i din galben, bucfili de catifea ;<br />
Dragut e fluturagul, garoafa sburatoare,<br />
Catifelat 0 dansul, 0 dfinsul efemer;<br />
Dar nu-i gamed. bradul, nici aquila nu-i flutur ;<br />
10 Lor nu le trebui rop 0 galben 0 pestriI:<br />
Prin singura-i m'arime se 'naltä cel ce-i mare ;<br />
Cel mic se 'nzornoneazà, caci e pipernicit...<br />
Un cântec, numai unul 0 cel mai de pe urma,<br />
AO vrea sil smulg din mine... Dar unde-i? Nu-1 brodesc.<br />
115 Acum II siml aice, 0-1 sims deja departe,<br />
i-1 sinic ca-i pretutindeni, §i sims ca-1 siml mereu.<br />
Eu nasc o cugetare, 0 dfinsali ia avintul<br />
Nimic n'o mai opre§te In spaIiu sau in timp ;<br />
A mea-i 9i parca-i alta, cAci este Para margini;<br />
20 A mea-i 9i-i infinitä, plutind in univers.<br />
E infinit In mine nu omul cel de came,<br />
Nu hfirca-i infinita, ci cugetarea mea:<br />
Artistul fgr' astAmpar ce ne 'ntrerupt imi joacA<br />
Pe clapele din creier, cfintând ca p'un clavir.<br />
25 i clapele tocite se prenoesc, se schimba ;<br />
La locu-i nu rämfine nici una dup'un an ;<br />
Dar eu sunt tot acelqi prin tot ce cugetasem,<br />
Prin tot ce cugeta-voi pe clape noi sau vechi.
POEZII<br />
Clavirul cand se stria, eu ma silesc a-1 drege,<br />
Ca m'am deprins cu dânsul, mi-e drag, m'am niiravit ;<br />
Cand nu se mai acorda, 11 spulber cu manie,<br />
Sau fara supb."rare 11 parasesc 0 plec.<br />
5 *1 pleaca cugetarea-mi sa-0 cate alte clape<br />
P'un alt clavir... Poete ! pa§e§te mai Meet!<br />
Nu desveli deodatfi altarul nemuririi:<br />
Lumina-i amele9te pe cei nedumeriIi.<br />
10 In mine-i infinitul !... Dar eu 0 Hotentotul,<br />
Un Cesar, un Platone, un Kant 0-un Eschimos<br />
Suntem aceea0 viIrt: la cel mai crud salbatec<br />
S'ascunde 'n cugetare ceva nemarginit.<br />
Cand -es aceste strofe, eu sinrc ca-i Ifinga mine<br />
15 Un scapar, o scanteie cu chipul lui Darwin,<br />
Si-adie peste capu-mi, §optindu-i: (( omu-i musca!<br />
4 Ce-i musca ? ce-i o iarba? 0 ce-i un bolovan?... *<br />
Si-a disparut ; iar glasu-i, mai rasunand In juru-mi,<br />
Cuvinte rasturnate mi-aduce: 0 musca-i om !<br />
20 (t Din cremene-i o 'Planta, din planta-i animalul,<br />
(c Din om un Inger naoe, din Inger un Isus !... *<br />
Si cufundat in ganduri, privind cu zapacire<br />
0 piatra la picioru-mi rostogolitfi jos,<br />
Eu o luai in palma 9i-o netezii cu milk<br />
25 Zicandu-i: chiar in tine-i un punct din Infinit !<br />
Prin punct se 'ncepe Iumea. Un punct dimensii n'are,<br />
Nirnic mai fara forma 0 mai nepipait ;.<br />
Dar pune '1 in mi§care, 0 linia se 'ntinde,<br />
Si linia-Ii da totul: deci, totul e 'ntr'un punct.<br />
87
88 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Natura, firmamente, sistemele solare,<br />
Cu toate ate 'n ele §i printre ele sunt,<br />
Cu 'ncetul se desvoalta din puncturi se ce miqca,<br />
Din puncturi ce se mipa plecand din Dumnezeu.<br />
5 Din" Dumnezeu plecate, 0 ele-s infinite:<br />
Un punct nu se mrisoarä, fiind neTarmurit;<br />
Din Porta cea mai forla plecand, .§i ele-s lone:<br />
Un punct zideqte sfera, aci este centrul ei.<br />
Nu-1 in/elege mintea, nu poate sa-1 cuprinza,<br />
10 Atat de mare este 0-i pare-atat de mic:<br />
Minunea Met care in veci nu s'ar pricepe<br />
Tot ce se 'ntemeiaza pe-acest nepriceput!<br />
A§a 'n orice §tiinIA izvoru-i poezia.<br />
Chimistul §i Astronomul incaleca pe sfinx,<br />
15 Impin0 prin miriade de micuri infinite<br />
Ce-i due la infinitul cel mare: Dumnezeu.<br />
$i<br />
$i<br />
ceea ce nascuse pe-acele miriade,<br />
ceea ce le 'nnoada cu Unul infinit,<br />
ceea ce le-atrage unite laolaltà,<br />
20 Cea mai supremk lege, e legea de-a iubi!...<br />
Un cantec, numai unul §i cel mai de pe urma,<br />
Voind sa-1 smulg din mine, 1-am asvarlit in cer ;<br />
Din cer mi-1 crampolegte in creier cugetarea,<br />
Dar nu-i intreg: sfarqitul rfimase 'n cer pribeag.<br />
25 i cugetarea-mi plange, tanjind de umilinIa:<br />
(c Pan' la final imi zice nu-i chip sa ma radic ;<br />
o Extazul singur numai atilt de sus se 'nal/a ;<br />
(c Extazul, care leaga pe-un om cu Dumnezeu!*
POEZII<br />
Extazul. , e ce-i extazul? 0 clipa seculara,<br />
In care vezi atatea traite §i traind,<br />
Ineat un veac 10 pare, nu vrei sa erezi, 9.1 totu§i<br />
StiinIa-i nevoita sa murmure: a§a-i 1<br />
5 Mid omul cade 'n apa §i-i gata sa se 'nnece,<br />
Trecand In panorama pe denaintea sa<br />
Intreaga-i vieap, viea/a-i intreaga d'amaruntul<br />
0 simte 'n clipa ceea, o clipa, nu mai mult.<br />
Gaud pe-un bolnav 1-adoarme un doftor ea sa-1 taie,<br />
10 Ii cioparIe§te trupul, doar sufletu'n extaz<br />
Nu §tie de durere, petrece, canta, joaca,<br />
Trae§te luni o clipa, o clipa, nu mai mult.<br />
Extazul n'are-aface cu clapele din creier,<br />
De§i 'n clavir rasuna, spunandu-i ce-a simlit:<br />
15 0 povestire lunga, cuvinte §i cuvinte,<br />
Macar c'a fost o clipa, o clipa, nu mai mult.<br />
Extazul ma ,rape§te. Aud Divinitatea:<br />
a Ma 'ntrebi: ce-s Eu? iubire. Ma 'ntrebi: ce fac? iubesc.<br />
a De n'a§ urzi, pe eine Mi-a§ revarsa iubirea?<br />
20 0 Ca sfi iubesc, Ma sfil§ii, urzind din Mine lumi 1<br />
a Tot ce urzesc din sanu-Mi, e urzitor la randu-i.<br />
a Porxdnd din Mine, este un microcosmic Eu,<br />
a Ce 1-am nascut sa creascA in plina libertate:<br />
a Sa se renasca singur, mai sus §i iar mai sus.<br />
25 0 Un germen de voinVi se mi§ea chiar in piatra.<br />
a E adormit, e lene§: o umbra de impuls;<br />
a Dar and se rede§teapta, mije§te 'n piatra mu§chiul,<br />
a Iar dela murhiu la Spirit se 'ntinde scara 'n timp.<br />
89
90 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICS<br />
4 Cu eat voinvi este mai forte, mai &Mita,<br />
* Cu atata se iu-Mte s'ajunga mai curand,<br />
4 Ctlei orice pullet se 'ntoarce pe sanu-Mi: sa se 'n0re<br />
t In salba de luceferi un nou margaritar.<br />
5 4 Mi-e draga chiar o piatra; dar un arhanghel! Dansul<br />
4 Din nmphiu, prin suferinle de secoli necurmaTi,<br />
0 Reintra iar in Mine, iubirea fnmiita<br />
t Din tot ce el iubise n sutele de vie-Li!<br />
10<br />
t Atettia taci i mume! attqia fii i fiice,<br />
t Surori i fra-ci i soale i neamuri i amici:<br />
4 Iubiri de el traite, traite i rfimase<br />
t Un ocean Intr'insul, iubit i iubitor !<br />
o Si-aceste oceanuri se tot desfunda 'n Mine.<br />
t Ma 'ntrebi: ce-s Eu? iubire. Ma 'ntrebi: ce fac? iubesc.<br />
15
POEZII 91<br />
0 i jertfa-i Imi inchina miresme iubitoare., .<br />
a Ma 'ntrebi:. ce-s Eu? iubire. ma 'ntrebi: ce fac? iubesc.<br />
# De n'a§i urzi, pe eine Mi-a0 revarsa iubirea?<br />
# Ca sä iubesc, Ma sf4ii, urzind din Mine luraii... p<br />
s Si când vorbea, Cuviintul, urnind acele puncturi,<br />
Le rasptindea din suflu-i, §i fiecare punct<br />
Lua cilte-o figura, un calapod, o forma:<br />
Materia se incheaga aviind o forla 'n ea...<br />
Extazul inceteaza. Poetul se dqteaptfi.<br />
to Mai luminos se simte: §i 'n el, §i 'n preajma lui.<br />
Frfinturi din amintire in creieru-i se-araza,<br />
Si gfindul, ca sa toarca, apuca noul fir.<br />
Materie §i for/a! Din Forta cea suprema<br />
Ce-i numai forca, una, monad& fara tarm,<br />
15 Orice se desfarara, orice se desdrumeaza,<br />
Ramâne forIa, insa c'un straiu de individ.<br />
Si straiul se transforma. Prin vie-0 evolutive<br />
Treptat se sulniaza, ajunge straveziu,<br />
Nepipait, elastic, intreIesut cu forIa,<br />
20 A ciirei e pojghila: un corp molecular.<br />
NaturalistuI, care din jos in sus invwca,<br />
Materie viseaza in universu'ntreg.<br />
Din sus in jos cu fala privqte filosoful,<br />
Si-i pare numai forra. Se 'nrala amândoi.<br />
25 Poetul singur §tie, extaticul prin care<br />
In jos zilmbqte cerul, pamfintul plânge 'n sus ;<br />
Si el, plapfinda harpa, vibreaza totodata<br />
Cu Dumnezeu-iubirea 0 cu iubirea-om...
92 SCRIBE! LITERAEB, MORALE ga POLITICE<br />
Un cantec, numai unul §i cel mai de pe urma,<br />
Voind sa-1 smulg din mine, 11 asvarlii In cer;<br />
Si ca A prind fugarul, sburat-am dupa dfinsul:<br />
VAzui eternitatea... De ce m'am mai Intors?<br />
5 De ce? Cad fiecarui e data o solie.<br />
Mai are pan' la Iinta apostolatul meu.<br />
Rabdare, §i 'nainte! Cand voi sosi la capat,<br />
SA cant cu serafimii:<br />
0, Dumnezeule!<br />
1894<br />
*
PROZA LITERARA
DUDUCA MAMUCA<br />
DIN MEMORIILE UNUI STUDINTE<br />
Aveam geaptesprezece ani; eram studinte n drepturi la o Universitate<br />
ruseasca oarecare, i ineam cu chirie trei odai au premier<br />
5<br />
in casa d-nei Ana P., veche actorita In demisiune, a carei unia fart,<br />
domnigoara Maria, copili/a de gasesprezece ani, aparuse atunci de<br />
curand pe scena, culegand din capul locului aplauzele publicului<br />
iubitor de... domnigoare.<br />
Eu o numeam Mamuca*, a degi era rusca, ba chiar poate pentruca<br />
era rusca; pe de o parte, ca om, o iubeam; va sä zica o iubeam<br />
pe de o parte; pe de alta parte, ca Roman, mi-mi placeau lucrurile<br />
10 gi chiar fetele rusegti i, numind pe frumugica mea Mamuca, prin Insagi<br />
aceasta o romanizam i o iubeam oarecum gi pe cealalta parte.<br />
Ce-i dreptul, era frumoasa! Era frumoasa ca o nomanca ! Avea<br />
nigte ocbi... culoarea i marimea nu Imi aduc bine aminte! Avea<br />
un par... de seama ochilor. Avea o gurird.. , Dar de atunci au trecut<br />
15 nourt ani, gi'n noun ani am uitat mai multe feluri de gurile! N'am<br />
uitat numai ca Mamuca mea mi se parea a fi foarte frumoasa, nespus<br />
frumoasa, nefnchipuit frumoasa, frumoasa stragnic!<br />
Contractul de chirie se rostea aga:<br />
a<br />
D-1 N. N. va plati d-nei Ana P. ate patruzeci de ruble pe luna,<br />
20 pentru trei odai i pentru cite cinci feluri de bucate la prfinz pe zi,<br />
intre can i un aluat; idem &ate o mancare senile*.<br />
A doua zi dupa mutarea mea In casa stimabilei doamne P., intrai<br />
in apartamentele d-sale, despfillite de ale rade prin un lung, Ingust<br />
pi<br />
intunecos coridor ; fàcui o profunda reverinp, zambii gi...
96 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE EI POLITICE<br />
-<br />
Ce mai faceli, cucoana?<br />
Sunt bine ; iar d-voastra?<br />
Nu mai pulin.<br />
Ma bucur.<br />
5 Duduca nu-i acasa?<br />
-<br />
Li la repetiVe.<br />
Ma rog, cucoana: la cate ceasuri §edeli la masa?<br />
La doua nesmintit.<br />
Si mancati... ?<br />
10 Se inIelege !<br />
Eram sa v Intreb, daca manca0 tot aceea ce-mi trimeteTi i mie?<br />
Dad,-<br />
Mancali cu gust?<br />
Ce intrebare!<br />
15 - 0, cat sunteli de fericita de a putea manca cu gust!<br />
D-voastra, pe semne, aveli stomac dezorganizat?<br />
0, nu ; dar imi lipse§te gustul de mancare.<br />
Poate bucatele nu aunt bune?<br />
Nicidecum; din contra... dar este un lucru la mijloc, cucoana.<br />
-<br />
20 Un lucru la mijloc?<br />
Nu-s deprins a manca singur ; in societate mancarea se pare mai<br />
gustoasa, gustul se pare a fi mai mancacios... A vrea dara...<br />
Sa §edeli la masa cu noi?<br />
Daca nu va fi cu suparare.<br />
- Ali<br />
25 Putem incepe chiar de astazi. fost asara la teatru?<br />
Am fost.<br />
Cum vi s'a parut Maria mea in rolul Gertrudei?<br />
Nu mi-a placut.<br />
Pentruce?<br />
30 - Pentruca nu mi-a placut.<br />
Aceasta-i o rqiune ; insa...<br />
-<br />
Domnipara joaca cu prea mare foc.<br />
Si de aceea nu va place ?<br />
Dar ; artistul ar trebui sa fie totdeauna rece, rece ca dreptul<br />
35 pozitiv, rece ca litera legilor, rece ca pandectele, rece ca...
PROZA LITERARL<br />
Dar fi-va el atunci natural?<br />
Pentrii mine.<br />
Cum apa : 4 pentru d-ta*?<br />
Natura mea fiind rece per excellentiam, rficeala pentru mine<br />
5 e naturalfi.<br />
Doamna P. trecuse peste patruzeci de ani; cu toate acestea, ca<br />
veche actori0 t jeune *, ea se socotea capabilfi a juca oripicind un rol<br />
tfinfir ; apa dar, pentru a vedea daca sofismul meu e sincer, ea imi puse<br />
mfina pe umfir pi, clipind din ochi, zise cu o voace foarte quasidulce:<br />
10 - Oare nu ugue§ti, amice? Eoi rece?<br />
Am lasat ochii in jos pi m'am inchinat cu cea mai mare seriozitate.<br />
PIecficiune, cucoanfi.<br />
ret duce-O.?<br />
Iertali-mfi, cucoana ; aveli prea mult foc.<br />
15 Eu?<br />
Nu sunte-O naturalfi.<br />
Intrfind hi odaia mea, aprinsei o ligarte pi ma pusei a medita asupra<br />
principiilor juridice ale lui Bentham; deodatfi upa a scfirtfiit pi s'a<br />
deschis ; intorc capul 0 vAd... un nas! un nas in crapatura upii, un<br />
20 nas antedeluvian, adica un nas a cfirui marime covfirpepte in acelapi<br />
grad mfirimea nasurilor vulgare, precum mastodontele covfirpea pe<br />
elefant. Eram sa ma sparii: dar auzii tot late() vreme, rfisunând de<br />
sub baldachinul nasului, o voace, sau, apa zicfind, o sbierare bine cunoscuta<br />
pi care ma facu sfi ghicesc pe Joe pe proprietarul colosalului nas.<br />
25 - Aicea pade NN?<br />
Inträ, inträ, feldepule ! raspunsei din odaie, pi baronul von R.<br />
se afla deja lfinga mine.<br />
Baronul von R., studinte jurist pi coleg al meu, era un june Finlandez<br />
bogat, scurt, gros, alb, nasos, pi cunoscut oboepte in socie-<br />
30 tatea universitath sub porecla de 0 feldep *. Cine nu mai avea porecle!<br />
Pe mine, bunfioara, tovarilpii ma numeau t spiler *, zfiu nu ptiu din<br />
care cauzà: sau pentrucfi iubeam parfumurile pi pomezile, sau pentruck'<br />
aveam cam adesea nevoie de felurite doftorii, ca unul ce mfi<br />
deosibeam din copilarie prin slfibiciunea constitirOunii; sau pentruca<br />
35 curtenisem pe doamna Benedeck, frumoasa spioreasa vaduvA, dela<br />
7<br />
97
98 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
care mi-au ramas pana acum, ah! drept suvenire, treizeci 0 9apte<br />
Opupare, maxi 0 mici, colorate 0 necolorate...<br />
R. s'a pus Inaintea mea Inteo pozfi foarte eroica, cu mana<br />
stangfi In §old, cu mana dreapta Intinsa deasupra capului meu, cu<br />
5 piciorul suing Inapoi 0 cel drept Inaintat In departare ca de o palma ;<br />
cu nasul radicat 0 gura cascata. Apoi conversaIiunea s'a Inceput ap:<br />
Siretule !<br />
0 !<br />
Desfranatule 1<br />
10 A !<br />
Craiule !<br />
E!<br />
Vicleanule !<br />
^ U !<br />
15 - Dobitocule !<br />
I! I! Mai sad 0 tu. Am sfar0t toate vocalele i am nevoie a<br />
recurge la consune. Mai, ai innebunit tu?<br />
Cum de ai Indrfiznit, spiorule, sa te muli In casa Anicai?<br />
Ma tem ea-0 place cucoana Ana!<br />
20 - Te provoc la duel.<br />
Si la duel 0 la quadrille I Despreluesc numai solo 0 trio.<br />
Unde si-s pistoalele?<br />
Aveam pe masa doua tifle, sucite In forma semilunei ; luai un a In<br />
mana, 0 prezentai cealalta lui R.<br />
25 - Ia lasa gluma la o parte, zise baronul a§ezandu-se. Iti place<br />
mademoiselle Marie?<br />
Quelle idde 1<br />
Nugi place?<br />
Cum vrei sa-mi placfi o copilä, un ce nedesvoltat, necopt, nefor-<br />
30 mat, nernatur, nedeplin, nesfar0t, nepractic, nepragmatic... ga fait pitid !<br />
Vorbe§ti serios ?<br />
4 fi mare prost de a §ugui cu un felde;. Citit-ai calatoriile lui.. ?<br />
De ce dar te-ai mutat In casa Anicai?<br />
Trebuia A ma mut undeva.<br />
35 - Din casa lui Stepanov?
PROZA LITERARI 99<br />
Va sa zica tu nu qtii nimica!<br />
Despre ce?<br />
0 ! o istorie foarte lung& ! Afla ca Stepanev a captitat un gust<br />
foarte estetic, de cand i-a murit femeia, care era modelul uriciunii:<br />
s les extrimites se touchent. El line numai o slujnica, dar frumu0ca ca<br />
o gurie mahometanii, 0 nu numai ca o line, dar Inca line prea mult<br />
la dansa. Se pare tisk a 0 Frosa lui are un gust nu mai pulin estetic;<br />
!neat Stepanov, pe care numai doara tu /I pup intrece In privirea<br />
fizica, nu placea nicidecum bietei copile. Mutandu-ma In casa lui,<br />
to sunt norocos cu grisete ! veni, vidi, vici : mai pe lung vorbind, chiar<br />
dela cea dintai zi mi-am Insu9it jus servitutis quae in faciendo consistit<br />
asupra Frosei. Trei luni de zile Stepanev nu 9tia nimic despre co-proprietarul<br />
sau, 0 incepeam deja a spera a voi capata In curand jus prescriptionis,<br />
cand deodata... cam inteamurgul, Stepanov lipsind din cask<br />
is gustam In odaia mea, In bra/ele Forsei, ah... aud bataia la ugt.<br />
Cine-i acolo ? Pentr'o vorba de cinci minute, domnule NN. (Era<br />
glasul lui Stepanov.) Binevoili, domnule, peste cinci minute. Tu<br />
inIelegi, amice, greutatea poziliunii 1) in care ma aflam. Peste vreo<br />
douazeci de minute Frosa ie0 din odaia mea, fara ea sa-i fi trecut prin<br />
20 end ca Stepanov, lipovan pfilit 0 priceput, o a9tepta mulcom chiar<br />
loan& u§a mea. Dupa tragedia ce se petrecuse Intre (Ulna 0 la care<br />
eu nu vream a fi martur, Stepanov intra la mine. Domnule I<br />
Sluga d-tale ! Te poftesc sa te milli din casa mea. N'oi Intarzia<br />
a-Ii face aceasta placere. Chiar astazi, domnule ! Ba dupa ce<br />
25 voi primi bani pentru a-ti plati luna trecuta. Nu vreau banii<br />
d-tale. Imi plate§ti dara pentru a m'am slit aii perfecliona Frosa<br />
d-tale? In vrasta d-tale ... Aceste lucruri sunt mai iertate cleat<br />
In vrfista d-tale ! Cand te mull? Maine dimineata. DesdedimineaIa<br />
?... i a9a mai departe. Precum vezi, feldeple, mutarea<br />
30 mea in casa doamnei P. n'a fost precugetata.<br />
M'ai raeorit la inima, spiterule !<br />
Mi-am facut datoria, ca spior ; de0 In facultaIi nu se InvaI5<br />
farmacopeea felde01or. Mai adaug a zice ca aunt atat de departe de<br />
a iubi pe papu0ca ta, Meat voi -fi gata a-i vorbi In favoare-li, a-i<br />
1) In text: puseeiunei [Ed.].<br />
'70
100 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 13/ POLITICE<br />
iperboliza meritele tale, iperbolice numai in profil; a... it propos,<br />
de and oare te-au lepit graçiile ei?<br />
De aseara ; la teatru.<br />
La teatru... Hm! tii c'ar trebui sgt-i faci un cadeau?<br />
5 Parbleu I dar n'o cunosc. Ora acum. Introdu-ma.<br />
Mai tirziu. Nu e§ti frumos (c' est peu dire 1) i deci, pentru a<br />
to<br />
plgicea unei femei, trebue mai inainte de toate s'o previi fur' a fi vfizut,<br />
s'o faci s'admire caracterul i generozitatea ta, st-i apari ca un ideal<br />
sublim imbrobodit inteun real urtt. Dintru intaiu trebue st-i faci un<br />
cadeau anonim, l'asandu-m4 pe mine a-i desveli la ureche, pare& un<br />
secret, numele galantului adorator, adgogand din parte-mi un lung<br />
comentar despre ilustrele tale merite.<br />
Minunatä idee! Vino, spilerule, s te strang In braTe!<br />
is<br />
Bucuros ; numai cine nasul Mai departe.<br />
Ne-am skrutat, 0 R., departe de a ghici pe buzele mele vicleana<br />
ImbrAlivare a lui Iuda, iei sau mai degrabâ, sburà din odaie, famAind<br />
ca s6-mi trimica ffiffi za.bavh, spre inmânare, cadoul In cestiune.<br />
Dupgt ce tovarg§ul dispgru, m'am uitat la ceasornic :. era dou'a<br />
fàfa un pgttrar. Chemai pe Fedor, aa se numea feciorul meu.<br />
so Dna va veni cineva dela baronul R., sä vii sa-mi spui la cucoana<br />
Ana.<br />
Fedor s'a inchinat 0 a ie0t: Ru0i se fnchina chiar când dorm!<br />
M'am uitat iar50 la reasornic: era douà rarà zece minute.<br />
Bre! da Incet mai trece timpul! 'opoi<br />
imi mai trebuesc, dupà<br />
25 teoria probabilitacii, trei saptAna'ani pentru ca Mamuca sä fie a rnea<br />
pentru trei ceasuri!<br />
Luai condeiul tti inmul/ii 21 pe 24: a ie§it 504.<br />
Uitgt-te, m mg! S5. mgt neckjesc eu 504 ceasuri pentru hatarul<br />
a 3! Aceasta nu se prea potrive0e cu principiile juridice utiliso<br />
tare ale lui Bentham: vreau s creez o coalgt a parte.<br />
35<br />
Domnule NN.! cucoana Ana VA pofte0e la mash.<br />
Ah! nici n'am auzit cum ai intrat Cati! Duduca s'a tutors dela<br />
repetiiie?<br />
Da.<br />
Vorbitu-s'a ceva despre mine?
5<br />
PROZX LITRRARX 101<br />
Cucoana Ana a spus ca i se pare...<br />
In toate minlile?<br />
Da.<br />
*i ce a raspuns duduca?<br />
C A aceasta nu se poate spune despre un poet.<br />
*i ce a rOspuns cucoana?<br />
CR Invamii sunt totdeauna nebuni.<br />
Si<br />
ce a raspuns duduca?<br />
a nu sunteli... adeca...<br />
A fault.<br />
10 *i ce a raspuns cucoana?<br />
A tricut.<br />
Bravo! Brutus, dragutO, se fficea prost pentru a putea Wirt<br />
cu/itul In pieptul lui Cesare; eu m'oi face prost pentra a putea...<br />
Dar ele m'weapta cu masa.<br />
15 La masa, gasii In adevar, pe cucoana Ana 0 pe duduca Mamuca<br />
qez'and cu 9ervetele pe genunchi.<br />
Am auzit, domnule, c'ai fi avfind o natura foarte rece, Incepu<br />
duduca.<br />
Natura mea nu va place?<br />
20 De fel.<br />
Atunci nu sunteli femeie.<br />
Daci-mi voie a nu va Inlelege, domnule filozof.<br />
Strabunei d-voastre, Evei, placuse §arpele, cel mai rece din<br />
toate fiintele Insufletite. In orice caz, daca natura mea nu va place<br />
ss d-voastre, am fost destul de fericit pentru ca ea sa placa neneacai<br />
matale. SA fi vazut azi diminewp cu ce ochi dulci...<br />
Cucoana Ana, Mnga care §edeam, m'a piscat de genunchiu.<br />
De ce ma pi§cali, cucoana?<br />
Intrebarea mea a fost pronuMata cu o naivitate perfecta. Duduca<br />
so -Lama, dar ochii sai, trecfind dela mine la muma-sa 0 vice-versa, exprimau<br />
o curiozitate tragi-comica.<br />
D-ta vorbqti azi n4te lucruri..., Incepuse cucoana Ana.<br />
Ei bind sa vorbim despre alt-ceva. Curcanu-i minunat I<br />
Ii iepure, domnule! nu-i curcan, Intimpina duduca.<br />
ss Se cunowe, a n'ai studiat filozofia.
102 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
De ce?<br />
Gustu-i subiectiv; gustul se aflä In noi; i prin urmare iepurele<br />
d-voastra e curcan pentru mine, de vreme ce subiectul meu simte<br />
in<br />
acest minut un gust cureinesc I<br />
5 Cucoana Ana, de0 cam bosumflattt, n'a putut recine râsul.<br />
Ai un spirit de contrazicere nepilduit, domnul meu.<br />
Contrazicerea e cu neputinlfi In natura, doamna mea. D-voastilt<br />
n'aTi citit pe Hegel!<br />
Intra Fedor.<br />
10 - A venit feciorul dela domnul baron.<br />
Ma iertai, cucoanelor! sunt silit a ma lipsi de societatea d-voastra<br />
; sâ lasam pe mfiine discuiiIe noastre filozofice.<br />
Inca nu inchisei bine up, cind am auzit rasunfind vocea d-nei P.<br />
Ce natarau!<br />
15 - Lucrurile merg bine. Norocul ajuta pe natgrai! Imi zisei 0<br />
intrai in odaia mea.<br />
Baronul model de bunomie Imi trimise, clupa vorba noastrá,<br />
un cadeau superb;<br />
aur smalluit.<br />
un
PROZI LITERARIE 103<br />
In cei dintAi doi ani ai studiului juridic, m'am mutat de vapte<br />
ori din cash In casn. Voiam, acum, pe conta baronului, a revedea cele<br />
otse locuinte trecute, reamintindu-mi en passant istoria petrecerii mele<br />
in fiecare din ele.<br />
5 Hoisa! in ulita R.<br />
Trecui lAngn o cask cu dotal rAnduri al cfirei rez-de-chausste era<br />
ocupat prin cinci blnnarii! In rAndul de sus, la cele doun fereoi din<br />
capnt, am §ezut eu trei luni far& patru zile. Celelalte odni le ocupa<br />
proprietareasa, femeie frumoastt, dar de patruzeci de ani; vkluva<br />
to unui bogat negutator, stapAna a cinci... ba a vase blännrii. Am<br />
iubit-o doun. luni; §i m'am jurat de atunci a nu mai iubi In veei<br />
o femeie de patruzeci ani, sau in genere o blänfiritn: ele nu se<br />
mai incfilzesc !<br />
Sala! in ulita M.!<br />
15 Iata o casn care nu voi uita-o niciodatn. Sus qezusern eu, jos<br />
Enrieta, modistä franceztt, creaturn oftigoasn, dar atilt de incAntfitoare,<br />
Meat ran fncea a crede en oftiga e boala ingerilor. Am mai spus odatn,<br />
ch locul ei era dedesubt, al meu deasupra. Intr'o searn trimite la mine,<br />
rugAndu-mn a nu face vuet, d-ei ffind bolnavn. A0t s'a inceput cu-<br />
20 110§til4a. 0, zeilor ! ce izvor de volupati, purure noun 0 din ce In ce<br />
mai fermecntoare! Ea a murit sau, mai bine zicAnd, s'a stins peste<br />
§apte saptamAni pe bratele mele. Enrieta a fost singura femeie, pe care<br />
inn pot Inuda a fi iubit 'Ann la moarte.<br />
Hoisa! In ulita F.!<br />
25 Ha! iatà 0 fericita locuintn a d-lui Consilier-titular! realizarea<br />
falansterelor lui Fourier. In casa din ogradfi §edeam doi studinti 0<br />
un impiegat, 0 tori ne bucuram deopotrivn, farä gelozie, ffirfi sfezi,<br />
fárn intrigi de nesecabilele favoruri ale doarnnei, al arei barbat era<br />
al patrulea tovarn§ 0 cel de pe urmn I<br />
30 Mai rametneau doun case: a spiteresei Benedeck 0-a lui Stepanov.<br />
Destuln plimbare! inapoi 1<br />
Trniesc cam repede, cam repede, gfindeam in gAndul meu,<br />
pe cAnd sania se apropia de a paptea mea locuintrt, In care, o pot prezice<br />
de pe acum, far' a ma abate dela arta romanistului, cram<br />
35 menit a face fericirea 0 duduciii Mamucni b.
a<br />
104- SCRIEM LITERARE, MORALE IN POLITICE<br />
Gaudeamus igitur<br />
Juvenes dum sumus:<br />
Post jucundam juventutem,<br />
Post molestam senectutem,<br />
Nos babebit humus!<br />
IntorcAndu-ma acasa, am gash un nou rava§el dela baron. Nerabdatorul<br />
amant pe semne n'a fost in stare ali indeplini obipuita<br />
siesta: insomnia este, in toate cercurile viqii, apanajul amorului:<br />
calatorii povestesc, In adevar, ca insu0 feldepil vorba e anume<br />
lo despre un feldq cAnd i se aprind calcAile, uita greutatea pachidermului<br />
sau, sare, se svArcole§te, innebune§te §i nu doarme. Baronul<br />
Imi scria a§a:<br />
t SpiIerule!<br />
t Am gAndit mult despre moclul in care ai putca face mai nimerit<br />
15 * ca eana mea sa poata ghici numele adoratorului sau. S'ar putea ca<br />
ideea mea sa nu fie rea. Daca ea Ii va putea conveni, iata esenla<br />
ei. Vei putea pune in a necessaire alaturata aici marca a neamului<br />
a<br />
meu, ceea ce lesne va putea stArni curiozitatea ei, i atunci Ii vei<br />
4( putea explica, ca, dupa cuno§timele tale eraldice, ea n'ar putea fi<br />
20 *dealt a baronior von R.<br />
# Al tau 'Ana la moarte, R. *.<br />
Scrisoarea o pastrez Ong acum ca model de originalitate §i de<br />
stil, mai cu seama de stil.<br />
Deacum nu mai este indoiala ca felde§ul iube§te pe Mamuca mea:<br />
25 un om teafar n'ar fi intrebuinIat atAtea t pot * 0 t put *. Nécessaire-ul<br />
§i<br />
sania, lucruri la cari nici m'am a§teptat din partea sa, vin a sprijini<br />
aceasta eviden-ca.<br />
M'am uitat la marca lui R., intiparita pe un capelel de hArtie<br />
parfumata couleur rose. Scutul stemei nu prezinta dealt o stea §epte-<br />
30 gra* figura foarte ordinara in eraldica prezeasca.<br />
Am tras clopoi.elul.
PROZA LITEllArti 105<br />
Marca mea, din cauza IntAmplatoarei male origini dela un domn<br />
moldovenesc oarecare de fericitä memorie, mnfia un cap-de-bou cu<br />
o stea cincegrana Intre coarne. 0 Intiparii pe ceara tare deasupra<br />
scutului baronului, care, adecA scutul, iar nu baronul, s'a ascuns fript ;<br />
6 ei Inchisei hartiuta ii nécessaire.<br />
Aceasta idee poate nu mi-ar fi venit n minte fär scrisoarea<br />
feldequIui, Imi zisei tn mine. Adevarata dragoste e inventiva! Acum<br />
10<br />
trebue sa mai pun lucrurile la cale aot ca baronul sa fie incredintat<br />
ca Mamuca a primit darul sau, ca-1 iube9te (pe dar sau pe baron<br />
tot una!) incognito, ba cfi el a §i vorbit cu ea... 0 atm mistificatiune<br />
nu e tocmai grea ; sa recurgem la vreo grizeta, care mAini la bal-masqué...<br />
Ah, Doamne, ce inspiratie! R. are o manta... Fara a ma gAndi<br />
mult, ma grabii a scrie urmatoarea epistola lepasca:<br />
15<br />
a<br />
Moja Kochana Pani!<br />
5 Am dovezi autentice despre necredinta amantului d-tale. Permite-mi<br />
a veni chiar Indata, 0-0 voiu proba lucrul, ba Inca I0<br />
voiu da mijloace de a te Incredinta In persoana. In aoeptarea raspunsului,<br />
care te intereseaza, cred, mai mult deck pe mine, sunt al<br />
d-tale Anonim*.<br />
20 Intriga e legata de minune, parca Inteun roman dumasian.<br />
Sarmana Le§cuta va juca rolul Mamucai.<br />
Au intrat Fedor i Cati.<br />
Ai tras clopotelul?<br />
Da.<br />
intreba Fedor.<br />
25 - V'am adus mAncarea de seara, zise Cati.<br />
Bine c'ai adus-o 0 bine c'ai venit tocmai acum. Eram sa trimit<br />
sa te cheme. Iat'un lucrurr, Catincuta: trebui sa-1 dai In mAna duducai.<br />
Spune-i ca ti 1-a InmAnat pe 'ntuneric In coridor, un om pe<br />
30<br />
care nu 1-ai putut vedea 0 care a fugit, rostind numai aceste cuvinte:<br />
a La mademoiselle Marie pentru reprezintatia de aseara *. Tine secretul<br />
'Ana la o vreme, adaosei vArindu-i In lama o bancnotfi ruseasc&<br />
de trei carboave.<br />
Ce frumoasa Mita!
106 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE' $1 POLITICE<br />
Catiie9i. cu nicessaire-ul, lAsind mAncarea sa pe masrt ; nioe perjA.<br />
Tu, prostule, du-te in uliIa Lopuhin, cauth casa cu Nr. 86,<br />
intreabrt pe doamna Victoria Przikszewska, drt-i in mAnA, auzi: in<br />
Wink aceastã scrisoare, §'a§teaptA raspunsul. Ce ri-am spus ?<br />
5 '-- Ca-s prost.<br />
AdevArat ; 9'apoi?<br />
Ca A ma duc in ulila Lopuhin.<br />
Minunat ! mai departe?<br />
SA caut casa Nr. 68.<br />
10 - 86, gogomanule.<br />
86, cuconaple.<br />
5i ce sA mai faci?<br />
SA 'ntreb pe doamna Chiftoria 5igic9icska.<br />
Victoria Przikszewska, magarule.<br />
15 Chiftoria 5ic§icqicska, cuconaple.<br />
Intreaba dar numai pe o doamnA vaduvA lea§cA... ; crez crt<br />
doar n'or fi douh vAduve lwe sub acela§i acoperamAnt !<br />
0 viiduvA lea§crt Nr. 86.<br />
Casa, iar nu vAduva, Nr. 86, ma 'nlelegi acum?<br />
20 - 51 s'aduc un rAspuns.<br />
SA nu spui cumva cine te-a trimis.<br />
AtAta?<br />
Fuga !<br />
Doamna Victoria Przikszewska sau cum o numea Fedor, Chiftoria sic-<br />
25 9iqicska al patrulea personaj principial al romanului meu, ego fiind cel<br />
dintAiu vAduva unui capitan ucis la Caucaz, primea dela recunoscAtoarea<br />
ocArmuire ruseascA o pensiune atAt de mica, incit, pentru<br />
a nu muri de foame spre economia finanTelor Statului, ea era silith<br />
a intreprinde negoTul frumuselelor goale §i lene9e. In acest mod treso<br />
and asemenea crisearii dela om la om, Victoria, intr'una din zile,<br />
a dat peste Felde.y, §i Feldeyul tot atunci dete peste Victoria. Ah!<br />
zise vicleana lewà, uitAndu-se gale9 in ochii celui mai slut 0 mai<br />
bogat studinte al UniversitAlii, ah ! in zadar am cautat pAnA acum<br />
un bArbat care sA ma 'nleleaga! Oh! rAspunse bunaticul baron,<br />
35 topindu-se de focul cochetAriilor zambilei celei mai rafinate a oraplui,
PROZA LITE RARA 107<br />
s<br />
oh, In degert am visat pilna azi o femeie, care sa ma iubeasefi !<br />
Nu sunt cu stare! Nu sunt frumos! Ai simliminte dulci, cari<br />
sunt destule pentru a aprinde amorul femeii! Ai un chip Ingeresc,<br />
care e deajuns pentru a Inviipaia dorul barbatului !. , Victoria a le-<br />
9inat i Feldeful s'a apucat s'o trezeasca prin o detunatura de sarutari,<br />
Insotite, fire9te, de gAdifitoarea frecatura a piramidalului sau nas.<br />
Rezultatul melodramei a fost ea baronul, spre a Inlatura saracia Le-<br />
9tei, o lua in Intretinere eu o mie de ruble pe an, o trasura de bill&<br />
to<br />
daruri neprevazute in buget; iar Leara, vice-versa, spre a Inla-<br />
tura diformitatea baronului, ii Mrazia de porunceala ceea ce t le beau<br />
sexeb, duptt dreptul naturii 9i al nomenclaturii, ar trebui sa harazeasca<br />
numai barbaIilor frumo9i sau cel pulin nostimi.<br />
R. de mai matte ori invita pe intimii si amici, Intre cari eu eram<br />
primul actor, actor In ambele 1nelesurile acestui euvint, la ceaiu,<br />
15 la Victoria. Lea9ca clinta din piano 9i din gura; vre-unul din musafiri<br />
o ajuta din, flaut sau din violina; vreo doua-trei amice i con-breslafe<br />
ale gazdei, intovara9ite de nenorocitorii kr, incingeau o pole& sau<br />
un valt; vreo civa studinti sau militari se puneau la pichet sau<br />
la stos, i seara trecea pe nesimcite spre multumirea tuturora. Nu<br />
2o 9tiu clack inconjurata ffind de o societate atilt de variatii, 9i scutita<br />
de gelozia baronului, omul eel mai lesne Crezrdor din lame; nu 9tiu,<br />
zic, daca Victoria, aluneandu-se pe calea virtutii i aducânduli<br />
25<br />
aminte trecutul, nu avea cumva ali amanci secundari, intamplatori<br />
sau gratis. Prezummiunea juridica ma face a o presupune ea ideal<br />
de credinta femeiasca. Eu unul, pe cinste, nu i-am facut niciodata<br />
curte, nu din amicie pentru baron, nu pentruca frumu9ica vfiduvica<br />
nu mi-ar fi placut, ci simplu de lene: Victoria rdea prea departe.<br />
0 data numai, dupfi a sa dulce rugaminte, i-am aerie In album un<br />
sOnet ex promptu, in care ziceam, pare-mi-se, cu o pomp& prea poe-<br />
o tick ca fericirea cea mai fericita este de a fi fericit in fericire.<br />
Fedor imi aduse dela Victoria un biletel cu euvântul Czekam*,<br />
adeca, lemte, wept*.<br />
Ad'o birja inteun minut!<br />
Aveam pe masa un domino : m'am mascat, am pus In buzunar<br />
scrisoarea baronului cu pot * i a put * din care am 9ters cuvântul<br />
na a
W8 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICS<br />
e spiter *, fiindca porecla mea era cam universahninte cunoscuta ; am<br />
aruncat pe umere blana ; 0... iata-ma Inaintea intrigatei Lepe,<br />
inteun salon baroneoe Imbracat, tete-a-tête.<br />
Doamna mea! eine sunt, vei sti mai pe urma. Deocamdata,<br />
5 sa nu pierdem timpul in vorbe. Cunooi aceasta slova?<br />
Ii artitai scrisoarea.<br />
0, Doamne ! Slova lui R.<br />
Citepe.<br />
Domnule ! eine esti? Spune-mi eine dti? Om sau dimon?<br />
10 Sunt prea moral pentru a fi drac ; condiIia de om imi convine<br />
mai degraba, dar vorba nu e despre personalitatea mea, ci nurnai<br />
despre necrediMa baronului; maini sau poimaini, doamna mea, ai<br />
sa fii delasata ; ai sa pierzi acele mii de ruble ; ai sa ramai cum ai fost<br />
mai inainte, in intervalul vietii d-tale intre capitanie 0 baronie...<br />
15 Eu unul sunt in stare a darama planurile lui R. 0 a-li intari pozitia ;<br />
dar trebue sa-mi dai o ascultare deplina 0 nemarginita. Te invoieoi?<br />
Ce ceri dela mine, masca ?<br />
Nici bani, nici trup, macar ca ai cheltuit adese din aceste doua<br />
ucruri Ma a trage din ele vreun mare folos. Cer sa vorbeoi, cum<br />
20 te voiu Inva/a eu.<br />
Ma 'nvoiesc.<br />
Mini este balul mascat. Trebui sa fii acolo. Baronul are sa vie<br />
de asemenea, din indemnul meu, pentru a intalni pe noua sa amanta,<br />
pe care iarasi eu o voiu impiedica a ie0 din casa. Costumul lui voiu §ti<br />
25 maini 0 ii-1 voiu arata in bal. Ceea ce ai sa vorbeoi, vei sti tot atunci.<br />
Dupa ce vei veni, abordeaza-mil 0 spune-mi cuvantul 0 czekam # pentru<br />
ca sa te pot recunoaste. Esti blonda ca 0 iubita lui R., esti de aceea0<br />
statura ... lucrul va merge bine.<br />
Te 'nTeleg acum ; insa cum sa te recunosc eu pe d-ta ?<br />
-<br />
30 Am uitat lucrul de capetenie ! Vino la noua oare tocmai ; ma<br />
vei vedea plimbandu-ma cu mainile pe piept a la Napoleon, s'apoi<br />
am sä fiu necostumat, cum ma Vezi acuma.<br />
Cum ai sa 'mpiedici pe mutra aceea sa vie la bal?<br />
Vorbeoe cu respect despre sex frumos. Ca s'o 'mpiedic, e saras<br />
cina mea. Adio, Victorie !
PROZX LITERARX 109<br />
Ascultà, masa. Daa vei izbuti a-mi fnlan/ui pe R., apoi...<br />
Apoi?<br />
Cum ti se pare, oare sunt eu frumoask?<br />
Sri presupunem cri-i qa, pentru a ne feri de dispute economico-<br />
5 politice despre valoarea relativa a una mie de ruble...<br />
Une de mes nuits sera a. vow.<br />
Lucrurile acestea se rostese mai bine fn frantuzegte, cleat In<br />
oricare alt4 limba... Ma 'nvoesc gi eu, daa numai voiu avea vreo<br />
noapte slobodfi. Adio!<br />
tri La revedere, tiranule!<br />
Mrt 'ntorceam acaa mai vesel deck era Alexandru Machedon<br />
dupa batalia dela Granic. Intr'o singua zi am facut atettea Incuraturi,<br />
ate nu lesne le-ar fi putut descurca Inteun lung an capul<br />
unui Metternich! De acum sper, Imi ziceam, gurgulandu-mrt in<br />
15 sanie 0-ascultând monotonul son al zurgalailor, de acum sper a<br />
Mamuca va fi a mea nu fn trei, ci numai In dot& aptamani: am<br />
agtigat dar geapte zile! Insä cine putea prevedea a baronul R. va<br />
veni hurduz-burduz cu cadoul au gi cu scrisoarea sa; a Victoria<br />
sau Chiftoria se va prinde fn capcanrt aga de ugor q'aga de stalls!<br />
20 Planul meu de 'ntru 'ntAi era de tot altminte; voiam a fac un asediu<br />
strategic, regulat, prelungit: curte, curte... Dupa cum s'au tutors<br />
lucrurile, \rad a cucoana Ana, Feldeful 0 Leagca vor fi tustrei<br />
instrumente pasive, cu al aror ajutor voi prttrunde, far& nici o greutate<br />
gi 'n timpul cel mai scurt, poate chiar Inteo saptilmttna, In sane-<br />
25 tuarul
110 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 131 POLITICE<br />
agitaliune. Mi se 'Area a fi femeie 0 sora cu doamna Przikszewska ; duduca<br />
Mamuca se metamorfozase im barbat, ceea ce in adevar, i se<br />
cam prilejea cateodata pe scena ; baronul R. ma curta pe mine, adeca<br />
pe exemplarul meu femeiesc; duduca. Mamuca, se InTelege, ca tanar<br />
5 curta pe Victoria. Nu mi-amintesc toate peripepile dramei; -tiu numai<br />
ea ea s'a incheiat prin dourt cununii de tot in caracterul visurilor ;<br />
Mamuca s'a insolit cu Prziszewska 0 eu cu Feldeful.<br />
La noua ceasuri ma indrumai spre universitate. Aveam ora dreptului<br />
penal. Profesorul, doctor de legi dela Berlin sau dela Mtinchen,<br />
to nu Iin minte, un june cu ochelari pe nas, cu nasul ridicat in<br />
sus de frica A nu-i pice ochelarii, ceea ce ridicarea naiului ii era<br />
lesne de facut din cauza upritaIii caparanii intregi, profesorul, zic,<br />
ne traducea, sub numele de scripte originale, prelegerile dascalilor<br />
sai nenne0i; le traducea din cuvant in cuvant, din litera in litera I<br />
15 Nu degeaba suna un cantec studenIesc, compus la Berlin sau la Winchen,<br />
cine mai 9tie !<br />
So geht's in Academiis<br />
Da giebt es viel Doctores,<br />
Plus tamen est in titulis,<br />
20 Sunt sine fructu flores,<br />
Gelehrte wenig, Docten viel<br />
Das lass' mir sehn im Quasi-Spiel,<br />
Freche Stirn,<br />
Schwaches Him,<br />
25 Doctores sunt vel quasi,<br />
Sie lehren nur so quasi...<br />
X, a§a se numea profesorul, ne explica, vreau sa zic ne memoriza<br />
acum despre cestiunea t preacurviei *, de adulteriis, §i ne desvolta, ca<br />
de pe carte, teoria celebrului criminalist german Feuerbach, cu ma<br />
so silnicirea unei femei e fizice0e cu neputin-ca. Spre incheiere, el a suras<br />
0 a zis cu un aer de profunditate: t Eu unul, domnilor mei, ma unesc<br />
cu opinia lui Feuerbach numai intru cat prive0e pe barbaTii fizice9te<br />
neputincio0 n. Dupa cum aril aflat mai in urma, pan' 9i aceasta<br />
incheiere era literalmente tradusa din nemIe0e.
PAOLI LITERABI 111<br />
Domnule profesor ! mi4i da voie a cere o deslegare? Deslegare<br />
In Intelesul juridic al cuvAntului,<br />
Mai ales, domnule.<br />
zisei -ridicAndn-ma.<br />
5<br />
Legile romane, In cazul preacurviei, vorbese nnmai de jure<br />
patris vel mariti... prin urmare, este iertat a amid o fata, adeca o<br />
femeie fara barbat, care totodata, ar avea numai o muma-viduvA.<br />
FacAnd aceasta intrebare, eu gAndeam, fireoe, la dudnea Mamuca.<br />
Cestiunea e foarte grava, rAspunse profesorul, apisind ochelarii,<br />
care se pregateau, pare-se, a sari de pe nas, pentru a Intim-<br />
10 pina la cazul meu prin an alt caz tot atat de neprevazut In<br />
scriptele nemteoi ale profesorului. Cestiunea e foarte grava. In<br />
lectiunea viitoare o voiu desbate exegetic en ajutorul texturilor<br />
pozitive i filozofice.<br />
15<br />
In acest moment rasuna clopotelul, 9i X ie9i din clasA buiguind<br />
fraza: s cestiunea e foarte grava, foarte grava... s. Pesemne pi el avea<br />
vreo duduca Mamuca!<br />
Ei bine, spiterule! facut-ai eeva ? §opti baronul R. abordAndu-ma.<br />
20<br />
Mai mult deck s'ar fi putut aoepta ; ea Ili rAndueoe un rendezvous<br />
deseara la bal ma.squi.<br />
- Est-ce possible?<br />
I-am spus ca eoi frumos ca un Persian, ca o iubeOi ca un Turc,<br />
ca eoi Infocat ca un Arab, In fine, te-am prefacut Inteo minune orien-<br />
25<br />
tala. Spre a nu ma desminti, trebue sa fii mascat i sa-ti cunosc<br />
costumul mai dinainte pentru ca s'o pot preveni.<br />
- Voiu fi drapat In flutur.<br />
Admirable I<br />
Vino 1) la noua trecute; ea te va a§tepta. La bal<br />
te voi lfimuri mai bine despre toate.<br />
Cadoul i-a placut?<br />
E IncAntatfi.<br />
30 - Nu ;ezi azi cu mine la masa?<br />
Iarta-ma ; am mai multe trebi... Uitat-ai amorul meu pentru<br />
Frosa lui Stepanov?<br />
Fi done 1 0 slujnicii...<br />
1) In text: vine [Ed].
112 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 61 POLITICE<br />
De gustibus non est disputandum. Mie lad plac florile campene0i,<br />
ie florile cu miros. Nasul tau u§or inghite orice aromate, al meu<br />
se teme de gutunar ! Adio !<br />
Au revoir, mon cher I Au revoir I<br />
5 Mai tagaduiasca cineva cum ca norocul nu e causa causans a tuturor<br />
noroacelor Abia ma departai c4iva pa0 dela columnada universitat.H,<br />
intrand in uliTa Vanchin, cum deodata zarese pe Mamuca<br />
qind dintr'un magazin, urmata de Cati, care Tinea intr'o mina o<br />
legatura 0 in cealalta o pereche de papucei. Aleasa inimii mele mergea<br />
10 repede inainte, lasand in stratul de omat urmele unui picionq fabulos,<br />
91<br />
ascunzancluli nasuprul in mo§on asemenea pasaruicii, cand Ii<br />
adaposte0e capu§orul in caldura aripioarei. Precum vedeti i iarna<br />
are o poezie a sa, diminutivã ca a lui Alecsandri, pe care trebui<br />
s'o cautam in comfit i 'n mo§on.<br />
15 Imi pare bine ca te-am intalnit, domnipara. Sunt sigur ea<br />
insui ai fi dorit sa ma vezi in tete-a-tête, pentru ca sa-mi po/i face<br />
doua intrebari despre care ai gandit i ai visat toata noaptea.<br />
Cum tii dumneata gandurile i visurile mele, domnule NN?<br />
20<br />
intreba Mamuca cu o voace tremuranda, care dovedea cä zisa mea,<br />
bazata In parte pe un fapt pozitiv 0 in parte pe o inducere psihologica,<br />
a lovit-o drept in inima.<br />
Va-sa-zica am ghicit? Nu-i a§a? zisei zambind.<br />
25<br />
Eu n'am spus aceasta, apuca inainte Mamuca, lasand ochii<br />
in jos... Irma aerul de siguranla cu care m'ai abordat a putut cu<br />
tot dreptul sa ma minuneze.<br />
Sa nu faiarnice0i in zadar, domnipara ; eu sunt un fel de<br />
nazdravan, e prea greu ca ne§tine sa ascunda ori0ce dela mine. Dumneata<br />
ai gandit i ai visat toata noaptea despre nécessaire de eben,<br />
30<br />
ce 1-ai primit aseara i despre curtea ce mi-ar fi facut neneaca dumitale<br />
ieri dimineala, °and erai la repetiIie. Trebue sa recuninti adevarul.<br />
Dumneata ma sperii, domnule ! Cum de ai putut patrunde in<br />
cugetul meu? Cum de ai aflat despre nécessaire? De unde aceasta<br />
schimbare in manierele dumitale? len a fi jurat ca etti...<br />
0 Poet #, cum m'ai numit d-ta, sau o natarau*, cum m'a Im-<br />
53 podobit doamna Ana. Ieri nu faceam deosebire intre curcan i iepure,
PROZA LITE IIARA. 113<br />
5<br />
astazi citesc in funduI inimelor; ieri ma laudam cu raceala naturii<br />
mele §ezand intr'o odaie calduroasa, i astazi vorbese cu foc calcand<br />
pe ghiaIa... Vrei oare sa-ti lamurese aceasta cimilitura?<br />
Cu orice pret!<br />
- Oho ! preçul va fi foarte moderat: de seara la bal nzasqud intreaba-ma<br />
i vei afla, cam pe la zece oare. Ieri ma credeai prost, acum ma<br />
socqi geniu; peste pucine ceasuri ma vei vedea nici una nici alta,<br />
dar ceva mijlociu. Apt dar te salut in Weptarea a treiei e schimbari<br />
la fala #.<br />
lo Vei fi mascat?<br />
Nici sufleteoe, nici trupeOe, cel putin pentru d-ta ; destul ea<br />
m'ai vazut in doua zile sub dou'd mg§ti: de acum inainte voiu fi eum<br />
sunt. Mi-i acorda mfinuOta in semn de revedere?<br />
Mamuca imi intinse manu/a sa, palpitanda de frig sau de emo-<br />
15 Iiune, nu oiu ; o strfinsei cu aprindere i ne desparliram pentru a nu<br />
intra in cask' impreuna. Cati, care, mergand in urma noastra, a inceles<br />
pe jumatate ate ceva din conversalie, ma ameninIa pe furi; cu degetul,<br />
ceea ce, in argotul subretelor, insemneaza ce crai! # sau ce<br />
blastamat ! i, dot& sinonime In limba romana, limba duonana a<br />
20 monarhismului.<br />
Tactica mea osta§easca In privinIa duducai Mamucai se baza pe-o<br />
observaciune filozofica foarte veche, ce o cuno;team in teorie prin<br />
studiu, mai inainte de a o fi adeverit in practica prin un sir de<br />
experimente. Bàrbaii, afara doar de poeti 0 Inca de poelii cei fameni,<br />
25 cand iubesc o femeie, o iubesc numai ca pe-o temeie i adesea o iubesc<br />
chiar mai pu-cin; femeile, din contra, iubesc deoboe un ideal, un ce<br />
mai presus de natura omeneasca, un Inger sau un drac, ca Jeannele<br />
d'Arc din veacul de mijloc, dar niciodata un barbat cum sunt barbatii.<br />
ScelerateTa cea mai neagrä atrage mai degraba amorul unei<br />
o femei deck o onestitate mediocra a unui nici-turc-nici-turlac. De<br />
aceea holilor i talharilor color vestiIi nu le lipseau amante de foc,<br />
pe cand vreun prepdinte de municipalitate sau vreun prefect de<br />
policie ordinarminte nu sunt iubii nici chiar de legiuitele kr<br />
35<br />
jumatati, cari nu gasesc in ei o destula materie de simlimant, bun<br />
sau ran, ci numai o destula materie groasa sau grasa. A§a dar,
114 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE *I POLITICE<br />
5<br />
convins despre patima femeilor pentru extremitalile barbatesti, m'am<br />
silit a aparea Mamucai extrem sub toate privine1e, ti<br />
eram sigur<br />
de a-i fi cazut cu tronc la inimä, chiar sa fi fost fiziceoe mai urit,<br />
cleat generalul mangiur Ianc-Vanc. Voesti oare, cititorule, ca sa te<br />
iubeasca sexul, sau, cum zice d-1 Cipar, sepsul fiumos ? o voeti?<br />
fii totdeauna prea: prea in dreapia, prea in stanga, prea in mijloc, prea<br />
dinainte, prea dinapoi, tot prea i prea, in bunfitate, in rautate, In<br />
10<br />
idei, in fapte, In vorbe, in aprindere, in racealfi, in omnibus rebus et<br />
aliis quibusdam !<br />
Credincios sistemului meu, la masa eram prea tacut ; si mersul<br />
conversaIiunii sfimfina, prin monotonie i delicatep, cu al unei tragedii<br />
franceze In versuri, bunaoara :<br />
Mamuca (catre mine) Va ducei deseara la bal mascat ?<br />
Eu (care Mamuca) Da.<br />
15 Ana (cfitre mine) Ve/i fi mascat ?<br />
Eu (catre Ana) Nu.<br />
Mamuca (catre mine) Sosu-i prea sarat, nu-i ap?<br />
Eu (catre Mamuca) Da.<br />
Ana (dare mine) Poate vreIi mai bine castraveti.<br />
20 Eu (catre Ana) Nu.<br />
Mamuca (catre mine), Dimineala a fost foarte rece.<br />
Eu (catre Mamuca) Da.<br />
Ana (catre mine) Aveli obiceiu de a dormi dupa masa ?<br />
Eu (catre Ana) Nu .<br />
25 Dela masa la universitate, dela universitate la biliard, dela biliard<br />
acasa sunt agiunile care au umplut timpul meu 'Ana la opt oare de<br />
seara. Asteptam cu nerfibdare minutul bataliei, din care speram a iesi<br />
incununat ba tocmai nu, cfici cununiile nu-mi plac de fel... speram,<br />
so<br />
cum ar zice francezul, apoir le des.sus; cu un simplu le dessus ma mul-<br />
Iumeam mai bine cleat cu o mid de cununii ! Locul bataliei era planuit<br />
la bal masque, care se facea obisnuit In cele trei saloane ale clubului<br />
; dusmanii mei de naIii deosebite erau numerosi: baronul, Przikszewska,<br />
Mamuca ; stratagema mea consta, ca a tuturor hatmanilor<br />
mari incepfind dela Codes, Intru a-i combate in timpuri si cu arme<br />
35 diferite dupa oportunitate ; sau, potrivit politicei lui Machiavelli, de
PROZX LITERARX id<br />
a face astfel ca ei sa se scarmene unul pe altul, ramttind ca eu g culeg<br />
apoi folosurile luptei.<br />
Punct la nouà ceasuri stam langa up salonului Intaiu. Eram dominat,<br />
adica, pentru ca neolog4tii sa n'o Inteleaga In sens rau, aveam<br />
5 pe fata un domino. Purtam paltonul in care vizitasem aseara pe Victoria,<br />
§i lineam manile pe piept a la Napoleon. Deodata rasuna la<br />
urechea mea cuvantul: # czekam 5.<br />
Te Wept, draga.<br />
Baronul e aici?<br />
10 Trebue el vie IncIata, o sa fie costumat In flutur.<br />
Aceea n'are sa vie?<br />
Fii 1in4tita. Amanta baronului se chiama Maria P., actorip,<br />
§i. totodata, lucru de mirare, domnipara. 0 cuno§ti?<br />
Ma mai Intrebi! Cine nu cunowe creaturi de-acelea!<br />
15 - Fii cu sange rece. Baronul fi trimise ieri un scump necessaire<br />
de eben incrustat cu aur. Pang acum el o cunoa§te numai din vedere<br />
§i n'are dela el nici un semn de 'ntelegere. Cata g joci bine rolul Mariei.<br />
Spune-i ca ai primit cadoul, multumeoe-i, fagaduepte-i, Ocaneaza-1,<br />
intrigheaza-I, fa ce-i vrea, e§ti mqtera, numai...<br />
20 Numai?<br />
Vei strica totul de Indata ce il vei intreba despre numele meu;<br />
trebue§te numai atata pentru ca el sa priceapa a joci un rol strain.<br />
Si numele tau oare nu-I voiu afla niciodata?<br />
Il vei afla dupa ce m'oiu putea lauda de a fi binefacatorul tau.<br />
25 Uitat-ai fagaduin-ta de aseara? Cand voiu cere Implinirea ei,<br />
atuncea vei -ti cum ma cheama.<br />
Ma iube§ti dara?<br />
B a.<br />
Apoi nu vei cere niciodata ceea ce ti-am promis.<br />
SO - Nu te iubesc, dar imi placi; §i dela placere !Ana la iubire a<br />
un singur pas ; eu unul sunt deprins a urma placerii, O'n privirea<br />
placerii qti datornica mea.<br />
Nu Inca.<br />
Iti vorbesc cu siguranta ; dar pune-te ceva In laturi; nu vezi<br />
35 cum ma cauta fluturul nostru?<br />
8*
116 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Victoria s'a departat cfiliva pa9i.<br />
Iubite domino, nu e9ti cumva spiter?<br />
Tocmai. Sunt spiter din casa Anicai tale.<br />
Ea-i aid?<br />
5 Cine? Anica?<br />
Da-o dracului! Mademoiselle Marie.<br />
Acum vad ea e9ti un flutur din cuno9tincele mele; vreau A<br />
zic un fe1de9 metamorfozat in flutur, un # avatar o, cum ar zice profesorul<br />
nostru de limba sanscrita. Apropos, vrei sali vorbesc in limba<br />
to sanscrita, limba ta naTionala?<br />
Tau lad stanas stubdha.<br />
Ksama bliag'dadati driyatai.<br />
Bravo. Acum recomand5.-ma, frate Sp4ere, la ingerul<br />
meu.<br />
15 - Trebue sa te previn mai inainte de toate despre un lucru de<br />
prima importanla.<br />
Spune.<br />
Ili aduci aminte istoria mea cu Frosa lui Stepanov?<br />
Scute9te-ma, pentru mila lui Dumnezeu! mi-o repeIi de trei<br />
20 sute de ori pe zi! nu te pot intfilni fara ca s'aud indata numele acelei<br />
nenorocite!<br />
Ce sa fac, draga Felde9e, o iubesc. Dar sa venim la vorba noastra.<br />
Mutilindu-ma in casa cucoanei Ana, ma temeam ca nu cumva<br />
&A ajunga la 9tirea sa scandalul meu cu Stepanov. Tu inlelegi ca,<br />
25 avfind o fata mare, ea n'ar fi suferit pe un chirigiu... Deci, in contractul<br />
nostru mi-am schimbat personalitatea, incat muma 9i fata<br />
ma cunosc sub nume, porecla 9i profesie imaginare de Teopomp Perepetuevici,<br />
student de medicina. Cauta dara pentru propriul tau<br />
interes a nu ma desminli.<br />
30 - 41 promit.<br />
Mai bine de toate, nici sa vorbe9ti despre mine.<br />
Fie 9i a9a.<br />
Parola?<br />
Parola.<br />
35 II luai la brat 9i am inaintat la Przikszewska.
PROZX LITERARX 117<br />
Frumoaa masa! iata generosul tau adorator, celebrul flutur<br />
Inamorat de floarea nurilor tai ci nsetat de dorinla de a Intinde asuprfi-i<br />
splendidele sale aripi,<br />
Domino spus adevarul cel mai pur, idolule inimii mele.<br />
Da-mi dar braTul tau, incantatorule flutura, i uitä pentru aceastil<br />
seal% origina ta orientala, pentru a vorbi cum se vorbecte in Europa..<br />
Va las a gustaIi placerea dialogului: ma a§teapta alte mrt§ti<br />
mai pulin poetice.<br />
Ziand acestea, ma repezii n sala unde ma aftepta Fedorul meu,<br />
to Lasa blana in garderoba, Imbraca paltonul meu, pune pe faIa.<br />
acest domino, c plimba-te prin saloane: dar sa nu vorbecti cu niminea<br />
nici un cuvfint, chiar de ai asurzi de Intrebari. Ma 'ffcelegi?<br />
Apoi reaparui In salon, In uniforma mea studenIeasca (In Tarile<br />
barbare toIi au livrelele lor, incepand dela capul Statului) i VIM<br />
25 domino, ca un personaj din nou venit, lasand pe amulitul Fedor a<br />
juca bine-rau, dar In tacere, i prin urmare Intr'un mod foarte filozofic,<br />
vechiul meu roL<br />
Am trecut in salonul al doilea, ferindu-ma d'a fi Insemnat de catre<br />
feldec, care pptea nu ctiu ce la urechea falsei sale Mamuca.<br />
20 Cate poezii ai mai scris astazi? ma 'ntreba o masa.<br />
La mascara(dc nu se raspunde.<br />
Inconjurai salonul al treilea.<br />
SpiIereasa Benedeck moare dupa tine, Imi zise In fuga un<br />
domino.<br />
as N'are deck sà citeasca pe a Bolnavul imaginar s al lui Moliere<br />
0-apoi sa-ci pue un clistir de apa rece.<br />
Ma 'ntorsei In salonul al doilea.<br />
Vrei sagi povestese viala ta dela leagan i 'Ana 'n seara de<br />
so<br />
astazi? Imi zise o Circaziana.<br />
Te iert pentru departatul trecut: spune-mi numai ceea ce am<br />
facut de ieri j 'Ana astazi. Vezi cA taci? Ecti dar mufluza de parola,<br />
pi<br />
te las pal& a te Indrepta In opinia publica 1).<br />
1) Textul este: te las ptin'a nu indrepta in opinia publicd. Firegte, e o gregalA<br />
de tipar. In versiunea 1864, textul e modificat astfel: te las ca sd to indrepfi<br />
in opinia public& [Ed.].
118 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Apropiindu-ma de u§a salonului intaiu, vazui intrand douà ma0i<br />
proaspete. Una, mai inalta 0 mai grasa, purta o rochie lunga de atlas<br />
mohorit 9'avea pe cap un fel de coroana aurita cu dinti; cealalta,<br />
mai subtire 0 mai mica, era imbracata in rochie scull& de atlas verde<br />
a deschis, cu un spenter de catifea pimbie §'o cununa de flori artificiale<br />
pe cap. Cateva cuvinte intrauzite din gura mascutei verzi 0 adresate<br />
catre masca mohorita, ma facura a ghici pe ambe.<br />
Lasà-md sä intrighez un pic pe nataraul d-tale, zise cea<br />
dintai.<br />
10 Cum iti place, dar sunt incredintata ca peste cinci minute o<br />
A incepi a casca, raspunse cealalta departandu-se.<br />
Apucai bratul mascutei.<br />
Ai venit sa-mi ceri seama, Marie?<br />
M'ai cunoscut?<br />
15 Apoi luai bratul Mamucai, iertandu-mi, drept precuvantare la<br />
ceea ce ma pregateam a spune, sa strang [cu.] desnadejde micuta-i<br />
mana, care tremura in palma mea, dupa o expresie noua in asemenea<br />
cazuri, ca un peati§or prins in retea ; 0 ne Eqezaram intr'un colt al<br />
salonului, unde o uria§a columna arunca asupra-ne binefacatoarea<br />
20 sa umbra.<br />
Mamuca tficea.<br />
Cand o femeie amate§te deodata in ajunul unei rastalmficiri amoroase<br />
; cand, vesela 0 glumeata pana atunci, ea pleaca ochii in jos,<br />
sau se face a se juca cu aliseda ceasornicului... e semn bun! Ea au<br />
25 deja iube0e, au presimte rasaritul dragostei. Crescut in §coala poetilor<br />
latini, adapat la adancele izvoare erotice ale lui Ovidiu, Petroniu,<br />
Propertiu, etc., eu cunoqteam din copilarie, ca pe tatal-nostru, meteorologia<br />
amorului ; 0, vazand tulburarea fetei, imi zisei in gand: o am!<br />
adica: o voi avea!<br />
SO Manuta Mamucai se afla tot Inca in a mea. Ma uitai in jur §i, insemnand<br />
numai dosul a doua m4ti cenu0i, caul steteau mai aproape<br />
de locu§orul nostru, prin o repede m4care, o m4care, a carei repejune<br />
se poate alatura doara cu lovitura unui pumnal italian, intiparii pe<br />
degetele copilei o sarutare de foe, ca toate acelea prin cari se 'ncepe<br />
35 0 iubire 0 cari, vai! sunt cu neputinp mai in urma.
PROZX LITER/1.RX 119<br />
Mamuca iute i9i retrase mana 0 se scula In picioare:<br />
Vaz, domnule, ea nu meriV increderea mea ; adio 1<br />
Atka numai a9teptam, pentru a pune In luerare planul, artistice9te<br />
concertat de mai 'nainte.<br />
5 - Adio ! Ti-am spus far& cuvinte, prin o singura samtare, ceea<br />
ce trebuia sa 9tii: te iubese! Adio ! Adio, Marie!<br />
Zicand aceasta, ma ridicai cu demnitate 0 disparui In valmaptgul<br />
ma9ti1or ce nabu9eau din ce in ce mai numeroase cu apropierea miezului<br />
noptii. Apoi intorsei capul 0 zarii pe Mamuca rea9ezandu-se<br />
to ganditoare In misterioasa noastra pozitie din dosul columnei.<br />
Tocmai atunci trecu langa mine 0 feldequl cu Przikszwska.<br />
Vi-to no-ta ca-ta am-tu sa-ta si-to spun-tu ce-to-va-ta, zisei<br />
baronului in argotul studinlilor, care se cuprindea In aceea ea silabele<br />
sa se desparta 9i, dupa fiecare din ele, sa se adauge unul din aceste<br />
15 trei postpuneri: to, ta, tu ; anume: to dupa vocalele e 0 i, ta dupa celelalte<br />
vocale ; 0 tu dupa consune; Incat frazul meu fnsemna simplu:<br />
vino ea am sali spun ceva. Numai optsprezece burfi In Intreaga universitate<br />
vorbeau In perfecIie 0 cu o itroala neauzita In aceasta limba,<br />
ce o numeam totatuticd. Eu 0 feldepl eram recunoseqi ca doctori<br />
20 Intre ceilalIi.<br />
Cum sa las singura pe Maria? raspunse baronul.<br />
Trebue sa-mi faci aceasta slujba pentru zece minute.<br />
Dar, scumpul meu...<br />
Lasa-ma darA pe mine sa-i spun eu oarece la ureche.<br />
25 i trecand din partea Victoriei Ii 9optii le9e9te:<br />
Domino c( czekam *, te a§teaptfi In salonul al doilea, lane. a treia<br />
fereastra.<br />
Va-sa-zica dumneata frni cuno9ti secretul, domnule NN.?<br />
Se vede ca a9a. Lasa 'ndata bralul lui R.<br />
30 Victoria simli ca orice Impotrivire la cererea mea ar fi fost pr.;<br />
mejdioasfi 9i, strangand mina feldeplui, ea fi zise:<br />
La revedere, amora9u1 meu, pana la viitorul bal mascat.<br />
Cum? pan' atunci nu ne vom mai Intalni, Ingerul meu?<br />
Nu 9tiu ; nu pot fagadui: nu atarn de mine.<br />
35 i Przikszewska IAA mana feldeplui.
120 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Neomenosule ! Cum sa nu ai tu mila de patima mea, de focul<br />
meu, de chinul meu, de...<br />
Indatorire pentru Indatorire, iubite feldep. Ti-a venit rândul<br />
a-mi dovedi prin fapte prietenia ta. Vezi acea masa verde-pembie<br />
5 din dosul columnei ?<br />
0 vaz ; dar ce-mi pasa mie...<br />
Tie nu, fire§te ; caci ea... ea nu este Mamuca! dar mult imi<br />
pasa mie,'fiindca incep a o iubi, 0 trebue sa-i probez amorul meu,<br />
pan' acum respins, prin un ce eroic, care rapqte 0 supune inimile<br />
to femeilor. Abordeaz-o 0 fii scandalos cu ea ; eu ma voiu apropia atunci<br />
i te voiu provoca la duel ; tu-mi vei da cartali de vizita 0 eu Ili voiu<br />
raspunde cu a mea... De la sine se 'n/elege ea duelul va fi numai<br />
imaginar ! Se cere efectul 0 nimica mai mult !<br />
Vei fi mullumit !<br />
15 i baronul merse repede spre Mamuca, pe cfind eu insumi ma furi§ai<br />
dupa columna, auzind 0 pandind totul, dar fiind totodata nevazut<br />
de catre biata pasaruica vanata.<br />
Te cunosc, mascu-ca, zise von R., wzandu-se langa Mamuca.<br />
Ce de nopli am petrecut Impreuna 1 Ce de rnai ruble ai stors dela mine!<br />
20 Al vrea A ne reinnoim cuno§tinla in asta noapte.<br />
Stirmanul baron nu 9tia cu cine vorbe§te.<br />
Auzindu-1, abia imi puteam re%inea rAsul.<br />
Te'n§eli, domnule, raspunse Mamuca cu o voace despreluitoare<br />
0 voia sa se scoale.<br />
25 - Ia lasa, puica, marafeturile de o parte, intampina baronul<br />
apucand-o de talie.<br />
In acest moment aparui eu, parca trecând din intamplare, fara<br />
insa a ma uita la actorii scenei.<br />
Domnule NN ! zise cu tulburare Mamuca. Dumneata ma cu-<br />
311 no§ti 0, prin urmare, e9ti dator a ma apara.<br />
Pfina la moarte, domnipara! Cine qti, domnule ? adausei, punand<br />
mana pe umarul baronului 0 masurandu-1 cu mandrie dela cap<br />
pana la picioare. Cine e§ti? raspunde !<br />
Ia, sunt o masca, precum ma vezi, 0 te poftesc prietene, sa-mi<br />
ss slabe§ti umarul, cad, zau, nu sunt prea rabdator.
PROZA LITERARA 121<br />
M*4 jur, ck nu te voiu läsa s4 faci un pas, auzitu-m'ai! mai<br />
'nainte de a-mi declara numele tfiu.<br />
Aceasta declaralie oare va avea ea urmAri? Trebue s'o Ftiu<br />
pentru ea BA nu-mi pierd vorba in vAnt, domnul meu.<br />
5 - Dach gti dvorenin, farA Indoia14; dach nu epti nobil, vom gAsi<br />
alte mijloace.<br />
Poftim darA !<br />
Baronul Imi Intinse carta sa, 0 eu, lAsAndu-i umArul, Ii detei<br />
p'a mea.<br />
10 - MAini, la opt ceasuri, ne vom intillni, domnule baron.<br />
Pentru plAcerea dumitale, domnule NN.<br />
Am rAmas iarA0 fa-VA 'n fao cu Mamuca ; dar, multumitä politicei<br />
mele, Imprejurgrile s'au schimbat cu desAvAr9ire. Acuma, frumoasa<br />
mea privea in mine pe un cavaler din evul-mediu, gata a jertfi<br />
15 zilele pentru o singurA slabfi mi§care a manuIei sale. Gine 9tie, gfindea<br />
ea in sine, dacA-1 voiu mai vedea vreodatà ! Cine poate ghici dace,.<br />
maine dimineaVa glorgul sau sabia adversarului nu-I vor Intinde mort<br />
pe cAmpul luptei: 0 eu, numai eu sunt cauza...<br />
-<br />
Toderical zise cu 'nduiopre Mamuca, tu nu trebue el te<br />
20 baIi, eu nu vreau, eu nu-1i dau voie.<br />
Precum vedeli, Intr'o scura minutà, din # Domnul NN )) devenisem<br />
Toderi-p, din # dumneavoastrA *, tu.<br />
Ce auz, Marie? Nu ma 'n§el oare? Tu ai vrea s4 traesc? Tu<br />
ma iube0i?<br />
25 - FAgAdue0e-mi cA nu te vei bate.<br />
E cu neputinp! Onorul mai presus de toate ! Fi-voiu denm<br />
de dragostea ta, dacA m'ei vedea tremurAnd 0 ascunzandu-ma dinaintea<br />
armei unui om provocat de ate mine Insumi?<br />
Dar &ea' el te va ucide?<br />
30 - Voiu pieri voios, ducand on mine In mormant credinIa cil mor<br />
iubit de tine !<br />
0, Doamne!<br />
AceastA IntAlnire, oh! poate a fie pentru noi cea de pe urmA,<br />
Marie ; de aceea, am o rugriminte...<br />
35 - Ce sA fac ! Nu 0iu ce s4 zic !
122 <strong>SCRIERI</strong> L1TERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Dacii baronul mA va ucide, trimite la tatAl meu, a carui adresA<br />
o Vei gAsi intre hArtiile mele, acest inel cu marca familiei, care trece<br />
In neamul nostru dela Orin-0 la fii. In saltarul de sus al biroului, vei<br />
afla zece mii de carboave in bilete de bane& si actul de danie pe nu-<br />
5 mele tau...<br />
SA nu gAnditi, domnilor, cum cA in adevAr saltarele mele ar fi<br />
vAzut vreodatä mficar zece mfi de parale ; insa, in ajunul unei morti<br />
care nu era sA se intAmple, interesul meu cerea ca sà dau o idee cat<br />
mai frumoasA despre starea mea financiara. In asteptarea biletelor<br />
to promise In nefiima, prezentai acum Mamucai inelul meu; ceea ce<br />
era Inca o viclenie; cfici de pe capul-de-bou al marcei, iubita mea<br />
recunostea, far& ca sa i-o fi spus eu insumi, calcandu-mi oarecum<br />
fireasca modestie, cine anume e dfiruitorul celebrului ndcessaire.<br />
Mamuca plAngea sub mascA.<br />
15 - Recondu-mä acum la mama ; yi...<br />
Aici glasu-i i s'a rupt ca o coardA, din care artistul voieste a scoate<br />
niste sonuri mai presus de puterea instrumentului.<br />
Si? ai zis (c si )>, sufletul meu? N'ai sfArsit Inca.<br />
Si dacA moartea te va crula...<br />
20 - Ici voiu jertfi ramAsio vielii.<br />
Nu-Ii vei intoarce cuvAntuL?<br />
Nici in astà, nici in ceea lurce!<br />
Dupa un juramant. atAt de pompos, incepurAm a cAuta prin<br />
saloane pe ratacita doamna P., pe care am gasit-o, in fine, intrigAnd pe<br />
25 un consilier de stat cu capul alb §i plesuv ca al sfinlilor.<br />
Aci ne-am mai strans de mAna ca nealtAdatA, si ma depärtai,<br />
dupa ce auzisem cuvintele MamucAi cAtre doamna Ana:<br />
Hai acasa! MA doare capul...<br />
Bravo ! iata ce se chiama a face treburi ! Ulise in Odiseea n'a fost<br />
30 mai iste% in nascocirea si gruparea tehnelor. Mini, ca doua 0 doua =<br />
patru, Mamuca trebue sä cazA in capcana meal.. 0 unde-i acela care<br />
s'ar putea lAuda, ca mine, a fi biruit numai in trei zile, Para' 'ntrebuintarea<br />
vreunei masuri silnice, o fecioarA nici macar cunoscuta de rnai<br />
'nainte? Nu-i vorba cli Imprejurarile au concurs in ajutorul meu;<br />
35 dar nu stiu dacA altul ar fi stiut sd se foloseasa de ele cu o asa
PROZi LITERARI. 123<br />
agerime ! daca n'ar fi scapat cel putin una din ele... q'atunci zidirea<br />
5<br />
intreaga se darma pe capul lui, ca templul, in care s'a drainat o singura.<br />
column& asupra lui Sampson. Insa lucrul nu e tnc adus la capat<br />
. .. Unde-i Fedor ?<br />
Astfel cugetam eu cu mandrie, cautând pe feciorul meu in toate<br />
unghiurile clubului, Oat ce-1 zarii in fine in salonul al treilea, straintorat<br />
inteun colc, de catre amagita Victoria, care, luandu-I de pe costum<br />
drept mine, Ii povestea ruse§te, franIuze§te, le§e§te §i nem-ce§te conversaIia<br />
sa cu von R., §i'n zadar cerea dela el poviquiri mai departe,<br />
to caci ascultatorul Fedor, Iiind minte porunca, nu raspundea nici prin<br />
cel mai mic cuvant.<br />
Ah, iatä i dumneata, domnule NN. I Fiindca-mi cuno§ti taina,<br />
ts<br />
spune-mi, pentru mila lui Dumnezeu, ce s'a intamplat oare cu prietenul<br />
dumitale? Inchipue§te-Ti Ca de doua ceasuri intrebuinlez in<br />
de§ert toata elocveaca mea pentru a scoate din gura lui macar un<br />
singur son.<br />
A§a-i politica amicului meu, draga mascuIa. El va vorbi la<br />
timpul oportun, iar pan' atunci nu vei putea stoarce dela dansul<br />
nimic, de l-ai taia in buca-cele. Oh! crecle-ma, doamna mea, amicul<br />
20 meu e mare diplomat !<br />
Si<br />
plecandu-ma la urechea lui Fedor, care asculta cu uimire laudele<br />
ce-i dam §i cari el nu le prea in-celegea, Ii zisei:<br />
Ia blana §'a§teapta afara.<br />
Fedor ie§i fuga.<br />
25 - Pozna§e lucruri ! Chiar de necrezut ! zise Victoria, vizand<br />
so<br />
alergarea lui Fedor. Dupa modul in care el imi vorbi aseara §i'n-asta<br />
seara, nu l-a§ fi putut socoti ca unealta unui alt ; §i cu toate astea, vaz<br />
ca dumneata, un copil, iartd-mi aceastä franchela, i-ai fi poruncind !<br />
El e Mefistofeles al meu, neneaca. Citit-ai Faustul lui Goethe?<br />
Adio !<br />
Si ma facui nevazut.<br />
Ie§ind afara, gasii pe Fedor fara palton §i fetish' domino, a§teptfindu-ma<br />
cu blana.<br />
Striga o birja ; iar singur du-te acasa i culca-te: eu voiu dormi<br />
a5 in tArg.
124 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
tii unde §ade doftorul Tucia? Intrebai pe dro§car, suindu-ma<br />
in sanie. .<br />
Cum A' nu tiu, cuconaple! Chiar acum am dus la dumnealui<br />
un boier la aro.<br />
5 lute dara!<br />
lungindu-ma in sanie, intonai cantecul studinlilor, Wand sa<br />
rasune pustiitele ulice, 0 sergenlii poli-pei sa despere de a nu ma putea<br />
opri ca pe un pedestru...<br />
10<br />
Vita nostra brevis est,<br />
Brevi fininetur:<br />
Venit mors velociter,<br />
Rapit nos ferociter,<br />
Nemini parcetur...<br />
Doctorul Tueia, un tfiar de douazeci 0 trei sau patru de ani, naltul,<br />
15 Slligire, smolit la faIa, coroiat la nas, cu ochi mari, sprancenat, cu a<br />
frunte destn1 de bine desemnata, avea una din acele figuri cari plac<br />
0 se par frumoase la intaia vedere, mai cu seama pentru un nefizionomist,<br />
dar resping pe un cunoscator prin un nultiu-ce egoistic, mar-<br />
§av, viclean; un nultiu-ce sapat In liniile frunlii, in Indoitura nasului,<br />
20 In trasaturile buzelor, in schimositura zfimbetului, In focul ochilor;<br />
mai in sfar0t, un nultiu-ce Intiparit In toate deodata 0 cu neputinla<br />
de a se analiza in amanunlime. Nenorocirea femeilor e de a fi absolut<br />
lipsite de adâncimea spiritului. Judecand lucrurile numai dupà cea<br />
dintai vedere, ele strigau: Monsieur Tucia est charmant, §i monsieur<br />
25 Tucia devenise, In cateva luni, doctorul favorit al damelor.<br />
Tucia finea cursul de medicina cand eu intrai la drepturi. Ne-am<br />
cunoscut la baronul von R., la care toli parazilii universitaIii aveau<br />
facultatea lor... de a mama, fiindu-le urit sa §eada la masa singuri...<br />
cheltuind din pungli.<br />
30 Intr'o zi mesenii povesteau, fiecare in parte, despre prima sa<br />
dragoste. Unul descria in termenii omerici din stana lui Eumen In<br />
Odiseea, la/ul ce-i Intinsese cheldrila babacdi, §i cum I-a spariet<br />
*
PROZI LITERARA. 125<br />
cciteluful mdtuficiii, care (caIelupl, iar nu matu9ica) n'a mai Want,<br />
pe semne, alti oameni primi In 1a. Un al doilea, dupa o lung<br />
prefata filosofica-pedagogica, se anguia de a fi lost introdus la o<br />
onorabild vciduvel, care traia din venitul fundului, de catre nevredr<br />
nicul sau gubernor de limba franceza. Un al treilea recuno§tea<br />
cu o naiva franchela, cum ca nici Ii mai aduce aminte timpul, locul<br />
ei<br />
imprejurarile celei dintg batalii... Când rtmdul veni la mine,<br />
zisei a9a: sunt acum patru ani, domnilor, de and gustai pentru prima<br />
()al% din arborul tiinei binelui 9i-al raului. 0 mama avea o fata.<br />
40 i mama 9i fata 9edeau intr'o cash de hinga a tatâni-meu. Le vizitam.<br />
Amorul platonic cu fata merse prea departe. e Pe la miezul nopIii,<br />
zise ea, vino prin fereastra in odaia mea*. Cine mai 9tie cum<br />
s'a IntAmplat, a mama, pandindu-ne, a auzit cuvintele fetei. La ceasul<br />
hotarit gasesc fereastra deschisa, sar In odaie, intreb: oTu<br />
eti<br />
15 aice, Emilio? * Imi raspunde o 9oapta: o Vino inceti9or!* Ne culam.<br />
Rezultatul va este cunoscut, domnilor ; dar ceea ce nu 9titi e mirarea<br />
mea, când Emiia ma dascalea: t nu a9a... ia a9a... *, etc. Dupti<br />
trei oare, petrecute Intr'un extaz nedescris, profesoara mea ma congediaza,<br />
tot pe fereastra, de frica sa nu se scoale neneaca *. A doua zi<br />
.2* revad pe adevarata Emilie. Inchipuili-va impietrirea mea, and o<br />
aud scueandu-se, ca n'a putut sa ma a9tepte: a neneaca ma Inchisese<br />
in iatacul sau i singura se culcase nu 9tiu unde*. Atunci numai am<br />
inteles eine a fost dascal4a mea: mama inlocuise pe fata... tiçi<br />
Care, domnilor, ce vArsta putea s aibe curajoasa mama? Cinzeci<br />
papte de ani, trei luni 9i opt zile! Am facut acest calcul pe baza<br />
rnetricei originale ! Un tunet de hohote a rasunat la masa. Beau<br />
in sanatatea lui NN. 9i a quasi-Emiliei! striga un studinte tenor.<br />
Nu mai ma minuneaza perfecIia sa in arte amandi : era cine sa-1<br />
invele! zise un studinte bas. Gine A mai pacit una ca aceasta! 1;0<br />
so un studinte soprano. Nu va rairati, domnior, intrerupse deodata<br />
Tucia, ridicandu-se in picioare i 'ntinzandu-mi mina peste masa.<br />
Suntem fraIi de cruce cu NN.: i eu Inca dadui peste o mama In loc<br />
de fiica! numai ea fata se numea Amalia, iar nu Emilia. De atunci<br />
incoace Tucia se parea a fi prietenul meu cel mai intim, deqi niciodata<br />
35 1111 1-am invitat la masa, din cauza... ca bugetul nu prevedea
126 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
cheltuieli extraordinare. Teste o saptamana el Imi descoperi din amicie<br />
o taina, cunoscuta de toata lumea, dar care m'a adus mai tarziu la<br />
descoperirea unei alte taine, necunoscuta de niminea.<br />
El avea o amanta de care nu §tia cum sa se mantue. Am promis<br />
5 - zicea medicul nostru ca o voiu lua a doua zi dupa doctorizarea<br />
mea... am promis Inaintea marturilor... Intelegi ca ar fi o neiertan<br />
nebunie din parte-mi de a-mi Inchide viitorul pentru totdeauna...<br />
Ea-i cusutoreasa... cum oare sa facem? Pentru ca sa te pot sfatui<br />
in<br />
cuno§tinIa cauzei, ar trebui s'o vad, sa-i patrund caracterul...<br />
10 - Patrunde, frate, ce-i vrea ! a§ fi fericit de i-ai placea... i de m'ai<br />
putea prinde? Pro forma. Hai la &Ansa! Sofica era frumu-<br />
§ica, copila de §asesprezece ani, delicata, melancolica, sentimentala.<br />
Ea iubea pe Tucia ca o nebuna. Dintru 'ntaiu, voiam s'o curtez ; dar<br />
vazandu-mi munca zadarnica, ma hotarii cu o generozitate cam<br />
15 silita, a fi numai amicul bietei fete, cel pulin pana la o vreme. Peste<br />
o bucata de timp, Sofica se Imbolnave§te. Viind tocmai atunci, din<br />
Intamplare, eu ma a§ezai intr'o camarula Invecinata, cu capul plecat<br />
pe /auk pentru a nu auzi de aproape vaietele copilei §i plansul mamei.<br />
Intl% Tucia, scrie o releta §i trimite pe batrana la sp4erie. Sa iai,<br />
20 draga Sofia, ate o lingurila de ceaiu la jumatate, numai deck la<br />
jumatate de ora ; iar eu ma duc, voiu veni deseara, ma grabesc.<br />
Zicand acestea, Tucia saruta pe Sofica i ie§i, fara a fi visat macar<br />
despre prezenTa mea. Dupa ce se Intoarse muma cu Ufl ipu§or, ie§ii<br />
25<br />
§i eu, promiland a reveni cat mai curand. Peste o zi ma abat la Sofica:<br />
ea era moarta! Pe fereastra se afla §ipu§orul cu releta deasupra. Azardul<br />
m'a Impins a-mi arunca ochii pe eticheta §ipu§orului: cdte o lingurijd<br />
de ceaiu dimineala qi seara. Crima lui Tucia aparu Intreaga<br />
inaintea ochilor mei. Imi adusei aminte cuvintele lui: nu §tiu cum sa<br />
scap de ea ! Fara' a rosti un cuvfint, ma asvarlii din odaie afara §i ma<br />
SO repezii drept la 1ocui14a lui Tucia. *tiu totul, Tucia! *tiu totul<br />
Ce fel de ton? Sofica a murit ! Fatalitate ! o iubeai? Sa iai,<br />
draga Sofica, eke o linguri-ca de ceaiu la jumatate... Aici Tucia a.<br />
sarit de pe scaun ca oparit §i m'a apucat de lama. Cine si-a<br />
spus .<br />
aceste cuvinte? Mai §tiu i altele: ate o lingurila de ceaiu dimi-<br />
35 newo §.1 seara...
PROZA LITERABA 127<br />
5<br />
AlergAnd In goana calului dela Sofica la Tucia, eu ma aflam sub<br />
inrfiurirea unei voci interne, strigAnde: razbuna pieirea nevinovatei<br />
jertfe. Eram o simpla unealat a sim/amAntului. Cugetarea n'a avut<br />
nici o parte, cat de mica, la purtarea mea, pana la minutul and ma<br />
vazui fa/a cu Tucia si pus In trista alternativä : sau de a-I acuza inaintea<br />
dreptalii, certind autopsia raposatei, sau de a mistui in setnu-mi cuno0in/a<br />
crimei, devenind parta§ul ei prin interesata mea tacere.<br />
Presupuindu-se ca legile vor pedepsi pe Tucia, au din aceasta va urma<br />
invierea Soficai? Ca acuzator al doctorului, In cazul de fa/a, In loc<br />
to de a c4tiga In opinia publica, oare nu voiu fi eu Inca banuit pentru<br />
nefasonabila mea familiaritate cu ni§te cusutori/e? i apoi, oare ju-<br />
15<br />
decatorul nu ma va intreba : de ce n'ai cercetat re/eta lui Tucia chiar<br />
and ai auzit cuvintele lui? De ce o a§a idee ri-a venit in cap tocmai<br />
dupfi moartea Soficai?... Mi-au trebuit numai cateva secunde pentru<br />
a vedea realitatea pozi/iei in care m'am varit. Propriul folos mai<br />
'nainte de toate ! imi zisei drept incheiere. Viea/a socialâ decurgAnd<br />
din combinarea intereselor individuale, urmai mai departe, da-<br />
toria omului e de a-0 pazi cama§a sa ; treaba Providenlii e de a face,<br />
ca pazitorii came0lor sa aibrt nevoie unul de altul. Eu unul mi-oiu<br />
20 implini sarcina ; Providen/a Implineascali pe a sa, cum va 0i mai<br />
bine... Acuma in/elege/i in ce mod, ingropAnd In mine misterul<br />
sipuprului, am ajuns a fi creditorul de recuno0in/6 al lui Tucia ;<br />
un creditor de nu. iubit ceea ce ar fi contrariu naturii .--<br />
cel pu/in<br />
temut i ascultat.<br />
25 Intremd in salon, vazui numai tot mese de joc. Stosul, pichetul,<br />
faraonul, vistul, preferansul domneau despotice9te In aceastä societate,<br />
ImpacAndu-se i urmfind unul dupa altul, ca boierii adunarii<br />
ob0e0i. Cautand un locpr mai retras, zarii inteun col/ al odaii pe<br />
celebrul licerOat hi litere dela universitatea de Marocco, profesorul de<br />
30 literatura la facultatea filosofica ; o personalitate a earth singura<br />
vedere, ba chiar numele, aveau privilegiul de a face sa WS. Ora. 0<br />
studentul cel mai posomorit din oricare facultate. Vladimir Ale§chm-<br />
Uho, aa se numea individul, se 'ntorsese atunci de curfind din<br />
strAinatate, unde a fost trimis sa studieze literele spre a se urea pe<br />
35 vreuna din cele multe catedre vacante. Dupa o calatorie de doi am,
'128 <strong>SCRIERI</strong> LITERA.RE, MORALE SVPOLITICE<br />
el reveni pEn de... stiinVä? ba de colb! Universitatea, in care ar<br />
fi studiat, si gradul lui academic, erau pentru toli o chestie tot atk<br />
de obscurfi ca patria si opera lui Omer. Se oie numai, ca'n acea misterioasa<br />
universitate licenIiaiii in litere sunt scutiTi de a sti greceste<br />
5 §1 lkineste, de unde studinlii au fiedus cumca ea nu se all& in Europa,<br />
ci doara undeva in Africa, bungoarà la Marocco. Se oie,<br />
zicea un burs calamburist, ca la Marocco oamenii se ingrijesc mai<br />
mult de picioare, deck de capete: de aceea ne vin de acolo marochinuri<br />
bune 0 licenlia/i nici de o treabii. La discursul de deschidere<br />
lo toIi ascultatorii au dormit. La a doua lecIie eran prezinV numai patru<br />
auzitori. StudinIii mei stiu mai mult deck mine, a gAndit Vladimir<br />
in Ondul sau; dar ce-mi pasa! nu vie macar nici unul: salariul<br />
merge inainte! Totusi, liceniiatul nostru avea ambiTia de a se face<br />
cunoscut lumii cu orice preI. Dup4 mai multe razgandiri, el a gbh<br />
15 o cale sigurii pentru a ajunge la nemurire, si ca literat, si ca patriot.<br />
Intr'o foaie periodica a inceput a apfirea un sir de foiletoane si de<br />
scrisori, in cari Vladimir vorbea despre tot ce stia: adicA, vorbea<br />
despre nemica. Dup'a aceea, el scoase la lumina o ckime nemarginitri<br />
de cfirli elementare mici, prescurtate de pe carTile elementare mari,<br />
20 fácute de alIii. In fine, el a cutezat chiar a deschide un jurnal literar,<br />
in care traducea, ca scrieri originale, articolele Enciclopediei moderne<br />
sau ceva asemenea, preskind ici-colo cke un cuvânt propriu. In asa<br />
chip, tori acei, ce stiau ei mai pulin deck Vladimir, il slaveau ca pe<br />
un spirit superior. Pe de altà parte, iroul nostru s'a declarat spriji-<br />
25 nitor aprins al nenoroc4ilor. Din data ce un Oran beat isi strica degetul,<br />
sau o actrip Para' talent se pretindea stramblitacita, Vladimir<br />
facea o loterie, alerga prin arg cu bilete, striga, Tipa, rklica sant in<br />
picioare. Ce mare patriot! ziceau acei ce-1 vedeau cutrierand orasul<br />
pe ploaie, pe jos, fara cortel si ffira calo0. Acuma el sedea pe o ca-<br />
.3 0 napea, gonind cu maim dela sine fumul, ce se lalea in odaie din cauza<br />
numeroaselor ligari: Vladimir nu fuma din moralitate ; el chiar Meuse<br />
intr'o vreme o lunga leclie, spre a dovecli c'd intrebuinTarea tiutiunului<br />
este contra scolii clasice si caracterizealä depergondajul romanticilor.<br />
In afacerea care m'a atras dela bal-mascat la Tucia, ajutorul<br />
5 lui Vladimir imi era destul de trebuincios. Liceiniatul dela Marocco
PROZ/ LITERARA 129<br />
era gazeta oraplui. Prin foiletoanele sale §i prin cursurile sale, nu<br />
In universitate, ci In uliie O'n t asele oamenior, erraspandea toate<br />
minciunile, tate i se spuneau din dreapta §i din stanga, imbrobodindu-le<br />
in pompoasele haine de liberalism, generositate, abnegage, punctul<br />
5 de onoare, etc. Eu unul doream ca a doua zi tot Vogul sä Oie despre<br />
duelul meu cu baronul von R. A§a dar, abordai pe Alephin-Uho.<br />
Despre ce o sä vorbiti In leccia de maine, domnule profesor ?<br />
Voi continua, domnule NN., developementul nerecusabilei<br />
argumentaliuni contra pernicioasei doptrine a sofioilor realioi de a<br />
10 insinua in literatura, primaminte natura ca principiu de fond §i<br />
secundaminte spiritul ca principiu de forma.<br />
Prin urmare, o s cerei ca autorii sa scrie nenatural §i fara<br />
spirit? InIelesu-v'am oare, domnule profesor?<br />
Perfeptaminte ! Un literator, care se respepta pe sine Insu§i,<br />
10 debue necesarminte a fi ideale, iar nu naturale ; gray, iar nu<br />
spirituale.<br />
20<br />
Cuvantul gray nu este el oare, in teoria d-voastra, tot una<br />
cu greu?<br />
Completaminte ; gravitatea fiind naturalminte opositul levit4ii.<br />
- Cat de rau imi pare ea nu voiu putea auzi maine desvoltarile<br />
acestei minunate lecIii 1 Vraiment impossible de vous entendre 1 Peste<br />
cateva ceasuri pot sa fiu ranit sau chiar ucis I am un duel...<br />
La cuvantul e duel *, Vladimir cat sa levine: fficand un pas inapoi,<br />
el se impiedeca de un scaun de paie ; scaunul se rasturna peste o 111a-<br />
25 sula de mahon, pe care se afla o urna de bronz cu vreo cinci Bute de<br />
carIi de vizita ; urna cazu jos pe favoritul lui Tucia, un uria§ motan<br />
de Siberia, care rupse la fuga cu coada in sus, asurzind adunarea cu<br />
un infrico§at u mi-a-u *; iar carcile de vizita se impraoiara prin odaie<br />
astfel incat un econsilier de curte * a nimerit In scuipatoare i un<br />
30 u cneaz s'a trezit sub calcaiul unui tânàr zaraf jidan cu straie nemt,e§ti,<br />
cu favorili §i fara musteli, care gtriga atunci < banco *1 0 adevarata<br />
revoluTie pentru binele public<br />
1<br />
Duelurile-s proibate, domnule NN; incepuse Vladimir, revenind<br />
din imepenirea ce 1-a fost cuprins, §i uitandu-se la tristele semne ale<br />
35 opintirii sale.<br />
a
130 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Legile, domnule -profesor, opresc numai duelurile cu pistol, cu<br />
sabie, cu rapierl... de InsA nu prevAd nicio pedeapsA pentru dueluri<br />
cu carabina.<br />
VA duelati cu carabina?<br />
5 - Fire§te ! arma cea mai potriviti, and omul se bate pentru<br />
una cara bella I<br />
i eine vi-i antagonistul?<br />
Baronul von R.<br />
Romantic 0 realist efrenat 0 a§arnat ! Tuati-1, domnule! Anni-<br />
10 hilap-1 de pre suprafacia pavimentului! Un romantic ! un realist ! Ma<br />
care e causa duelului?<br />
Baronul a cutezat sA fure dela mine papucul amantei mele,<br />
o junfi... Dar sa lasam treaba incurcatA ! Da-ci-mi voie a va intreba<br />
mai bine daca nu aveci cumva cu d-voastrA un bilet sau o lista de<br />
15 binefacere ?<br />
Trei, domnule NN! trei egalminte importanli pentru felicitatea<br />
patriei. Un bilet la beneficiul d-rei Todorov, sublima noastra artista<br />
dramaticA, pe care debue s'o ImbarbatAm spre progresul artei In Europa<br />
; un bilet de loterie in favoarea unui nefelice sacagiu, voliu sA<br />
20 zic apeductor, la care a murit unicul sau cal In acomplisementul func-<br />
Tiunilor sale, atat de utili umanitalii; in fine, o lista de subscriere<br />
pentru instaurarea qcoalelor de music& vocale 0 instrumentale in toate<br />
comunele imperiului, spre regeneraliunea moralitalii poporului.<br />
Am inceput a cAuta prin to ate buzunarile; apoi zisei cu un aer<br />
25 de desperare:<br />
Ce pAcat c'am uitat punga acasa! cat de bucuros a§ lua 0 eu<br />
parte, mai cu seama in ajunul unei moqi, ce ma va surprinde, poate,<br />
peste cateva ceasuri, la toate aceste arhipatriotice §i protomorale<br />
intreprinderi! In orice caz, o sA las o suma cu adresa domniei voastre.<br />
30 Vladimir s'a uitat la ceasornic.<br />
Bon soir, domnule NN. Sper ca ne-om mai revedea.<br />
DacA mA va crula soarta armelor.<br />
Deli fi tuat, o sa deplor evenementul intr'un foileton.<br />
Imi veIi face o mare plAcere... In cea lume.<br />
35 - Apropos. La cali pa9i vA duelqi?
PROZA LITERARA 131<br />
La zece, ambele Impuscaturi de o data. Eu unul sunt hotarit<br />
sa infig glonIul tocmai in nasul baronului... linta e destul de mare;<br />
pot A aleg o mullime de punturi intermediare intre viirful si radacina.<br />
Tuali-1! Tuali-1 !. e romantic, realist.... tuali-l!<br />
5 Ziand acestea, Vladimir disparu, plamadind deja in capul sau<br />
drojdiile viitorului necrolog, cu ajutorul caruia numele meu era menit<br />
a rasuna dela Nistru pana'n Siberia!<br />
toupa ce toli musafirii s'au imprastiat unul ate unul ; dupa ce<br />
slugile au steins mesele verzi si lampile, si-au asezat scaunele in jurul<br />
lo odaii ; dupa ce am ramas numai eu, doctorul, si motanul, adormit<br />
acuma pe soba, uitând rusinoasa dar sanatoasa fuga, la care 1-a silit vitejia<br />
lui Vladimir ; am povestit lui Tucia scurta mea intriga cu Mamuca, scopul<br />
falsului meu duel cu Feldesul, si cerui sa-mi faca o amputaIie.<br />
AmputaVe? Innebunit-ai, SpiIerule? D'apoi nu esti emit.<br />
-<br />
15 Vrei sa zici, doctore, ca am o rana imaginara? Ei bine! fa-mi<br />
o amputaIie tot atat de imaginara! Inchipueste-ti, bunaoara, ca vezi<br />
o born' cat colea in fruntea mea, si urmeaza cu regularitate dupa cum te<br />
invata chirurgia. 'apoi indatii, fara zabava ; sunt acum patru ceasuri si<br />
la opt si jumatate trebue sa ma duci acasa in cupeaua ta, lungit WA miss*<br />
care ca Gustav Adolf dupa batalia dela Lutzen. Apuca-te, parbleul<br />
Mamuca ma asteapta, cum te astepta Intr'o vreme raposata Sofica...<br />
Numele Soficai a produs un efect nedescris. Din negru, Tucia deveni<br />
radaciniu. Fara a Intttmpina prin un singur cuvânt, el iesi In odaia<br />
de aläturi, aduse un plastir, o bucata. de panza ceruita si bortelita<br />
25 ca o sita, comprese, bandaj... si peste ateva minute eram imbodolit<br />
cu trei cozi sau, cel putin, cu o coada, si ma studiam cu mullumire<br />
pe mine insumi in toate oglinzile salonului, ziand, ca junele<br />
d. Maiorescu, filosoful dela Banca Moldovei: *Lumea este o iluziunel*<br />
Erau doi insi amputati, unul in oglinda, celalalt inaintea oglinzii...<br />
SO §1 niciunul anit !<br />
Mai trebueste ceva, Tucia I Sunt prea rumen la hitt( pentru<br />
un ranit in frunte ! N'ai cumva vr'o biloseala?<br />
Doctorul aduse un sipusor cu prafuri 0 ma prefacu inteo mania<br />
din timpul lui Ramses: ma vazui galben ca si and imi mai rametneau<br />
35 numai trei secunde de viaIa.<br />
Os
132 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
IV mul/umesc, frate Tucia. Sunt obosit 9i picur de somn. Unde<br />
ma culci?<br />
Patul te a9teapta in iatacul meu; te previn lug Ca, cu capul<br />
strain cum eoi acuma, o sa ai nioe vise prea pozna9e.<br />
5 0 sa ne vaz spfinzurali pe amandoi, iubite, ca cei doi talhari<br />
din Evanghelie; 9i, adevlir graind, nici suntem cu mult mai buni!<br />
De ar trebui spanzuraft toft cali ne seamana, crede-ma ea n'ar<br />
fi eine sfi ne spanzure!<br />
--. Vrei sa zici ca to/i sunt de o potriva rai?<br />
io Cand omul e trudit 9i adoarme a9a zicand in picioare, un son sau<br />
o idee, ce-i love9te auzul sau mintea, devine pentru el ca un punct<br />
central, in jurul carui el roteoe 9i se invarteoe, intocmai ca fluturul<br />
atras de focul lumfinarii. 4 Tori sunt rai... tori sunt rai... », repeta<br />
cugetul meu, pe and trupul mi se rasfala pe puful a9ternutului 9i<br />
15 ochii se inchideau sub ImbraIi9area pleoapelor.<br />
Ma visam ca dorm cu fala in sus ; and deodata ma simt pe mine<br />
insumi derrtat ca prin o ma9ina pneumatica; ceva mi-a lipsit ; o<br />
suflare uqoara 9i dulce s'a ridicat dinauntru pan' la gatlejul meu,<br />
apoi se sui1) dealungul limbii, quiera prin din-0 9i ie9i afara.<br />
20 Gandeam Ca ma deoept prin vis ; dar apoi ma rasgandisem,<br />
zicandu-mi cu curiozitate: ian sii vedem ce o sa mai fie de acuma?<br />
Suflarea, talhareoe fugita din pieptul meu, dintru'ntaiu pluti deasupra-mi<br />
in armonioase uncle, ce parea ca opteau: aa-bebe-cece-dede...;<br />
apoi imbraca chipul unui micu% ingera9 cu aripioare de vrabie 9i, a9e-<br />
25 zandu-se obrazniceoe pe varful nasului meu, incepu cu mine o conversa-0e<br />
foarte serioasa.<br />
Cine eoi? intrebai cam cu ciuda pe indrazneIul cfilareT.<br />
Sunt inima ta, pacatosule!<br />
Mi-ai raspuns, prietene, prin doua gogomanii deodata, incat<br />
30 nu-mi vine a crede ca sa fii tocmai a mea. Dintaiu, m'ai facut pacatos;<br />
pe and pacatele sunt Insu9ite inimilor 9i, prin urmare, am contenit<br />
a fi pacatos, din data ce si-a plesnit gustul a pribegi din mine. Al<br />
doilea, imi zici ca e9ti o inima? Dar Oii tu, nepricopsitule, ceea-ce<br />
1) In text: sdnia [Ed.].
s<br />
PROZA LITERARA '133<br />
vra sa zica o inima ? Ascultat-ai tu vreo leclie de a filosofilor facultalii<br />
filosofice ? InIeles-ai tu, cap sec ce e§ti, ca o inima este me'ritsa<br />
sau animus? a nveiSica sau animus se subdivide in yolk sau mens<br />
§i In yvzsi sau anima? a voft sau mens este inima ganditoare 0 spncsj<br />
sau anima este inima simcitoare ? Cum dar putut-ai tu sa-mi rfispunzi<br />
mie, unui studinte din anul al doilea, o doba de carte, prin substantivul<br />
4 inima o, fara a adaogi unul din cei doi adiectivi 4 ganditoare . sau<br />
4 siurcitoare o?<br />
Vorbqti din scripte, iar nu din natura, imi intampina ingera§ul<br />
so meu, batandu-ma infricopt cu calcaile sale in narile nasului. Inima<br />
e una ca §i adevarul ; inima e §i ganditoare, §i simcitoare, fara ea aceste<br />
epitete A Lea parte din definiIia ei ; inima e elementul eel mai bun<br />
al omului: bunatatea e ceea ce o caracterizeaza, fie bunkate aim<br />
litoare, fie bunatate ganditoare. Eu sunt bunkatea ta ; §i fara mine<br />
15 nu e§ti deck un Oaths.<br />
Ergo, vara-te inapoi in mine pentru ca sa ma sfin-Mti !<br />
N'oi putea sa te sfinlesc intru cat ma vei asupri prin rautatea<br />
trupului tau. ...<br />
Apoi de, draga! sunt la trup avi cum m'au facut mama 9i<br />
so cu tata! Asculta-ma cu aceea§i ateqie cu care ai ascultat lecIiile filosofilor<br />
facultaIii filosofice, §i atunci vei pricepe ca nu-li cer nimica<br />
cu neputirrca. Omul se alcatuieoe din dours elements externe: inima<br />
sau bunatatea §i trupul sau rautatea. Intre aceste doua capete se<br />
25 afla voinIa sau individualitatea, TO ego, le moi, das Ich, cum zice0<br />
voi, pedargii !<br />
Aci ingerapl sbura de pe nasul meu, lutt de pe masa un condeiu<br />
§i o buckcica de hartie, scrise un pie §i, apzandu-se apoi turce9te<br />
pe barbia mea, imi arAtA urmAtoarea figura:
134 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Iata un elipsoid: forma miscarilor universale in genere si ale<br />
celor omenesti in parte. Diametrul desparte cele doted elemente de<br />
mai sus: bunatatea sau hemisfera A si rautatea sau hemisfera B..<br />
Puncturile A si B sunt putincioasele focuri ale elipsoidului. Inteunul<br />
5 din ele trebue sa reseada vointa omeneascA, care-si poate alege locul<br />
dupa plac. Daca ea resede in A, bunatatea predomneste asupra rau-<br />
-MO; daca ea resede in B, rautatea predomneste asupra bunatatii.<br />
Eu pretind de la tine ca Ali muti vointa in punctul A, care Bunt eu.<br />
Eoi egoista, draga inimioara! Totusi, teoria ta mi-ar placea<br />
to prin geometricitatea sa, de n'as sti, mandruta mea, ca teoriile cele<br />
mai simetrice sunt tot Inca numai teorii! Invaia-ma dara cum s'a<br />
pun in practica. Iata greutatea!<br />
Intreaba pe Ivan de Fellow-schmutzig-nadie, care locuieste pe<br />
piscul Monte-bianco in munlii Tibetului.<br />
15 Zicand aceste, ingerasul redeveni suflare si se grabi a intra inapoi<br />
in mine; ffind insa ca lineam gura inchisa, el lesne isi facu drum prin<br />
nas; am stranutat si m'am desteptat... se intelege tot prin vis.<br />
Ma vad in odaia lui Tucia. Doctorul se ocupa cu o operalie neauzita<br />
in analele chirurgiei. El -Cala un om viu in buca-ci inici si arunca<br />
20 farmaturile inteun mare ceaun cu apa clocotita.<br />
Ce faci acolo, mai Tucia?<br />
Am taiat un subiect.<br />
Pentru ce?<br />
Ca sa fierb din el o otrava.<br />
25 Pentru eine?<br />
Pentru un alt subiect.<br />
Ai vreun cal de calarie?<br />
Ii bolnav de ariciu; dar de ce-ti trebueste?<br />
Vreau sa plec in Tibet.<br />
SO - Numai atata? apoi incaleca motanul meu.<br />
Deodata vazui pe motanul siberian al lui Tucia crescand cu o<br />
repeziciune neinchipuita si prefacandu-se inteun urias tigru tibetan.<br />
Il incalecai si... pe aici mi-i drumul!<br />
Iesind in ulita, motanul-tigru se uita pe rand in patru parti opuse<br />
35 ale lumii; apoi tinti ochii spre apus; incepu a se ridica in aer; si la
PROM LITE RAfti 135<br />
,.<br />
fuel, la fugA, la fugid D'apoi ce fug& f Deasupra mea pluteau norii i<br />
dedesubtul meu vedeam ap&rand gi disparând Inteo m&reat.1, panorama<br />
Germania, Franta, Oceanul Atlantic, Brazilia, Oceanul Oriental<br />
gi'n fine iat&-m&-s In Tibet, inaintea unui cregtet de muuti, In mij-<br />
5 locul cfirora se inalla un pisc colosal de marmm% alba, purtfind pe<br />
o coast& urintitoarea inscrimie romineasa, cu litere negre 0 cu<br />
ortografia ardelean-a:<br />
10<br />
ICI.<br />
LVMINA .<br />
PERDOMINIREA BVNETATEI.<br />
e<br />
IVANV.<br />
DE FELLOWV e SCHMVTZIGV NADIE.<br />
ECCE.<br />
In adevar? In fala mea, pe varful piscului, gedea un individ gol<br />
ca in ziva nagterii. Inaintea lui se afla un copac, de pe care cadeau<br />
15 necontenit fructele cele mai itlese, gi o cascadk ce revhrsa In jur biuturile<br />
cele mai pläcute. Individul tot muta capul din dreapta In stAnga<br />
gi vice-versa, ca pendula unui ceasornic. Cfind capul se pleca In dreapta,<br />
omul deschidea gura, in care pica de pe copac cfite un ananas sau ceva<br />
asemene ; cAnd capul se pleca In sttinga, gura iarligi se deschidea,<br />
20 primind de la stropiturile cascadei cfite o dugch de gampanie sau<br />
iohanisb erg.<br />
Bunä ziva, domnule gimnosofist !<br />
Hm! ce cauli p'acilea?<br />
Am venit sä v& fntreb despre rnodul prin care ati izbutit ea<br />
25 8.a. covarpasca In dornnia voastrà bunatatea asupra rautalii, inima<br />
asupra trupului?<br />
Departandu-ma dela oameni, nenio I Traind la un loc cu allii,<br />
te fad lup; tragandu-te la singurätate, redevii oaie ; cfici nimeni nu<br />
te muga gi n'ai pe cine mugca!<br />
30 Bravo, confratello ! de acum. Inainte ma agez gi eu pe acest<br />
pisc ! Ian s4 vedem, buni-s ananagii? buna-i gampania?<br />
Abia rostii aceste cuvinte, cum fiosoful imi gi Intiparise o palm&<br />
de cele voinicegti, ce ma facu A ma alunec §i A cad de pe pisc Inteo
136 SCRIER1 LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
prapastie adAnca de noua mii de metri, in fundul careia miauna ci<br />
rAnjea dinii motanul, imbrAcat in haine de calugar ! De durere ci de<br />
spaima m'am trezit, m'am trezit in realitate... Soarele era sus ci<br />
Tucia li pomaduia mustelile inaintea oglinzii, cAntfind o arie din<br />
5 Cost fan' tutti.<br />
Sunt opt oare. TrAsura ne acteapta. Imbraca-te, lenecule !<br />
De-ai cti, Tucia, ce vis am visat! Cur at o paginh din Hoffmann<br />
sau din Edgar Poe.<br />
In acest minut un jandar aduse lui Tucia doug scrisori: una de<br />
10 o marime i culoare ordinarh, alta in o mica coperta trandafirie gi<br />
pecetluita cu o inimei de bulina. Doctorul deschise pe cea dintAiu<br />
si citi cu glas:<br />
4 Iubite Esculape,<br />
4t Femeiea mea se afla un peu mat de chteva zile ; simte une migraine<br />
15 terrible : gasecte dar la-dessus o orb.' libera pour la voir.<br />
0 Al dumitale amic ci serv.<br />
Osip Pojarov *<br />
Aha! te chiama politmaistrul pour avoir .sa femme, la-dessus ;<br />
pe semne tulumbele agiei nu mai ajuta a stinge focul cucoanei! Ian-<br />
20 cite§te i scrisorica: ghicesc dela cine-i.<br />
Spune ca voiu veni la 9 §i jumatate, zise Tucia janclarului,<br />
care ie§i Indata, cu toata vederata sa dorinrà de a studia mai indelung<br />
cadavroasa mea fa% i legatura dela cap.<br />
Asculth, badiVa, urma el catre mine, eu Ii-oiu citi rfivacul,<br />
25 nu-i vorbrt ; tusk' te rog din amicie, sa ii secretul.<br />
Firecte ! Cum se %in toate secretele de amor intre prieteni.<br />
Tucia amirosi scrisoarea, zicAnd: a mille fleurs i apoi citi:<br />
Tiranule,<br />
# \Tad cum ma rasplatecti pentru sacrificiile mele. Iata o saptaso<br />
mAna de and nu mai vii. Te wept sau... te voiu desprelui!<br />
# Pana acuma a ta credincioasa<br />
« Fani o
5<br />
10<br />
15<br />
20<br />
PROZX LITERARX 137<br />
# Postscriptum. -tii a Osipul nostru se duce la agia dela 9 ceasuri.<br />
Te sfirut de o mie de ori, scumpul meu Niculgilfi!<br />
# F.*<br />
Scrisorile pgrechii polilieneoi ne sosesc foarte la timp; zise<br />
Tucia dupg o pauza de razgandire. Falsul lau duel 0 imaginata ta<br />
rang o sà facrt numai deck o mare svong prin targ; deci, pentru ca<br />
sä nu urmeze cumva vreo cercetare legala, eu voill cfiuta A previu<br />
pe Pojarov, cum ca totul e o pgg, un ramapg, o jucgrie... Candi-<br />
tu-te-ai la aceasta, bre?<br />
- Ba n'am avut and, fartate; 0 mg IncredinIez ca eram sä fac<br />
cat pe ce o stra§nica dobitocie, cu toate a sunt legist! Ar trebui at<br />
previi pe procurorul... e0i oare bine cu dansul?<br />
Sunt cat se poate de bine cu soru-sa, pe care o curarisesc de<br />
noug luni... Despre partea lui, fii lini0it!<br />
Tucia sung clopolelul.<br />
Tu, Gherasime, 0 cu Gheorghie veii merge cu mine; dupg<br />
ce vom ajunge la casa d-sale, H veli ficoate din cupea 9i-1 veli duce<br />
pe sus, ca 0 cand ar trage de moarte. Mg '14elegi? zise el earner-<br />
dinerului, care il asculta cu gura cascatfi, ca pe un predicator lätinese<br />
dela biserica papista§g. Hai acuma 1 adause Tucia dare mine, 0 am<br />
ie0t. Sezand in trasurg, am improvizat urmätorul cantec in felul<br />
tuturor improvizaIiilor.<br />
Dracul petrecand prin lume,<br />
Si-a facut un groaznic nume;<br />
25<br />
To-0 fugeau, fugeau, fugeau,<br />
Cum de dansul auzeau!<br />
In star0t, de ciudg mare,<br />
El se zise bolnav tare,<br />
Si, lungindu-se pe pat,<br />
30 Pielea popii a 0 dat!<br />
Oamenii cu bucurie,<br />
S'au grgbit pe Mc sg vie,<br />
Si 'ngropandu-1 cu alaiu,<br />
L-au trimis departe 'n raiu!
138 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
De atunci, cu-ocaua mica<br />
El se plimba fara frica ;<br />
$i lucrânduli dupa plac,<br />
Striga: 0 doara nu sunt drac!*<br />
5 Ghiceqti oare, mai Tucia, de ce dracul a inviat?<br />
De pilda?<br />
Pentruca nu luase doftorii!<br />
Aci am ajuns la poarta casei doamnei P.<br />
Pfina acum n'am avut trebuinIa a descrie edificiul respectabilei<br />
10 mele gazde 0 personalitalile celorlalli chirigii amabili ai mei megia0.<br />
Urmlind metodului matematic, am definit mai 'nainte de toate centrul<br />
; de aci nu-mi va fi greu a plimba o raza imprejur, din punt In<br />
punt, 0 Indata vel.i avea o circomferinta!<br />
Zidirea intreaga se alcatuia din randul de jos, randul de sus qi<br />
15 0 mansarda. In randul de sus locuiam peste sala eu 0 insaqi stapiina<br />
casei cu prasila. In randul de jos se afla sub mine o bacalila vaduva<br />
dupa trei bacali, dela care to-ci studinlii cvartalului luau pe datorie<br />
ittri, sardele e tutti quanti; sub Doamna P. un Francez parfumar<br />
cu so/ia sa, §apte fete 0 trei baiqi, vrastaIi treptat, Incepfind dela<br />
20 patru luni 0 pana la nouasprezece ani. In mansarda petreceau cu<br />
locuinta, deasupra mea, doua modiste nemcoaice, a caror etate se<br />
numara numai de and venisera din strainatate, 0 deasupra doamnei P.<br />
trei studinli dela §coala veterinara.<br />
Când cupeaua lui Tucia s'a oprit la poarta, parfumarul, Monsieur<br />
25 Jules, deschise up, scoase capul dela care se raspandea mirosul a<br />
nu §tiu &ate sute de eseme, 10 apasa pe ceafa scufica de lana albastra,<br />
0 rosti cu un aer de Talleyrand: o ca dolt &re que' que chose ! * Tot<br />
atunci o mâna nu tocmai de cele mici a Inceput a 0erge de sudoare<br />
unul din geamurie la o ferastruica a mansardei, 0 apoi zarii migaind<br />
so ca In lampa magica figura unei modiste, Fraulein Gretchen, cea cu<br />
ochi-de-bou, dupa cum bunicul Omer numea pe blonda Minerva.<br />
Gherasim al lui Tucia deschise portio cupelei.<br />
Mai incet ! striga doctorul. Nu vezi In ce stare se afla ranitul,<br />
dobitocule? Mon cher monsieur Jules ! adause el &are parfumarul.
PROM LITERARL 139<br />
Prêtez-nous votre secours ! 0 mon Dieu 1 quel malheur I<br />
Que vois-je 1 M-sieur Toderitza blessé 1<br />
In acest minut amândoua modistele, tustrei veterinarii, proprietarip<br />
Ifirilor, cei zece moptenitori ai parfumeriei eu mancele pi muma<br />
s lor, Cati pi feciorul meu erau deja afara!<br />
Bietul Fedor, ce-pi Inchipuia acuma pe stapanul sau in gura monii,<br />
ipi frangea mainile pi ipi smulgea parul, aducandu-gi aminte, pe semne,<br />
ca rfiposatul nu-i platise leafa pe trei luni.<br />
Veterinarii au Inceput a explica modistelor diferenta dintre un<br />
to om ranit pi un cane impupcat.<br />
Frantuzimea nocajea pe Tucia pentru a afla le pourquoi al<br />
ranei.<br />
Cati alerga ca o caprioara sus pi se 'ntoarse cu doamna P. pi Mamuca.<br />
Dar sarmana duduca nici a avut când sa zareasca bine pe cats<br />
valerescul sau aparator dela balul mascat: ea a lepinat pe pragul upii,<br />
cazfind fara sinyviri pe sutra ; pi indata grupa privitorilor s'a impkrlit<br />
in doua: modistele, bacalica pi francezele au ramas lfinga mine; veterinarii<br />
pi Francezii s'au aruncat sa ajute Mamucfii; atracTia sexului<br />
fiind o lege fizica ca pi atraccia newtoniana!<br />
20 Gherasim m'a ridicat de subsuori, Gheorghe m'a luat de picioare,<br />
Tucia imi sprijinea capul, Fraulein Gretchen imi linea mana dreapta<br />
uitându-se cu o nespusfi ingrijire plink de o sensibilitate curat nemlease&<br />
la bandajul meu; Fraulein Annchen, modista cea mai tinara,<br />
balaie ca un pudel, imi linea maim stfinga, strangand-o convulsiv din<br />
m o prea mare simpatie; Francezele ciripeau; bacfilita fosaia: cu astfel<br />
de alaiu am fost scos din trasura. Mamuca, Cati pi doamna P. se facura<br />
deja nevazute odata cu partea barbateasca a societatii. Cu ochii<br />
aproape de tot inchipi, fui suit in odaia mea pi lungit In qternut.<br />
Tucia a rugat apoi pe to-ci a iasä, a tras ziivorul u9ii, 0 am rfimas<br />
20 numai noi.<br />
Nebun de bucurie, am sarit din pat.<br />
M'ai indatorat, Tucia, 'Ana la mormant! ii zisei, sarutându-1<br />
in gura cu incantare. Ha, ha, ha! eram A mor de rfis. , . nu de rana!<br />
De-acuma ma desbrac pi ma culc. Tu sa treci la doamna P. pi s'o rogi<br />
= a ma priveghea in lipsa ta. Apoi du-te la Alepchin-Uho pi povestepte-i
140 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
duelul cum vei vti mai bine, incredintAndu-1, totodatä, cA, rana fiind<br />
de moarte, voiu putea trAi cel mult panA maine. A propos, sa nu uili<br />
pe poliImaistrul 0 pe procurorul.<br />
Las' pe mine!<br />
5 - Poate Ii se va infAil§a prilejul de a ppti vr'o doutt cuvinte<br />
la urechea MamucAi. Spune-i ca prezenia sa mi-ar upra durerea...<br />
cAli e cunoscutA cauza duelului.<br />
Si celelalte!<br />
Eram deja desbrAcat 0 intins pe perne, and Tucia luA ziva bunA,<br />
10 imi dori ispravA, 0 ie0.<br />
Fedor, intrand pe várful degetelor, se apropie de mine.<br />
Cucona§ule!<br />
Of !<br />
Cuconaple !<br />
15<br />
Uf I<br />
Cuconaple!<br />
Ah!<br />
Cucona§ule !<br />
Tu... e§ti... cheamA... pe... Ca-a-ti... Oh!<br />
20 Fedor reveni peste un minut cu slujnica doamnei P.<br />
FAcui lui Fedor semn cu mAna ca sti iasä.<br />
Ce nenorocire s'a IntAmplat cu d-voastrA, domnule! a inceput<br />
Ceti, §tergAnd lacrirnile ce-i curgeau din ochi, ca 0 cAnd ea ar fi mAncat<br />
o oca de hrean. Cine ar fi crezut ! De-aci ti cat de mult sufere duducal.<br />
25 D-ei, de aseará mi-a spus tot ! n'a dormit toatà noaptea ..., astazi<br />
vAzAndu-vA ranit, a le0nat ; se pare c'o sä aibA friguri, de slAbiciune<br />
nu poate sta In picioare... Doftorul care v'a adus pe d-voastrA, fi<br />
rândue§te acum n4te doftorii...<br />
Doftorii?<br />
30 Eram eat pe ce sA ma arunc din pat, auzind despre doftoriile lui<br />
Tucia 0 reamintindu-mi in clipealà istoria Soficai! Cu mare ce m'am<br />
putut stApAni, 0 urmai cu vorba mai lini§tit, taragAnAnd glasul g cu<br />
limba de moarte #:<br />
Dra-gA... a-du... rece-ta... s'o... vad... ca... sà... nu....<br />
35 tie... nime... D'ar... veni...du-du-ca... de... searä.
PROZA LITERA111,<br />
Sprintioara Cati n'a zabovit a-mi aduce reteta. Mind prea bolnav<br />
pentru a o putea lua in mana, rugai pe frumoasa mea sa mi-o tie<br />
Inaintea ochilor pi apoi citii:<br />
Rp. Ambrae levant.<br />
5 Scrup. j.<br />
Pulv. Cantharid.<br />
Scrup. jft.<br />
Acet. Morph.<br />
Drachm. jig.<br />
to Sacchar, albi.<br />
Unc. j.<br />
M. f. atque divide in XII partes aequales.<br />
D. u. La ceas un praf.<br />
7<br />
18 Tai Dr. Thuttscha.<br />
15 Admiral trei lucruri in aceasta scurta reteta: iscalitura doctorului<br />
cu cinci consune la mijloc pentru a exprima un singur son; clasicitatea<br />
latinitatii doftoricepti Para finale, pi noul metod pentru a inlatura<br />
urmarile lepinului prin « gandaci de turbat * pi celelalte leacuri<br />
de acelapi soiu!<br />
20 - Tucia ma intrece in viclenie! gandisem eu atunci. Mie<br />
unuia nici mi-a fost venit In cap sa-mi Inlesnesc biruinta Mamucai<br />
prin mijloace medicale! Iata o slujbfi nepoftita, dar foarte bine<br />
primità.<br />
Gra-bepte-te, dra-ga Ca-ti, la spi-te-rie...<br />
25 De aci inainte, din nenorocire, lipsepte urmarea manuscriptuIui<br />
lui Toderita NN., colegul meu la Universitatea dela Harcov in Rusia<br />
pi care, intr'un paroxism de misantropie, s'a impupcat aice in Iapi<br />
sunt cateva sfiptarnani, a doua zi dupa ce se cununase cu o duduca<br />
inzestrata cu cinzeci mfi de galbeni In numaratoare.<br />
30 14 Duduca Mamuca * s'a gasit pe masa ueisului, inteo coperta cu<br />
adresa mea pi cu urmatoarea scrisorica:<br />
141
0<br />
142 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE *I POLITICE<br />
Prietene,<br />
* Eiti compatriot fi tovarcif al meu ; egti cam literat ; vei fi fi<br />
tu misantrop<br />
ca mine, o prevdd de pe acuma ; afa dar, nimeni nu este mai<br />
capabil de a ma Entelege ci a complecta Enceputul acestor memorii, ce eu<br />
.singur nu le-am putut sfdrfi, viala devenindu-mi prea amard. .<br />
# In afteptare, ca Ali vie fi fie gustul a te Impugca, al tdu T. NN. *.<br />
Am primit cu bucurie amicala insarcinare i m'am grabit a aduna<br />
din suvenirile mele 0 din hfirtiile postume ale lui Toderill tiri despre<br />
10 ulterioarele soil ale Duducai Mamucai, d-na Ana P., Victoria Przikszewska,<br />
baronul von R., doctorul Tucia, Vladimir Alephin-Uhor<br />
etc., etc, ; ba Inca i despre faimosul motan siberian; din cari pe unii,<br />
cunooeam de mai 'nainte In persoana sau prin renume.<br />
Mamuca a cazut In capcana lui ToderiIa chiar In ziva 1nchipu-<br />
15 itului duel cu baronul von R. Releta lui Tucia, compusa din afion<br />
0 gandaci de turbat, a facut minuni in aceasta imprejurare.<br />
A doua zi, Toderita s'a sculat teafar din pat ; insa n'a eqit pentru<br />
buna cuviinà, vreo trei zile de acasa 0 a pastrat cu statornicie legatura<br />
dela cap. Aceste trei zile, sau 1ncalte cote o jumatate din ele, au<br />
20 fost pentru el un adevArat paradis al lui Mahomet!<br />
La a patra zi Mamuca Incepu sa-i vorbeasca despre o necesitatea<br />
casatoriei P.<br />
Ai uitat, iubito, ca nu am varsta legiuita? Sa mai aoeptam<br />
un an.<br />
25 FagadueOe-nai 1naintea mamaei ea ma vei lua ; nu-li cer altar<br />
scumpul men!<br />
Apoi lasa ; chiar maine o sa vorbim cu cocoana Ana.<br />
Dupa masa, ToderiTa 10 deslega capul i alerga la baronul von R.<br />
Ei bine! este ceva nou, Spiterule? Tot Vargul vuepte despre<br />
so duelul nostru i despre rana ta. Vazut-ai astazi pe mademoiselle Marie?<br />
Ai un noroc fabulos, Feldeple!<br />
Sffirmte!<br />
Aoeapt-o astazi pe la unsprezece de seara, In odaia mea.<br />
--r- Pe &Ansa?<br />
35 - Parbleu! Ti-am spus o data!
Nu glumeoi?<br />
0 sa vie cu siguranik totu9i...<br />
Totu 9i...<br />
Sii nu cumva la aprinzi lumAnarea.<br />
Prtoa. LITERARA. 143<br />
5 Oare sunt aot de urit?<br />
Ar fi greu A te poata maguli cineva in aceasta privinial 1<br />
Fie cum vrei; ma invoesc; n'am ce face!<br />
Mai este ceva.<br />
Spune de odata.<br />
to SA nu vorbeoi cu dânsa.<br />
Nu te pot inlelege!<br />
La bal-masqué toate glasurile sunt acoperite 9i se par a fi deopotriva<br />
; acolo, sub masca, ai putut scapa cu una cu doua... dar<br />
trebue sa-ti spui cu francheTa, ca ai o voace foarte disarmonioasa,<br />
15 91 Illa tem ca domni9oara sfi nu se sperie! E cam deprinsa a le§ina.<br />
S'apoi a9a are sa fie tottleauna?<br />
1--- Ba numai la inceput, badio, pia ce-ti vei face o cale biltuta...<br />
Primesc 9i aceasta ; insa daca ea singura va Incepe a vorbi?<br />
Urmeaza-Ii drumul Inainte Mit a raspunde!<br />
-<br />
20 0 dragoste originala!<br />
Cu atilt mai bine: te lauzi peste tot locul a fi de 9coala lui<br />
Byron 9i-a lui Victor Hugo.<br />
Dar tu, unde vei dormi? Eu unul te previu ca-mi pastrez<br />
postul pâna dimineala.<br />
-<br />
25 A la bonne heure 1 eu ma voiu pitula unde va da targul O<br />
norocul!<br />
Baronul, parfumat ca o calfa de neguIator, intra Intr'amurg In<br />
apartamentul lui ToderiIa unde il a9tepta Fedor, prevenit de catre<br />
stapfinu-sau; pe and InsuO Toderica juca in biliard, palavragea 9i<br />
30 radea ca un nebun, 9i curtenea trei arfoniste In cafeneaua 4 Chdteau<br />
aux fleurs *.<br />
La unsprezece ore punct, Mamuca ie9i pe varful degetelor din odaia<br />
sa, trecu cu mare paza coridorul, deschise inceti9or o WI 9i... iat-o<br />
cuprinsa in bra/ele baronului. Tot atunci, Toderila e9ia din 41 Chilteau<br />
35 aux fleurs )>, cfintiind:
144 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Marlborough s'en va-t-en guerre,<br />
Mironton<br />
i-si indrepta pasii acasa!<br />
Dupa ce se sui pe scara, iroul nostru avea inaintea sa doua<br />
5 usi: cea din dreapta ducea in odaile lui, cea din stanga in odaile<br />
doamnei P. El se opreste, se pare a sta pe ganduri, apoi bate<br />
de trei ori la up vechei actorice, care odihnea de un ceas pe<br />
sanul... Morfeului.<br />
Cine-i acolea? rasuna dinauntru o voace speriata.<br />
10 Toderilä deschise up, si doamna Ana 11 cunoscu la slaba lucire<br />
a candelei dinaintea icoanei sfantului Metrofan, un sfant Rus, lucru<br />
de mirare!<br />
Ce sa fie, Domnul meu? 0 tragedie!<br />
Ba numai o melodrama, doamna mea!<br />
15 Toderila ii arata cu maim patul desert al Mamucai.<br />
Uncle-i Maria ? 0, Doamne!<br />
Fiica clumneavoastra e in odaia mea, desmierdandu-se nitel<br />
cu baronul von R.<br />
Doamna P. sari din pat, uitandu-si de tot costumul de noapte,<br />
20 vreau sa zic lipsa costumului, si se repezi la use.<br />
Toderi-ca o relinu.<br />
Inca un pas si-li pierde pe sarmana fetiVa, care se afla acum<br />
foarte inaintata pe calea norocului.<br />
Adevarat spui! voiu strange pe tori chirigii, voiu intra cu<br />
25 marturi...<br />
M'ali inteles de minune ; insa mai este ceva la mijloc. Mai<br />
'nainte de a fi a baronului, Maria a fost a mea si chiar acuma ea isi<br />
inchipueste, pe 'ntuneric, ca se afla langa mine! Eu am vandut-o<br />
baronului, am vandut-o, doamna mea, dupa ce m'am folosit deplin<br />
30 cu branduja marfei! Nécessaire-ul de abanos a fost din partea baronului,<br />
si eu I-am prezintat in numele meu; duelul de mai deunazi<br />
a fost o poveste; in sfarsit, am intrebuinIat mii de viclenii pentru<br />
a ajunge la scopul meu... Baronul nu trebue s'o stie ! Cautaii ca Maria<br />
sa nu ma dea de gol: altfel, ea este pierduta!
PROZA LITERARA 145<br />
Doamna Ana izbi u9a 0 sbura pe scara ce ducea la mansarda r<br />
de aci ea se pogori in randul de jos, 9i'n cateva secunde reaparu InsoIita<br />
de doll& modiste, trei veterinari, bacalica 0 Monsieur Jules<br />
cu tot neamul! Se intelege dela sine c'a hainele nocturne ale acestei<br />
5 societa/i nu erau nicidecum a ca Inteo zi de sarbatoare *.<br />
Toderita redeveni nevazut: el merse liniptit lnapoi la it Chilteau<br />
aux fleurs a pentru a dal* o partida de piramida, cantand, astadata:<br />
Te soupiens-tu? disait un capitaine...<br />
Când gloata chirigiilor doamnei P. se ivi cu o mulcime de limato<br />
rari Inaintea baronului 0 a Mamucfii... sinnul de pudoare 0 frica<br />
legii de presa nu-mi permit a descrie starea In care se afla tocmai<br />
atunci fericita pareche. Ovidiu a zugravit-o de mult latinefte:<br />
0 Nunc juvat in teneris dominae jacuisse lacertis;<br />
Si quando, lateri nunc bene juncta meo est... *<br />
15 Duduca a le0nat, dupa obiceiul pämantului. Feldepl se Invälatuci<br />
in odial, se scula In picioare ca statuia lui Dante, 0 Incepu:<br />
Protestez...<br />
Nu §tiu ceea ce s'a petrecut mai departe, afar& numai de<br />
rezultatul care a fost Indatorirea baronului de a lua pe Mamuca<br />
20 de so-cie.<br />
Pe la doua dupa miezul nopIii, Toderip, obosit ca un cal de pool<br />
0 tacut ca un pe0e, reintra In stapanirea apartamentelor sale,<br />
porunci lui Fedor sa afume In toate collurile etacului, 0 adormi apoi,<br />
planuind modul In care o sa vorbeasca deacum Inainte cu baronul,<br />
25 cu Mamuca, cu Victoria, etc.<br />
Feldeplui nici In cap i-a plesnit vreodata sa se Indoiasch de buna<br />
credinth a amicului sau: interesul doamnei Ana 0 al Mamucfii a foot,<br />
fire0e, de a nu-1 desnain0 In aceasta privinth. Paste o saptamana,<br />
baronul zise Adio universitaIii 0 se cununa cu duduca. Toderila a<br />
so asistat la biserica, a jucat a bruit la nun* a fost cel dintaiu a ferici<br />
pe tineri.<br />
Oricat de nepasator in alegerea mijloacelor, iroul nostru avea o<br />
inima buna. Cununia Mamucai era o fatalitate pentru vechea amanta<br />
a Feldeplui, 0 el, Toderila, se simcea a fi singura cauth a fatalitalii.<br />
10
446 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Peste cateva zile, el vine la noua baroneasa, pe and barbatul sau<br />
nu era acasa.<br />
A, vicleanule! Tot nu ma uiti?<br />
Nu uit niciodata pe amicii mei §i tocmai de aceea am venit<br />
5 la tine cu o rugaminte.<br />
Refuz, orice sa fie.<br />
Vom vedea, cucuto, daca -1-i-a da maim. Mai 'nainte de a te lua,<br />
baronul a avut o intretinuta...<br />
i dumneata cutezi a-mi povesti ni§te asemenea mar§Avii?<br />
10 - Fara (( Dumneata * §i far4 4 mar§Avii*, draga baroneasil: ne<br />
cunowem de aproape. A9a dar, biata Intrelinuta, la povera ragazza,<br />
a eamas acuma, din pricina ta, lipsita de paine §i murind de foame.<br />
Pacat! Cer dela tine, dela dumneata, dela dumneavoastra, sa faci<br />
sau sa faceli ca baronul sa-i dea pentru asigurarea viitorului trei mii<br />
15 de ruble!<br />
i oare cum crezi tu ca eu voiu sa staruesc In favorul unei...<br />
Te Intreb o data pentru totdeauna: vrei sau nu? da sau ha?<br />
Nu; de o mie de ori, nu!<br />
Chiar astazi voiu descoperi Feldeplui adevarul intrigii noa-<br />
20 stre: ne vom bate, vei ramanea poate vaduva... liu prea pulin<br />
la viatal...<br />
Toderita s'a sculat sa iasa.<br />
Opre§te-te Inca un minut! cat wi de salbatic!<br />
Dupa mai multe vorbe O. razvorbe, Mamuca sia Indatorat a stoarce<br />
25 dela barbatu-sau cele trei mii de ruble. Toderica a fost Insarcinat<br />
din partea Feldepilui d'a duce banii la Victoria.<br />
Peste noua luni dup' acest eveniment, frumoasa Le§ca a nascut<br />
un fiu, care fu botezat sub numele romanese de erban.<br />
Victoria n'a 9tiut niciodata cine a fost masca In palton, care a<br />
30 amagit-o avt de cumplit. De eke ori ea povestea noului sau amant<br />
istoria balului mascat, el zambea §i zicea cu indiferenVA:<br />
Mare blastemat, lua-l-ar to-0 dracii!<br />
Toderita n'a trait cu dansa mai mult de-un an §i a lasat-o, drept<br />
mo§tenire, lui Tucia. Inteo zi, and Victoria era dusa de-acasa, docss<br />
torul deschise cu o cheie falsa sipetelul de sub-pat, scoase cele trei
PROttlATERARX 147<br />
mii de ruble 0 n'a mai dat ochii cu säraca jertffi. Astbi ei se judecl.<br />
Cu acest prilej un mare numb de Invinovfiliri, plin'acum. dosite,<br />
s'au griimadit asupra capului lui Tucia. Unii zie a Tucia se va osindi<br />
la lucrbi publice ; aiçii suslin cum a va scapa, fiind sprijinit de cu-<br />
s coanele cutare, cutare i cutare.<br />
Motanul lui Tucia a murit sunt trei zile n urma unui Infricopt<br />
complot guzganesc: doctorul socotege aceasta de fau ogur!<br />
Vladimir Alqchin-Uho, unul din aphrritorii lui Tucia pe calea<br />
publicitatii, urmeazá a scrie foiletoane.<br />
to A treia zi dup4 quasi-duelul lui Toderipi cu baronul von R. apilruse<br />
In foaia < Adevibul 6 urmiltoarea scrisoare a lui Vladimir, ascuns<br />
sub pseudonimul literei S, celei cu doufi fete sucite:<br />
4(<br />
#<br />
Harcov ; 7 Septembrie 185...<br />
Am scris continualmente contra romantismului; am predicat con-<br />
15 tinualmente contra romantismului; leptorii nWri pot darn espepta,<br />
cift i cu aceastil ocasiune nu ne vom ablinea de a scrie 0 de a predica<br />
contra romantismului.<br />
u<br />
Romantismul i, principalmente, acea frapIiune a lui, ce se de-<br />
nomineazA realism, e plaga societalii noastre. Ea pretinde a fi echo<br />
20 al naturii, uitând cii omul e microcosmul macrocosmului, dupa cum<br />
zice Spinoza, 0, prin consecinca, natura e absurdil 1).<br />
u Duelul este unul din resortele favorite ale romantico-real4tilor.<br />
4 Am scris continualmente contra duelului: am predicat continualmente<br />
contra duelului; leptorii nowi pot darà espepta, ed.<br />
25 9i cu aceastà ocasiune nu ne vom ablinea de a scrie 0 de a predica<br />
contra duelului.<br />
148 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE fjI POLITICE<br />
Vladimir tiingueOe soarta lui ToderiVa, ucis in frunte de atm<br />
nesuferitul realist von R.; descrie In termenii cei mai patetici minutele<br />
sale cele de pe urmfi ; pune in gura murindului o diserta;ie<br />
despre microcosm 0 macrocosm, igira nenumArate minciuni sub mils<br />
mele de Spinoza, Platon, etc., etc., etc.<br />
D-na Ana P. s'a dus an In Finlanda cu ginerele li<br />
fiica-sa. Se spune<br />
cum a baroneasa ar fi iubind foarte mult pe Feldepl sàu, ceea ce<br />
dovedeoe a posteriori a 0 felde0i au merite ale lor.<br />
Fedor din fecior s'a inti4at la treapta de vizeteu: 11 puteli vedea<br />
10 In toate zilele gurguIându-se sus pe capra trasurii vlàdicài, smeritul<br />
Chrisofil Paganopoleus. Fedor incredinleaz'a cum cà noul sàu stapfin<br />
ar intrece In desfrAnare pe fitposatul Toderica... dar cine 1-ar mai<br />
crede!<br />
Cati a biitut la talpii, cu un drugar dela tipografie, sumu§oara<br />
15 ce-i däruise baroneasa lásind orapil, 0 se bucurà acum de num'arul<br />
666 In registrurile poliiiei.
DRAMA
RAZVAN SI VIDRA<br />
POEMA DRAMATICA IN CINCI CANTURI<br />
Mdrirea *parte! fi iubirea de<br />
argint, acestea aunt nigte neputinfi<br />
lull ale sultelutul.<br />
MITROP. TEOFIL, Cazania, 44
s<br />
10<br />
15<br />
DEDICATIUNE<br />
Cumplita saracie einvidia vicleana<br />
Dantuu En fund meu:<br />
In inima durere, fi-o lacrima' pe geana,<br />
ii'n piept suspinul greu I<br />
Tu Ewa', ca o lampa ramasa mangdiere<br />
Cand faclele s'au smins,<br />
Cu-o raza de iubire sorbeai acea durere,<br />
Secai amarul plans !<br />
Soliei mete<br />
IULIA PETRICEICU-HASDEU<br />
Suspinul singur numai Emi sta mereu in cate :<br />
Oftam far' A voiesc,<br />
Ca umbrele, ce'n favt luminii matinale<br />
De noapte ne-amintesc I<br />
In zilele acelea de sumbra' poezie,<br />
Cu-o mana 'n mina ta,<br />
Am scris aceasta drama, ce'n vieapi-mi o A fie<br />
Ca floarea 4 nu m'uita * I<br />
ln stalactit se Enchiaga o undA, picurata<br />
P'o stances ne'ncetat:
5<br />
10<br />
154 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE t3I POLITICE<br />
Aga of tarea-mi lungei aice-i inchegatei<br />
Suspin cristalizat I<br />
Mdnia misantroapd a omului in goand,<br />
Sarcasmul infernal,<br />
Le vezi In add carte, infipte 'ntr' o icoand<br />
Cu viirful de pumnal !<br />
cui sii 'nchin eu oare, cdnd timpul se rdzbunii,<br />
Echoul amorlit<br />
Din nemilosul viscol pe care impreund<br />
Abia l-am resimlit?<br />
0 tu, ce chiar suspinul il impdrteai cu mine,<br />
Feiceindu-1 mai ufor :<br />
Teliai oftarea 'ntreagei in cloud mici suspine,<br />
Unite prin amor I ...<br />
B. P. H.
RAZVAN, tigan desrobit<br />
SBIEREA, boier bátrin<br />
TANASE, cerptor<br />
BASOTA, mare vtitay<br />
DA SCALUL<br />
TAR GOVEATA I<br />
TAR GOVEATA II<br />
TAR GOVEATA III<br />
CANTUL I<br />
UN ROB PENTR' UN GALBEN<br />
FETELE:<br />
In Moldova ats, cei miei deem<br />
eel mari acesi obiceiu de pier fdrd judee,<br />
fdrd vind, pi fdril sans& Singuri<br />
cci mari fudecdtori, singuri pdrlpi pi<br />
singuri plinilori legii. Si de acatt<br />
obiceiu Moldova nu scapd...<br />
ITRECEIE, sub anal 2564.<br />
TAR GOVEATA IV<br />
TAR GOVETUL I<br />
TARGOVETUL II<br />
TARGOVETUL III<br />
FATA I<br />
FATA II<br />
SLUJITORII dela vAtfifie.<br />
0 piala in Iasi, in fund o biserick mai incoace o Oat* In laturi case.
TANASE (lezAnd pe piatrA)<br />
Milueoe-ma, jupane! Dumnezeu va da 'nzecit<br />
Sufletelor ce se 'ndurfi de-un Barman nenorocit!<br />
SBIEREA (oprindu-se In drum)<br />
Cum? Ce spui? La suta mia? 0 camfita minunata!<br />
De-ar fi astfel, toata starea-mi eu li-a§ da-o chiar Indata...<br />
z SA oii insrt ca &Ind una, n'o mai vezi, n'o mai gaseqti...<br />
to<br />
TANASE (seulAndu-se)<br />
Milue§te-ma, jupane, cu ce singur socotwi!<br />
'un bAnul o sa-mi ajunga... kat de trei zile sn gura<br />
N'am luat un pic de paine, n'am avut o farmitura...<br />
SBIEREA<br />
De trei zile? Ce minciunrd... S'apoi eine-i vinovat?<br />
Pentru mine e tot una, de-ai mancat sau n'ai mancat...<br />
Un banu%! Cum nu! E lesne!... Bfiniprii nu s'arunca.<br />
Deck cer§itor, mai bine ia toporul qi la mina.<br />
(RAzvan se arata hi fund gi se opre§te din dosul lui Sbierea.)<br />
TANASE<br />
Vai, jupfine ! vai, jupane !... Nu cermte un Roman,<br />
Nu cer9e9te cat mai are un pai de Weide 'n san!
5<br />
10<br />
15<br />
20<br />
158 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE t3I POLITICE<br />
Nici eu nu cerqeam, jupane, pe and aveam vitipare,<br />
$'un pamAnt cat trage plugul, n'o<br />
prispulila la soare;<br />
Dar vecinii, din rea pisma, la judecata m'au tras,<br />
$'acum iata-mfi-s, jupane, gol pe poduri am rarnas!....<br />
Copilaii plAng de foame...<br />
SBIEREA<br />
Copila§ii!... Vrea s zia<br />
Tu eti un nebun de frunte? Dtipa ce n'ai chiar nimica,<br />
Te mai apuci de prasila... Auzi! Ii trebui copii!<br />
Un neam de netoli... Da-mi pace! Dua-se pe la pustii!<br />
TXNASE ja§ezAndu-se)<br />
Of, of, of !.. $i tu, jupAne, o s dai de vreo ispita!<br />
(Sbierea face trei cruci mari de 'naintea bisericii §i se depArteazA, fArA a<br />
baga de seam& cA i-a cAzut o punga din chimir.)<br />
RAZVAN<br />
A§a cruci evlavioase, aa faIa rastignita,<br />
A§a 'nchinaciuni plecate, Ora la brAu §i mai jos,<br />
Nu facea nici sfantul Petre, nici insu§i Domnul Hristos!<br />
Bre! Jupanul asta crede cá drept la rai o sà mearga,<br />
Pe and dracii dupa dansul cu limba scoasa aleargal...<br />
(Face cativa pa§i i ridicA de jos punga.)<br />
Aoleul 0 punguliVal... Ba-i un saculet cam greu!...<br />
II va fi pierdut boierul cel cu zor de Dumnezeu...<br />
Mai, oprqte-te, jupane!... Stai, jupAne, de m'ascultal...<br />
SBIEREA (din afarA)<br />
La naiba! Ti-am spus o data cá nu-mi place vorba multa!<br />
Un singur pas nu poti face far' sà dai de vr'un calic!...<br />
Fugi! N'am bani! N'am o groOta! N'am nemic, nemic, nemic<br />
RXZVAN<br />
Nemic n'are saracutul! A§a zice!... Prin urmare,<br />
Omul neputand sa piarza tocmai lucrul ce nu-1 are,
TUZVAN §I VIDRA 159<br />
Punga nu-i a lui. Atuncea... fie dar a cui o vrea,<br />
De vreme ce toata lumea mi se leapada de ea...<br />
(Nunar5: unu... cinci... opt... )<br />
Douazeci, §i to-0 cu gauri! Parc'ar fi sa-mi povesteasca<br />
Cum se desmierdau, sarmanii, In salba sarbfitoreasca,<br />
5 Pe-un grurnaz de pirancula, grasuliu *i rasfatat,<br />
Pfin'ce ghiara ciocoiraii din came i-au Inhatat!...<br />
De-ar avea banii o limba, lucrurile ce ne-ar spune<br />
Pe mulIi albi i-ar face negri, ca cel mai negru taciune...<br />
Nu! Eu nu vreau asta pungal... i chiar foame de mi-ar fi,<br />
10 Painea astfel cumparata ma tern a m'ar otravi!...<br />
Mop le!<br />
15<br />
Ce vrei?<br />
TANASE<br />
RAZVAN<br />
Jupanul nu ti-a dat lescaie franta?<br />
'Oita! Eu Ili dau o punga... Scoa la, mo9uIe, §i canta!<br />
Dela un Tigan pomana?<br />
TANASE<br />
RAZVAN<br />
Dec! i totu9i pe boier,<br />
Degi da o scarba de-arama, tu I-ai fi urcat In cer?<br />
E Roman, oricum...<br />
TANASE<br />
RAZVAN<br />
Jupanul e Roman? Vai, ce ocara!<br />
20 Te 'npli, raople! El este piatra, lemn, strigoi sau fiara,<br />
Dar numai Roman nu-I chiama, ca mult mai Roman sunt eu!...
160 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Nu cata cali pare searbad vi Ora obrazul meu!...<br />
Ca nici noaptea nu-i balana, dar pamântul odihnevte;<br />
Ca vi painea de secara este neagra, dar hranevte!<br />
S'apoi, movule, eu unul nu-s Tigan de rand, ma jur,<br />
5 Nu, nu, crede-ma. In pieptu-mi bate suflet de vultur.<br />
Maiculita fu Romanca...<br />
TANASE<br />
Moldoveanca?<br />
RAZVAN<br />
Se 'nlelege.<br />
TANASE<br />
Moldoveanci? Ce-auz, Doamne! Dar asta-i o fardelege:<br />
10 Unde s'au aflat<br />
CA s'a 'mpreunat<br />
Corbi cu turturele<br />
Serpi cu floricele,<br />
Ili* cu caprioare<br />
15 i norii cu soare?...<br />
0 porumbita sa 'ndure un barbat cioroi...<br />
20<br />
25<br />
RAZVAN<br />
Taci, mai!<br />
Ca simlesc cum intra 'n mine 'vaptezeci de nabadai !...<br />
N'atinge tarana mamei, ca nu mai vtiu ce-o a fie!<br />
Mi se 'ntampla multe pozne, and sunt cuprins de manie.<br />
Eu nu-s Tigan... si-am mai spus-o !... Nu ma mai tot zapaci!...<br />
Mai pe scurt, na, iata banii!... Pleaca dracului d'aci!<br />
TANASE<br />
Dela un verb nu voiu cere, nu voiu lua niciodata:<br />
Ursita-mi e neferice, dar a ta-i chiar blestemata.<br />
De mi-ar fi sa mor de foame, mana mea n'o voiu pata,<br />
Primind mila dintr'o mana, care... nici ea nu-i a ta!
RAZVAN §I VIDRA. 161<br />
RAZVAN<br />
Eu gerb? dar bata-te focu, mitropolitul Nastase<br />
Nu gtii oare ea la moarte-i pe tap robii Ai iertase?...<br />
Singurul vMdica 'n lume, sau cel pulin la Romani,<br />
Care nu voia ca fraIii sa fie slugi gi stapani,<br />
5 Mind tot un os g'o came... Aga scris-au in diata,<br />
Poruncind sa plece slobozi to/i Tiganii sai deodati;<br />
To Ii, mogule, pan' la unul; barbali, copii gi muieri...<br />
S'a spart lanlul! De-atunei, kith, doua ierni gi dourt veri<br />
Eu sbor in stanga gi'n dreapta, ca voioasa ciocarlie<br />
10 Pe care n'o mai-popregte ferecata colivie.<br />
TANASE<br />
Egti Tigan pe jumatate, nu egti rob...<br />
Mai este ceva. Vazut-ai?...<br />
RA2VAN.<br />
TANASE<br />
Ce?<br />
RAZVAN<br />
Asta-i nemie.<br />
15 Un Tigan gramatic?<br />
TANASE<br />
Gramatic? nu!.., nu, baiete... N'am vazut, caci nu se vede,<br />
Si chiar de-ag vedea cu ochii, pare-Ali-se ca n'ag crede.<br />
RAZVAN<br />
Tiganii sunt tot ce-li plao: gelari, fierari, potcovari...<br />
Ca Mi...<br />
TANASE<br />
11
5<br />
162 ECRIERI LITERARE, MORALE fj I POLITICE<br />
RAZVAN<br />
Adecrt, nu-i vorba, nici calaii nu sunt raH!<br />
Dar gramatici, ba... Ei bine! Numai singur eu supt soare,<br />
Dintre mii de liganime, oiut-am sã 'nvAI scrisoare,<br />
Sfirbeasca i romtineasca, trick ajunsei de mic<br />
In casa mitropoliei cel mai istel gramatic...<br />
Gramatic, moqule dragal... Acuma ia dark' banii,<br />
$i<br />
te rog a nu ma pune intr'un hal cu tori Tiganii...<br />
TANA SE.<br />
Dar ace0i bani, mai baiete, vor fi un lucru... furat.<br />
RIZVAN<br />
A§a-i! Tocmai! Ai dreptate! Ai vorbit adevfirat!<br />
lo To-ci banii din Iara noastra poarta, moule, pe sine<br />
Semnul furilor ce-i prada, printre lacrimi i suspine,<br />
Dela noi, dela opinca, dela omul cel sarman,<br />
S'apoi rid vor sa ne-arunce in obraz un gologan!<br />
Sburatori ce sug in umbra! Javre, mou1e, d'acelea<br />
15 La caH omeneasca-ii pare numai fala, numai pielea,<br />
Iar sufletul pe dobtinda fu luat dela satan,<br />
Cu tocmeala sä se 'ntoarca mai murdar 0 mai viclean!<br />
20<br />
25<br />
Bine, bine spui, baiete!...<br />
TANA SE<br />
RAZVAN<br />
Lucru furat ! ai dreptate!<br />
Insa n'oiu fi eu acela care va prada pe-un frate!<br />
Mama, buna maiculica, din morm'ant ar tresari,<br />
De-ar oi ca 'n pieptu-mi se mipa pacatul de-a ttilhari!...<br />
Dar la naiba frunza verde! Ce sa mai tocam degiaba ?<br />
Iatä banii, mu1Iume0e, du-te, cauta-Ii de treaba!<br />
Afla, moqule, atfita: fie banii chiar furati,<br />
Copila0i tai te-a0eapta Fara pita 0 'nsetaIi !...
RAZVAN .13I VIDA).<br />
TANASE (hand punga qi sculAndu-se)<br />
Bogdaprosti, mai baiete!.. , Bogdaprosti! Rau Imi pare<br />
Ca sa vaz o lighioana c'un suflet 4tat cle mare1<br />
De-ai fi Roman, cale-vale! dar Tigan, pacat! pleat!<br />
Tat'-tau o fi fost, baietel o groaza de blestemat<br />
3 De-au Intortochiat pe ma-ta in lingu0rile lui...<br />
Multe dragostea mai face pe faCa pamantukti!<br />
E curat un fel de boala, ce de noi cand se lipe0e,<br />
Pe Roman mi-1 tigane0e, pe Tigan mi-I romane0e,<br />
Toate lucrurile 'n lume cu susul le pune 'n jos:<br />
10 Ingerul urit se pare, uciga-1 crucea frumos!...<br />
Dar eram ea uit, baiete, de-a te 'ntreba cum te chiama?<br />
RAZVAN<br />
Pe mine Razvan... Smaranda chiema pe draguta mama;<br />
Muri an... ba nu! traie0e! traieoe 'n cugetul meu,<br />
Si va trAi totdeauna, pana voi trai 0 eu!...<br />
TANASE<br />
Is Dumnezeu sA mi-te-ajute, precum tu m'ajuti pe mine;<br />
Zilele tale sa curga tot zile lungi 0 senine;<br />
Iar nevoia sit' doboare pe oricine-ti va fi du§man!...<br />
Ramai sAnAtos, baiete!... Ce pficat ca eoi Tigan!...<br />
(pleaca murmurAnd: RAzvan, RAzvan, RAzvan , apoi ea Intoarce)<br />
tii ce? Mi-am luat de sama... Nu-mi trebue punga Intreaga.<br />
20 Mi-ajunge §'un singur galben, zau a§a, Razvane draga!<br />
Mai sunt multi saraci, Mete, 0 eu n'aq, vrea de prisos,<br />
Pe cand se sbuciuma fratii, simtind cutitul la os 1<br />
Nal...<br />
Dar, mo§ule . . .<br />
(scoitind punga)<br />
RAZVAN<br />
11*<br />
163
164 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 51 POLITICE<br />
TXNASE<br />
Asculta, nu mai face vorba lunga!<br />
Mai imparte tu 9'a1tora paine din aceasta punga.<br />
(Ia un galben i da sacul lui Razvan)<br />
Fa pe gandul meu, caci altfel, eau, nu primesc nici un ban...<br />
Acuma, ma due, baiete... Mare pacat ca-i Tigan!...<br />
RAZVAN<br />
(iese)<br />
5 Bietul om!... Ce fudulie! Ce vorbe late! Ce toana!<br />
Cineva, privind, 1-ar crede ca-i un imparat in goana!<br />
Ce disprel! D'abia ne vede... Taica lui n'a fost Tigan!...<br />
(se uitli In jur cu paza, apoi acoate din san o 'Artie)<br />
Lumeali bate joc de mine! Rade lumea de Razvan!...<br />
0 sâ raz i eu de lume!... Da, vom rade fiecare:<br />
10 Ea de mine cu trufie, eu de (lama cu turbare!...<br />
15<br />
(Lipe,te hartia pe un stalp fli iese, pe and ua bisericii se deschide, venind<br />
mai multi, dintre care dascalul se oprelte ling& hartie, iar ceilalti se gramadesc.)<br />
TARGOVEATA I<br />
Uf! Nu mai stau pe picioare de necajita ce sant!<br />
Zau, nu-i prea bun& zabava, fie locul cat de dant.<br />
Parincelul Agaftanghel ar fi un preot cu minte,<br />
Dar lungeoe, vai!... Te face sa fugi chiar de cele sfinte.<br />
TARGOVEATA II<br />
E mai deoept popa Tacu dela sfantul Nicolai;<br />
In (iota vorbe Ii-arata calea 'n iad i calea 'n raiu,<br />
'apoi Ili zice: alegeli! i 'ntr'o suflare sfairoe:<br />
Deli place iadul sau raiul, cum vrei, el nu te sileOe...<br />
(Dascalul, stand langa hârtie, lncepe a rade cu hohot)
s<br />
10<br />
RAZVAN kg VIDRA<br />
TARGOVEATA I<br />
Dar tu ce rfizi, mai ffirtate, singur, chiar ca un smintit?<br />
Te qtiam am de ispravä! Doara n'ai Innebunit?<br />
Spune, ce scrie pe-acolo?<br />
TARGOVETELE<br />
Cine scrie 0 cum scrie?<br />
TARGOVETUL II<br />
Nu cumva iarli0 vr'un cfintec, riinjind de biata Domnie?<br />
TARGOVETUL III<br />
Sau poate vr'o pfialealfi, pe vornici? pe logofeIi?<br />
DASCALUL<br />
"Eyvcov, dviycov, xaTiyvcov: nivte cai verzi pe piireli!...<br />
TARGOVETUL I<br />
Evti nerod, §i pace bunk! Eu nu-s carturar ca tine.<br />
Nici eu!<br />
Nici eu!<br />
Vai de lark!<br />
TARGOVETUL R<br />
TARGOVETUL III<br />
TOTI<br />
Chiar niciunul!...<br />
DASCALUL<br />
Ap sk fie!<br />
TOTI<br />
DASCALUL<br />
Vezi bine!<br />
165
166<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Tu cite§te!<br />
Curând I Cur And!<br />
TARGOVETUL I<br />
TARGOVETUL H<br />
E§ti dascia!<br />
TARGOVETUL III<br />
E treaba ta!<br />
TARGOVEATA I<br />
TARGOVEATA II<br />
5 Zi o data!<br />
DASCALUL<br />
Fiindca voi nu sitici carte...<br />
to Ei bine?<br />
Este...<br />
CELELALTE<br />
Nu mai putem Wepta!<br />
TOTI<br />
Ei bine?<br />
DASCALUL<br />
TOIL<br />
DASCALUL<br />
Cfici din pricate, a Romtmului fripturfi<br />
Ei bine?<br />
TOTI<br />
Dar faceti guilt...<br />
DASCALUL<br />
SA sbiere cu catu-i mai natarau...
5<br />
Ei bine?<br />
Cite§tel<br />
RUYAN 51 VILMA.<br />
TOTI<br />
DASCALUL<br />
De voi mi-e mila...<br />
Da! Da!<br />
Incepe!<br />
TOTI<br />
Ei bine?<br />
DASCALUL<br />
TARGOVETUL I<br />
TARGOVETUL II<br />
TARGOVETUL III<br />
TARGOVETELE<br />
Ascultare! Ascultare!<br />
Voiu citi eu.<br />
TARGOVETUL I<br />
Eu port bumbac in ureche. Ridica-li glasul mai tare...<br />
TARGOVETUL II<br />
10 Dar nu racni, ca pe mine ma cam supara la cap...<br />
TARGOVETUL III<br />
Mai in 0' ar§it, hai o data, mi§ca-li barba cea de sap!<br />
DAMMAM (eitevte)<br />
Frana verde de negarA !<br />
De and domnevte in tarA<br />
Petru-VocIA §chiop si slut,<br />
15 De rite tam s'a fieut!...<br />
167
s<br />
lo<br />
468 SCRIM LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
TOTI<br />
De rag Tara s'a facut! Da, da, da!<br />
Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!<br />
TARGOVEATA I<br />
Petru-Voda qchiopateaza, dar nu-i slut!<br />
TARGOVEATA II<br />
Nu, nu, nu este!<br />
Ba-i chiar frumupl la faTa ca Paull cel din poveste!<br />
Tcei, gâ§telor, o data!<br />
TARGOVETII<br />
TARGOVETELE<br />
Auzi, obraznici, mojici!<br />
DASCALUL<br />
On m'eli asculta, sau altfel ma duc i va las aici...<br />
TARGOVETII<br />
Ba nu... Cite§te! citqte!<br />
Tace-ci sau plecali!<br />
Fire§te!<br />
TARGOVETELE<br />
Noi ga§te ? Noi ? . . . Ce ocara !<br />
TARGOVETUL I<br />
TARGOVETUL II<br />
TARGOVETUI III<br />
Da, da! Afara! Afara!<br />
i
5<br />
to<br />
15<br />
Vreti A m'ascultali o data?<br />
RAZVAN et VIDRA<br />
DASCXLUL<br />
TARGOVETUL I<br />
TARGOVETUL II<br />
Cite 9te! Haide! Tacere!<br />
Negre§it! Nu ne pricepi?<br />
TARGOVETUL III<br />
Apoi dara ce nu 'ncepi?<br />
DASCALUL<br />
Frunzi verde de negaräl<br />
Vodä doarme tn camari.<br />
Iar boierii tot furând,<br />
I§i fac trebile pe rAnd!<br />
TOTI<br />
I§i fac trebile pe rand! Da, da, da!<br />
Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!<br />
DASCXLUL<br />
Prune& verde de negar6. 1<br />
Norodul pltuage §i. ebiarA,<br />
Dar In cer tfi pe pimant<br />
Nu-I aude nici un efAnt 1<br />
TOP<br />
Nu-1 aude niciun sfant! Da, da, da!<br />
Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!<br />
DASCXLUL<br />
Frunzi verde de neg...<br />
169
470 EERIER! LITERARE. MORALE El POLITICS<br />
TARGOVEATA I (lotrerupind)<br />
Haide! iara§i frunza de negara?<br />
Ce Doamne! Tot numai una?... Ca 0 and n'ar fi tnteo vara<br />
Feluri de feluri de frunze!...<br />
s Garofice, busuioace...<br />
to<br />
Tace%i o data, ca-i pozna !<br />
Auzit-ai, soro, vorbe!<br />
TARGOVEATA II<br />
Viorele, rosmarini...<br />
TARGOVEATA III<br />
TARGOVEATA IV<br />
Trandafiri, brandge...<br />
TOATE<br />
TARGOVETUL I<br />
Crini...<br />
TARGOVETUL II<br />
0 sa va luam la goana !<br />
TARGOVEATA I<br />
TARGOVATUL III<br />
Bre! Doar' nu eqti o icoana?<br />
TARGOVEATA II<br />
Dar nici dumneata un voda, ca sa ne batiocore§ti!<br />
DASCALUL<br />
Vreii sa citesc mai departe? Nu vreIi?...<br />
TOTI<br />
Ba da, sa cite9ti!
5<br />
RXZVAN /31 VIDRA<br />
DASCALUL<br />
Frunztt verde de negartt!<br />
Decit un Domn de ocari,<br />
Iar boieri miqei gi hoti,<br />
Mai bine la dracu toti!<br />
TOTI<br />
Mai bine la dracu to-ci! Da, da, da!<br />
Hi, hi, hi! Ha, ha, ha! Hi, hi! Ha, ha!<br />
TARGOVETUL I<br />
Mg! Oare tocmai la dracu?... S4 nu fie?... Stii...<br />
Mai lasa...<br />
TARGOVETUL II<br />
Ba nu! Nicidecum! La dracu!<br />
TARGOVETUL III<br />
La dracu cei ce ne-apasa!<br />
TARGOVETUL I<br />
to Fie §i Ia dracu, totu§i... veo vorba mai cu papuci,<br />
De pada: la cel cu coad i cu coarne sa te duci;<br />
Se 'ffcelege cli-i tot dracul, dar ocara-i mai cioplita...<br />
15<br />
DASCALUL<br />
AO Cu coarne i cu coada poate sa fie §'o vita!<br />
Mai bine dar drept la dracu!<br />
TARGOVETUL II<br />
MAI MULTE VOCI<br />
Ho! Incet! Vine vatavul!<br />
Mai bine, pe legea mea !<br />
TARGOVEATA I<br />
0 sa dam de vr'o beleal...<br />
171
172 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE. MORALE I POLITICE<br />
(Se aro.% Bawl, tnconjurat de slujitori.)<br />
DASCALUL<br />
Sosepte nenorocitul, tocmai and vorbeam de vite:<br />
Se 'ntAmplà, zAu, cAteodatA cimilituri potrivite.<br />
B.00T.X.<br />
Oameni buni! Ce staTi aicea? Ce veste? Ce v'uti<br />
oprit?<br />
Cu ce scop?... A! o hArtie! S. vedem, ce s'a citit?<br />
TARGOVETUL I<br />
5 Va fi o carte domneasa...<br />
TARGOVETUL II<br />
0 cazanie...<br />
TARGOVETUL III<br />
0 rugA...<br />
BA.$0TA<br />
Slujitori! s Iii cu pazA, ca nici unul sä nu fugal...<br />
Pareap fi sigur ca-i iarApi vr'un cAntec nerupinat.<br />
10 N'ap crede!<br />
Nu-I mai citepte!<br />
TARGOVETUL I<br />
TARGOVETUL ii<br />
TARGOVETUL III<br />
Foarte ru ne-am incurcat...<br />
BASOTA (apropiindu-se de placard i silabisind: frun... frunzä... verde...<br />
de negarA... de and... dom... dom... domneoe....)<br />
Cum? Impotriva domniei? Impotriva stApAnirii?<br />
voi tori sunte/i n gloatä pArtapi ai nelegiuirii?
s<br />
RIZVAN t VIDRA 173<br />
A! v'am prins, litfe spurcate! Vi-i drag& vieala sau ba?<br />
Sfi-mi spunä dar adevfirul, pe cine I-oiu intreba!<br />
(ApucA de piet pe tArgovetul 1)<br />
Tu ai o fatfi cam proastä: frunte jos, gura cliscata,<br />
Semnele cele mai bune de-o inimà nestricatfi...<br />
Pune dar mina pe cuget, §'arata-mi eine I-a scris<br />
Acest cfintec ce cuteaza pe-un Vod4 sfi-I iea In ills?<br />
TARGOVETUL I<br />
Iarta-ma, jupfin vätave... maria ta i stfiptme...<br />
Eu nu 9tiu chiar nemicuta... de nu-i a§a, sfi. fiu cane...<br />
Eu am sosit acu§ica... Sunt omul cel mai smerit...<br />
10 Eu nu oiu carte, jupâne... Nu eu, altul a citit...<br />
(RAzvan, intand pe nesin4ite, se amestecl tn gloatA.)<br />
BA$OTA<br />
A citit? Dar cine-anume? Care dintre tori? Arata!<br />
TARGOVETUL I (aratA la Dascill)<br />
Acesta, jupfin vfitave...<br />
BAOTA<br />
A! Fiin0 blestematfi!<br />
DASCALUL<br />
Da, da! Cam a§a, juptme! Ce s5. zic? Eu am citit.<br />
15 Dar nu cu voie veghiata: chiar dumnealor m'au poftit...<br />
Cerceteazfi-i 0-i.<br />
intreabfi... Nu sunt eu cel cu pricina.<br />
A citi când nu te lash, de! a cui sfi fie vina?<br />
BA$OTA<br />
Oameni buni! Acuma darà, ca sfi vfiz ce-i de fficut,<br />
Vfi mai intreb, cum anume a citit acest limbut?
5<br />
174 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
TARGOVETUL I<br />
Curet pe moldovenie...<br />
TARGOVETUL H<br />
NegreOt! Cum se citeOe!<br />
B.A$OTA<br />
Drace! nu-i aci 'ntrebarea. Eu oiu ca moldoveneTte,<br />
Dar citit-a oare jute? Fara a se 'nvalma§a?<br />
Resfirat? Limpede? Neted? Repede?<br />
MAI MULTI<br />
A§a! lap!<br />
BAWTA<br />
A§a-i, holule? Ei bine! Acuma ce-mi vei raspunde?<br />
DASCALUL<br />
Hot ! rviiOs, aavniv, jupfine. Eu nu doresc a m'ascunde.<br />
Citit-arn cum este rostul; vezi bine ca nu'n zadar<br />
lo Am -tot Invfilat la buche. Sunt dascal! Sunt cfirturar!<br />
Is<br />
20<br />
BA$OTA<br />
Ticalosule! Cum, doamne, nu 0-e greu, nu 0-e ru0ne<br />
Sa-mi spui mie la palavre, cfind vorbeoi tocmai cu mine?...<br />
Eu! eu vatavul cel mare, ma 'Inelegi tu cine-s eu?<br />
Mina dreapta a lui Hatman, carele la rfindul sfiu<br />
Este O el mane dreaptfi a lui Voda... Prin urmare,<br />
Vreau sfili spui, cap ffir' de crieri! cfi eu, vfitavul cel mare,<br />
N'a§ putea citi prea iute ceea ce alTii au scris.<br />
S'apoi tu! tu s'o po0 face? Ar fi un lucru de rfis<br />
Un dascfila§, o nemica, tu sa ma 'ntreci chiar pe mine?<br />
Aceasta-i peste putinVa! Aceasta nu se cuvine !...<br />
Deci, judecata 0-e scurta, fiind foarte 'nvederat,<br />
Ca cine-i foarte obraznic este foarte vinovat.
RAZVAN I V1DRA<br />
Tu ai scris cfintecul Asta Te cuno9ti dupA spranceantt:<br />
Un nas asculit de vulpe, o bArbiura vicleank<br />
Ochi mici 9i buzA sublire... chiar un chip de fariseu<br />
5<br />
Vezi cA te-am ghicit? Pe mine nu ma 'Nell tu, fAtul<br />
Slujitorilor, luaci-1! E bun de spfinzurAtoare!<br />
RAZVAN<br />
Mai stali ! De c e-i a9a pripa? Turd, Thad sunteli voi oare<br />
De sari/i dintr'o nAvalA grabnic a ne spanzura?<br />
Jupan vAtav, Wing dreapth 1 Ma rog nu te supAra!<br />
SA fie oare cu cale, In Tara moldoveneascA,<br />
to A omorl pentr'un cantec o fiimA omeneascra<br />
15<br />
Tigan ! CioarA Faraoane !<br />
BA$OTA<br />
RAZVAN<br />
Fie toate cum vei vra,<br />
Dar pe bietul om, jupane, iarta-1, nu-1 mai spanzura<br />
El nu-i faraon, nu-i cioara ; e Roman, tti este frate...<br />
TARGOVETII<br />
Are dreptate Tiganul ! Tiganul are dreptate!<br />
BAKITA<br />
0 sà-1 invAl eu 1ndatà! SA mA 'nfrunte eun netot?<br />
Mimi! Pe-arnfindoi ! SpanzuraIi-i bot la bot !<br />
RAZVAN<br />
ZAu ? Ce spui? A9a-i povestea ? De minune! Foarte bine...<br />
Atunci 1480-1 pe dascAl, 9i luati-mä<br />
pe mine;<br />
20 El nu-i vinovat, sarmanul ; cantecul fAcut-am eu ;<br />
L-am scris, 1-am lipit 9i pace ! De nu-i bun, hid pare rAu...<br />
Ce priviçi a9a la mine ? DoarA nu-s o arAtare...<br />
Tu ai scris ?<br />
MAI MULTI<br />
175<br />
meu!... .
176 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
RAZVAN<br />
Chiar eu, firqte.<br />
BA$OT.A.<br />
Lucru vrednic de mirare.<br />
Un Iigan sa scrie stihuri, n'a§ fi crezut-o... Ce-i drept,<br />
Mutra-i oarecum arata suflet ager 0 de§tept...<br />
5 Vrea sa zica, Vacea doina din saptamAna trecuta .. . ?<br />
RAZVAN<br />
Foaie verde magheran,<br />
Logofotul e "viclean...<br />
Da, da, jupAne vatave! Tot de mine 6 facuta...<br />
Bre!<br />
TOTE<br />
BA$OTA.<br />
10 Ciudat! Sa §tie carte o jivina de Iigan!<br />
RAZVAN<br />
Ba poate crentrec, jupAne, pe mul/i boieri din Divan...<br />
BAWTA<br />
Slujitori! lasaIi pe &seal, macar ca. eu cu arcanul<br />
Pe tori dascalii i-a prinde §'a§ spAnzura cu toptanul;<br />
Cad ei razvratesc norodul, ei invala pe cei mulii<br />
15 C'ar trebui ca boierii sa umble goi 0 desculIi;<br />
Si chiar ast Iigan n'ar merge astazi la spAnzuratoare<br />
De n'ar fi fost nici un dascal ca sa-1 pun& la scrisoare...<br />
Cata dar, dascale, cata! Scapat-ai cum ai scapat,<br />
Dar paze0e-te de dracul, c'o sä dai de vr'un pacat !...<br />
20 Acuma tu, faraoane, raspunde-mi dar d'ocamdata,<br />
De ce te-apuci tu d'o treaba poprita qi neiertata?<br />
0 faci oare dela tine? sau cineva Ii-o fi spus?
5<br />
10<br />
RAZVAN 1 VIDRA _171<br />
RXZVAN<br />
Apoi de, jupan vAtave, Stan e jos iii Oprea-i sus!<br />
Dumneata mereu ne spfinzuri, §i-astfel trAie9ti boierwe;<br />
Eu fac doine 0 doinile, ca sA-mi petrec ligAne9te;<br />
Fiecare cu ce poate!... Nu-i dat dreptul ori9icui<br />
SA punA 'n qtreang omenirea In mijlocul targului!...<br />
i-apoi acest drept, juptine, dacrt mi s'ar da §i. mie,<br />
Eu n'a§ omori niciunul, ca sa pot ierta o mie.<br />
B4OTA (surizind)<br />
iret Tigan!... Dar nu-i lesne a scApa pe-un osandit!<br />
Fapta ce tu ai fAcut-o e un lucru de gfindit.<br />
A necinsti cirmuirea, a batjocori Divanul,<br />
Poate numai doarA VodA, sau maria sa Sultanul...<br />
Totu§i, dragul meu, o lege, un vechiu §i sant obiceiu,<br />
Te-ar scoate din gura morIii... E9ti Insurat sau holteiu?<br />
RAZVAN<br />
Ba nu-s Insurat, juptine...<br />
BA$OTA<br />
Mare noroc! Egti ferice!<br />
15<br />
Ai putea sa scapi cu zile... In pravila Virii zice<br />
Cum-cA de-osAndA se iarta pe cine-1 ia de barbat<br />
0 copilà, o fecioath, un suflet nevinovat...<br />
A§a-i obiceiul nostru, datina cea stramo9easca.<br />
20 Acuma rAmilne numai vr'o fata sA se gäseascgt...<br />
(cAtil targovele)<br />
Printre voi nu este oare?<br />
FATA I<br />
Sunt eu.<br />
FATA II<br />
i eu.<br />
12
'178 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
B4OTA<br />
Minunat!<br />
Doti A fete cum se cade? Nu-i a§a? De maritat?<br />
Negre0t!<br />
FL% 'ndoialA!<br />
FATA I<br />
FATA II<br />
BA$OTA<br />
5 Prea bine. Spuneli-mi darA,<br />
Care dintre voi, de milk nu va 15.sa ca sä piarà<br />
De-o caznA foarte cumplitA acest bAiat priceput?<br />
Insu0 eu voi face nunta, dupã cum am mai facut,<br />
Mi-eli fi ciraci... .<br />
10<br />
15<br />
FATA I<br />
IertAciune! Eu una nu vreau, jupAne!...<br />
Un bArbat Tigan! 0 Doamne! Cum se poate!... E ru0ne!<br />
FATA II<br />
Si nici eu!... FereascA StAntul!... Mai bine foc 0 potop!<br />
S'ajung de povestea lumii? Eu, fatá de potropop?...<br />
RAZVAN<br />
A§a-i? Atunci de ce dara e0t-ati voi amfindou5,<br />
Ras grind In sus deodatà, ca ciupercile and plourt?<br />
Ca sil ne cantaIi cu ison cli sunteIi de mAritat?<br />
FATA I<br />
De ce!... lath' !... Sa se §tie!...<br />
FATA II<br />
Ce Tigan neru0nat!
s<br />
RAZVAN §I VIDRA<br />
RAZVAN<br />
Mai! Le-ati auzit cu tolii dela mic pi pan' la mare I<br />
Astfel dar, de-acu 'nainte yeti fti bine fiecare,<br />
Spunand-o 'n toga Moldova, spre 9tiinla tuturor<br />
Dela Nistru pan'la munte, a cine sunt dumnealor I<br />
Mirese de porunceala ce-ar vrea barbaIi Bali gaseasa...<br />
Iar dumneaei mai cu seama, o feta potropopeasa!<br />
(TO rdd cu hohote)<br />
SBIEREA (intrAnd)<br />
Ce oameni lipsiIi de minte. Sa rfizli chiar de prisos:<br />
$i fara nici o dobanda, pi farà nici un folos.<br />
RAZVAN<br />
Ai vazut, jupan vatave, ca nu-i nici o fata 'n lume<br />
io Ca sa nu se infioare, and aude de-al meu nume...<br />
Frumoasa-i legea strabuna, ce iarta pe-un vinovat,<br />
Daca poate sa-1 iubeasa un inger fara pacat;<br />
Frumoasa-i legea strabuna, care pricepe c'o ceala<br />
Se pierde, and o rAzbate o raza de diminea15.;<br />
15 Frumoasa-i legea strabuna, care crede a nu-i rau<br />
Alesul unei fiinte curate ca Dumnezeu!...<br />
Frumoasa-i legea strabuna... dar dansa nu-i pentru mine,<br />
Precum inteo florarie nu-i loc unui maracine,<br />
Precum Inteo sarbatoare nu-i loc unui cerOtor.<br />
20 Precum In svonul de rasuri nu-i loc plansului de dor;<br />
Caci numai cerul primqte, sub strea§ina-i milostiva,<br />
Scaiu §i floare, catifeaua si sucmanul d'o potrival...<br />
Eu Tigan! eu... o, jupane! Decat vai, decat amar,<br />
Mai dulce-i spanzuratoarea 1 Nu mai wepta'n zadar !...<br />
(In acest interval Sbierea, zArind capiaul pungii iegit din cilmaga lui Rlizvan,<br />
se pipae cu Ingrijire la chimir.)<br />
BAWTA<br />
as Pentru cea de 'ntai greseala, moartea qtreangului e mare...<br />
Slujitori, acum d'o data... duceli-mi-I la 'nchisoare.<br />
12*<br />
11W
5<br />
180 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
SBIEREA (smulgand punga din sinul lui RAzvan)<br />
Sacul meu, jupan vatave t Iata-1, saculeIul meu!<br />
(se pune a nurara banii)<br />
BASOTA<br />
Cum? Ap sa fie oare? L-ai furat? Tu?<br />
RAZVAN<br />
TARGOVETUL I<br />
Tiganul la mal se 'nneaca!<br />
TARGOVETUL II<br />
Ba nu eu.<br />
Tiganul f§i dete 't.t petec!<br />
TARGOVETUL III<br />
Zi ca-i un Tigan, §i pace!<br />
TARGOVETELE<br />
Un ticalos! Un besmetec!<br />
SBIEREA<br />
Fost-au doua-zeci de galbeni... Numai noua-spre'ci mai sAnt!....<br />
Unde-i unul? unul? unul?... DaIi-mi-I de sub parrant!<br />
io Unde-i galbanul, Tigane?<br />
BMOTA<br />
SBIEREA<br />
Un gtillAna, rupt din scare,<br />
Stealucitor, fara gauri, ferecat... M'auzi tu oare?<br />
BASOTA<br />
De ce nu raspunzi, Tigane?
RARITAN §I VIDRA<br />
SBIEREA<br />
De ce ma nenoroce0i?<br />
RXZVAN<br />
Apoi de !... iarta, jupane... Galbanu-Ii nu-I mai gase9ti...<br />
In locu-i va fi o paine inteo colibfi saraca...<br />
SBIEREA<br />
Eu nu te 'nleIeg ! Eu nu 9tiu!... Scoate-mi-1 din piatri seaca 1<br />
BAWTA<br />
i Tiganul e prea obraznic. Am fost cu dansul prea bMnd.<br />
Slujitorilor, luati-1! Spanzur4-1 mai curand!<br />
io<br />
SBIEREA (apueand pe Bavota de mini)<br />
Mai sthi, jupane vatave ! Nu te grabi! Mai apteapth...<br />
Spanzura-1, dar mai 'nainte M-mi o judecata dreapta.<br />
BASOTX<br />
Ciudat, boierule drags ! Apoi ce-Ii pot face eu?<br />
SBIEREA<br />
Cum ce? Vreau sfânta dreptate... Cum ce? Da-mi galbanul meu !..<br />
Uitat-ai pravila carii? obiceiu? canoane? lege ?...<br />
In ce guH Incape legea!<br />
DA SCIIAJL<br />
SBIEREA<br />
Ih gura mea, se 'nlelege!...<br />
Asculta, jupan vatave... Nu ma lasa paguba9!...<br />
15 Sau Tiganul sa-mi intoarca acel galban... galbanat,...<br />
OH de nu... atunci, jtipane, stapanul A mi-1 plateasca ...<br />
Astfel este obiceiul, pravila moldoveneasca...<br />
181
182 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
BA5OTA<br />
Al cui e9ti tu, mai Tigane? Cine e stapanul tau?<br />
RAZVAN<br />
Sunt Tigan iertat, jupane; Tiganul lui Dumnezeu I<br />
SBIEREA<br />
Iertat? cu atat mai bine! Dup'a legii gla.suire,<br />
Baiatul mi se cuvine In kc de despagubire,<br />
5 Ap-i, jupane vatave!... Pravila zice curat:<br />
Furul sa se dea acelui dela care a furat.<br />
Da-mi-1 rob.<br />
to<br />
15<br />
Eu rob?<br />
Vezi bine.<br />
RAZVAN<br />
SBIEREA<br />
BA5OTA<br />
Adeca, oricum sa fie,<br />
Vrei, boierule, sa-1 capeIi jidove9te In robie.<br />
Stii c'un Tigan, chiar de laie, se p1ate9te ori9icand<br />
Peste doua-zeci de taleri, pe and asta nu-i de rand:<br />
E frumos gi 9tie carte...<br />
SBIEREA<br />
Stie carte?<br />
BA5OTA.<br />
Foarte bine.<br />
SBIEREA<br />
Tocmai ap rob Imi trebui. Este tocmai pentru mine.<br />
Imi va Tine catastile, socoteli 9i daraveri.<br />
Da-mi-l' dupa legea Iarii...
es<br />
RAZYAN $1 VIDRA<br />
DASCALUL<br />
Cea fficutrt de boieri!<br />
SBIEREA<br />
Nu oiu de cine-i filcutfi, dar oiu ca-i foarte cu cale.<br />
BA$OTA<br />
Atuncea se schimbii treaba... Sá4i spui verde dumitale<br />
C'a§ avea si eu nevoie de-un Tigan ap de rar.<br />
Cam cutelator, cam -taircq, dar deoept i carturar.<br />
Nu 'xiteleg, nu pot pricepe 0 nu vreau ca el sfi fie<br />
Bunrt pradä pentru altul, pe and tmi place 0 mie...<br />
Deci, ia-si galblinul din parte-mi, iar eu pe Tigan mi-1 iau.<br />
SBIEREA<br />
Nu, juptme! Niciodatà! Nu, nu, nu! Nu vreau! Nu vreau!...<br />
to Vinovatul sa-mi pläteasa! Nu altul! Na ori0care!<br />
BA*OTA<br />
Boierule! tii prea-bine, cine-i vatavul cel mare?...<br />
SBIEREA<br />
Dec! i eu la visterie fost-am ftori-camara§!<br />
BA$OTA.<br />
Boierule! AfI dal% câ postelnicul mi-e na§...<br />
SBIEREA<br />
Dar apoi ci eu, juptme, cu logoffttul stint ruda...<br />
BA.50TA.<br />
15 Boierule! Nu m'aprinde! Ma faci stt plesnesc de ciudtt!<br />
SBIEREA<br />
Plesneoe I Eu nu te 'mpiedec ... Dar Tiganu-i tot al meu !...<br />
181
5<br />
184 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
BA$OTA.<br />
Boierule! Tad din gura, crtci mrt jur a eu... eu... eu...<br />
RAZVAN (eAtre popor)<br />
CAinii osul ca s'apuce, corbii stiirvul ca sa' 'mpartà,<br />
Boierii ca s6 robeasa, unii cu a4ii se cearal...<br />
Se 'nlelege!<br />
A§a este!<br />
TAR GOVETUL I<br />
TOTI<br />
SBIEREA<br />
Ii vezi, jupilne vatav!<br />
Taie-i pe toli I Nimicqte mojicimea cu nfirav!<br />
Dar pe Tigan dà-mi-1 mie.<br />
RAZVAN<br />
StaTi, boieri! Vorba-i degiaba!<br />
10 Nu m'e/i robi voi pe mine! Nu m'eli robi! Mai de graba<br />
Veli pune 'n lanluri furtuna, cu tunete §i cu ploi,<br />
Dectit s'ajung eu veodatá rob la unul dintre voi!...<br />
Juptine! Eu cer osanda. SpAnzurãtoarea m'a§teaptd.<br />
Mi-am batut joc de Domnie: e cea mai grozavrt faptal...<br />
15 Cineva poate sä ilea de sfinIi 0 de Dumnezeu,<br />
Dar de Vodá, nu... Ei bine! DA-mi, jupane, 9treangul meu!<br />
20<br />
BA$OTA<br />
Slujitorilor, luaIi-1!... Ba nu...<br />
(lui Sbierea la o parte)<br />
Boierule drag4.<br />
Ilia cearta, caci, pe cinste, am glumit, a fost o pga,<br />
Un nemic. Dumneata, frate, cu logofrttul e9ti neam,
ILLZVAN I viDAA<br />
Si chiar la logofelie eu o judecata am<br />
Cu nqte raza0... Un petee... Nu-i toemai o treabrt mare...<br />
Ma 'ntelegi... SA fim prieteni... 0 pricina de hotare..,<br />
(se string de miini cu ciaduri)<br />
RAZVAN<br />
Ce mai weptali voi dara.? Ce stali? Ce va mai gandiii?...<br />
5 Calfii ce pe robi ucidei, pe cei slobozi Si robili!<br />
10<br />
TOTI<br />
Are dreptate Tiganul! Tiganul are dreptate!<br />
BAKITA<br />
Slujitori! Doti-1M afara toate gurile caseate!<br />
(Slujitorii gonesc poporul, care se depätteazi cu nemultumire.)<br />
TARGOVETUL I<br />
Last-mg,<br />
jupAn vAtave, su vAz cioroi spAnzurat!<br />
Si eu i eu!. . .<br />
CEILALTI<br />
BAWTA<br />
Ba la naiba!<br />
SBIEREA<br />
Afara dela mezat!<br />
BA5OTA<br />
A§a-i! Acum santem singuri! Nimeni nu-mi mai stA la spate,<br />
Ca srt strige ca-i cu cale sau ca nu este dreptate...<br />
Slujitorilor, la lucru!... Apuca/i-1 pe Tigan!<br />
RIZVAN (llisfindu,se In miinile slujitorior)<br />
15 Ma dau eu singur, juptme.<br />
185
186 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICS<br />
LegaIi-mi-1 §i duceli-l!...<br />
BANTA<br />
Treaba merge gaitan.<br />
RIZVAN<br />
Intins la spanzuratoare !<br />
Omul om, sä fie slobod, deck rob, mai bine moare ;<br />
5 'apoi moartea-i Inviere pentru eel desprquit I<br />
SBIEREA<br />
Aleu! Vorbe§te 'ntr'aiurea... Necum sa fi 'nnebunit !...<br />
BANTA.<br />
Prietene ! Ia-ti Tiganul, §i nu uith mai cu soma<br />
Pricina cea de hotare...<br />
RAZVAN (sbuciumindu-se cu disperare)<br />
Unde e§ti, o ! mama! mama!
RAZVAN, Clipitan de haiduci<br />
RAZASUL 1<br />
ceau9i de haiduci<br />
VULPOIU<br />
VASCAN GANEA, boier<br />
VIDRA, nepoata vornicului Motoc<br />
SBIEREA<br />
CANTUL II<br />
RAZBUNAREA<br />
FETELE:<br />
MOS-TANASE<br />
HOTUL I<br />
HOTUL II<br />
HOTUL III<br />
CIOBANUL<br />
HAIDUCII<br />
Tiganui 0 eldrugut<br />
Au foss gdndirea mea ;<br />
Sleipdnul, arendagul,<br />
.5i legea lor cea grea...<br />
C. BOLLIAC.<br />
Un crfing In codrul Orheiului in Basarabia. In fund un päriu.<br />
Mai incoace un trunchiu rästurnat. In laturi stfinci.
5<br />
to<br />
HOTUL I<br />
Ian sh-rni spuneli, ce sh facem ca sã mai scurtam din vreme?<br />
HOTTJL II<br />
Face-vom ce face frunza, and prin codru vintul geme;<br />
Ori vom face izvorul, and fauna spuma lui,<br />
Schphrând argint din undh, pe verdeala crfingului;<br />
Sau A facem ca securea, and fieru 'n copaciu lovepte,<br />
Iar copaciul nu se lash, luptindu-se barbhtepte;<br />
Frunza, securea, izvorul, toate ne cânt cu dor:<br />
Sh cântam pi noi ca frunzh, ca secure, ca izvor !<br />
HOTUL III<br />
Cfintecul A fie freamht, troscot, poapth, toate 'nteuna;<br />
Bland ca shrutarea mumei, crunt i groaznic ca furtuna!<br />
Sh ante Razapul dard!<br />
HOTUL I<br />
RIZAWL (oftând)<br />
De ce nu, de-ap avea cui,<br />
Stergandu-mi plfinsul cu plfinsul, cum se- scoate cuiu prin cuiu!..<br />
Dar ce zic! Nu %Ant eu numai, care sufere i plfinge;
T90 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
N'oiu fi singur eu, in care doina-mi cugetul va frange ;<br />
Tot ca mine varsa lacrami, despuiali 0 nevoia0,<br />
Tori acei ce 'n sara noastra se mfindresc a fi raza0,<br />
Pastrand ca o moa9te sfantfi, crisoave, peceli, urice,<br />
5 Putrezite de vechime 0 'n caH cu fala se zice<br />
CA, scaldandu-se hi sange, mo0i 0 striimo0i lor<br />
Au ca§tigat ca rasplata cate-o brazda de ogor !...<br />
Tune, fulgere, trasneasca, cu potopul 0 pojarul!<br />
Mult-mare mi-este mania! Mi-este mare-mult amarul !<br />
HOTUL I<br />
10 Eu am auzit, badiO, c'adeca 0 la Munteni<br />
Ar fi raza0 ca 0-ai no§tri, numiIi a colo mo§neni ...<br />
HOTUL II<br />
Sant 0 'n Ardeal, mai fartate ; ba 0 'n tam ungureasci ;<br />
Le zice chineji, dar este chiar o breasla raz4easca.<br />
HAZOUL<br />
Apoi oriunde sa he, tot o soarta, tot un drac !<br />
15 Tot vecinii mi-i In§eala, tot vecinii mi-i desbrac ;<br />
Vecini de cei cu putere, cu caftane daurite,<br />
Numai fir, numai matasa, numai cu samur blanite ;<br />
Vecini dintr'aceia care, c'o 'mbrancire, c'un cuvânt,<br />
Satul intreg plin de viewca mi-I prefac intr'un mormant !<br />
20 Vecini dintre caH acuma, de-i vaz fn cale-mi, ii spintec,<br />
Si hohotesc spintecandu-i...<br />
HOTUL III<br />
Dar tu ai uitat de cantec.<br />
RAZAWL<br />
Ba n'am uitat. Vrut-am numai sangele-mi sa-I pui In joc,<br />
Si-astfel, pomenind trecutul, sa pot canta mai cu foc.<br />
(Iqi drege glasul, Ili apasa eurima pe frunte ci eintii)
s<br />
10<br />
15<br />
20<br />
RAZVAN $1 VIDRA<br />
Frunzä verde de Rade I<br />
Bat-o sefirba razatie 1<br />
Eu credeam ca-i boierie,<br />
$i-i curata calicie!<br />
Ani Intregi m'am judecat,<br />
Sanfitatea mi-am mama,<br />
$i nimic n'am caltigat.<br />
Eu umblam la judecata,<br />
Copiii-mi pltingeau pe vatra,<br />
Nevasta-mi era ultata I .<br />
Dar aeuma Dumnezeu<br />
A facut pe gindul meu,<br />
Ca sa-mi mai razbun fi eu !<br />
Pentru dalba haiducie,<br />
Pentru mandra voinicie,<br />
M'am lasat de razalie,<br />
S'am ales judecatori,<br />
Cei stejari nestrambatori,<br />
Ca sa-mi fie fra/iori I<br />
TOTI<br />
Numai codruletul drag<br />
DA dreptate la same!<br />
Numai arcul dupa spate<br />
Da saraeului dreptate!<br />
HOTUL I<br />
Zi, Razaple 'nainte! Zi 'nainte! Nu mai sta!<br />
25 Ca sa qtiu ca piere lumea, tot cu drag te-q asculta!<br />
30<br />
HOTUL II<br />
Zi 'nainte! Zi 'nainte! Sa te-auza sfântul scare!<br />
HOTUL III<br />
Uf, uf, uf ! Rau ma framanta! Mi-e qi cald, mi-e §i racoare!<br />
RIZA.51.1L (ia areul In mina §i einta)<br />
Frunza verde lemn sueit!<br />
*i de cand m'am baiducit,<br />
Dragu-mi-i drumul cotit<br />
$i<br />
de umbr' acoperit.<br />
191
5<br />
to<br />
15<br />
192<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Cand vaz pe ciocoiu viind,<br />
II la lac broasca pe pamant.<br />
Imi gez sageata 'n vant,<br />
Si mi-I iau la cautare,<br />
Dela cap pan' la picioare,<br />
Fara ah, Uri crutare 1<br />
Si chitesc, §i socotesc,<br />
Si cuget, §ii ma gandesc,<br />
Pe unde sa-1 nemeresc:<br />
La retezul parului,<br />
Din dosul i§licului<br />
Uncle-i greu ciocoiului!<br />
TOTI<br />
Las' sa moara ca un cane<br />
Ca mult te-a casnit pe tine!<br />
Las' :A moara ca o fiara,<br />
Ca mult geme biata taral...<br />
(Se arata, trecand puntea paraului, Ganea qi Ciobanul)<br />
Un boier aice 'n codru!<br />
HOTUL I<br />
CEILALTI (apucand armele)<br />
Un caftan !... SAntem tradali!<br />
CIOBANUL<br />
Lin4ti-ci-va, crt doar ne cunoqtem, inAi fârtati!<br />
20 Eu vi-1 aduc pe credintii: eu vi-s cheza §i povap ;<br />
Voi aveli lips& de galbeni, el are lipsa de brap....<br />
Care-i capitanul vostru?<br />
Pe Capitan...<br />
GANEA<br />
RiZVAN (igind dintre tufe)<br />
Cell trebue? Ce poftqti?<br />
GANEA
RAZVAN<br />
Capitanul? stint eu; dar tu eine eqti?<br />
RAZVAN I VIDRA 193<br />
GANEA<br />
Dumneata? SA fie oare? Sabia cea de vApaie,<br />
De care tremuri tare?<br />
5 Dumneata Ftkzvan?<br />
RAZVAN<br />
Numai pe cei rAi ii taie.<br />
GANEA<br />
RAZVAN<br />
Ei bine, 9tii acuma cine-s eu;<br />
Spune-mi dar 0 tu, jupAne, cum se chiamA ciocul tAu?<br />
Nu-i vorba de nume...<br />
GANEA<br />
CIOBANUL<br />
Ladd Ii-oiu spune eu, apitane.<br />
10 Din botez VAscan ii zice, iar dupA porecIA Gene;<br />
Feciorul lui Osip Gane ce fusese aminar...<br />
GANEA<br />
Eu n'am venit in pAdure, ca A vorbim in zadar.<br />
Lucrul, care nu zore9te trebui isprAvit indatfi...<br />
Nu 'ncape nicio zAbavrt... Aflä cA iubesc o fatA...<br />
RAZVAN<br />
15 Atunci du-te la vr'un popA, dintre cei ce pentr'un zlot<br />
CununA SOFA cu frate tii matugt en nepot!<br />
N'ai ce ate pe la mine,<br />
Preolit de cruda soarte<br />
Ca sA cunun al-de tine<br />
13
1% <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Numai cu duhul de moarte!<br />
Aa dar pleaca, jupâne; plea* vesel c'ai seapat...<br />
Insa de-ai venit aice cu vr'un scop fnveninat...<br />
(pune mtma pe pumnal)<br />
CIOBANUL<br />
Nu-I speria, capitane...- Boierii sant slabi la fire:<br />
5 Bra Tul, haina, mintea, fala, inima, totu-i sub-Pre.<br />
RAZVAN<br />
Urmeazali vorba, jupane. Te-ascult...<br />
GANEA<br />
Apoi i spuneam<br />
C'am Indragit pe-oarecine, fire§te fata de neam;<br />
Din nenorocire totu§i ea n'are mama, nici tata,<br />
10 S'unchiu-sau vrea stt-i<br />
rapeasca mo§tenirea cea bogatfi,<br />
15<br />
Lutinduli de gfind s'o 'nchiza ca1ugfiri-V1 la schit...<br />
0 faptä nelegiuita! Un lucru nepilduit!<br />
RAZVAN<br />
Sarmanal... Dar zestrea-i mare?...<br />
CIOBANUL<br />
RAZVAN<br />
Sfirmanal... Mori dupa &lima?<br />
Avuii nenumarate !...<br />
CIOBANUL<br />
Lfinga Nistru patru sate !...<br />
GANEA (dând lui ll'azvan o punga)<br />
Iata trei sute de galbeni. Alp trei sute, negre9it,<br />
0 sa-li aduca ciobanul, dupa lucrul savar§it...
RAZVAN I VIDRA 195<br />
RAZVAN<br />
Cum o chiama pe sarmana?... Pe iubita cea bogata?<br />
Nu-i vorba...<br />
GANEA<br />
CIOBANUL<br />
0 chiamA Vidra... *tii? A lui Motoc nepoata...<br />
cin' oare n'o cunoa§te I<br />
RAZVAN<br />
5 Da! Am auzit i eu...<br />
HOTUL II<br />
Un fatoiu ce chlare§te i 'mpu9crt chiar ca un smeu.<br />
Intr'o zi am Intalnit-o alergand la vanatoare...<br />
E voinica, n'am ce zice! $i-i frumoasa ca o floare...<br />
RAZAWL<br />
*tint ! Dupa ce-i din osul acelui vornie Mope,<br />
to De care Moldova 'ntreaga mi se temea ca de foc !<br />
15<br />
$i<br />
GANEA<br />
Capitane! Noi In vorbe pierdem vremea fAra treaba...<br />
RAZVAN<br />
Se 'nlelege! Tu ai sete s'apuci zestrea mai In grabA !...<br />
Spune-mi Insa mai 'nainte, pentru banii ce ne-ai dat,<br />
Ce fel de marM anume sAqi<br />
dea codru 'ntunecat?<br />
GANEA<br />
Chiar acuma, capitane, zece cAlara§i In sila<br />
Thaw la calugarie pe nefericea copila...<br />
Manastirea nu-i departe... S'o smulgi din mAinile lor...<br />
DA-mi-o rnie...<br />
13 *
196 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE /3I POLITICE<br />
RXZVAN<br />
Te iubeoe?<br />
CIOBANUL<br />
A§a! Nu-i ceva u§or!<br />
Vidra-i o fata semealtt, bâcsittt cu fudulie,<br />
Care n'o A bage 'n samti nici cliiar pe sfântul lie!...<br />
5 Sfi iubeascti pe juptmul? Dec! SA-0 punfi pofta 'n cuiu...<br />
Boierul §tiu c'o iube§te, dar nu ea pe dumnealui!...<br />
GANEA<br />
Duptt cununie, lasa! §i iubirea o A vie...<br />
Dar grabe§te, apitane...<br />
RXZVAN<br />
A§a-i! Duptt cununie!<br />
10 Adevttrat. Eu uitasem c'asta-i lege pe la voi:<br />
Numai zestrea inainte, iar iubirea mai apoi!<br />
Mai apoi? ba nu! iubirea nu mai vine niciodattt,<br />
Unde dintre douà iMmi, una-i boartfi cumparatä!...<br />
Dar, mai in sfttr§it, ce-mi pasfi!...<br />
CIOBANUL<br />
15 Curat a§a zic §i eu:<br />
De nu se iubesc boierii, pentru d'an§ii e mai rail.<br />
20<br />
RXZVAN<br />
MeV! Merge Ti cu jupanul. AV auzit ce pofteoe.<br />
Simbria-i destul de bunii: faceli treaba voiniceoe...<br />
Sanätate, capitane!...<br />
CIOBANUL<br />
GANEA<br />
Niciodatfi n'oiu uita<br />
SlujbuliTa cea frumoasa ce-o mi-i face dumneata,
RiZVAN 13I VIDRA 197<br />
Si --ci fagaduesc pe cinste, a daa din intamplare<br />
Vei fi prins de carmuire, te scap eu din suparare:<br />
Sant cumnat cu paralnbul, iar vornicii amandoi<br />
Mi-s cam rude de departe...<br />
RAZVAN<br />
s Ciocoii sant tot ciocoi!<br />
10<br />
15<br />
(cAtre Rfizasu 1 care yrea sii plece en ceila10)<br />
Razasule! Mai asteapta...<br />
De-i pricepe a miroasa...<br />
RIZAFTL<br />
Porunceste.<br />
RAZVAN (luAndu-1 de-o-parte)<br />
Cata bine.<br />
RAZAWL<br />
A tradare? Las' pe mine!<br />
rt.XZVAN<br />
Dar nu v'atingqi de Vidra... E femeie.<br />
RAZI4UL<br />
Chiar sa vrei,<br />
Razasul nu se pogoara la bataie cu femei 1<br />
(Ganea, Ciobanul gi haiducii ies)<br />
RAZVAN<br />
Femeie!... Precum pojarul se naste dintr'o santeie,<br />
Asa m'aprinde pe mine ciudata vorba: femeie!...<br />
Femeie! De calla pe dansa o facuse Dumnezeu,<br />
El nu mai face nimica, fermecat de luerul sau,
198 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE [31 POLITICE<br />
privind cu mullamire la lumea cea zambitoare,<br />
Zice: eu sant radacina, dar femeia este floare!...<br />
Femeie!... i tottuji omul, de lacomie tarit,<br />
Iubeoe nu pe femeie, ci auru-i cantarit...<br />
Pentru dansul e femeie mo9ia cea masurata,<br />
0 scula preleluita sau o punga numaratal...<br />
(Se aude afara un glas, strigand: Rdzvan! RIzvan!)<br />
Ma chiama?... Cine sa fie...<br />
TANASE (arAtandu-se dintr'o parte)<br />
A.! Iata a te-am Osit!<br />
RAZVAN<br />
Stai!... Tu e§ti... Mi-aduc aminte... Eti acel nenorocit,<br />
to Care le la Iai pe poduri oboseai strigand s jupane s,<br />
Pan' sa cape.ci o lescaie sau o farama de pane!...<br />
Te cunosc, dei de-atuncea trecut-au un veac intreg:<br />
Trei ani cumpliti de robie...<br />
TANASE<br />
Robie? Nu te 'aceleg!<br />
to Te §tiam slobod, baiete; sprinten ca o randunica;<br />
Batandu-ti joc de necazuri... Mu! nu mai pricep<br />
2o<br />
RAZVAN<br />
Da! 0 robie de spaima, cum numai duhul cel rau,<br />
De-ar putea sa biruiasca, ar robi pe Dumnezeu!<br />
Fost-am prb, fost-am in lanori, 9'acum inima-rni<br />
suspina<br />
Intalnindu-te pe tine, caci tu, tu ai fost pricinal...<br />
Eu?<br />
TANASE<br />
nemica....
RXZVAN /31 VIDRA_ 199<br />
RAZVAN<br />
Tu, mo§ule! Tu singur! Asta 'n veci eu n'oiu uita...<br />
$'apoi iata-ma-s in codru, haiducind din vina ta ;<br />
$i maini de-mi va fi ursita s4 mor pe spAnzuratoare,<br />
Ti-o voiu datora tot Tie...<br />
TANASE (fland semnul crucii)<br />
5 Poznal... Nu glumeoi tu oare?...<br />
Sa Oiu c'a9a-i adevarul, o clipa n'a§ zabovi,<br />
DAnduli pieptul meu drept Oak sä te poftesc a lovi!...<br />
RAZVAN<br />
Tu! da, tu eati o unealta a puterii fara nume,<br />
Care tese nevazuth toate lucrurile 'n lume,<br />
to Astfel c'ades muritorul, bun ca blAndul mieliqel,<br />
Face rele peste rele, far' s'o oie singur el!...<br />
15<br />
Dar ce spui?...<br />
TANASE<br />
RIZVAN<br />
Ti-aduci aminte nenorocita de punk<br />
Din care luaai un galban, zicAndu-mi c'o sa-ti ajunga,<br />
sunt multi sarmani in Tara, ca nu-ii place de prisos,<br />
Pe cand se sbuciuma fra%ii, simtind cutitul la os?...<br />
Mople! FacAnd aceasta, puteai s prevezi tu oare<br />
C'o s ma cufunzi pe mine in robia 'ngrozitoare?...<br />
Ei bine! cazut in hare pentr'un galban ce-a lipsit,<br />
20 De primeai tu punga 'ntreaga, eu scapam nepedepsit !...<br />
Ha, ha, ha! 'apoi mai strige capatinele 'ntelepte<br />
C'omul oie tot ce face, oie tot ce-o sa-1 aatepte,<br />
UitAnd c'un flutur de seara, ce trece repede '11 sbor,<br />
25<br />
Ca<br />
Este 'n stare sà rästoarne toata prevederea lor !...<br />
0 fapta cat de frumoasa, ca o floare cu otrava,<br />
Tainueoe cateodata peirea cea mai grozaval...<br />
In sffir§it, tu eoi pricinA
200 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
TANASE<br />
Dar de ce, copilul meu,<br />
SA nu mik vesteOi In clipA, läsandu-mA 'n locul tau<br />
Insu0 eu sA 'ncarc robia pe aruntelele mele,<br />
Si scApandu-te pe tine, sA port lanluri cat de grele?...<br />
5 Un Tigan ce milueoe pe-un neputincios batran,<br />
zia tot ce-i place lumea, este chiar ca Vim Roman...<br />
10<br />
RAZVAN<br />
Haide! Ce-a fost, se trecuse... Spune-mi acuma, iubite,<br />
De ce-Ii tarAoi tu la codru oasele cele 'nvechite?<br />
Cum de Vi-ai hisat copiii?<br />
TANASE<br />
Ba copiii m'au lAsat.<br />
RAZVAN<br />
Te-au lAsat? Nu-mi vine-a credel...<br />
TANASE<br />
SAracii au rAposat.<br />
In Tara noastrA cea mare 0 bogatA, mAi bAiete,<br />
Sant Romani ce pier In foame! sant Romani ce mor de sete!...<br />
15 Astfel In toatA Moldova, pAcAtosului Tfinas<br />
Nici un sprijin, nici un razAm, nici un scut n'a mai rAmas,<br />
Decat numai sA-0 insemne pieptul cu cea sfantA cruce<br />
Si zicanduli 4 Doamne-ajutA ! 0 calea codrului s'apuce;<br />
Caci de-o bucatA de vreme, cer0torind pe meidan,<br />
20 Auzeam mereu tot vorbe de cApitanul RAzvan...<br />
Cum? La Ia0?...<br />
RAZVAN<br />
TANASE<br />
La Ia0, bAiete, se vorbeoe despre tine<br />
Felurite verzi 0 uscate, eke nici in cap nuli vine!
RAZVAN I VIDRA 201<br />
Unii te lauda foarte, ca pe-un stralucit viteaz;<br />
MTH, adica boierii, te sfagie cu necaz;<br />
Iar Tiganii tai... iertare! 0 sa-mi pui kat la limba,<br />
C'alta mice i-av mai face, degiaba! tot nu se schimbal...<br />
RAZVAN<br />
5 Zi, movule! Zi 'nainte... Eu nu ma supar de loc.<br />
TANASE<br />
Ei bine, Tiganii sbiarl Ca tu evti al lor proroc:<br />
Tu o sa-i scoli din catuve, tu o stt-i speli din pacate,<br />
In tine-i toata nadejdea, flieã tine nu-i dreptate;<br />
0 nebula de Tiganca le-a spus c'a visat prin somn<br />
to Ca tu o s'ajungi odata nu numai jude, ci Domn!...<br />
Ciudat !<br />
RXZVAN<br />
TANASE<br />
0 blestemalie! Auzi eine sa domneasca!<br />
Insuvi dracul nu croevte minciuna mai liganeasca.<br />
Dar nu-i vorba de Tiganca... Apoi precum Ili spusei,<br />
15 Ramaind singur In lume, ffira copilavii mei,<br />
Fara mila vi 'ndurare, fara capätfiiu I vatra,<br />
Mai rau de cat chiar Tiganii ce colindeaza cu vatra,<br />
M'am pus pe ganduri, baiete: ganditu-m'am, razgandit,<br />
'acum iatti-md-s aicea, bucuros a te-am gash...<br />
20 Nu cata ca-s vechi de zile: In tinerelele male<br />
M'am batut cu multe litfe care de care mai rele,<br />
Ba Levi, ba pagttni, ba Unguri, ba Francii de-ai lui Despot,<br />
.i<br />
ce-am invalat atuncea, n'am uitat Inca de tot...<br />
Ma vezi prapadit, dar altfel aceasta mana secata<br />
25 Tot ar mai putea trimite duvmanului o sageata...<br />
Decat sfi mor In orave de cruzimea calor rai,<br />
Mai bine vroi In padure prin mine sa piara ei!.
202 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE41 POLITICE<br />
0 fiinla cat de slaba spore§te &and 10 razbuna!<br />
Incearca-ma 0 pe mine... Sant haiduc 0 pace bunk!<br />
RAZVAN<br />
A§a te vreau, mo§ Tanase! 'o sa vezi peste pulin,<br />
C'ora§u-i o leghioana 0 numai codru-i cre§tin...<br />
5 In ora§ totu-i robie; cel mai mic 0 cel mai mare,<br />
Tori ca unul poarta larquri, to-0 ca unul gem In fiare;<br />
Fiecare slugare§te, 0 niciunul nu-i stapan;<br />
Insu0 Domnul cu ru§ine pleaca fruntea la pagan!...<br />
Pe and aicea stejarul Fang& buruiana cre§te,<br />
10 Dar fie cat de puternic, el pe &Ansa n'o robe§te ;<br />
Iar salbaticele fiare, ce flamande ratacesc,<br />
Omoara sarmana jertfa pe care mi-o nemeresc,<br />
Dar n'o 'njuga cu napaste, ca fiara cea omeneasca,<br />
Care prada-i n'o ucide §i n'o iarta sa traiascal...<br />
15 In ora§ totul se 'ngroapa §i putreze§te de viu<br />
In locuinla-i ingusta 0 rece ca un sicriu,<br />
Unde suflarea se curma, unde vazduhul lipse§te,<br />
Unde caramida, lespezi, lut 0 piatra te ' nvale§te :<br />
Pe and aicea verdeaTa ne Tine loc de pareli,<br />
20 Ne-acopere numai frunza 0 numai cerul marel,<br />
Iar jos s'a§terne covorul, vapsit cu mil de vapsele<br />
Ce singura firea-1 lese din ierburi 0 floricele!...<br />
Lumea totu§i de departe ne nume§te cu fiori<br />
Uciga§i, impu§ca 'n-luna, hoTi, talhari, omorltori...<br />
25 0 nu, mo§ule! Nu crede! A§a fost-au totdeauna<br />
Ca de cel gonit se leaga clevetirea 0 minciuna,<br />
Precum mu§chiul se lale§te pe-un copaciu pe care-1 tai,<br />
i nu-1 lasa pan' ce viermii nu-1 prefac In putregaiu!<br />
so<br />
Saracul Taran ce-§i perde vitiparele sau plugul,<br />
Robul osandit ce fuge, blestemand biciul 0 jugul,<br />
Toti cei slabi, izbili de soarta, de nevoi Inconjurali,<br />
Afla 'n codru mangaiere 0 ne dau nume de fraci.<br />
Gaud prive§ti Moldova 1ntreaga parasita In jaf 0 'n silk
RAZVAN */ VIDRA 203<br />
Pe cei buni in neputinla, pe cei rai MA de mild,<br />
Veneticul 0 paganul, cel de neam 0 cel bogat,<br />
Numai ei având dreptate 0 la Voda 0 la sfat,<br />
Caciulici de toata lumea, Fara grija de nemica...<br />
s 0! atunceli pare bine când deodata se ridica<br />
Spaima de haiduci in Tara, nascuci din al tarii chin,<br />
Precum o durere crud& na0e 'n piept cfite-un suspin!<br />
TANASE<br />
Urmeaza, frate Razvane! Mai vorbe0e! Mai vorbe0e!<br />
Focul cuvintelor tale m'alina, ma racore0e!<br />
to Sant vorbe de sus, baiete, iar nu de-un om pamantean!<br />
0 Doamne! Sa iasa tocmai dintr'o gura de Tigan!...<br />
Capitane ! Capitane I<br />
VULPOIU (de departe)<br />
Ce veste?<br />
RAZVAN<br />
VULPOIU (tetrind dui:4 &maul pe Sbierea)<br />
0 caracuda!<br />
115 Am pescuit-o acuma pe-uscat fara multa truda...<br />
o<br />
Sbierea? In mainile mele?<br />
Te cunosc §i eu prea bine!<br />
RAZVAN<br />
SBIEREA<br />
Chiar Razvan!... Vai!... Sant topit !...<br />
TANASE<br />
SBIEREA (azitnd in genunehi)<br />
i<br />
dumneata?... Am murit !...<br />
Sfinte Petre!..... Santa_ Anal... Mucenice Spiridoane !...
204 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE I POLITICE<br />
Scapa li-mä din peire!... 0 sä va dau trei icoane,<br />
Tot de aroma poleite cu aur... sau cu argint!...<br />
VULPOIU<br />
Drace! Nu oiam eu singur c'am pus mana chiar pe un dant!<br />
L-am gasit in drum la stanga, Intr'o carula stricata;<br />
5 De gras ce-I vezi, de departe mi se paru ca-i o roata ;<br />
Dar fiindca vrea sa fuga, Ii dadui un bobarnac,<br />
sinnii atunci de-aproape ca 'n roata-i ascuns un sac.<br />
Deci acuma, capitane, poi sa-i dai rava9 la dracul,<br />
Ca tot ce-a fost bun inteinsul, nu mai este: iata sacul!...<br />
SBIEREA (frângoindulti miinile)<br />
10 Taleri trei mfi patru sute cincizeci i apte" 9'un ort!<br />
Sant pierdut !... Prea sfanta Troi.ca ! Maid]. precistal... Stint mod I<br />
TANASE<br />
Dati-mi cineva9i o arma, cad poftesc cu pofta mare<br />
Sa-i numar, tot unul unul, vr'o zece mfi pe spinare!<br />
RAZVAN<br />
Eu Tigan, i iata cine se lauda ca-i Roman...<br />
is Fraiilor ! PriviV-1 bine: eu sant rob, dansu-i... stapan !..<br />
20<br />
Stapfin?<br />
TOT!<br />
RAZVAN<br />
Boierule, scoalal... Nu-i frumos i nu-i cu cale<br />
Sa 'ngenunchezi de ' naintea unui rob al dumitale.<br />
Jupanului, ce-i cu dreptul d'a 9edea chiar In Divan,<br />
Nu se cade sa se plece de frica unui Tigan...<br />
Scoala dar ca Valtadata, scuipa-mil i pfilmueoe,<br />
Ca Voda nu-li<br />
cere sama, qi pravila nu te-opreOe!
RAZVAN 51 VIDRA 205<br />
ScoalA dar ca 9'a1tAdatA, 0 pune pe-argacii tra<br />
Ca sa-mi dea 0 dfin0i palme, ca sfi ma scuipe 0 ei!<br />
Tara 'ntreagrx nu-i a voastra?... Codru sau crap, ce-Ii pasta<br />
Oricand §'oriunde, jupAne, sAnteci tot la voi acasil<br />
(Sosesc Vidra, Ganea, Rfizasul 0 ceilalli hoti.)<br />
RAZAWL<br />
5 Capitane! 4i aducem pe nepoata lui Motoc.<br />
E cam cu nArav ciocoaica: n'o auzi vorbind de loc...<br />
VULPOW<br />
Bre! Ce de mai boierime! Doi jupini §,. jupAneasA I<br />
Parca-i la curtea domneascA!<br />
HOTUL I<br />
HOTUL II<br />
0 adunare aleasA!<br />
RAZASUL (privind la Sbierea)<br />
10 Haida-de! Dar rota cine-i?... De cAnd maica m'a facut,<br />
N'am Intfilnit niciodatá om mai pocit 0 mai slut!<br />
15<br />
0 gadina!<br />
0 §opArIA!<br />
HOTIJL I<br />
HOTUL II<br />
HOTUL III<br />
0 nApArch 'nveninatA.<br />
RIZVAN<br />
raccre I SA fici cu totii raarturi la o judecad.<br />
list boier, pe care-acuma II vedeci Ingenunchiat<br />
Si care la Ia0 se plimbA mAndru ca un tmpfirat...
206 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Nu, nu, nu...<br />
Taci, caracudà!<br />
SBIEREA<br />
VULPOIU<br />
RAZVAN<br />
Ast boier prin rgutate<br />
Intrece gadini, §opttrle §i napiirci Inveninate...<br />
5 Ca painjinul ce Iese pe furi§ vicleanu-i ciur,<br />
5i-1 Intinde, 0-1 aning, 0-1 acaret pe 'mprejur,<br />
5i drept din mijloc pande§te, pironit In neclintire,<br />
A§tepttind sn-i intre gaza In capcana-i cea sub-Pre,<br />
Apoi lacom se repede, bucuros c'au In§elat,<br />
10 1-C1 tot rumpe, §i-o tot visa% In stomahu-i desfundat,<br />
5i iar 10 cArpe§te ciurul, 0 iar la pfindà s'a§eazfi,<br />
iar oche§te 'n tacere, nouà prada sa-i mai caza<br />
Astfel 0 boierul fista e painjinul snub<br />
Gata sä-0 mai dreag6 cursa, tot strigAnd crt nu-i destul!<br />
15<br />
Nu, nu...<br />
SBIEREA<br />
VULPOIU<br />
Taci, cä te ia naiba!<br />
HOTUL I<br />
Nici iadul n'o sà-1 primeascal<br />
RAZVAN<br />
Insa din jertfele sale, nu-i alta ca sil-1 urasca<br />
Cu furie mai cumplitä, cu foc mai Inver§unat,<br />
20 Decum Rizvan 11 urrt§te, setos de-a fi fazbunat !<br />
Pentr'un galban, ce pe drumuri 1-am gAsit pe nea§teptate,<br />
El, cu pravila-i In mAna §i pe buzrt-i cu dreptate,
10<br />
15<br />
RXZVAN *I VIDRA. 207<br />
Ma ia rob,.. rob pentr'un galbgn, gi ma face nevazut<br />
Intr'un beciu, de mucezeala in mocirla prefacut,<br />
Unde ma legase n zgardA, ea pe-un cAine'n batatura...<br />
Il urfisc cu cea mai crunta 0 nepovestitfi ural...<br />
5 Razbunare! Razbunare!<br />
(Vidra face o mi§care de groazA)<br />
TANASE<br />
MTH<br />
Furca!<br />
RAZVAN<br />
Da! voesc gi eu<br />
Sa-mi razbun ; dar moartea 'n furca i-ar fi prea min...<br />
SBIEREA (cAzAnd jos)<br />
RAZVAN,<br />
Valeu 1<br />
Cruce, leapa, glonc, sageata... Nu-i destula rAzbunare!<br />
Vreau o altfel de pedeapsa; o pedeapsa gi mai mare...<br />
I:W.4UL<br />
Capitane ! Ian sfArgegte i Ca de cat sA mai agtept,<br />
Mai bine-acum dintr'o data sa-i Wig maciuca In piept!<br />
Mai Vulpoiule, rildica-1!...<br />
RAZVAN<br />
SBIEREA (and 11 scoa11 Vulpoiu)<br />
V ai mie ! . . . Razvane frate!...<br />
MA jur c'am lasat acasa catastige ne'neheiate...<br />
Iarta-mal... Tocmai pe tocmai!... Fost-ai rob, te iert gi eu...<br />
De vrei, 10 voiu da g'un zapis, . k Martur mi-este Dumnezeu!...
208 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
RAZVAN<br />
Vulpoiule, du-1 din codru! Scoate-mi-1 pan' la aspante,<br />
Araa-i drumul cel mare, 0 zi-i aceste cuvinte:<br />
lath dreapta, iaa sanga, iatti jos §i iaa sus;<br />
Alege la deal, la vale, la rharit, la apus;<br />
5 Ftlizvan te-avusese ' n palmil, 0 numai c'un semn de mfin4<br />
Ar fi putut sit te facä praf, pulbere 0 aanii...<br />
Totu§i uite! Nu-li lipse§te nici un fir din perii ai...<br />
Sh trttiased codrul verde 1. . . Pleaca slobod unde vrei...<br />
to<br />
15<br />
(Vidra e foarte migcatA)<br />
TANASE<br />
Cum? I.1 ierli? E la9i sa scape?...<br />
RAZASUL<br />
Capitane! Mi se pare<br />
Ca tu-Ii cam petreci cu glume, qi-ai uitat de râzbunare!<br />
RAZVAN<br />
Ilázbunarea cea mai crudh, este and du9manu1 au<br />
E silit a recunoa§te ca qti bun §i dânsu-i au!...<br />
RAZAWL<br />
Astea nu se tree la mine! Doara nu-s o faa mare,<br />
Ca a cred ea azbunarea nu-i deck o sArutare!...<br />
Noi 1-am prins, al nostru-i dara, al codrului, nu-i al au!<br />
Nu-1 iert eu, baa-1 sli.-1 baal...<br />
VULPOIU<br />
nici eu nu-1 iert!<br />
HOTUL I<br />
HOTUL II<br />
20 Baga sama, capitane! Noi nu te-am ales pe tine,<br />
Ca sa te pupi cu boierii §i sti ne dai de r4ine!<br />
Nici eu!
Tiganul se prea-gurgultt!<br />
RAIvAN til VIDRA<br />
0 VOCE<br />
ALTA VOCE<br />
Se cunoa0e ca-i Tigan !<br />
MAI MULTE VOCI<br />
Tigan! Chiar Tigan!...<br />
RAZVAN<br />
Tiganul nu mai este ciipitan!<br />
(Scoate din brAu o bardit poleitA)<br />
5 Gaud voi m'ati pus peste codru dfindu-mi In mina securea,<br />
Juratu-mi-4 sa m'asculte lunca, drumul 0 pfidurea.<br />
Iatrt barda ce-a pfitat-o juramântul eel viclean ;<br />
Dali-o unui alt mai vrednic, care nu va fi Tigan!<br />
Puneli dintre voi pe-acela care-i meoer A vi 'nveje<br />
io A a-Vali 'n slfibiciune, a vA izbi 'n batrfinece,<br />
Sau pe-o singura furnicii sfi dati iurfq ate doi!<br />
Ap capitan va trebui, dar Rfizvan nu-i pentru voi!<br />
(AruncA barda fi voqte a ie9i)<br />
RAZASUL<br />
Haide, haide, cápitane ! Te itrofti peste mfisurtt!<br />
Nu te pierdem noi pe tine pentru astii pociturti!<br />
(privevte lncruntat la Sbierea, apoi ridicA de jos seourea ci o dA lui RAzvan)<br />
9.5 Iatfi barda, iali-o iari10, ffi ce-si place, ffi cum 0ii...<br />
Dar eu unul... of, maicural... l-a0 Ulla ffi0i-fgqii!<br />
SA trfilasca apitanul !<br />
VULPOIU<br />
TOTI<br />
Cfipitanul sfi trfiiasci !<br />
14<br />
209
5<br />
10<br />
15<br />
MO <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
'MUSE<br />
Da, da! i de liganie sa nu se mai pomeneasca!<br />
RXZVAN (eitre Sbierea)<br />
Stapane, acuma pleacal...<br />
SBIEREA<br />
Sa plec?... Cum?... Adevarat !...<br />
0, ce om! Ce piatra scumpa! Ce millet de matostat!...<br />
Dar fiindca scapi de moarte pe-un cre§tin foarte cucernic,<br />
0 sit te blagosloveasca Dumnezeu a-tot-puternic!...<br />
RAZVAN<br />
Fugi, boierule, de-aice! Fa-mi 0 tu pe placul meu!...<br />
Mi-e Barba' s'aud din guragi numele lui Dumnezeu!<br />
Mi9011.1 Mirk caracuda!<br />
VULPOIU (bnpinglind pe Sbierea)<br />
SBIEREA<br />
Ba nu... Ma rog! Fara pripal...<br />
Mai avem o socoteala... Numai un cuvant... 0 clipal...<br />
DaIi-mi sacul meu!... Razvane!... Nu ma saraci de tot !...<br />
Taleri trei mii patru sute cincizeci 0 qapte §'un zlot!<br />
(iese ghiontit de Vulpoiu)<br />
VIDRA (Inaintând si hitinzand mina atm Rfavan)<br />
A§ fi mandra, capitane, ca sa strang o mana, care<br />
Nu voe§te sa-§i razbune decât numai prin iertare!...<br />
RAZVAN<br />
Mana mea?... Aceasta mana, desmierdata de cutit,<br />
Arsa de foc 0 de vanturi batuta necontenit,<br />
Spalata de ploi 0 grindini, aspra qi neagra din fire,<br />
Cuteza-va ea s'atinga manali alba 0 sublire?...
RAZVAN §I VIDRA 211<br />
VIDRA<br />
De and oamenii din codru rapitu-m'au dupa drum,<br />
N'am oftat, n'am zis o vorba, fost-am mutfi pan' acum,<br />
Oprind lacrima pe geana 0 'nnecand In piept suspine,<br />
Ca sa nu pogor pe Vidra pan' la ei 0 pan' la tine...<br />
5 Dar nu-i pasare pe lume A nu ante mai cu dor,<br />
Cand ziva-i plina de soare 0 cerul e gra nor ;<br />
Nu-i femeie sa nu-0 simla inima-i In turburare,<br />
Cand s'a9terne de 'nainte-i luminand o fapta mare !...<br />
Rob, Tigan, haiduc, de-oriunde soarta sii te fi adus,<br />
to Un suflet c'al dumitale 10 va face Joe In sus !<br />
25<br />
20<br />
(RAzvan rilmitne atintit)<br />
TANASE<br />
Aferim ! Ce mai mueire ! De-ar fi mulp boieri ca tine...<br />
GANEA<br />
Ce faci, draga jupaneasa ? Cine-ar crede !... E =One !<br />
Nepoata marelui vornic 0 fiica unui spatar,<br />
Dumneata sa stai de vorba ... ce 'njosire !... c'un talhar !....<br />
RAZAWL<br />
Capitane ! Capitane !.... Fali cu mine o pomana:<br />
Da-mi voie macar dintr'insul sali fierb de pranz o tocana I<br />
HUTH<br />
Da, da ! Sa-1 taiem indatal...<br />
RAZA5UL<br />
SA-1 bucalim marunIel,<br />
Ca sa nu se mai cunoasca de-a fost boier sau viIel !...<br />
RAZVAN (iegind din gandire)<br />
Cum? De ce-i a9a urgie ? ... Lasaii-1 In bung pace !...<br />
El nu v'a facut nemica ...<br />
14*
212 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $I POLITICE<br />
RAZAWL<br />
Nu cumva! Iata ce-mi place !<br />
Doar n'ai fost surd, capitane?... Nu-1 mai apara 'n zadar !...<br />
Nu l-ai auzit tu singur a te numeOe tAlhar ?...<br />
RAZVAN<br />
Eu tAlhar?... Dar cine-a zis-o?... Razvan nu putea s'auza.<br />
Is t aci simlirea-i se pierduse, ratacindu-se pe-o bula<br />
Din care sorbea cu 'ncetul cuvinte ce-mi par mereu<br />
Ca tot Inca sunk suna 0 rasuna 'n jurul meu!...<br />
0 tu, femeie märeala! tu un Inger! tu o zana !<br />
Tu, ivire minunata ce-mi rasai ca o lumina!<br />
to Sa te mai auz o data ca locul meu este sus...<br />
A01 c'ai spus-o? Mai spune-mi ! Mai spune-mi inch !. .<br />
VIDRA (cu sfialE)<br />
Am spus...<br />
RAZVAN<br />
Ai spus !... Eu credeam ea 'n lume nu va fi nicio fiin0<br />
Ca sa-0 cufunde privirea sub gunoiu de umilinta,<br />
15 PAn' la omul care 'n vieala-i n'a gustat de nicairi<br />
Deck desprel 0 nemila, batjocura 0 loviri !...<br />
Dar oii tu oare puterea ce-o au cuvintele tale,<br />
Luminandu-ma ca raza stracurata jos in vale,<br />
Unde de-ale nopIii umbra, supt un val intunecos,<br />
20 Ascundeau in adormire tot ce-i bun, tot ce-i frumos?...<br />
Tu mi-ai dat o lume noua, mi-ai deschis o noua cale !<br />
C'un cuvAnt, c'o vorba numai, cu suflarea gurii tale,<br />
Ca Domnul Hristos pe Lazar tu din moarte m'ai sculat!...<br />
Ce putere ! Ce minune !...<br />
RAZAWL<br />
25 Capitanu-i fermecat !
RAZVAN IN V1DRA 218<br />
RAZVAN<br />
Dar tu stai 0 taci acuma?... Ili pare rau dumitale<br />
C'ai picurat o Weide peste un noian de jale?<br />
Poategi mai aduci aminte, cine e9ti?... Ei bine dar,<br />
Nici eu n'o sa uit atuncea a Razvan e un data!<br />
(cAtre Ganea)<br />
5 Sant talhar ! ... A9a-i jupane? Ei da! Sant talhar 1 Fire0e !. ...<br />
Am InIeles cum mik chiama, 9'o sa ma port ta1hare0e...<br />
(aruncAnd jos o pungA)<br />
Na, boierule! Ia-li pungal...<br />
GANEA<br />
Ba nu! Iaqi-o dumneata...<br />
Ili mai datoresc trei sute... Crede-ma ea n'oi uita...<br />
ta Ciobanul o sali aduca.<br />
15<br />
20<br />
25<br />
RAZVAN<br />
Nu-mi pasa de datorie 1.<br />
Tata banii tai, jupane! Da-mi o altfel de simbrie!<br />
0 simbrie talhareasca! Las' prin cfintec IA -ci-o spui:<br />
Numai cantecul deschide cugetul haiducului 1<br />
P'un deal, p'un colnic<br />
Mergea un voinic,<br />
Voinicul voinicilor<br />
In taxa piticilor:<br />
Cu fata voinicA<br />
$'o inimA mica!<br />
LangA el mergea<br />
$i la el privea,<br />
$i<br />
mereu ofta,<br />
Poate cA-I iubea<br />
0 copilA dalbA<br />
Cu galbeni In salbA,
5<br />
10<br />
15<br />
20<br />
25<br />
30<br />
214 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
0 dulce fetitit<br />
Cu flori In cositA,<br />
Cu raiu In gurita!<br />
AmAndoi mergea,<br />
Si mergand graia<br />
Si gritind zAmbea,<br />
Cand iatA<br />
D'odatA<br />
Pe drum mi s'aratA,<br />
Stand In calea for<br />
VAtavul haiducior,<br />
CApitanul hotilor,<br />
Groaza veneticilor 1<br />
Si curn mi s'aratit,<br />
Priveste la fatA,<br />
0 vede si iatA:<br />
I se face mila<br />
De biata copilit!<br />
Si zice apoi<br />
Cita% cel ciocoi,<br />
CfitrA eel voinic,<br />
Voinic de nemic:<br />
Calea e a ta,<br />
Mandra e a mea,<br />
Si de nu mi-o dai,<br />
Hai la luptA, hai!<br />
(Vidra fili puue mtma pe frunte)<br />
TANASE<br />
Uf, uf, ce inima mare! Neat, zau, ca nu-i cre9tin!...<br />
GANEA<br />
Eu nu 'nIeleg, cripitane... Ce vrei? Ti-oi plati deplin...<br />
RAzmuL<br />
Nu 'melegi ce este lupta?<br />
GANEA<br />
Lupta?
RAZVAN *I VIDRA 215<br />
RAZA$UL<br />
Lupta voiniceasca:<br />
Unul pe altul sa-mi apuce, 'apoi sa mi se tranteasca!<br />
GANEA<br />
Dar capitanu-i mai tare... mai umaros... mai cu piept...<br />
Lesne poate sa ma bath nu se cade... n'ar fi drept.<br />
RAZVAN<br />
5 Al jupanului, pe semne, ii place lupta nenice§te?<br />
Da Ii-i sabii dumisale: sali aleaga ce pofte§te!...<br />
Pentru mine-i chiar tot una: ne vom bate cum va vrea;<br />
De-oiu muri, nu-i mare treaba, iar de nu, Vidra-i a mea !<br />
(scoate palosul, pe and Raza§ul cla pe al au lui Ganea)<br />
Apuca spata, jupane!...<br />
GANEA (scotind paloquI)<br />
so Din dragoste!<br />
Apkra-te!...<br />
CIOBANUL<br />
RAZVAN (nAvalind)<br />
Patru sate!<br />
VIDRA (descoperinduli fata §i punindu-se Intre anandoi)<br />
Nu, Razvane!... N'ai cu cine!... Nu te bate!...
RAZVAN, natal lapse<br />
VIDRA, iubita lui<br />
RAZAWL 1<br />
VULPOIU j tovarA§ii lui<br />
SBIEREA, prins n rArboi<br />
HATMANUL<br />
CANTUL III<br />
NEPOATA LUI MOTOC<br />
FETELE:<br />
SA nu S. bldsteme eineva:<br />
s'ajungi slugd la cai albi<br />
pi<br />
stdpiln femeis s'aibil<br />
ANTON PANN<br />
MINSKI<br />
PIOTROWSKI } aPitani<br />
ISCOADA MUSCALEASCA<br />
OSTAWL I<br />
OSTA$UL II<br />
OSTA$UL III<br />
CAPITANI I OST4I LE$E$TI<br />
0 tabArfi le9easch la marginile trii muscalefti: corturi, tunuri,<br />
arme.
(Trei osta§i, din cari I gi II due pe eel al treilea, greu ranit)<br />
MulTi Muscali ucis-ai oare?<br />
OSTAWL I<br />
OSTAWL II<br />
Cu sabia?<br />
OSTAM, I<br />
OST4IJI, II<br />
Cu ce vrei!<br />
Cu sulita doua sute §i cu palopl vr'o trei!<br />
3 Opt sau noua-zece sute... Poate 9i mai mutt !...<br />
to<br />
Dar tu?<br />
OSTAFIL I<br />
OSTAFIL II<br />
OSTAFM I<br />
De sigur!<br />
N'am ucis niciunul. Nu-mi place. N'am vrut eu singur!...<br />
Ranit-am insa vr'o mie... Tu ma 9tii ca-s cam voinic:<br />
Tot rani de cele mai grele, dela cap pan' la buric...
220 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Vezi, a§a sAntem noi Le§ii !<br />
OSTASUL II<br />
OSTASUL I<br />
TrAiasa Tara le§eascA I<br />
Muscalul de-ar fi cu dracul, tot nu-i chip s'o biruiascA !...<br />
OSTASUL III<br />
Of !... Eu mA sfAr§esc cu zile... §i voi ca ni§te nebuni,<br />
5 CAnd nu tremurali in tufe, vA desfAtali In minciuni !...<br />
AM duce-ci-mA la doftor; incai moartea sä mA scape...<br />
(Cittesitrei ies la dreapta, pe and la stinga se aratii Mineki iii Piotrowski.)<br />
MINSKI<br />
Uite, mai ! Inima'n mine plesneoe, gata A crape !<br />
SAngele mi se rAdicA 0 se suie In obraz<br />
De ciudA, de 'nthrAtare, de durere, de necaz !<br />
10 Cum 0 se pare, iubite ? Intr'o tabArA crAiasa,<br />
Tocmai in mijlocul nostru 0 'n sara noastra. le§eascA,<br />
Un strAin, o veniturA, un om fax% cApAtili,<br />
Un nAtArAu din Moldova sa fie tot cel de'ntAiu ?<br />
Pe cAnd eu zac la o parte, lásat fArrt nicio treabA,<br />
15 Uitat ca o jucArie, ca un copil, ca o babA !<br />
20<br />
PIOTROWSKI<br />
Ce vrei ! Ut verum dicamus, mArturiseoe §i tu<br />
C'acest vir Valachus este strenuissimus...<br />
MINSKI<br />
Ba nu!<br />
Eu nu recunosc aceasta! Nu se chiamA vitejie<br />
A nu se teme de moarte numai din obrAznicie !<br />
Un nu oiu cine ca dAnsul, un mojic necunoscut,<br />
Nu-i este iertat a face lucrurile ce-a fAcut !<br />
SA cuteze el s'apuce steagul muscAlesc cel mare...<br />
Aceasta m'aruncA 'n friguri, In furie, In turbare !...
RIZVAN 131 VID RA 221<br />
Sfi pfitrundt chiar In cortul voievodului rusesc...<br />
0! aceasta-i grozfivie! Ma gata sii 'nnebunesc!<br />
Spune singur tu, ffirtate, dacrt nu era mai bine<br />
Nigte astfel de izbande sä se fi fkut de tine?<br />
5 Sau de-un altul origicare... iar de mine mai ales!...<br />
Spune, spune tu!...<br />
PIOTROWSKI<br />
Fireoe! Non est in dubio res.<br />
Insa, carissim' amice, aqa va fi totdeauna<br />
Ca virtus nu-i alta 'n lume deat prospera fortuna.<br />
a o Rfizvan e felix ad casum! Totu-i merge &tan!<br />
E noroc. Venti faventes I<br />
MINSKI<br />
Tot Räzvan! Ritzvan! Razvan!<br />
Tabgra legeasea 'ntreaga mi-I inalifi 0-1 ridica,<br />
Iar despre noi nu s'aude, nu se vorbegte nemical...<br />
15 Dreptu-i oare, ea 'ntr'o Iarii, in care eu sant nfiseut,<br />
Un venetic farfi nume sä fie mai cunoscut?!...<br />
Zici ca-i noroc?... Nu-i aceastal... Nici noroc, nici vitejie I<br />
Este altceva, iubite, e. A Ii-o spun numai Tie...<br />
Eu sunt sigur g'ag fi gata chiar sii jur c'acest Rfizvan<br />
20 E frate...<br />
Frate cu cine?<br />
Cu...<br />
PIOTROWSKI<br />
M INSKI<br />
PIOTROWSKI<br />
Dic quaeso !<br />
MINSKI<br />
Cu satan!
222 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
PIOTROWSKI<br />
Ce spui, Domine mi Deus I... Dar de-unde s'o gtii aceasta ?...<br />
MINSKI<br />
0 vei gti gi tu ca mine... Spune-mi, vazut-ai nevasta<br />
Imbrficata barbategte, haine negre, chip Man,<br />
Care Intovaragegte ne 'ncetat pe acest Razvan?<br />
PIOTROWSKI<br />
5 Am vazut-o.... E frumoasa ! Virgo facie concina,<br />
Perdecora, pervenusta. ..<br />
MINSKI<br />
Ha, ha, ha! Asta-i pricina!<br />
Razvan zice ca-i e sork dar eu pot sali dovedesc<br />
C'acea muiere-i chiar dracul, numai botu-i femeiesc!<br />
io Dansa-i o fermecatoare ce cu farmecele sale<br />
Are puterea pe-oricine sä 'ntunece, sa-1 ingale,<br />
Sa-i iea vazul, sa-1 orbeasca, sa faca noapte'n amiaz,<br />
Incat s'o crezi ca-i frumoasa gi pe Razvan ca-i viteaz !...<br />
PIOTROWSKI<br />
Ce-i drept, Sanctissimus Thomas in Summa Theologiae<br />
15 Firmat asemenea fapte, iar Petrus Hispanus scrie<br />
Cum cil foemina 0 dracul sant affines oarecum:<br />
Dracul e foc, iar femeia iese dintr'insul ca fum...<br />
MINSKI<br />
Crede-ma c'acea muiere, orice-i spune, orice-i zice,<br />
Orke-i vrea, e Insugi dracul...<br />
PIOTROWSKI<br />
20 Taci, ca iata vin aice<br />
Alii duo V alachi, ce-i tot vad mai-mai de-un an<br />
Conjunctissime vivendo nedesparIiIi de Razvan...
nXzveN 1 VWRA. 223<br />
MINSKI (privind In partea de unde vin RAza§ul §i Vulpoiu)<br />
Piha! Ce ffipturi ciudate! Ce fiin0 nesuferite I<br />
Ce miscari respingfitoare! Ce obrazuri necioplite!<br />
Eu unul 1i spui atata efi de-oi fi veodata crai<br />
Lucrul este cu putincd, ei bine, de trei ori vai<br />
5 Ce legi aspre n'as mai face, ea sk dau peste hotara<br />
$i s4 gonesc inteo clipa. to-0 Moldovenii afar& !<br />
Insä tori! Tori pan' la unul! Niciun om! Niciun picior 1<br />
Numai pe Razvan, el singur, 1-as !Asa.. . ca srt-1 omor!<br />
10<br />
15 S triii, voinici!<br />
RAZAWL (cantAnd de departe)<br />
Vona Imblitt la sicarA<br />
PAnA 'n mandra primAvarA<br />
'om ievi la codru iarA,<br />
In capAtul §esului,<br />
La marginea drumului. -<br />
In calea Armeanului I<br />
MIN SKI (dulce)<br />
VULPOIU<br />
Prea bine; multumim...<br />
RAZASUL<br />
$i sfinfitate,<br />
Cfici In lume sfinfitatea e mai bunfi deceit toate!<br />
Ma<br />
MINSKI<br />
prea-bucur5. 'ntalnirea... Doream sfi vfi vfiz de malt...<br />
20 Eram s vfi 'ntreb un lueru...<br />
R.XZ4UL<br />
De nu-i fi lung, eu te-ascult,<br />
Fiindefi noi, Moklovenii, oim asa a vorba lungfi<br />
E nebunie de crieri i sfirficie de pungti.
224 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICK<br />
MINSKI<br />
A.9 dori s'aflu... Pe cinste, Razvan al vostru mi-i drag<br />
i.... vorbind c'un oarecine... fficut-am un rtint4ag...<br />
Ca sa nu-I pierd... ma pricepeIi... vreau sa zic... imi trebui mie...<br />
In sfargit, ce fel de slujba sau ce fel de boierie<br />
5 Va fi avut In Moldova viteazul cel stralucit,<br />
Osta 9u1 cel mai de frunte, barbatul cel mai vestit,<br />
Podoaba taberei noastre, un luceafür, o minune!....<br />
Drace! Vrei numai atata?...<br />
VULPOIU<br />
RAZAWL<br />
Taci, Vulpoiule! Nu-i spune...<br />
VULPOIU (zimbind)<br />
to Ba sa-i spui! Dece sa piarza saracul un ramapg?<br />
Mai vartos cand §tiu acuma ca Razvan li este drag!..<br />
Inva%4 dar dela mine, ca slujba ce-o avusese<br />
In sara Moldovei este dintre cele mai alese ;<br />
0 treapta add de 'naltii, bleat era mititel<br />
15 Boierul eel mai puternic, and se punea langa el...<br />
20<br />
Admiranclum !<br />
PIOTROWSKI<br />
MINSKI<br />
Dar ce slujba? Cum se chiama?<br />
RAZAS1JL<br />
Mai, Ii-ajunga!<br />
Ca ne-am Inieles odata de-a nu face vorba lunga...<br />
Sant cam iute. Baga samal...
RAZVAN $1 VIDRA 225<br />
VULMIU<br />
Las', Razasule!... Eu vreau<br />
La toate cite doreste, sa-i pot rfispunde pe sleau.<br />
Ca doar nu ne cereeteaa cu vr'un scop de rautate,<br />
Mai cu searna cind iubeste pe Razvan ca si pe-un frate...<br />
5 Asa dar, ma 'ntrebi ce slujba? Cum se chiama?... Fel de fel!<br />
Unii capitan Ii zice, zice vatasel...<br />
Dar treapta-i mult mai de frunte, prin putere i simbrie,<br />
De cum pe la voi aice este chiar o hatmanie!...<br />
Capitaneus pedestris?<br />
PIOTROWSKI<br />
VULPOIU<br />
10 Ba i chiar Ware ades:<br />
Pedestrime la strtuntoare i calarime la ses...<br />
In codru se pedestreste, pe camp Inca lea iara:<br />
Astfel este randuiala ostilor la noi in Tara.<br />
15<br />
20<br />
Dar avea mosii?<br />
MINSKI<br />
VULPOIU<br />
Ha drace! L'asta eu nu m'am &Ida L..<br />
(dupi o tAcere)<br />
Cat poate da o mosie, Rfizvan capata 'nzecit...<br />
Adeca cevasi ca dijm, In bani, In grille i 'n vite,<br />
Ce trebuia la porunca sa-i dea tori pe negfindite...<br />
PIOTROVSKI<br />
fi avut multe pugnas, videlicet batalii?<br />
VULPOIU<br />
0 ! se 'ntiimpla cfiteodata si 'ntr'o zi doua sau trii,<br />
Cat lima vremea de vara, cdei in urma, la iernatec,<br />
Ne hodineam cum fac Turcii ; obiceiu Indemânatec I<br />
15
226 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
MINSKI<br />
Dar spune-mi, acea femeie...<br />
La nouä sute !.<br />
RAZ4I.JL (cu furie)<br />
La dracu! La .noug draci!<br />
MINSKI<br />
trebui? Ce vrei, voinice?.,,<br />
RIZMUL<br />
5 SA' taci!<br />
Batg-te mama padurii! Te mai legi i de muiere?<br />
MINSKI<br />
Ba nu; doream sa 9tiu numai...<br />
RAZA.51.1L<br />
Z5.u, mai bine fg-mi plgcere,<br />
Ori ne lasg tu aicea, sau noi te làsám aici!<br />
10 Haidem, tovarg§e!<br />
Celi<br />
MINSKI (cAtri Piotrowski)<br />
PIOTROWSKI<br />
Ergo...<br />
MINSKI<br />
Sa fici sangto§i, voinici!<br />
(Iese cu Piotrowski)<br />
RitZASUL<br />
Bung treabg!... Pizma, ura, zavistia, vrajm4ia,<br />
nici un pai de rgsplatg pentru toatfi vitejia,<br />
5i
is<br />
BIZVAN I VIDRet 227<br />
Iata caoigul cel mare, ce Razvan 1-a dobandit<br />
De and parasise Tara i codrul blagoslovit!<br />
Vai de dreptatea 1e9easca ! Vai de bunataci streine!<br />
Ne-am pacalit, mai fartate! Rau ne-am pficalit!...<br />
VULPOIU (gAnditor)<br />
Vezi bine !...<br />
lamp",<br />
Mai lacelept mo Mime, and zicea oftand cu foc:<br />
Tu fa ce-/i place, Razvane, dar eu o sa stau pe loc.<br />
Nu las Moldova, §i pace! foamete, sete, ruOne,<br />
Aice sa sufar toate, caci e cuibul meu!...<br />
10 Vezi bine !...<br />
ULPOIU<br />
RAZAWL<br />
eu, Vulpoiule draga, trebuia verde sa-i spui,<br />
Iar nu sa caut orbeoe buricul pamantului,<br />
Uitandu-mi de raza0e!... Poate ca prin judecatii,<br />
De mai ramfineam In Tara, tot o caoigam o data.<br />
15 Hrisoavele mele iata-s!<br />
(scoate din min o legatura)<br />
Aici trei urice sant<br />
Dela Alexandru Voda §i dela *tefan cel Skint,<br />
Pe cari le stropesc cu lacrirni, le oerg de praf cu suspine,<br />
$i<br />
le oiu pe din afara, far' sa fi citit!<br />
VULPOIU<br />
20 Vezi bine !...<br />
V<br />
RAZAPL (Banda i apoi ascunde legatura)<br />
Ii ziceam : mai Razvane, nu pleca! nu fi nebun!<br />
Decfit orke traiu In lime, traiul codrulu-i mai bun!...<br />
15°
228 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Of ! Nu vru si mfi 'nteleagii L.. i tu §tii a cui e vina?<br />
Aqa-i and tace cocoquI, lästind si ante grtina ;<br />
Ap-i and capra-i In frunte, poruncind in kc de tap ;<br />
Aqa-i and barbatu-i coada ; ap-i and muierea-i cap !<br />
5 Din dobitoacele toate numai matca la albine<br />
N'are cusur ca stipini... Celelalte, vai !<br />
VULPOIU<br />
Vezi bine !<br />
RAZAWL<br />
Dracul ne trimise 'n cale pe nepoata lui Motoc !<br />
Sarmanul Mayan acuma nu-i om, ci-i un nápirstoc,<br />
to Pe care Vidra mi-1 mipi 0-1 intoarce fit% preget,<br />
5i<br />
la dreapta, 0 la stinga, nu cu mina, ci c'un deget !...<br />
'apoi eu nu dau cu gindul, oricfit de mult chibzuesc,<br />
De ce Vidrei nu-i plicuse obiceiul haiducesc?<br />
VULPOIU<br />
M'am gfindit §i. eu l'aceasta, §'am ajuns drept incheiere<br />
15 sa cred ca Vidra-i smintiti, ca oriOcare muiere,<br />
Iar Mayan, de-a fost odatri cu o minte de barbat,<br />
De and asculta pe Vidra 0 dânsul s'a deochiat ;<br />
Cici nebunia s'acati mai rau ca un maracine<br />
trece ca o ciscare dela om la om. , .<br />
20<br />
RIZAWL (ginditor}<br />
Vezi bine !<br />
VULPOIU<br />
Este 'nvederat a Leahul nu face haz de Razvan...<br />
Tapoi de-ar mai §ti, o Doamne ! crt nu-i cre§tin, ci-i Tigan...<br />
Oho ! L-ar goni departe ! Ba cu dânsul i pe tine ...<br />
Iata cum ne duce Vidra, tragindu-1 de nas !
RXZVAN SI VIDRX 229<br />
RAZ.OUL<br />
VULPOIU<br />
Vezi bine!<br />
Lesii au o lege-anume: un om de neam tigfinesc<br />
SA nu calce cu piciorul pe pAmfintul ce lesesc,<br />
Alte neamuri sa pofteasck nrisicfind sau orisicine.<br />
Iar Jidovii, mai cu seamk sfint ca 'n Iara bor...<br />
RiZ4UL<br />
ISCOADA (arAtAndu-se din fund)<br />
Crestini cucernici...<br />
20 Umblfind cu RAzvan...<br />
VULPOHJ<br />
Ce-ti trebui?<br />
ISCOADA<br />
Vezi bine!<br />
V'am vAzut, de nu ma 'nsel.<br />
RAzEpL<br />
La naiba! Nici tu nu te 'mpaci cu el?<br />
ISCOADA<br />
Nu mrt 'mpac? Iartà-mk Doamne! Eu nici nu 'nIeleg ce-i urA:<br />
A iubi pe to-ci crestinii mit 'nvatà Sffinta ScripturA...<br />
Asa dar, va rog sä-mi spuneli intr'un chip cuviincios<br />
15 Unde pod oare sA-I aflu, in numele lui Hristos?...<br />
(zArind pe Rilzvan, care se apropie)<br />
Dar ce vAd! Iata chiar dfinsul!... Dumneata esti, mi se pare,<br />
In toatA cre§tinkatea lupatorul cel mai tare?<br />
Ca sabia lui Arhanghel, ca toiagul lui Aron,<br />
Prastia lui David prorocul, buzduganul lui Samson...
5<br />
230 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE EX POLITICE<br />
Stint Mayan...<br />
RXZVAN<br />
ISCOADA<br />
E de nevoie, nimenea ca s n'o qtie,<br />
SA vorbim precum vorbise Moise cu Iehova...<br />
RAZVAN (cAtre Vulpoiu si RAzasul, fAcAndu-le semn sa. plece)<br />
Fie!<br />
RAZ AwL<br />
Crede-MA c'ar fi mai bine ca i pe noi sá ne laai.<br />
Ai multi dupnani... Chiar Muscalii nu-ti sunt ap de vrAjma0<br />
Ca Leahul cel pizmktaret, care alta nu viseaza<br />
Dec At el sA se ridice i toatà lumea sh cad)...<br />
RAZVAN<br />
N'aveti grijA! Fii In pace!... Puteti s'a vA. dephrtati:<br />
to Brawl meu e lAngA mine 0 sabia-i lAngA. brat...<br />
15<br />
VULPOIU (depArandu-se cu Rfizasul)<br />
Haidem, RAza§ule dragA! SA-i spunem Vidrei aceasta:<br />
Cine pe noi nu ne-ascultA, o s'asculte pe nevasta...<br />
SAntem singuri. Ce vrei?<br />
RAZVAN<br />
ISCOADA<br />
Jura de-a nu spune nimänui<br />
Taina cea de mAntuire ce-am venit ca sä i-o spui<br />
(RAzvan face un sernn de Invoire)<br />
Nu-i ap! Eu vreau anume pe crucea prea lAudatfi,<br />
Pe cei doisprezece apostoli i pe maica cea curatà,<br />
Pe cele §apte biserici, pe cei patruzeci de sfinti,
RetZVAN 01 VIDRA 231<br />
Pe soborul din Nikeia cu trei sute de parinIi,<br />
Pe-o sua eincizeci de psalrnuri, pe c)aptezeci de tedcovnici,<br />
Pe toIi fericiIii pusnici 0 mucenici 0 duhovnici,<br />
pe ieslele, la care se 'nchinarä cei trei crai,<br />
s Sa-mi juri mai intiii de toate crt Le01or nu mrt dai...<br />
10<br />
RAZVAN<br />
Tu nu eqti Leah prin urmare?<br />
ISCOADA (Wind cruce)<br />
Dumnezeu srt mrt prtzeascrt<br />
De-a fi eretic ca Le 0i de legea papistrt9eascá!...<br />
Dar dumneata, ca 0 mine, e§ti pravoslavnic curat,<br />
slujind In astrt Iar5, faci cel mai mare Om;<br />
Precum zice sfântul Pavel...<br />
RXZVAN<br />
Ap! Iarqi cele sfinte?<br />
Tu e§ti Muscal! Numai d'an0i sunt mqterf cu jurAminte<br />
Tot cruci 0 tot evanghelii O. 'n0re ca din fuior<br />
15 Chiar atunce cfind li-i gandul srt ne 'nrle mai ulor!...<br />
Ce vrei? Ce cauli pe-aice! Dela cine vii 0 de-unde?<br />
Ce faci In oastea le§eascä 0 ce-ai cu mine?... Ftrtspunde!...<br />
20 Taci!<br />
ISCOADA (vfizand pe Vidra, care se apropiase 0 se pusese In fact( lui)<br />
Acest om... asta muiere... muierea nu-i tocmai om,<br />
Duprt cum mArturisqte fericitul Chrisostom...<br />
RAZVAN<br />
ISCOADA<br />
Femeia-i cam limbuta: ea nu pricepe ce-i taina;<br />
Vorba-i lungrt ca 9i coada, coada-i lung& ca 0 haina,<br />
Precum arata prorocul !...
232 SCR1ERI LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
RAZVAN (apticAndu-I de barbA)<br />
Mu, nu ma mai stapfinesc!<br />
ISCOADA<br />
Nu ma necinsti!... Sunt preot 0 parinte sufletesc...<br />
RAZVAN<br />
Zici ca eoi preot?... Dar spune-mi, popei i se cade oare<br />
SA-0 arunce jos ve§mántul, caland rasa sub picioare,<br />
5 i prin fapta cea mai neagra sa mfinjeasca sfiintul dar,<br />
Iscoada 'n intreaga lume, preot numai in altar ?<br />
ISCOADA<br />
Fiule! Eu nu vfid raul de-a lucra cu staruinla<br />
Pentru sfintul -tar 0 pentru pravoslavnica credinla.<br />
Pacatu-i al dumitale, care, fiind Moldovean,<br />
10 41 dai sufletul in ghiara Leahului celui viclean,<br />
Popor departat de lege, oi ratticite din turma<br />
Si pe cari o sa-i striveasca judecata cea din urina,<br />
La un loc cu Filistenii 0 cu Gog 0 cu Magog...<br />
S'apoi factindu-le astea, unde-i folosul, ma rog?<br />
RAZVAN<br />
15 Eu caut numai la cinste...<br />
20<br />
ISCOADA<br />
Fleacuri! Treaba de cuvinte!<br />
Folos, cinste, tot aceea, de0 se chiama altminte!<br />
A§a dar, ce fel de cinste dolAndit-ai, de cand eoi,<br />
Ca Nemvrodul din Scriptura, floarea cetei diavoleoi?<br />
VIDRA<br />
Are dreptate, Razvane! Iat' a treia batalie,<br />
In care bralul tau varsa ploi de siinge pe câmpie,<br />
S'apoi unde-i multumirea 0 rasplata ce-o primeoi,
5<br />
RXZVAN I VIDRA 233<br />
Radicand pe brazda mortii cMi de starvuri duganesti?...<br />
Pe cand tu goneai vrajmagul, dancl cu pieptul la !Ayala',<br />
Altii multi s'ascund in umbra. de-unde rasarind cu fala,<br />
Ii vezi mari, fi vezi in frunte, laudati, s1ávii, alegi,<br />
Iar tu ramai tot in urinal ca o slued printre Legil<br />
tu, Vidro?<br />
RIZVAN<br />
ISCOADA<br />
Jupfineasa vorbit-au dumnezeegte!<br />
Cate-o data prin femeie Duhul cel Stant ne vorbegte;<br />
De pilda, Ana, Iudita, Estera... mai in sfargit,<br />
10 Este 'nvederat c Leahul de loc nu te-a rfisplatit...<br />
Rusul gtie mult mai bine a dea origicui dreptate...<br />
15<br />
Taci! Destul!<br />
Vorbegte!<br />
BogliVe ? Nu-i aceasta!<br />
RAZVAN<br />
VIDRA<br />
ISCOADA<br />
Tarul Ii daruegte trei sate...<br />
VIDRA (cu dispret)<br />
ISCOADA<br />
Trei sate HMO Kazan<br />
cat va tine razboiul, o treapat de apitan...<br />
Capitan?<br />
VIDRA (mi§cata)
5<br />
234 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 51 EOLITICE<br />
ISCOADA<br />
Mai pe d'asupra, pentru cregtineasca fapta,<br />
Dupa moarte fericirea g'un locag In raiu te-agteapta...<br />
Nu primesc!<br />
RAZVAN<br />
VIDRA<br />
Ce spui, Razvane! Dar de ce sa nu primegti?..<br />
Nu-i pufn capitania In ogtile muscalegti.<br />
Tu nu egti nascut aicea ; po/i sa mergi in lumea 'ntreaga.<br />
De Legi n'ai nicio nevoie gi nemica nu te leaga. .<br />
Catali norocul aiurea, daca nu-1 gasim aici!<br />
Am jurat !<br />
RAZVAN<br />
ISCOADA<br />
10<br />
Dar juramantul nu se da la eretici.<br />
Deci, mitropolitul nostru pe data o sa-1 deslege,<br />
Judecand duptt soboare gi dumnezeiasca lege,<br />
Precum anume se aerie In sffintul Nomocanon,<br />
Citegte cap paisprezece soborul din Chalkedon,<br />
15 Cap treizeci i trei sau patru sobor din Laodikia,<br />
Asemenea capul doua sobor din Antiohia...<br />
RAZVAN<br />
Fugi, poptt fara credinIa, ce legea iai In ras !<br />
Fugi, i spune celor javre ce la mine te-au trimis<br />
Ca Razvan nu vrea sa guste dreptatea voastra ruseasca,<br />
20 Pentru care lumea toata-i o marfa negustoreasca,<br />
Iar omul se socoteoe ca vita, ce-un precupet<br />
0 cumpara 'n agteptare s'o desfaca mai cu pre% !<br />
Numai la voi vrednicia prin cumpana se cunoagte,<br />
Depringi a vinde cu dramul pan& i sfintele moagte,
io<br />
ItAZVAN I VIDRA. 35<br />
$i cu mane pangarita rilm504a unui dant<br />
A schimba, dupa tocmeala, pe aur sau pe argint!...<br />
Fugi de-aci<br />
VIDRA<br />
Dar uii, iubite, ca de ar Ii oricum sa fie<br />
Muscalu-ti da chiar indata cinstea de capitanie...<br />
Vei fi capitan, Razvane ... Capitan, aceasta4 mult !. . .<br />
trei sate marl...,<br />
ISCOADA<br />
RAZVAN<br />
Lipse0e! Mi-e greu s te mai ascult!...<br />
VULPOIU (venind jute, turburat)<br />
Topenie I<br />
Grozavie ! Bazaconie !...<br />
RAZVAN<br />
Ce este?<br />
VULPOIU<br />
Lucru nevisat in vise, nepovestit in poveste !...<br />
Vezi pe hatmanul acolo, stand la vorba 0 la sfat,<br />
De toata capitanimea ocolit i 'nconjurat?<br />
(Iscoada se uiti uncle arati Vulpoiu si fuge fn partea cealalta)<br />
Ei bine, ce ma prive§te?<br />
RAZVAN<br />
VULPOIU (cu necaz)<br />
15 Ei bine! Ba zau mr-i bine!...<br />
Ei vorbesc qi pun la cale §i se 'ntreaba chiar de tine...<br />
De mine? Ce nalucire!<br />
RAZVAN
5<br />
10<br />
15<br />
20<br />
236 SCRIER1 L1TERARE, MORALE I POLITICE<br />
VULPOIU<br />
Capitanii inteun gaud<br />
Ici tot cauta pricinti 0 te defaima pe rand;<br />
Unul cere sa te scoata din oaste, altul din Tara,<br />
Al treilea chiar din lume te-ar da bucuros afara,<br />
Iar hatmanul mi-i asculta, neclintit ca un butuc;<br />
De multe ce tot aude, s'a fficut 0 el nauc!<br />
VIDRA<br />
Vezi, Razvane, ce grepalti de-a ne vesteji aice,<br />
Pe and inteo alta_parte ai putea sa fii ferice?<br />
Hai in oastea muscaleasca! Atka ne-a mai ramas...<br />
Te-a0eapta capitania, de-i face numai un pas...<br />
VULPOIU<br />
Vine hatmanul... Priveqte! S'au oprit In douti randuri...<br />
E posomorit batranul: se cunoa§te ca-i pe ganduri,<br />
RAZVAN<br />
Fie ce-a fi, las' sa fie!... Eu unul tot ce-am jurat<br />
Pfistrez cu fruntea senind Ig cu cugetul curat!<br />
Juramantul nu-i o gluma, nascuta printre pahare<br />
Si, de-o data cu belia, rasuflata prin uitare;<br />
Juramantul -pentru mine este mandrul curcubeu,<br />
Ce leaga josul cu susul 0 pe om cu Dumnezeu!...<br />
VIDRA<br />
Ba mai bine-i o unealta, o papuO, o momeala,<br />
Prin care cel ce nu crede pe tori ceilalti ii inpalal...<br />
(Se pune de o parte. Vin Hatmanul, Piotrowski, Minski, mai mulIi cApitani,<br />
0 In urma lor Rfizacul).<br />
MINSKI<br />
Stiu bine, sunt foarte sigur 0 de tot incredinlat<br />
Ca tabara n'o sa guste hotarirea ce-ai luat...
RAZVAN $1 YIDRA. 237<br />
PIOTROWSKI<br />
Asciscere peregrinos, multe primejdii educe:<br />
Pe straini lasa-i in coada, sapientissime duce...<br />
HATMANUL<br />
Cine pentru noi se lupta, nu-i strain, ci-i pamântean...<br />
Eu te cautam pe tine, viteazule capitan.<br />
RAZVAN<br />
s Poate ma iai drept un altul, hatmane prea-luminate.<br />
Eu nu-s capitan., .<br />
HATMANUL<br />
Aceasta-i cam pucin; dupa dreptate<br />
Ar trebui sa fii hatrnan, caci chiar batalia de-azi,<br />
Nu eu, tu ai ca§tigat-o, viteazul cel mai viteaz !<br />
to Iarta-ma...<br />
RAZVAN<br />
HATMANUL (ridicAnd buzduganul)<br />
Deci, in puterea semnului de hatmanie,<br />
Rasplatind macar in parte minunatali bfirbfilie,<br />
Capitan pe ampul luptei te ra'dic §i te vestesc,<br />
In fata taberei mele §i prin numele craesc!<br />
(Muzica militarA intoneazA un mar§ triumfal. Vulpoiu sare In sus,<br />
Rfizalul tii freacii mainile.)<br />
RAZVAN<br />
15 Eu?.. Dar cum... In ce cuvinte...<br />
MINSKI (ell cAldurA)<br />
Capitane, eu a§ cere<br />
Sa te faca chiar polcovnic! A§ le§ina de... placere!<br />
0 dorinta 'nvfipaiata ma tot roade ne 'ncetat,<br />
Ca dup' atfitea razboaie sa te vad... inaintat!...
238 <strong>SCRIERI</strong> L1TERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
PIOTROWSKI (sArutand pe Rfizvan)<br />
Satisfactionis causa, i eu te sarut acuma,<br />
dignum esse chiar amplitudine summa<br />
HATMANUL<br />
Inst nici capit'ania, ma jur pe acest buzdugan,<br />
Nu-i ceva destul de mare pentru brauI lui Razvan.<br />
La seimul cel mai de-aproape, -Ora o sá te primeasca,<br />
Spre mai deplina rasplata, n boierimea leseasca...<br />
Voi starui i eu nsumi i tori prietenii mei...<br />
Dar pan' atunci, capitane, spune-mi singur,- ce mai vrei?<br />
RAZVAN<br />
Nu pot mullumi... n'am vorbe, hatmane prea luminate...<br />
HATMANUL (zAmbind)<br />
to A, da! Mi-am adus aminte! Printre prazile luate<br />
In tabara muscaleasca, gasit-am un moldovan,<br />
Un boier, un om de frunte, judecand dupa caftan,<br />
Desi de- mulat vechime nu mai are nici o faIA,<br />
Iar din ceaprazuri sclipeste ici-colea d'abia vr'o a1a...<br />
15 Ti-I claruesc...<br />
20<br />
Stiindu-te I<br />
(RAzvan se InchinA, Hatmanul gi cApitanii bleep a iegi.)<br />
MINSKI (Intorcandu-se iute)<br />
Capitane! In veci nu m'oiu satura<br />
Toate bunurile lumii cu toptanul ali ura,<br />
Si vazandu-te pe cale la o treapta si mai 'nalta,<br />
Inima-mi de bucurie salta, salta, salta, salta...<br />
(lege. RAzvan incrucigeazA mAinile pe piept i rAmAne nemigcat pe<br />
gAnduri. Vidra 41 privegte In tiicere.)<br />
VULPOIII<br />
Iata ' n sfar0t, capitane, esti chiar capitan acum !<br />
Si<br />
'n padure, capitane, fusi capitan oare cum,<br />
Asta-zi insa, capitane, esti mai cu capitanie!
s<br />
RAZVA51 1 VILMA 239<br />
RAZAUL<br />
Bata-1 norocul sa-1 beta! Hai sa facem o belie!<br />
(tArA9te afar& pe Vulpoiu, cAntAnd)<br />
Frunzi verde de caftan<br />
CApitanu-i cApitan !<br />
Tan I tan ! tan<br />
Tan ! tan ! tan !<br />
CApitanu-i cApitan<br />
FrunzA verde de castan 1...<br />
RAZVAN<br />
Iartaina, scumpo iubital... Chiar fericirea ne-apasa,<br />
Cand deodata, ca un fulger, pe sarmanul om se lasal...<br />
io Siml In mine-o greutate... Doresc 0 nu pot s'o crez...<br />
Nu-i cumva vr'o nalucire? Poate dorm? Poate visez?...<br />
VIDRA<br />
Cum? Atka veselie? Pentru ce?... Pentr'o nimica?<br />
Capitan! Ce mare treabal... Capitanu-i o furnica I. .<br />
Veseleasca-se Raza§ul sau Vulpoiu, fapturi de rand,<br />
15 Care pentru-un paiu sunt gata a se tavali cantand!...<br />
Dar tu?... Tu s'o faci, Razvane?... Capitanii infeo caste<br />
Sunt ataIia, ca 'n mullime se lovesc coaste la coaste...<br />
Capitan!... 0 jucarie!... Capitan!... E un covrig,<br />
Dupa care colindeaza bieii copila0i pe frig.<br />
RAZVAN<br />
20 Ce? Capitanu-i o gluma? h&c) tabara craiasca?<br />
Dar ce fel de lucru-Ii trebui, care &à te mulcumeasca?...<br />
Au nu infi 'nvalai<br />
tu, Vidro, a merge chiar la dupnan,<br />
Ca§tigand prin viclenie tot- cinstea de capitan?...<br />
Nu-mi spuneai tu dineoare, cu manie i mustrare,<br />
25 Ca 'ntr'o tabara domneasca capitanu-i lucru mare?...,<br />
Lamure§te-ma, iubito, unde vrei tu sa m'aduci?<br />
Nu-i de mult de cand in codru, cu 0 ceata de haiduci,
240 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Numele-mi suna prin Iara, ca o secera ce suna<br />
Cand reteaza buruiana sa crease& iarba cea buna!<br />
Eu credeam atunci ca 'n lume nu-i chip sa fie pe-aiuri<br />
0 zodie mai ferice ca traiul unei paduri,<br />
5 Uncle brazii si stejarii, uriasi din vremea veche,<br />
Infruntand mii de furtune, viteji far& de pareche,<br />
Mi se 'nchinau cu rabdare, m'apara si m'asculta,<br />
Pan' ce din sanul lor verde nu m'a smuls voin.ta tal...<br />
Te vazui... iubirea sterge tot ce-i place ca sá teered:<br />
10 Lasat-am carari inguste s'am iesit la calea larga,<br />
Uitat-am codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ce-a trecut,<br />
Venit-am n -tari straine, cum ai spus si cum ai vrut.<br />
Astazi norocu-mi zambeste: sant capitan i pe cale...<br />
VIDRA<br />
De-a fi boier ca to-ti Le§ii: o boierime de jale !<br />
RAZVAN<br />
15 Hatmanul ma socoteste, de ceilatti stint cautat,<br />
Numai tu pe bucuria-mi tragi un val intunecat,<br />
Pe cand c'un ceas mai 'nainte erai de-o alta parere...<br />
Nu sant un copil, de care sa-si beta joe o muiere !<br />
VIDRA<br />
Da! 0 muiere din neamul acelui groaznic barbat,<br />
20 Care numai c'o 'mbrancire patru Domni a rasturnat,<br />
caruia falnic sange clocoteste cu putere,<br />
Ca talazurile marii, n pieptul meu de muiere !<br />
Ah, asculta-ma, Razvane ! i 'ntre firile de jos<br />
Foarte multi sunt tari de mana s'au un suflet<br />
inimos,<br />
25 Dar totusi raman ca broasca cea cufundata 'ntr'o WO,<br />
De-unde numai cateodata, iesind pe uscat, tresalta,<br />
Priveste la mandrul soare, se 'ntinde pe-un verde strat,<br />
Sughita 'n sine eu pofta vazduhul lin si curat,
RAZVAN I VIDRA 241<br />
Incat ai crecle, vazand-o, c'a priceput ce-i lumina<br />
$i nu mai poate sa guste intunerecul.O tina,<br />
Pe cand n'a trecut o clipa: iata broasca inapoi<br />
Se 'ntoarce iara§i in noapte, in mocirla O'n noroi!...<br />
5 Vitejia cea mai mare; inima cea mai aleasa,<br />
Mii de bunatali cu care nu oiu cine te 'nzestrasa,<br />
Sant, iubitule, ca fierul ruginit ji fret prel,<br />
Para cand Incape 'n mana lucratorului iste%<br />
Ce-1 apuca strans In cle§te, 11 curacit pe carbune,<br />
to i dintr'o gramada neagra mi-1 vezi scoland o minune,<br />
Stralucita ca oglinda, ging* luck sufland<br />
Suflarea-i Intiparita pe luciul cel plapand!<br />
Acel lucrator, Razvane, se nume§te...<br />
RAZVAN<br />
VIDRA<br />
Se nume§te?<br />
15 Setea de-a merge 'nainte... lath ceea ce-Ti lipseoe,<br />
Acea sete care frige §i 'nghieala inima mea!<br />
Dar trebui s'o. aibi, Ràzvanel. Eu voiesc, §i-o vei avea<br />
Atunce .cand buza Vidrei obrazu-Ii parlit 1-atinge,<br />
Ochii mei in catg, mana mea pe manaii strange,<br />
Sufletul meu desfaqoara<br />
Cate-o particea mereu<br />
Ce pe furi§ se strecoara<br />
Adam in sufletul tau!<br />
Vidra-i pentru tine 'n lume'<br />
Ca izvoarele de munte<br />
Ce fac Dunarea sa spume<br />
Din parade marunte...<br />
'20<br />
VULPOIU (vine §oviind)<br />
Hi, hi! Dunare !... Departe !... Capitane, eu sunt beat,<br />
.S'Eq vrea säli spui, cfipitane, un lucru foarte ciudat...<br />
16
242 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Adeca-te, capitane... zau, n'are nicio pareche...<br />
Dar lasa-ma, capitane... ea sa tbo spui la ureche...<br />
Spune...<br />
RAZVAN<br />
VULPOIU<br />
Apoi, capitane, tii Leahul cel blastamat?...<br />
5 Stii<br />
cela ce-/i strfingea mfina?...<br />
Stii, se vara 'n om ca musca?...<br />
Capitane, eu sent beat !...<br />
tii, chiar cu nepusa masa?...<br />
Hi, hi! Stii Leahul acela? Iubqte pe jupfineasa!<br />
Vidra?<br />
Eu?<br />
RAZVAN<br />
VIDRA<br />
VULPOIU<br />
to Da, da, da. Vidral... Mi-a spus ca-i place- de foe!<br />
Zau a9a! Chiar acuOcal... Ha, ha, ha! Ce dobitoc !...<br />
15<br />
(Minski se aratA In fund)<br />
Dar iata-1! Intreaba-1 singur! Bata-1 nabadaica Leahul!<br />
Hi, hi, hi !... Mi-e somn!... Mi-e lene !... Ba nu! Ma doare stomahul !....<br />
(iese)<br />
RAZVAN (mergAnd iute fnaintea lui Minski i apucAndu-I de mAnA)<br />
Asculta-ma, cum te chiamal... tii un lucru? tii sau ba?<br />
Noi trebue sa ne batem!...<br />
MINSKI<br />
Dar pentruce?
RAZVAN I VIDRA 24i<br />
RAZVAN<br />
Nu 'ntreba !...<br />
Pentru ce?... Pentru ca... pentru... pentru ca, privind la tine,<br />
SimIesc un fel de simlire... mai in sfar§it nu mi-e bine I...<br />
-0 sa ne batem chiar astazi... chiar Emu§ ! M'ai auzit?...<br />
MINSKI<br />
Cum ap? Nu pot pricepe, tovarape prea-iubit...<br />
5 Eu nu Ii-am facut nimica... Sfi ne batem nu-i cu cale...<br />
Spune mai Intai pricina ?<br />
20<br />
25<br />
20<br />
RAZVAN (eu furie)<br />
Nu-mi plac ochii dumitale!<br />
Ma supara, ma 'ntarata, m'aprind... Nu mai pot vorbi!...<br />
MINSKI (zambind cu duleealA)<br />
Numai. atata? Ei atunci, calla ne-om Intalni,<br />
Ma jur a-mi inchide ochii... 0 stt ma feresc de cearta...<br />
Dar sant grabit... Am o treaba... Ma duo Iarta, iarta, iartal...<br />
Ce mi§el!...<br />
'RAZVAN (eu desgust)<br />
VIDRA<br />
(fuge)<br />
Ma mir, Razvane, vazandu-te temator.<br />
Nu cumva m'ai crede 'n stare pan' la viermi sä ma pogor?...<br />
RAZVAN (Itand-o de mitnA eu aprindere)<br />
palaturi aurite, §'un acoperis de paie,<br />
Cand flacara le cuprinde, fac tot un fel de vapaie:<br />
Iubirea-i un foc, iar focul, oricat de jos ar veni,<br />
E grozav cand izbucnefte, §i-i<br />
lesne a izbucni!<br />
Mi-qti drag& i 'n toata lumea &en cu putinta toate,<br />
Dar dragoste fara teama, nu se poate, nu se poate!...<br />
16*
io<br />
15<br />
244 8CRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
VIDRA (arAttind In urma liii Minski)<br />
Cugetal scum, iubite, de-i cinste pentr'un Fthzvan<br />
0 biatit cirtpitanie: i dfinsul e capitan!<br />
oSTMUL (aduand pe Sbierea, care vine cu capul plecat i nunaära pe degete)<br />
Robul dela batman. .<br />
(se inchini si iese)<br />
RAZVAN<br />
Sbiereal...<br />
SBIEREA (ridiciind tapul, cu bucurie)<br />
Tu e§ti, Ram/ilia draga?.. ,<br />
dumneata, jupâneasa?:.. Para vad o pung5. Intreagal..<br />
RAZVAN<br />
Te rog s ne spui i nou5., prin ce minune 'ncapu0,<br />
Aa departe de lark tocma 'n talifira la Ru0?<br />
SBIEREA<br />
IncApui ca dola 'n patru... Ce intrebare! Nu 0,ii oare<br />
Cii tabttra muscàleasca este foarte incapatoare?<br />
S'apoi, mai având necazuri, slabisem mai mult de-un §fert:<br />
Carnea spanzura pe mine curat ca un sac deqert...<br />
RAZVAN<br />
Eu te 'ntreb prin ce 'ntamplare te gase§ti In asta Tara?<br />
Cum de te-au luat Muscalii?<br />
Dar ritarii?<br />
SBIEREA<br />
Dela 'Mari m luara...<br />
RAZVAN
RAZVAN V VIDRA 245<br />
SBIEREA<br />
Ma robise mai an-tar/, cfind au trecut<br />
Prin movia mea Flämanzii, o movie langa Prut.<br />
Asta n'ar fi fost nimica, a nu fi luat cu mine<br />
Un chimir cu trei fivicuri pline, pline, pline, pline:<br />
5 Cel dintai era cu taleri, altul numai cu<br />
ao<br />
Al treilea galbeni, galbeni de cei ungurevti cu<br />
Ce chimir!... De piele neagra, i baga bine de seama,<br />
Avea 'n juru-i aca/ate zece. nasturavi de-alama...<br />
RAZVAN (zambind)<br />
Tatarul dela Moldova, Muscalul dela Tatar,<br />
Dela Muscal te ia Leahul, 0-ar fi cu putin/a iar<br />
Dela Leah a te ia Neam/ul, bleat astfel inteo zi<br />
Deodata cine mai vtie prin ce /ara te-ai trezi!...<br />
Oare nu era mai lesne, cu pu/ina cheltuiala,<br />
Sa te rascumperi din lan/uri vi sà scapi de tarbaceala?<br />
SBIEREA<br />
florinV,<br />
15 Cum? Sa mai platesc? Vai mid Ar fi mai bine a crap!<br />
0 asemenea prostie nici nu mi-a trecut prin cap!<br />
Ce-mi pasa a nu sunt slobod, and stapanul ma hranevte?<br />
Iar pan' atunci in Moldova venitul men crevte, crevte...<br />
eu am totdeauna & nadejde 'n Dumnezeu<br />
20 Ca sfantul mereu ma scapii, fara sa-i dau nici un leu,<br />
Deck numai cateodata vr'o lumanare de ceara,<br />
Care, de frica scumpetei, o fac la mine la sara...<br />
RAZVAN<br />
Du-te, boierule, du-te! Nadejdea te-a mantuit...<br />
Intoarce-te la Moldova, fara sã fi cbeltuit!<br />
25 Te iert pentru-a doua oara...<br />
SBIEREA (Maud cruce)<br />
In sfarvit, o Doamne sfinte!
a<br />
to<br />
246<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
RAZVAN<br />
Te-am mai iertat In padure...<br />
SBIEREA<br />
Bine ca-mi aduci aminte.<br />
Razvana§e, cer dreptate! Ar fi un pacat sa tac...<br />
Ho IR tfii atunci in codru ma despoiara de-un sac.<br />
Fii 0 tu om oum se cade, fa-1i o pomana deplina:<br />
Nu te bucura, dragul.a, de-o avulie straifitt.. t<br />
Da-mi Inapoi saculelul! tu qtii c'a fost peste tot<br />
Taleri trei mii patrusute cincizeci §i 9apte Vun zlot...<br />
VIDRA (luAnd pe RAzvan la o parte)<br />
Vezi! Invala dela dansul patima ce vrea sa zica!<br />
Acest om pentr'o lescaie, acest om pentr'o nemica<br />
Va suferi cu placere far' sa scoata un suspin,<br />
Robie, larori, ru§ine, Magi, inchisoare, chin...<br />
O da, da...<br />
SBIEREA (zambind cu mAndrie)<br />
VIDRA<br />
]i-orice adaos, orice spor de bogalie<br />
15 In loc ca sa-1 margineasca, Ii da o pofta mai vie,<br />
O dorinla mai setoasa 9'un avant mai arzator<br />
De-a vedea lucind In lada-i sunator pe sunator!<br />
O ap... a§a...<br />
SBIEREA<br />
VIDRA<br />
4terne de 'nainte-i ca zapada<br />
20 Covoare cu pietre scumpe, aur 9i argint gramada...<br />
SBIEREA (cu deefAtare)
RAZVAN I VIDRA<br />
VIDRA<br />
Dansul tot n'o Bali zic5: stai! acuma-s multumit!<br />
SBIEREA<br />
Hai-de-de-de! Na! Firqte! Doara n'am tnnebunit!<br />
VIDRA<br />
0! dac i tu, Razvane, ai sinni ap de tare<br />
Mândra patimil de-a crqte tot mai mare 0 mail) mare,<br />
5 Precum Sbierea mii de galbeni din nemic a secerat,<br />
Tu dintr'o capitfinie ai ajunge imparat!...<br />
SBIEREA<br />
Atunci mi-ei da i dobanda... Acum Insa, deocamdata,<br />
S. ne rafuim cu sacul. Fii datorthe bun de plata...<br />
crestin...<br />
puIin...<br />
Razvanica, sufletele, sa nu uiti c qti<br />
io Numai canard& s'ar face not& sute pe<br />
RAIVAN<br />
Nu!... Departe dela mine toate patimile care<br />
Cu lacomia lui Sbierea au vr'un fel de-asemanare4<br />
VIDRA (respingindu-1 en dispret)<br />
Fugi! Mi-e mila ci mi-e jale! Mic, tot mic i kali mic!<br />
In desert din Injosire eu ma 'ncerc sa te radio!<br />
is Du-te dar de te 'nvartecte In ingusta-ti vizuina:<br />
Geared mintea 'n intunerec, scalda-ti sufletul in tina!<br />
Eu te las! Te las, Razvane! Om tampit i sfiicios!<br />
0 prapaste ne desparte: eu prea sus 0 tu prea jos!<br />
1)<br />
(Vrea sit iasA, RAzvan se repede dup& &Ines. Sbierea strigA: Sacul meu !<br />
sacul meu!)<br />
Textul este: tot mai mare fi mare [Ed.]<br />
247
RUVAN, polcovnic legesc<br />
VIDRA, nevasta lui<br />
RAZASUL<br />
VULPOIU<br />
CANTUL IV<br />
INCA UN PAS<br />
Pentru figant eau de matte, ea ell nu fie primtft<br />
Cdei ?wine Eteriei a fi cu Tigant until,<br />
Cdci ludndu-se Elada, de vor ii, ft et ostael<br />
Vor cere cu tot =dubs! ei ei sd fie pdrtafi...<br />
BELDIMAN, Jalnica tragodie.<br />
F ETELE:<br />
SBIEREA<br />
HATMANUL<br />
BA$OTA
RAZAWL<br />
Nu mai pot, bata-1 napastea! De-atatica timp in §ir<br />
Sa nu vezi o sarmaluta, ci tot numai bor§ cu §tir I<br />
Destula strainatate!<br />
(aratii la eit)<br />
M'am saturat pan' aice:<br />
s De amarlta ce mi-e view, .nu mai §tiu cum i-a§ mai zice!...<br />
Vase veri 0 ierni vr'o §apte, nu o luna sau un an,<br />
De cand parc'a§ fi o umbra dupa pa§ii lui Rdzvan;<br />
Ba zau, chiar umbra fartate, and e lumina, s'ascunde,<br />
Pe &and eu raman cu dansul, amandoi oricand q'oriunde!...<br />
10 Haiducit-am Impreuna §i 'mpreun.a' am trecut<br />
In asta -card le§easca, unde dracul s'a nascut!<br />
Cu Muscalii, cu paganii, nu vr'un an §i nu vr'o luna,<br />
Vase veri 0 ierni vr'o §apte batutu-ne-am Impreuna!<br />
15<br />
VULPOIU (cu despliceer)<br />
Haide! Cineva te-ar crede ca numai voi amandoi<br />
Ali facut 0 mari 0 late! Dar uitat-ai pe Vulpoiu?<br />
RAZA*UL<br />
Orice-i zice tu, acuma, fostul nostru haramba§5<br />
Ajuns-au obraz de cinste, cat un vizir sau un pa§4;
252 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
E polcovnic, e om mare, 0 ca maini o sgt-1 privim<br />
Inältânc lu-se deodata 0 mai ceval.. , Aferim!<br />
Nu-i vorbfi... I se cuvine!... N'a c4tigat de pomanä!<br />
Chiar sAptamana trecut 5. a mai apritat o ran4<br />
5 In lupta cea cu Tfitarii...<br />
VULPOIU<br />
AO D'abia i-au sgAriat!<br />
Sarutare de sägeatá... Nu-i lucru de speriat...<br />
Dec! A fost rAnit 0 ansul inteo singurg, bataie,<br />
Dupa ce trecuse teafár prin douazeci de razboaie.<br />
RAZAWL<br />
io Dar sil litsam toate astea... Nu 0iu ce voiam sa-li zic...<br />
Aa! Uite pe fereastral... Prive0e!... Nu vezi nimic?...<br />
15<br />
20<br />
25<br />
30<br />
(cAntA, arAtAnd cu maim)<br />
Cu miros de viorele<br />
Trandafiri qi miqunele,<br />
Bate vfintul prii mele!<br />
Bate-ai, vAntule, curat,<br />
SA alini al meu oftat!<br />
Bate-ai, vAntule, usor,<br />
SA-mi mai treacA din cel dor!<br />
Bate-ai, vantule, cu foc<br />
SA ma muti din acest loc!<br />
A§a-i, Vulpoiule dra0! Tare ma furnica dorul<br />
Taripara-i prea aproape: de-i asvfirli cu toporul,<br />
Dai de brazda romtmeascal... Nu mai este pe-unde fui:<br />
Pe la Muscali, pe Ia dracu, pe la tattil dracului!<br />
.$i-apoi astilzi in Moldova nu mai e nid Petrea $chiopul,<br />
Prietenul ciocoimii, bat'o focul 0 potopul!<br />
Alt vod5. satuse 'n locu-i, un stfipiln mai omenos,<br />
Care §ade sus, dar Tine cu norodul cel de jos!<br />
Cia-1 cbeama Aron-Voda... un voinic, un flacaiandru,<br />
0 vila lapu9neneasa: feciorul lui Alexandru...
RAZVAN $1 VIDRA 253<br />
tii? Cel Alexandru-Voda ce =Inca boieri de vii,<br />
Incat ii facea de groaza bejenari pe la pustii!...<br />
Asa dar, pe-aci mi-e drumul. Tree prin foc si prin furtunfi !<br />
Sa mai stea Razvan si singur....Nu ram& si pace bunk !, ..<br />
3 ma due la Tasi cu hrisoave...<br />
to<br />
(scoate din sin o legatura)<br />
Iata-le! Aice sunt<br />
Ispisoace si direse chiar dela tefan cel Sfant!...<br />
E cam veche legatura, de mare mult ce-i purtatä,<br />
Dar n'o las de rang& mine, n'o las cu capul o data!<br />
0 voiu strange tot la sanu-mi, cat voiu umbla pe pamant,<br />
ai<br />
'n urma eland ortul popei, o voiu duce si 'n mormant!<br />
(Anita legatura 11'0 ascunde)<br />
Voiu merge iar eu protapul, o sa vorbesc cu domnia,<br />
Doar.a va da Sfantuletul sa-mi tntoarca razasia...<br />
VULPOIU<br />
Drace! Nu cumvasi ai crede c'o sa ramai nurnai eu?<br />
45 Culca-te pe-acea ureche ! Nu cunosti tu gandul meu.<br />
Orice tipenie 'n lume un sfant are sau o sfanta:<br />
Pe tine, vezi bunaoark, razasia te framanta,<br />
Pe mine ma prigoneste frumusetea codrului,<br />
Cand sedeam cantand din frunza la umbra stejarului.<br />
20 Tu a tale, eu a mele, fiecine ale sale!...<br />
Uite, zau, cand mi se 'ntampla de 'ntalnesc viind In cale<br />
Un ciocoiu ca o fetita, mitirel si curatel,<br />
Lins la ceafa, dres la fata, sprintenel pi spalatel,<br />
In sfarsit, o pocitura dintre cele guri caseate,<br />
25 Mil 'nvoalta, ma rasuceste ca sa-i dau pe dupa spate ! . . 1<br />
Cand privesc inteo livada copacelul ofticos,<br />
Cu crengi tocite de-omida si cu trunchiul gaunos,<br />
Hotomanul meu de cuget ma gadila si-mi sopteste:
254 <strong>SCRIERI</strong> LITRRARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Nu-i aqa a 'n codrul nostru ciuperca mai bine cre§te?<br />
Cfind aud o pfisfiruicfi ciripind pe vr'un zaplaz,<br />
Mi se pare ciripirea-i cfi, zfiu, n'are niciun haz,<br />
Cad mi-aduc aminte bine... of, of, of, mi-aduc aminte<br />
5 Cum ciripea dineoare, cum ciripea mai 'nainte,<br />
Cum ciripea la padure prin rfiri§ul cel din crfing...<br />
,5i and mi-o aduc aminte, -pe loc imi vine srt plfing!<br />
Polcovnice!<br />
(intrà Ritzvan, cu bratul fang oblojit)<br />
RAZASUL<br />
RAZ VAN<br />
Ha? Ce treabá?<br />
RAZA$UL<br />
10 Dfi-mi drumul sa plec de-aice.<br />
15<br />
i eu...<br />
VULPOIU<br />
RAZ VAN<br />
Ma läsali pe mine?<br />
VULPOIU<br />
Ba nu... totu§i... cum am zice...<br />
RAZVAN<br />
Ce? Nu vl mai place (lath al armelor me§te§ug?<br />
In loc de sabia lath vreli la sapa Oi la plug?<br />
Vi s'a urit cu rfizboaie? PofiIi odihnä?...<br />
RAZ4UL<br />
Nu Inca...
RXZVAN SI VIDRA 255<br />
RAZVAN<br />
Poate vi-i foame? Vi-i sete?... N'avep cupah sau opincA?<br />
Nu...<br />
VULPOIU<br />
RAZVAN<br />
Atunci care-i pricina!<br />
RAZA$UL<br />
Apoi &A, ce s vorbescs<br />
5 Mi-e dor de iara Moldovei, de câminul strAmo§esc...<br />
Si<br />
mie...<br />
VULPOIU<br />
A9a,<br />
RAZVAN (furios)<br />
nemernici!... Cum? Vona' vi-i dor de Iaral...<br />
10<br />
Dar eu? Ce-s eu? Ce? RAspundeli!... SAnt o gadinA? 0 fiarä?<br />
Oare inima-mi cernitA, ca o razA dup' un nor,<br />
Nu plAnge 0 ea, sarmana, de focul acelui dor?<br />
Numai voi iubili Moldova?... Dor de -vitt !... Dor de IarA!...<br />
RAndunicele and plea* se gAnclesc la primAvark<br />
Ca sA se 'ntoarcA voioase iar In cuiburile kr,<br />
Si numai omul, el singur, sà nu simt a. niciun dor!<br />
15 Fugici! Lipsi0 de 'nainte-mi...<br />
nu,<br />
VULPOIU<br />
Polcovnice...<br />
RAZVAN (lovind cu piciorul In pimint)<br />
Dor de Isla!<br />
RAZAPL (scArpinfindu-se la cap)<br />
n'ai cuvAnt sA te superi...
5<br />
10<br />
256 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITI,CE<br />
RAZVAN (punind mina pe sabie)<br />
Ie0 afara! Ie0 afara!,.,<br />
(Rizzi. qui §i Vulpoiu les prin o ulli; pe cind Vidra intri prin alta)<br />
Ce 'nsemneaza asta larma?<br />
Eoi turburat?<br />
VIDRA<br />
RXZVAN<br />
De 'ntai, sa ma liniOesc!<br />
VIDRA<br />
RXZVAN<br />
Nu-i nemica... Nu pot sa ma stApanesc, ..<br />
Dor de Iaral... Sant cam iute...<br />
(stria<br />
Mai, Razaple ! Vulpoiu!...<br />
VIDRA<br />
Dar ce vrei sa faci, iubite?<br />
(Vulpoiu intri cu sfiali)<br />
RXZVAN (dindu-i mina)<br />
Fie pace intre noi!...<br />
Celalalt de ce nu vine?...<br />
VULPOIU<br />
AO El fulgera, trAsne9te,<br />
Dupa cum ti.i ca-i e firea: cand se supArA, plesneOe!<br />
RAZVAN<br />
Spune-i ca-1 rog sA MA ierte... Mi-ali vorbit intr'un ceas rAu.<br />
Cat despre plecarea voastrA, o sA vedem mai tarziu.
Sa traie9ti!<br />
(ieee)<br />
RAIVAN 1 VIDRA 257<br />
VULPOIU<br />
VIDRA<br />
Al vrea sa aflu 0 eu cu tot dinadinsul<br />
Ce-i 0 cum?<br />
RAZVAN<br />
Am fost la hatman...<br />
VIDRA<br />
5 A! i ce-ai facut la dansul?<br />
RAZVAN<br />
Draga, o saii spui in urma lucrurile ce-am grait:<br />
Ajungaii acum d'odata ca ie0i foarte mfihnit...<br />
M'arunc pe cal ca vartejul, infig In coasta-i un pinten,<br />
Murgul scutura din coama, sboara vesel, fuge sprinten,<br />
10 i cu cat Alta mai tare, 0 cu cat mai mult Area,<br />
Mi§carea-i cea furioasa simleam ca ma racorea,<br />
PAna ce-1 lasai In voie, asvArlind din math capastru:<br />
Calul, nascut In Moldova, ma duse drept pan' la Nistru.<br />
Nistru, apa romaneasca, ce spumega printre stAnci,<br />
15 IngropAnd du§manii Orli In valvorile-i adAnci!<br />
Nistru, ale carui unde altadata 'n zile grele<br />
Aparau in loc de tunuri hotarele Tarii mele!<br />
Nistru!... Nistru!... Pan' acuxna §tiut-am A ma feresc<br />
De-a trece pe lAnga iarmu-i, ca A nu ma ispitesc!<br />
20 1 Sri nu-mi aduc aminte ca ramai In Iari straine,<br />
Pe mind scumpa mea Moldova nu-i departe dela mine!<br />
Astazi lima de nevoie ma simIii impins la mal,<br />
Caci dorul Iarii razbate pan' 0 sufletul de cal!, ..<br />
Nainte-mi se desvelira, 9erpuind ca un balaur,<br />
25 Holde 0 cAmpii, in care, jucand pintre spice de-aur,<br />
11
258 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE fig POLITICE<br />
Se zfireau, ca pietricele presgrate pe-un inel,<br />
Bosoioe i garofiik toporag gi ghiocel,<br />
Iar prin ele 'n dep6rtare, un flomtm muncind la soare,<br />
Falnic, ruman, plin de viealk se 'Area gi el o floare !...<br />
5 Le vlizui acele locuri gi din VAz le sarutai,<br />
Tara-mi, uncle Insugi iadul par-ca se preface 'n rai<br />
Numai tu poti InTelege, nunmi tu, Vidro iubita,<br />
Picti simbi cu ce durere am trecut eu prin ispita<br />
$i,<br />
scaldând calul In spume, dela Ormul fermecat<br />
io Eu gi dânsul, fara voie, amândoi ne-am departat<br />
Viu acasà... d'abia Insti pus-am piciorul, gi iata<br />
Vin Razagul gi Vulpoiul de 'naintea mea d'odatk<br />
Negtiind ca 'n pieptu-mi arde cel pojar Ingrozitor,<br />
Si-mi vorbesc de Iara noastrk gi-mi graesc de-al -Orli dor '<br />
Ei sfi plece la Moldova! Dor de -carA ! Dor de Iaral...<br />
Iarà sAngele meu ferbe! Furia m'apuch' iará !...<br />
VIDRA<br />
Vrea sà zick tu, Razagul, calul vostru i Vulpoiu,<br />
Santeti tocmai de-o potrivk tot un fel gi tot un soiu?<br />
Cum aga?<br />
RXZVAN<br />
VIDRA<br />
20 Inima voastrà se vaieta gi suspina<br />
Dup' o pulbere degartk o bucatá de Oriinti,<br />
Un pilmgmt uscat i rece, de ierburi acoperit,<br />
Printre cari o floricica de 'ntAmplare a rasärit<br />
Asta-i iubirea de Tara? De-aga iubire mi-e jale,<br />
25 De-aga fiin0 mi-e mila...<br />
RXZVAN<br />
Tu iar cu visele tale!...<br />
L..
RAZVAN 131 VIDRA 259<br />
VIDRA<br />
Vise! Nu oricine poate sa viseze-al Vidrei vis!...<br />
Cand te-em Intalnit In codru 0 'ntalnindu-te mi-am 'zis:<br />
Acest haiduc o sa 'ntreaca trandavita boierime,<br />
Eu visam... 'astfel de vise altul nu viseaza nime!<br />
s Gaud te-am smuls la lumea larga din ascunsuqi adapost,<br />
Impingandu-te 'nainte, iara0 visiil meu a fost!<br />
Si-acum eu visez, Razvane, and mi se pare ciudata<br />
Iubirea Orli ce numai prin buruieni se desfatal...<br />
Omul celi iubqte -care cu adevaratul dor,<br />
lo Nu-i pasa de lutul rii, ci de-al iarii viitor!<br />
Nazue§te pan' la stele, fa-te tot 0 tot mai mare,<br />
Si slavali o sa mareasca %era ta din departare,<br />
Precum luminosul soare,<br />
Din locap-i departat,<br />
15 Sparge far' s'a se pogoare<br />
Valul nopIii 'ntunecat !<br />
Fie Razvan oriOunde, el tot lara 9i-o iube9te,<br />
Daca prin faptele sale se ridica 0 uimqte,<br />
Incat Imprejuru-i face pe strain 0 pe pagan.<br />
20 Sa 9opteasca cu mirare: multe poate un Roman!...<br />
25<br />
(Sbierea se era-a in usä)<br />
RAZVAN<br />
Tu, Jupane? Cum? Si-aice?...<br />
SBIEREA (frectindu-si mAinile)<br />
Da, da ! S'aice! S'aice!<br />
De ce nu? Viu din Moldova ca sa te fac mai ferice...<br />
Jupaneasa foarte scumpa, nu tii Inca, negre0t,<br />
C'uncheplul dumitale nu mai este?... S'a sfar0t:<br />
Si-a incheiat catastihul, ispravind de cheltuiala,<br />
Cad 0 viewca omeneasca-i tot un fel de socoteala...<br />
VIDRA (en rAcealã)<br />
A murit? Ce spui, jupane? Si dumneata cum o §tii?<br />
17*
*<br />
260 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE Z POLITICE<br />
SBIEREA<br />
De vr'o catva timp Incoace eram vecini la mosii...<br />
Cand ma 'ntorsei din robie, cu dobanzi intarziate<br />
Cumparai pe lânga Nistru nioe campuri nelucrate...<br />
Apoi bine, jupaneasa, dumneata acuma esti<br />
Deplina stapanitoare mooenirii parintesti:<br />
Patru sate, dot& iazuri, mii de vite ramatoare,<br />
apte mori, o herghelie, vi-o padure... Nu vinzi oare?<br />
VIDRA<br />
Dumneata ai vrea sfi cumperi?<br />
SBIEREA<br />
Ieften; bani In Tara nu-s;<br />
ao Cu Turcii, cu bir, cu dajdii, to-pi galbanasii s'au dus...<br />
RAZVAN<br />
Nu! Noi nu vindem nemica! Voiu lasa pe Lesi mai bine<br />
To sa m'asez romaneste, In Tara mea i la mine...<br />
VIDRA<br />
Asa? Nu cumva, Razvane, s ne 'nchidem Inteun sat,<br />
Gustand viewca de campie i vazduhul cel curet<br />
15 Intr'o cusca mojiceasca, plina cu miros de varza,<br />
In casa gramezi de teancuri i pe-acoperis o bared?<br />
Tu o sa petreci, iubite, vanand potarnichi si lupi,<br />
Eu purtand grije de turme, de iarina si de stupi,<br />
Iar vatavii, parcAlabii si vecinii de mosie,<br />
20 Vazandu-ne, o sa zicfi: ce bun& gospodarie !...<br />
Frumos traiu! placuta soarta! Noi, o Vida% si-un Razvan,<br />
Sa 'nlemnim stand la o parte, nemiscaii ca un bustean L.<br />
SBIEREA<br />
Este foarte potrivita socoteala dumitale:<br />
Decat a sta la movie, mult mai bine cu parale...
RAZVAN 131 VIDRA. 261<br />
RAZVAN<br />
Dar asculta, draga Vida, 9i 'n Moldova ca 9'aici<br />
Se da cuvenita cinste la osta9i 9i la voinici...<br />
SBIEREA (clAtinAnd din cap)<br />
Hem! s'ar putea ca Vacolo sá te primeasca polcovnic...<br />
Ina la Romani o slujba nu-i tocmai lucru statornic!<br />
NIDRA<br />
5 Sa \Tad eu, cum se 'ncovoaie cu sfiala un Razvan<br />
Pe langa cei mai din coada boiera§i dela divan,<br />
Pentru ca dintein9ii unul, c'o inima mai miloasa,<br />
Ca la un &aim din curte sa-i arunce ni9te ()ash?<br />
Ba poate ea i pe Vidra, pe nepoata lui 'Mo Toe,<br />
io 0 sa ma. trimiçi, cu lacrimi sa ma duc intr'un noroe<br />
La nevasta vr'unui vornic sau la vr'o logofeteasa,<br />
Care n'ar putea la mine sa fie nici fata 'n casal...<br />
A9a se capata slujba, cand tu te pleci ca s'o cei,<br />
In loc d'ai sili prin fapte sa te caute chiar ei!<br />
15 Nu, nu! Las' ca %ant noastra sa simla durerea cruda<br />
C5 'n sanu-i omul de frunte in de9ert Ii vezi c'asuda,<br />
Si. din cupa desnadejdii band ocara, band amar,<br />
Lucreaza i zi 9i noapte, lucreaza tot in zadar,<br />
Caci mi9eii, ea o straja, carma ãrii impresoara,<br />
20 Si pe-oricine nu-i mi-1 resping i mi-1 doboara<br />
SBIEREA<br />
Ca unul fac doua, vorbit-ai drept 9i frumos:<br />
Pe mine, zau, tot mi9eii din visterie m'au scos.<br />
MulP mi9ei sant in Moldova! Dumnezeu sa te fereasca<br />
Eu 9'oricare om de treaba poate sa se prapadeascal...<br />
(cAtre RAzvan)<br />
25 A9a dar vindeli<br />
mo0a, sà n'ai bataie de cap...<br />
Uite, eu ca un prieten, a9 vrea numai sa te scap
262<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
RAZVAN (luAnd pe Vidra la o parte)<br />
Iubita Vidra, mai lasa... De ce-i asta graba mare?<br />
Eu nu ri-am spus Inca toate... Mai este o 'mprejurare.<br />
(cu r5cea1ä atre Sbierea)<br />
Vino mai tarziu, jupane... Mai tarziu!<br />
SBIEREA (cu umiling)<br />
V. las... Va. las...<br />
5 Ma 'ntorc Inteo jumatate, ha nu! Intr'un Oert de ceas.<br />
10<br />
(se departeaza, apoi se opregte In mil, se mai inchini odatri i iese)<br />
VIDRA (cu tarie)<br />
Fie! Eu si-am spus, Razvane, eacum ii voiu spune iara<br />
Ca Vidra nu vrea sa plece ca sa se 'ngroape la Tara'...<br />
RAZVAN<br />
Bine! Nu ne vom intoarce! Vreau i eu sa--ti dovedesc<br />
Cat de mare Ii-e puterea i cat de mult te iubesc...<br />
VIDRA.<br />
Dar oare vieqa-mi Intreaga nu-i destul sa-/i dovedeaica<br />
In toata clipa, ca Vidra stie §i. ea sa iubeasca?<br />
Eu nu ma gandesc, Razvane, en nu mai pot cugeta<br />
Eu nu mai pricep nimica decat inalIarea ta.<br />
RAZVAN<br />
Nu vom pleca la Moldova; ma supun voinlei tale;<br />
15 Dar lumea-i Incapatoare; s'alegem o alta cale;<br />
La Nemli, la Turci sau aiurea, oriunde-mi vei porunci<br />
Atata-i cu neputinia de-a mai ramanea pe-aci...<br />
*i<br />
de ce-i cu neputirica?<br />
VIDRA
RAZVAN $1 VIDRA 263<br />
RAZVAN<br />
-tii c'am fost la hatman.<br />
VIDRA<br />
Bine...<br />
RAZVAN<br />
Acum el n'o mai ascunde Vo spune la ori0cine<br />
C'o sa fie cu Moldova un razboi infricopt...<br />
5 Astazi la clansul acasa ne-a chemat pe to0 la sfat,<br />
Ne spuse de 'ntai ca Le 9ii sant eau cu Iara nenrceasca,<br />
'avand legaturi cu Turcii ar dori sa le ptizeasca i<br />
Ne mai spuse c'Aron-Vocla, noul Domn moldovenesc,<br />
Tine 'mpotriva Turciei cu 'mparatul cel nenrcesc;<br />
10 Ne-a mai spus altele multe, In0rand vr'o patru oare,<br />
'nsfar0t, drept Incheiere, ne-au aratat o scrisoare,<br />
In care craiul ii zice sa fie gata pe loc<br />
A trece hotarul -carii cu sabie 0 cu foe...<br />
M'ai lam tu oare, Vidro, ca bra-cul meu sa izbeasca<br />
15 Un piept de Roman? S'aprinza o colibfi româneasca?<br />
RAZA$UL (intrAnd apAcit)<br />
Vine hatmanul! El 1nsu0!...<br />
(iese)<br />
VIDRA<br />
Eu te las a cugeta<br />
Ca... lovincl pe-un Domn netrebnic, vei scapa chiar Tara ta...<br />
(Vidra iese prin o usA, pe cAnd prin aka intrA hatmanul)<br />
HATMANUL (privind in urma Vidrei)<br />
Este sora dumitala? Acea femeie viteaza<br />
20 Ce te 'nsoIe§te 'n razboaie, Infrunta moartea, vegheaza<br />
Pe campul de batalie, In rand cu osta0i mei,<br />
Pe caH ades ii intrece?... Minune dintre femei!<br />
.
264 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Este Vidra...<br />
RAZVAN<br />
HATMANUL<br />
Astadattt cerul a fost cu dreptate,<br />
Dând o asemenea sort( la un asemenea frate...<br />
(se ape* se gandefite, apoi duptt o tAcere)<br />
Mind c'astfizi dimineatti ne certasem oare-cum,<br />
Tu nu te-asteptai, Ant sigur, sa ne mai vedem acum?...<br />
RAZVAN<br />
Nu, hatmane. Neasteptatà e numai cinstea cea mare<br />
De-a te vedea 'n locuinTa unui om ffir4 'nsemnare...<br />
HATMANUL<br />
In intillnirea ce-avuram, pare-mi-se ctt-mi spusesi... ?<br />
RAZVAN<br />
/i-o mai spui inc'odata ca-mi dau vieata pentru Levi<br />
10 Toriunde nt vor trimite, le voiu sluji cu credinta<br />
Dar nu mil bat cu Romfinii... nu; asta-i peste putintä!...<br />
HATMANUL<br />
Polcovnice I Bagtt seama eh', mai mult ca orisicand,<br />
Esti dator tocmai acuma sá te jertfesti chiar nevrând.<br />
Ajutorul dumitale, deck altul orisicare,<br />
15 Ni-i cu totul de nevoie In aceasa 'mprejurare.<br />
Dumneata cunosti Moldova; 1.ara s'oamenii cunosti,<br />
Locurile, rtinduiala, tot ce trebui pentru osti...<br />
Ettizboaiele se astiga nu numai prin vitejie;<br />
Ades mai mult ca prin brate se face prin dibacie...<br />
RAZVAN (posomorindu-se)<br />
20 Am Inleles! Prin urmare, vouà vi-i trebuitor<br />
Un om vtindut, o iscoada, un mieI, un tradator...
5<br />
RAZVAN $1 VIDRA 265<br />
HATMANUL<br />
A, polcovnice! Se poate sa-mi faci astfel de dojene?<br />
Dumneata eoi Leah acuma, cfici patria ubi bene,<br />
Dupa cum zice Latinul, 9i nu mai eoi Moldovean:<br />
Poi sa te baTi cu Moldova, far' a te numi viclean...<br />
RAZVAN<br />
Hatmane, Latinul zice... dar fii bun de-mi talmace9te,<br />
In cuibul meu, la Moldova, nu se 'nvala latine9te...<br />
Tara este unde-i bine.. .<br />
HATMANUL<br />
RAZVAN<br />
A9a?... Pacatos Latin<br />
Cine iubea de-o potriva pe-un fraie 9i pe-un strain,<br />
10 Zicand cà Iara-i o turta, Incât s5 poatä stomahul<br />
Leah a ma face pe mine, sau Muscal sa faca Leahul!<br />
Nu, hatmane! Niciodatal... Fie painea cat de rea,<br />
Tot mai dulce mi se pare, and o oiu din Iara meal...<br />
HATMANUL (sculându-se)<br />
Vrea sa zicà, eti statornic n hotarirea luata<br />
15 De-a ie9i din sfinul nostru?<br />
20<br />
RAZVAN<br />
Da. Si-o mai spun Inc'o data:<br />
Dar ma jur ca de nevoie 9i cu parere de rau:<br />
Dumneata singur ai face tot a9a la locul meu...<br />
HATMANUL (apzandu-se chip& o Were)<br />
Pe castelanul Piotrowski II cunooi; ruda cu mine,<br />
In razboaie totdeauna s'a batut destul de bine,<br />
Fiind dintre cei de frunte i la lupta 9i la sfat.<br />
Nu-i batran, nu-i fara stare, este foarte invaIat . . .
266 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE ,I. POLITICE<br />
Ei bine! eu, cum s'ar zice, aq putea sa pun la cale<br />
Ca nepotul meu Piotrowski sa ia sora dumitale...<br />
RAZVAN (sculându-se)<br />
Pe Vidra? El o iubqte? Ti-a spus?<br />
HATMANUL<br />
Nu...<br />
RAZ VAN<br />
5 El nu li-a spus?...<br />
HATMANUL<br />
Piotrowski o sa m'asculte: tanarul e prea supus...<br />
RAZVAN (1ini9tindu-se)<br />
Bine! 0 sa 'ntreb pe Vidra... Vom vedea ce-o sa ne zical...<br />
El nu li-a spus ca o iubqte? Sa fi spus... Dar nu-i nemica...<br />
HATMANUL<br />
'aceasta nu-i inca totul. Ca sa leg cu Iara mea<br />
to Pe viteazul cel mai mare din caIi am putut vedea,<br />
Eu, eu hatmanul, sant gata agi dau in casatorie<br />
Pe fiica mea...<br />
RAZVAN (miqcat)<br />
Cum? pe fiica-Ii...<br />
HATMANUL<br />
Ap, polcovnice...<br />
RAZVAN<br />
15 Mie?<br />
HATMANUL<br />
Nu ma mir ca te uime§te...
RXZVAN 1 VIDRA. 267<br />
RXZVAN<br />
Da! 'o s'uimeasca pe tolil<br />
Hatmane! Eu In Moldova 9tii oare ce am fost?<br />
HATMANUL<br />
RXZVAN<br />
HATMANUL (sculindu-se cu mirare)<br />
z Hot? 0, Doamne !...<br />
Ce?<br />
HoI f<br />
RAZVAN<br />
Hol de codru! Sa rapeasca 0 s'omoare,<br />
Nu facea braIul meu alta... Imi mai dai pe fiicali oare?<br />
HATMANUL<br />
Trecutul nu ne prive9te... Sa privim ce este azi:<br />
Eu te lead boier, polcovnic, ostapil eel mai viteaz ;<br />
io Cfind Tara mea-Ii datoreaza izbande stralucitoare,<br />
Iar eine cauta pete, le gasqte chiar In soare,<br />
Eu fp dau pe fiica-mi!<br />
15<br />
RXZVAN<br />
Ina... gande9te-te...<br />
HATMANUL (aqezandu-se)<br />
RXZVAN (dui:a o Were)<br />
Hatmane prea luminat! In Biblie ai citit<br />
Ca Faraon din Eghipet s'a 'nfundat cu pacato0i<br />
Din voia dumnezeiasca In undele Marii RoOi?<br />
M'am gandit.
268 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
HATMANUL<br />
Dar ce 'nsemneaza 'ntrebarea?<br />
RAZVAN<br />
Astfel pieri Faraon;<br />
PuIini dintr'ai Ai scapara din acel grozav canon;<br />
Totu0 o alta pedeapsa dela urgia cereascfi,<br />
5 0 pedeapsa 0 mai cruda, au trebuit sa primeasca.<br />
Dumnezeu fi osandise in urma celui potop<br />
Mii de veacuri a colinde, fara Tinta, fara scop,<br />
AlungaIi din Iara'n Iara, din loc In kc ca o turma,<br />
Dispreluiti de noroade ca lucrul cel mai din urma,<br />
10 51 'nvartindu-se pe drumuri, parka la groaznica zi<br />
Cand trambila judecalii din cer o vor auzi,<br />
Si-atunci lumea despletita, ca muierea vinovata,<br />
0 sa strige: Doamne! Doamne! mai iarta-ma 9'asta-data!<br />
HATMANUL<br />
Polcovnice! Vino 'n fire...<br />
RAZVAN<br />
15 Acel neam nenorocit<br />
La Dumnezeu in osanda 0 la oameni huiduit,<br />
Slifer& cu nepasare mania ursitei sale.<br />
Barba Iii lor nu 9tiu alta, deck sa fure, sa 'n§ale,<br />
20<br />
Tavalindu-se 'n minciuna, In mi§elii cufunda/i,<br />
kr femeile ajuta, 0 chiar Intrec pe barbati,<br />
Vanzand druma01or floarea tinereTelor plapande,<br />
S'apoi sufletul Satanei, cand alta nu se mai vinde,<br />
Caci soarta lor e sa vanza... nu le pasa, ce 0 cui!<br />
Tigani?<br />
HATMANUL
RAZVAN I VIDRA. 269<br />
RAZVAN (stergind sudoarea de pe frunte)<br />
Tata dumitale a fost Leah?<br />
HATMANUL<br />
Ce vrei sa-mi spui?<br />
RAZVAN<br />
Ins& maica dumitale, se zice c'a fost Maghiara?<br />
HATMANUL<br />
Polcovnice I Ce 'ntrebare? Unde mergem?<br />
RAZVAN<br />
5 Ap dark<br />
Eoi Maghiar?<br />
HATMANUL<br />
Ba Leah; dar totu0 prea-ciudate mi se par<br />
Aceste vorbe far& noima...<br />
RAZVAN<br />
Eoi Leah! Vai, nu e9ti Maghiar I...<br />
to Neamul se ia dupa taica! Dupa taica! Biata mama<br />
De kc nu se socoteoe, de loc nu se baga 'n samfi!...<br />
Sarmana maica ce poarta copilu 'n sangele sau,<br />
Ca sa-i dea suflare viepi duce chinul cel mai greu,<br />
Cu cantecul ei ne 'nvala, cu laptele-i ne nutreOe;<br />
15 Cand plangem noi, ea, dragula, c'un zambet ne liniOeoe<br />
i plange de bucurie, vazandu-ne ca zambim;<br />
Maica, cea dintaiu fiirrca pe care noi o iubim.<br />
Cea dintaiu ce ne iubeoe, nu-i nemica! Totu-i 'tata!<br />
0, dreptate omeneasca! 0, dreptate blestematal...<br />
HATMANUL (cu tngrij ire)<br />
Polcovnice! Tu ma sperii... Eoi bolnav... Eoi ratacit ...
270 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 0I POLITICE<br />
RKZVAN<br />
Maica-mea a fost Romanca. Tata-meu.. , Mai in sfar0t,<br />
Eu... eu sant Tigan!<br />
HATMANTJL<br />
0 Doamne! Tu Tigan?... Nu-mi place glumal...<br />
RAZVAN<br />
Da! Tigan, Tigan!... Ei bine, sa te mai vedem acuma!<br />
HATMANUL (Ili pune mina pe frunte, se gandegte, apoi dupi o tficere,<br />
In cursul cireia Rfizvan il privegte atintit)<br />
5 Intreaga lara le§easca...<br />
RAZVAN (apucindu-I iute de mini)<br />
Taci, hatmane! Nu uita<br />
Cine-s eu, q'adu-Ii aminte §i eine e§ti dumneatal...<br />
In vieara numai o data IntMnii In neagra-mi cale<br />
Una singura hint& cu simtirea dumitale,<br />
10 Ce din falnica 'nilTime a nwerii boierwi<br />
Privind cu ochii cu care tu, hatmane, ma prive0i,<br />
Cu mana-i Imi stranse mana §i-mi vorbi cu omenie.<br />
Acea fiinla e Vidra... nu soru-mea, ci so-P.<br />
HATMANTJL (sculandu-se gi. rezemindu-se de umerii lui Rizvan)<br />
Am facut, ca Leah §i hatman, tot ce 'n putin-ca mi-a stat,<br />
is $i nemic, nemic In lume, din parte-mi n'a fi cruIat,<br />
Ca sa ca§tig Tarii mele pe iubitul meu tovara§...<br />
Dar nu-i chip ! SA fim prieteni! Walla tal... spuindu-li iara9i<br />
Ca primeam cu bucurie un ginere ca Razvan!...<br />
VULPOIU (intrind jute)<br />
Polcovnice! Dela -tar& un boier... Un Moldovan...<br />
(Lasi si intre Rapti gi ieee. Räzvan face o migcare de mirare. Ballots,<br />
vizind pe hatman, se opregte In ugi.)
RAZVAN I VIDRA 271<br />
HATMANUL<br />
Boierule din Moldova! Nu te cunosc pan' acuma,<br />
totu0 te rog da-mi voie ca sa-li spun o vorba numa...<br />
Norodul vostru se zice c'oare0cand ar fi venit<br />
$i<br />
s'ar trage tocma-tocma din Ramul cel prea-vestit;<br />
5 Dar cum oare vreii ca lumea sa v'asculte, sa va creaza,<br />
Cand Intreaga firea voastra cu totul se departeaza<br />
Din obiceiul acelor oameni ageri i varto0,<br />
Pe care voi cu trufie ni-i aratali ca stramo0?<br />
Rârnlenii cei din vechime cautau fara 'ncetare<br />
10 Ca sa scoaIa la lumina tot ce-i bun 0 tot ce-i mare,<br />
Incat la plug 0 la sap& gaseau adesea barbali<br />
Cu cari se falepte lumea: pe Catoni i Cincinati...<br />
La voi insa, &and o raza<br />
De soare patrunde 'n Tara,<br />
15 To 1i se scoala, toi turbeaza,<br />
Toi voiesc s'o dea afara ! . .<br />
(arata la Rtavan i iese)<br />
BA$OTA (Inchinându-se)<br />
Cer iertare; viu d'a-dreptul dela drum 0 plin de pray,<br />
Ma chiama...<br />
RAZVAN<br />
.tiu cum te chiama, jupane mare vatav!<br />
20 Ne cunotem foarte bine.<br />
BA$OTA (Inehimindu-se)<br />
Luptandu-te cu Mvccalii<br />
Umplut-ai Moldova 'ntreaga de numele dumitale,<br />
$i slava ce-o ca§tigase0 nu pu/in a mai crescut<br />
Prin vestea ca mai in urma i pe Tatari i-ai batut;<br />
25 Deci, icoana matalulei, la Cracovia lucrata<br />
$i care, cum qti acuma, intocmai astfel te-arata,<br />
Stapanul meu Aron-Voda o Tine 'n palatul sau.
272 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Uncle cu multa placere putut-am s'o vrid 0 eu;<br />
.5i cum o vazui, pe data zis-am: mare, mare, mare!<br />
Nas de 9oim! o frunte 'naltift! din ochi inima tresare!<br />
Mai in sftir§it, toatrt faIa numai duh 0 numai foc!...<br />
5 Caci pe cei a1e9i de soartä eu unu-i ghicesc pe loc.. ,<br />
RAZVAN<br />
Nasul meu, ochii 9i fruntea vor fi fost de tot altminte;<br />
A9a dar nu-i de mirare a nu-li mai aduci aminte!...<br />
$'apoi altceva mai este; eu eram atilt de mic,<br />
hick viitavul cel mare, zfirind un slirman pitic,<br />
to Nu vrea nici sit-1 bage in seam& sau d'aproape sil-1 priveasca,<br />
Far fi putut cu piciorul ca pe-o musca s'a-1 turteasa 1<br />
Piticul insti de-atuncea, speriat de-un vis grozav,<br />
N'a uitat 0 n'o sa-1 uite, pe-acel puternic vatav...<br />
Dar 15.stind acestea toate, spune-mi cinstite jupilne,<br />
15 Ce 'ntamplare, ce furtun5 te-o fi aductInd la mine?<br />
20<br />
25<br />
BA$OTA (Inchinandu-se)<br />
Maria sa Aron-Voclgi, din voia lui Dumnezeu<br />
McIteanul cdrii Molclovei, domnul 0 stap"anul meu,<br />
Ba §i na§, ciici mai deunazi, din parinteasca sa mila,<br />
Mi-a facut nespusa cinste de-a-mi boteza o copila,<br />
Ma trimite cu solie la polcovnicul Razvan,<br />
Ca s'a-i spui ca-1 chiama -Ora, clandu-i un loc in divan...<br />
In divan?...<br />
RA.ZVAN<br />
BAWT.A. (inchinandu-se)<br />
Sintem in luptil cu puterile pagâne,<br />
$i dup4 ate se spune, o s'a' mai vedem ca mane<br />
Ca 0 Leahul trece Nistril Turcului in ajutor.<br />
Un rifizboi atilt de stra§nic nu-i tocmai lucru u§or!
RAZVAN I3IVIDRA 273<br />
Degi Nem/ii gi Muntenii sant lega/i cu noi fralegte,<br />
Degi ogti avem destule, dqi hrana nu lipsegte,<br />
Totugi este trebuia/a gi de-un hatman ispitit:<br />
Stapanul meu Aron-Vocia, la dumneata s'a gandit...<br />
RetZVAN (iute)<br />
6 Cum ai spus? Ce zici? Eu hatman? Mai spune dar inc'o datal...<br />
Hatman?... Hatman in Moldova?... Ce 'ntamplare neafteptata I<br />
BAWTA. (Inchinfindu-se)<br />
Sarut maim. Merg la gazda gi stau gata origicand<br />
La porunca dumitale... Cred c'o sa plecam curand?...<br />
(Iese cu multi umiliatfi, pe mind Vidra se arata In altit usti, oprindu-se<br />
fftra a fi vizutä de Rfavan.)<br />
RAZVAN (duptt a tacere)<br />
Acest om MI% dreptate de nu m'arunca 'n robie,<br />
10 Eu n'ag fi catat lumina la codru gi 'n haiducie;<br />
De nu ma ducea norocul in umbra negrei paduri,<br />
Pe minunata mea Vidra n'ag fi 'ntalnit-o aiuri;<br />
De nu iubeam o femeie cu o inima semeala,<br />
N'ag fi gäsit in razboaie un nume gi-o nourt viealal...<br />
15 Acest om, fara s'o gtie, m'a ridicat pan' aci:<br />
0 Doamne ! caile tale cine le poate ghici!<br />
Tu, ce pe dugmanii nogtri ades ni-i faci o unealta,<br />
Prin care ne 'mpingi cu 'ncetul la Oita cea mai inalta!<br />
20<br />
Jul:4nel Jul:411e hatman!<br />
VIDRA (apropiindu-se)<br />
RAZVAN (stringlindu-i mina)<br />
Tu o oii?<br />
VIDRA<br />
Ti-a mai /limas<br />
SA faci pe calea maridi un singur, un singur pas !<br />
18
274 ECRIERI LITERARE, MORALE I POLITICE<br />
Un pas?<br />
RAZVAN<br />
VIDRA<br />
Ca s'apuci cu fald scaunul lui Stefan cel Mare<br />
patruzeci mu d oaste s te-aqtepte 'n ascultare,<br />
5<br />
Bucuro9i a 'nfige lancea, tn ce parte-i Va indrepta<br />
Un deget al mânii tale, o vorbfi din gura ta!<br />
to<br />
15<br />
RAZVAN (turburat)<br />
Scaunul lui Stefan cel Mare?<br />
VIDRA<br />
Stefan cel Mare, iubite!<br />
RAZVAN (punind mina pe braIul eel legat)<br />
tii tu oare c Tätarii poartä sàgei otrgvite?...<br />
Astg rang...<br />
VIDRA (zimbind)<br />
Astg ran'a' ?... Ei bine?... Ce-i?... Sfi vedem?<br />
Te temi de moarte, Rgzvane?... De când asta?...<br />
RAZVAN<br />
Da, mg tern !...<br />
Nu ma temeam mai 'nainte, pang ce cu desfatare<br />
Nu gustai, Vidro iubitg, din fagurul de-a fi mare!<br />
VIDRA<br />
A9a-i, Razvane, ca-i dulce?<br />
RAZVAN<br />
0, nepoata lui Mope!<br />
Sufletul rneu Para de tine n'ar fi cunoscut de loc<br />
Astg simire ciudatg, ce-I indeamng sà doreascg<br />
Jos la picioarele sale toatg lurnea sa priveascg!...
RAZVAN Eg VIDRA 275<br />
VIDRA<br />
Si numai tu ca un munte ce primqte cel de'ntai<br />
Mfindrul soare, pe când noaptea stä culcata peste vrti!...<br />
RAZVAN<br />
0 da! Voiesc a fi mare, precum Sbierea cu gramadd<br />
Voiqte movile de-aur numai la dânsul in lada!<br />
(Sbierea scoate capul prin uga din fund)<br />
5 InsA rana! Bralu-mi arde... 0 sfigeata cu venin!<br />
SBIEREA (hiaintand)<br />
VindeIi? Daea daIi mai ieftin, eu platese acum pe§in.<br />
18*
RAZVAN, hatman moldovenese<br />
VIDRA<br />
BASOTA<br />
SBIEREA<br />
CANTUL V<br />
MARIREA<br />
FETELE:<br />
UN COPIL<br />
Asa s'a WWI 0 lui Raman rdui<br />
Ce-1 /douse pi ei lui Aron-Vodd.<br />
MIRON COSTIN, Cap. IL<br />
TANASE<br />
RAZASUL<br />
VULPOIU<br />
SOLTUZUL }<br />
MAI MULTI CAPITANI SI TARGOVETI<br />
Palatul lui Mayan in Ia 9i<br />
cap itani
5<br />
(Rfizasul sade ganditor, fluierând o doia, cu capul plecat pe mita.<br />
Mark se aud din departare Impuscrituri de tun.)<br />
Buna ziva, capitane<br />
1<br />
VULPOIU (intaind)<br />
RIZAWL<br />
Ziva rea, nu ziva buna:<br />
Unde vezi tu bunatate, &and tot fulgera i tuna?<br />
Mai Vulpoiule, nu-i bine...<br />
VULPOIU<br />
Te prea poftesc mai intaiu<br />
SA te 'nveti a nu mai zice nici o Vulpoiule *, nici o mi *1<br />
Sant capitan ca si tine, si nu-s capitan degeabtt:<br />
Te rog dar sa-mi zici de-acuma: capitane...<br />
RAZA$UL<br />
Mare treabrt I<br />
to Nu cumva sail zic o jupane* sau c boierule 0<br />
Ce Simi!<br />
Mai asteapta! Deocamdata pune-ti, draga, pofta 'n cui!<br />
Leahul ne trimete 'nteurta ghiulele peste ghiulele,<br />
Noi stam fnch4i in cetate ca dobitocul In piele,
280 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Merinda se 'mpulineaza, iarba de pupa ma tem<br />
Ca peste doutt-trei zile de leac n'o sa mai avem,<br />
Si tu te gAndeOi acuma, moara-stricata! dihane !<br />
A da lege i porunca ca eu zic: capitane?...<br />
VULPOIU<br />
5 Te sperie Leahul?... Asta-i?... Apoi pe pace sa fii,<br />
Noi ne-am Infralit cu dân§ii.<br />
RAZAWL<br />
Dar tu de unde o Oii?...<br />
VULPOIU<br />
Drace ! Vulpoiu ce nu Oie? Asculta, sa-/i spui pe fa0,<br />
Maria sa Aron-Voda trimis-au azi dimineala,<br />
10 Chiar pe Bapta vatavul drept la hatmanul lesesc...<br />
crezi tu?...<br />
RAZAWL<br />
VULPOIU<br />
Cu buna seama! Nicidecum nu ma 'ndoiesc !...<br />
Le§ii sunt gata la pace... Vrei dovezi? Ei bine, iatal....<br />
Dintâi cetatea Sucevei nu s'a luat niciodata<br />
15 i, prin urmare, nici astazi nu se ia u§or ;<br />
Apoi Barn vatavul e un faimos vorbitor,<br />
deci, indrugand ía fleacuri, pe Levi o sa-i ameleasca,<br />
Ca-i oiut ce fel de poama-i inlelepciunea lepasc5 ;<br />
In sfar9it, du§manul vede ca nu-i gluma cu Razvan,<br />
20 Cunosclindu-1 din aproape ca-i suflet de holoman!...<br />
A§a dar la dracu lupta, duca-se naibei vrajma§ul,<br />
Tfirgu-i rupt, pacea-i facuta, n'ar strica nici aldama§u1;<br />
Cfir§mfireasa nu-i departe: o masura doi §alai<br />
Cotnar din via domneasca...
RIZVAN V VIDRA 281<br />
1XZA.51.714<br />
Mai Vulpoiule...<br />
VULPOIU<br />
Iar 4 mai 5?<br />
Nu po/i sa zici: 4 capitane O... Tau c'o s'ajunga la ce anal..<br />
RiiZAWL<br />
Bre, n'am vazut pan' acuma o faptura mai de§arta,<br />
5 Trasni-te-ar capitania, capitane mare fleac!<br />
Sant sute de semne rele, iar bune nu-s nici de leac.<br />
Hatmanul nostru, de pilda, cand intra, cand vrea A iasa...<br />
Mereu se tot poticne§te, intrand §i ie9ind din casa...<br />
10<br />
VULPOIU<br />
Dec I Astea sant semne bune!<br />
RAZAWL<br />
VULPOIU<br />
Semne bune ?<br />
Negre9it!<br />
Este rail and omul cade, iar nu and s'a poticnit...<br />
RAZAWL<br />
Vezi a §'altceva mai este...<br />
VULPOIU<br />
Oriqicate mi s'ar spune,<br />
15 Talmacind cum se cuvine, toate semnele sant bune!<br />
TANASE (intrand)<br />
0 veste, copii!... 0 veste !
5<br />
10<br />
15<br />
282<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE *I POLITICE<br />
VULPOIU<br />
Capitani, iar nu copii!<br />
Te rog, capitan Tanase, ca 0 dumneata s'o §tii...<br />
Am ajuns 0 eu ()data A fiu un obraz In lume,<br />
tocmai acuma nimeni nu vrea sa-mi Zia pe nume I<br />
Ce veste?<br />
RAZASUL<br />
TANASE<br />
0 veste mare. Vatav Ba§ota 'n sffir0t<br />
Impaca treaba cu Le0i, 0 Domnul a iscalit...<br />
Avem pace chiar la vreme: ne lipseau hrana 0 pravul<br />
Nu era chip a mai merge...<br />
VULPOIU<br />
IsteT mai e 0 vatavul!<br />
RAZASUL<br />
Cu Le0i? Asta-i nemical... Mai este Turc 0 Tatar<br />
VULPOIU<br />
Haida-de ! Ei sint departe... Grije le porii in zadar...<br />
TANASE<br />
Ba nu-i vorba ca-s departe ; dar Le0i se 'ndatoreaza<br />
A ne tocmi 0 cu dan0i...<br />
RAZAWL<br />
Cine-i nebun ca sa-i creaza!<br />
(Afara se aud strigate: O. trAiaseA Aron-Voda)<br />
VULPOIU<br />
Aron-Voda sa traiasca... Auziti, ce chiu? ce zvon?<br />
Mult mai iube§te norodul pe Maria sa Aron!
RAZVAN $1 VIDRA- 283<br />
5<br />
TINA SE<br />
Adica, orice s'ar zice, e un Vocra cum se cade;<br />
Pe sArAcimea o cruO, pe cei cu caftan Ii rade,<br />
Iar nu lasA pe ciocoiul, far& fund 0 Ara dop,<br />
SA despoaie toatA Tara, cum fAcea Petrea cel Schiop!...<br />
InsA nu-i lucru temeinic a norodului strigare,<br />
Skit bAtrAn. Vfizui cam multe... Strigan al-pi 0 mai tare:<br />
SA trAiascA LApupeanul, 5i-1 viclenirA urit;<br />
Despot-Vodà s'A trAiascA, §'apoi mi I-au omorit;<br />
SA trAiascA Stefan Tom§a, 0-1 gonira ca pe-un cane;<br />
to Ioan-Vodà sA trAiascA, pi-1 dete 'n ghiare pfigAne...<br />
15<br />
20<br />
25<br />
SO<br />
Intr'o clipà Lapu§neanul, Tom§a, Despot 0 Ion<br />
FurA sus 0 jos d'odatä... Vai 0 de VodA Aron!<br />
Una crede Vali& gpune, iar face din zApAcire<br />
Necrezute i nespuse: a§ari.RoniAnul din fire.<br />
RAZ E$UL<br />
Bine-ar fi s'avem odihna! Dupà ce dela divan<br />
Mi-am cA§tigat judecata, multumitA lui RAzvan,<br />
Cum a§ mai sbura, bdi%à, srt-mi mai vhz de rAzA§ie!...<br />
VUIPOIU<br />
Nu este greu, capitane, ca sA spui o nerozie?<br />
Eu unul, din ziulica de cAnd m'am cApitAnit,<br />
Uitat-am nu fazA§ia, ci chiar codrul inverzit!...<br />
S'aice-s ca 8i<br />
'n piklure, avAnd puterea de-a face,<br />
Fara fricA de pedepse, tot ce vreau 0 tot ce-mi place.<br />
Neghiobii, ce nu m'ascultA, stau la panda' de-i ochesc,<br />
S'apoi mi-i iau la bAtaie, mi-i inchid i mi-i globesc...<br />
&Intern oameni, cApitane, pentru cari totul e lesne,<br />
CAci lumea cea mai mAruntA nu ajunge nici la glesne.<br />
Venit-au apa la moarA! Vom mAcina cat putem:<br />
Sâ ne folosim de timpuri cAnd altii<br />
de noi se tem!...<br />
Ce sA te mai plAngi atfita penteun paiu de rAzA0e,<br />
CAnd acuma Tara 'ntreagA e pentru noi o movie !...
284 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
RXZVAN (intrA foarte turburat)<br />
Bine a santeli aice!... Unde-i Vidra?... AscultaIi!...<br />
Mergeli!... Pe tali capitanii pe data sa mi-i chemali!...<br />
Eu v'arn fost ca eun parinte!... Adunali-i mai In pripal...<br />
Timpul sboaral... Mai de grabal.., Inteo clipa! Inteo clipal...<br />
(iese prin up din stAnga)<br />
VULPOIU<br />
5 Ha, ha! InIeles-a0 oare vr'un singur cuvant macar?<br />
MA tern a hatmanul nostru e cu trei roate la car...<br />
R./124UL<br />
Ce-ti spuneam eu dineoara? Tot la vorba ceea vine:<br />
Poticneala-i mare lucru... Mai Vulpoiule, nu-i bine!...<br />
Mai? Iar mai?<br />
VULPOIU (furios)<br />
TXNASE<br />
10 Noi pierdem vrernea, tot la fleacuri In§irand...<br />
Haidern! Pe toci capitanii sa-i adunam mai curand,<br />
Hatmanul oie ce face. El Invala, el raspunde.<br />
Este datoria noastra ca sa-I ajutam oriunde...<br />
Eu oiu ca 'n iara Moldovei unul e Razvan, ma jur!<br />
15 Neat ca-i Tigan... La dracu!... Asta-i singuru-i cusur!<br />
(Ies toni prin up din fund, pe and pe cea din stAnga intrA RAzvan ili Vidra.)<br />
RXZVAN<br />
Da! S'au Impficat cu Lqii...<br />
VIDRA<br />
i cu paganii?...<br />
RXZVAN<br />
Fireoe!
Trebuia tu sa-i dai sfaturi. , .<br />
RAZITAN I viDRA 285<br />
VIDRA<br />
RAZVAN<br />
Dela mine nu primeOe...<br />
Atfita-i mai rau! Iubito, cata drept In ochii mei 1<br />
Drept !... A§al... Spune-mi acuma, nu citeoi nimic In ei?<br />
5 Sant tulburi...<br />
VIDRA (cu nedumerire)<br />
RAZVAN<br />
Tulburi?... Atka?... Foarte bine! Vrea sa zica<br />
Nici Aron-Voda in ochii-mi n'a putut citi uemic<br />
Ochii mi-au fost cu credinVa...<br />
(stranglind pumnii si cu glas tnnecat)<br />
Vidro ! Vidro !... Eu voiesc<br />
10 Negre0t una din doua: sau moarte, ori sa domnesc<br />
VIDRA<br />
Asta-i i dorinta Vidrei... Insa trebuie amanata...<br />
Nu-i timp...<br />
RAZVAN<br />
Astazi, asthzi, ast-azi; sau astazi, ori niciodata !<br />
Aron se 'inpaca cu Le0i l cu ajutorul lor<br />
15 Se 'ntareoe la domnie, pe cand eu sughic i mor !<br />
Aron se 'mpactt cu Le0i, i sabia-mi nu mai poate<br />
Prin du§mani sä m släveasca, iar slava duce la toate!<br />
Aron se 'mpaca cu Le0i... Fara nume, far5 tron,<br />
Ce fac ,eu? Raspunde-mi, Vidro!... Aqa dark jos Aron!<br />
VIDRA<br />
20 Nu te grabi, ma 'ngrijeoe o presimIire ciudata,<br />
Si<br />
presimprea femeii nu se 'npala niciodata.
286 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Vorbe seci !<br />
RAZVAN<br />
VIDRA<br />
0 nu, Razvane! Chiar astazi eu am visat<br />
0 vedenie grozava, un lucru infricopt<br />
Maica ta 'n haine cernite din mormant papa spre mine,<br />
5 Ochii-i se 'nnecau in lacrimi, pieptu-i gemea de suspine,<br />
durerea-i plamadita cu mania la un kc,<br />
hni striga din gura-i moarta: piei, nepoata lui Mope I<br />
RAZVAN<br />
10<br />
Vise! 0 nimica toata! Luptatorul, care 'n vieaà<br />
Intalnwe la tot pasul Insa0 moartea fala 'n faVa,<br />
Incat i se par acuma d'o potriva morp i vii,<br />
Nu-I tulbura o naluca ce sperie pe copii I...<br />
Tapoi unde-i acea Vidra, care-mi tot spunea odata<br />
De-a nu fi ca mici parae, ci ca Dunarea cea lata?<br />
Unde-i acea Vidra, care zi i noapte ma 'uvala<br />
15 Ca pan' i iubirea rii e pofta de-a se 'nalTa ?<br />
20<br />
Unde-i acea mare Vidra, ale careia cuvinte,<br />
Ca o samanta marunta, imi cruleau adanc in rninte,<br />
$i din tainicele brazde ale sufletului meu,<br />
Prinzand radacini cu 'ncetul, desvelindu-se mereu<br />
IeBie<br />
acuma deodata, pline de suc 0 de vie*,<br />
Razand de viscoli, ca bradul incins cu sute de brala ?<br />
Unde-i Vidra ?... De 'nainte-mi sta un chip trenturator,<br />
Ce de spaima crede 'n umbre i plange de spaima lor...<br />
Ap ? Tu, ce-ai fost in stare, cu 'mbranciri necontenite<br />
25 Pan' la marginea maririi sa m'aduci pe nesim/ite,<br />
Tocmai astazi, cand ajungem la doritul nostru mal,<br />
Te 'ngrozqte faIa marii ce ridica val pe val?...<br />
Afla dara, ca degeaba unda muge, vantul geme ;<br />
Razvan, impins pan' aice, de furtuni nu se mai teme,
RiZVAN $1 VIDRA 287<br />
Si efilcand cu desperare peste undfi, peste vant,<br />
Va vti sfi meargfi 'nainte: sau la tron, oH la mormânt!...<br />
(Intra Rampl, Vulpoiu, Tlinase ci mai multi capitani)<br />
VIDRA<br />
MA due sa. ma 'nchin, Rfizvane... Numai In zile de goana<br />
Omul uitfi necredinIa vi 'ircelege o icoanal...<br />
5 Sa. träiqti!<br />
(lose)<br />
CAPITANII<br />
RAZVAN<br />
Nu-i tiznp de vorbe!... Pe calla viteazul Mihaiu<br />
Sca Ida' Tara Munteneascii, dela Giurgiu pfinla plaiu,<br />
In sangele de nal:larch' al urdiilor pfigane;<br />
Pe cand Jigmon Ungureanul, la hotarele romane,<br />
10 Pas Cut cu noi impreunA de varpcle veninos,<br />
Ivi pune pieptul In luptà pentru crucea lui Hristos ;<br />
Pe cand Neangul, Francul, Papa, Ifirile erectine toate,<br />
S'au unit ca sa doboare spurcata pfiganatate i<br />
Numai Levii cei sburaalnici sant cu Turcul Inlelevi,<br />
15 Iar Domnul Aron al vostru s'a tocmit argat la Levi!<br />
Sante-0 Romani, vi Romfinii n'au suferit niciodatä<br />
Pe fruntea Domnilor ca'rii macar o singua patà!<br />
Un Vodd-i un fel de doftor, vi norodul, fraIii mei,<br />
Nu-i dator sa fie jertfa doftorilor celor rfii!...<br />
20 M1141 bomni avuse Moldova ; cei buni au domnit o vienfi,<br />
CeilalIi au purtat cununa o singurà dimineala ;<br />
Cfici fficându-se luminfi vi soarele fiind sus,<br />
Poporul da jos pe-aceia pe cari poporul i-a pus !...<br />
Un Vodfi, ea orivicine, Ivi ia plata dupà fapta...<br />
52 M'ati Inteles? Vremea trece...
288 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 131 POLITICE<br />
SA-1 ucidem?<br />
CAPITANII<br />
RAZVAN (arAtand uga)<br />
Jos Aron!...<br />
(CApitanii ies, afarA de Vulpoiu 0 de Tanase)<br />
VULPOIU<br />
Tara v'a§teaptA!<br />
RAZVAN<br />
Nu, lAsati-11... Domnii and nu mai domnesc<br />
5 S'aseamfinA cu strigoii: ei umbra', dar nu trAesc...<br />
to<br />
Bine!...<br />
VULPOIU<br />
RAZVAN<br />
Dup4 ce-1 yeti prinde, sa daIi semne din pistoale!<br />
VIJLPOIIJ<br />
In-ce1eg!... 'apoi srt facem ca norodul A se scoale<br />
S'adunAndu-se cu gloatà, mic 0 mare pe maidan,<br />
SA sbiere dobitocwe: trAiascA Vodà RAzvan!...<br />
Pe BartA...<br />
RAZVAN<br />
VULPOIU<br />
$tiu! Cu dânsul voiu avea chiar eu a face:<br />
De mult 11 pfindesc de-aproape, ca nici de fricA nu-mi place!...,<br />
(iese)<br />
TANASE<br />
0 A plec 0 eu indatä, numai o vorbA Ali spui...<br />
15 Faci rAu!...
De ce?<br />
RXZVAN SI VIDRA 289<br />
RAZVAN<br />
TANASE<br />
Apoi bine, nu se cade orivicui<br />
A vedea pe scaunul larii...<br />
RAZVAN<br />
Ce 'nsemneaza?...<br />
TANASE<br />
5 Proasta minte<br />
Ar vrea sa 'ndulceasca vorba vi. nu gasevte cuvinte...<br />
Da-mi voie sa-li spui pe faVa ...<br />
RAZVAN<br />
Spune verde, mov Tams!<br />
TANASE<br />
Despot fu Grec, Ioan-Voda fu Armean vi Iancu Sas...<br />
10 Dar orivicum pan' acilea, din mila dumnezeiasca,<br />
Noi n'am avut niciun Voda... vtii! Tara o sa carteasca.<br />
Ce sa-i faci!... Mai bine batman. Sa nu fi fost tata-tau... !<br />
Cum?...<br />
RAZVAN (incruntat)<br />
TANASE<br />
Apoi de! BatrfineIe!... Sa ne ierte Dumnezeu!...<br />
(iese)<br />
RAZVAN<br />
(se arazA cu capul plecat pe mAini, apoi se scoalA, face In Were citiva<br />
pasi prin odaie, se opreote pe loc)<br />
15 Nu-i greu Inca patru zile de-a fie mai lupta 'n cetate<br />
Pan' ce tabara lui Jigmon va lovi pe Levi la spate...<br />
19
290 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE I POL1TICE<br />
D'ocamdatk pan' atunce, nu ne temem de pagani:<br />
Ramazanul lor mai Sine tocmai dou5. saptamani...<br />
M'am gandit bine la toate... Cate griji 0 cite trude<br />
Numai ca s'apuci domnial...<br />
(en tulburare)<br />
5 Dar pistolul nu s'aude!...<br />
Nu!... Tot nu!...<br />
(ascultAnd)<br />
(Isi freacA fruntea, se aseazA iarAsi pe divan si pleacA capul pe m Aini)<br />
VIDRA (intrAnd bleat)<br />
Acum, iubite, nu-i timp a mai cugeta!<br />
Steaua lui RAzvan e mare: increde-te 'n steaua tal...<br />
Fii bfirbat in orice soarta; 0 'n ctidere, §i 'n izbandà,<br />
113 Privind cu sangele rece la rasplatii sau osanda I<br />
15<br />
20<br />
RAZVAN (sculandu-se)<br />
Tu n'ai auzit pistolul?<br />
VIDRA<br />
De nu vei avea noroc,<br />
Blästemul o sä izbeasa pe nepoata lui Mosoc,<br />
Care din cupa maririi s'a strlduit sa te 'mbete.<br />
Si nici ea nu-i vinovata! Nu!.... Sant neamuri cu pecete<br />
In cari Dumnezeu sh.'de§te vr'un bine sau vr'un plicat,<br />
S'apoi tori d'acelaqi singe 11 mo§tenesc ne 'ncetat!<br />
Neamul lui Mosoc nu poate s'aibri alta.' cugetare,<br />
Deck numai-numai-numai vapaia s'ajunga mare !...<br />
RiZVAN<br />
Tu n'ai auzit pistolul? ... Pistol !... Nu 1-ai auzit?<br />
Spune 1<br />
Ureche! Ureche !...<br />
(cu furie)
ItAliZVAN $1 VIDRA 291<br />
(afar% se aude o ImpusaturA)<br />
A! De-acuma s'a sfar9it!<br />
Sant Domn! Traiasca domnial...<br />
(eu anwirleiune)<br />
Cat de lesne, cat de iute<br />
Se rastoarnä Domnii rarii, cel mult in zece minute!<br />
(etttre Vidra)<br />
5 Dar tu nu mai spui nemica? Mai dinioara mi-ai zis<br />
Nu vtiu ce... ba mi se pare... de!... imi povesteai un vis...<br />
Mai spune-mi-1 Inc'o data...<br />
VIDRA (Ingenunehind)<br />
fp mulomesc, Doamne Sfinte,<br />
C'ai auzit cu 'ndurare o rugaciune fierbinte!...<br />
(se scoallt)<br />
to Crezut-ai dark Razvane, ca se poate speria<br />
De ni§te de§erte vise chiar o inima c'a mea?<br />
Gandit-ai oare, iubite, c'o naluca muiereasca<br />
Ar putea glasul maririi in pieptu-mi sa-1 nabu§easca?...<br />
Vantulewl, ce-adiaza printre vile din lästar,<br />
15 Rämane Mit' putere in faTa unui stejar,<br />
Pe care numai furtuna II sgudue 0-1 sfarama.. 4<br />
Furtuna?<br />
Cea nlai cumplita!<br />
RXZVAN<br />
VIDRA<br />
RXZVAN<br />
Evti Doamna, Vidro...<br />
19*
292 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
VIDRA<br />
Mut marnal...<br />
Aici copilul se misca... Singindu-1 In semul meu,<br />
Uit toate :pi vad acuma, vad ca-s femeie si eu!...<br />
(afarA se aud strigate: sli trAiascA RAzvan-Voda)<br />
RAZVAN<br />
Asculta, iubito Vidrà! Asculta, scumpo solid...<br />
5 SAngele nostru din leagan va mosteni o domnie!...<br />
(intrA oltuzul gi mai multi tArgoveti)<br />
'OLTUZUL (inchinAnd lui RAzvan pe o tabla de argint struguri §i<br />
spice de grail)<br />
Dupa datina strabuna, ramasa dela mai mari,<br />
Eu, soltuzul ot-Suceava cu cei doisprezeci pArgari,<br />
Alesi ca sa fim In fruntea targovetilor d'aice,<br />
Dorim Mariilor Voastre ani mul-ci si vieaca ferice,<br />
10 kat A 'ncingqi Moldova, asemenea unui brau,<br />
Numai cu livezi de struguri, numai cu cAmpii de grill;<br />
Caci norodul, &and domnia, se multumeste cu poame,<br />
Ca sa nu piara de sete si A nu mom% de foame,<br />
RIZVAN<br />
Primesc din mAinile Noastre prinosul de bun ogur,<br />
15 'a fi parintele lärii fagaduesc si ma jur:<br />
Nu voiu uita- niciodata, c'a RomAnului tarie<br />
Este plugul si cAntarul mai pre sus de boierie...<br />
$OLTUZUL<br />
Tot dupa vechi obicee, pastrate din veac in veac,<br />
Ales-am din sAnul nostru baiatul eel mai sarac,<br />
20 Pentru ca Mariei Tale din gura-i copilareasca<br />
SA dea, MI% sa se teama, o povata batrAneasca...<br />
Copile, saruta poala Imbracamintei domnesti,<br />
Si cum vei putea mai bine, oraIia s'o citesti!
5<br />
10<br />
15<br />
20<br />
25<br />
30<br />
35<br />
R1ZVAN SI VIDRA 293<br />
BAIATUL (dup l. ce szlruta mana ce-i Intinde RAzvan)<br />
Maria Ta!<br />
Nu te supara,<br />
Ci fii bun a ne asculta!<br />
Ii vom spune cam multe<br />
$i marunte,<br />
Dar tot lucruri plficute,<br />
SA fie drag ori6icui sA ne cumuli%<br />
0 suta de ani sA domne6ti,<br />
Pe du6mani si-i birue6ti,<br />
Pe vrAjma6i s1-i pedepsepi<br />
Pe -Turci<br />
SA-i pui n furci,<br />
Pe 'Mari<br />
SA-i pui In pari,<br />
Pe Legi i pe Cazaci<br />
SA-i dai la draci,<br />
Alta sA nu le faci;<br />
Pe Unguri i pe Nemti<br />
Tot acolo sA-i trimeti:<br />
S'a la mai depute,<br />
Ca toti aibA parte,<br />
S'a6a Inainte<br />
Ca toti sA 'nvete minte,<br />
S'a6a randuri-rinduri<br />
Ca tori sA se puie pe gAnduri!...<br />
Dar cu Moldovenii tai,<br />
MAcar de-o fi i rAi<br />
Maria Ta sA fii bun cu ei;<br />
5i<br />
de-i vedea unii i desculti,<br />
Maria Ta tot sA-i asculti;<br />
CAci norodul e cam nazdrAvan:<br />
Face multe pozne Inteun an;<br />
tara-i cam nebunA:<br />
Face multe pozne i 'ntr'o lunA.<br />
Ba la 'ndemilnit<br />
'ntr'o sAptamanA;<br />
Iar de nu te-i pAzi,<br />
Chiar Intr'o zi<br />
Multe-i auzi!
a<br />
10<br />
15<br />
294<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICS<br />
RXZVAN (clindu-i o punga)<br />
Destul! Sa traiqti, baiete !...<br />
(intri RAzagul, Tánase 0 mai multi capitani)<br />
RIZASUL<br />
Maria Ta! Sfinatate!<br />
Ispravit-am toata treaba fara multi greutate;<br />
P'Aron-Voda la raboare In spatarie 1-am pus;<br />
Boierii, Mitropolitul, pe to-0 la palat i-am dus;<br />
Mai In sfar0t, lucru-i gata!<br />
RXZVAN<br />
Unde-i Barth?<br />
RlizA.5m,<br />
El are<br />
Pe Vulpoiu cu toata ceata de vanatori in spinare.<br />
RXZVAN<br />
Bine, dragii mei tovar501... Stapanirea-mi in curand<br />
La to-ci 0 la fiecare va da rasplata pe rand...<br />
SBIEREA (intrand iute, speriat, pierzind rtisuflul, cu o Mita in mtua)<br />
Jupane!... Marite Doamne!... Scapa-ma! Norodul prada!<br />
Sinete, zapise, sara, lumea-i In aceasta lad& !...<br />
RXZVAN<br />
Lini0e0e-te jupane, Avereali chiar pe maidan<br />
0 poli rasa fara grija In zilele lui Rfizvan...<br />
SBIEREA (rAsufland mai ufjor §i. fAcind sernnul crucii)<br />
In lada tot e mai sigur!.... Para luIa cere paza:<br />
Mai bine s'o /ii sub cheie, ca nimene s'a n'o vaza...<br />
VIDRA<br />
Doamne, solule, stapane! Nu ma mai pot opri!...<br />
Intr'un glas cu sara intreaga, viu ali ura 0 a-si dori
RIZVAN E}I VIDRA 295<br />
0 domnie fericita... Ba Inc' aq mai vrea ca mane<br />
Tu sa legi inteo cununa. toate Ifirile romane,<br />
Incat dela Marea Neagra pan' la falnicul Carpat<br />
Stt nu domne§ti ca un Voda, ci ca Razvan fmparat!<br />
CAPITANH<br />
5 Da, da, da! Imparatie!...<br />
TANASE (trist)<br />
Ar fi bine d'ocamdata<br />
Sa ramânem cu Moldova!<br />
SBIEREA.<br />
Ce om fara judecatil I<br />
Dar Moldova-i saracita 1 Nu-i chip altfel s'o carpeoi<br />
10 Decat unind laolalta mai multe tari romane0i...<br />
Dotal. 0 doua fac patru: cea mai dreapta socoteala...<br />
15<br />
RAZAWL<br />
Vulpoiu avuse dreptate... Nu mai cred In poticnealal...<br />
Toate semnele sunt bune!... Maria Ta, la palat<br />
Ne-a0eapta Mitropolitul cu toti boierii din sfat...<br />
RAZVAN<br />
SA' mergem! Voiesc acuma din gura domniei mele<br />
Tara s'auda nadejdea d'a scapa din zile grele.,<br />
SBIEREA (cu umilin0)<br />
Stapane prea-milostive, unde-i merge, merg 0 eu:<br />
Lacla mea e 'n siguranca numai langa Domnul meu...<br />
Pierduti!...<br />
20 Ce veste?<br />
(Tap se pregitesc a iesi)<br />
VTJLPOIU (intra eu spaima)<br />
TOT!
296 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
VULPOIU<br />
Vatavul...<br />
TOTI<br />
Ce-i?...<br />
VULPOIU<br />
TOTI<br />
Barth...<br />
Zi!. ,.<br />
VULPOIU<br />
5 Tradare!<br />
Scapa din mainile mele, deschise poarta cea mare,<br />
Le§ii au umplut cetateal...<br />
(Sbierea cade mort, fulgerat de apoplexie)<br />
RXZASUL (clätind din cap)<br />
Poticnealal...<br />
TANASE<br />
Eu 9tiam<br />
10 Ca nu se cadea s'apuce scaunul Tarii mice neam.<br />
VIDRA (lutind pe Rfizvan de minA)<br />
Iubite! Nu sta pe gancluri... Mid soarta te prigonqte,<br />
Fii mandru chiar in cadere!...<br />
CAPITANII<br />
Maria Ta! Porunce§te!...<br />
Si<br />
VIDRA<br />
ce s'a§tepta/i voi oare dela viteazul Razvan,<br />
15 Deck palo§ul in mana, §i 'nainte la dupnan?
5<br />
RXZVAN SI VIDRA 297<br />
RAZVAN (scWind sabia)<br />
Sa traiasca neagra moarte! Ne cunoWem foarte bine !...<br />
Cine vrea s'o stranga 'n brate, iata calea! Dupa mine !...<br />
Moartea-i mireasa,<br />
Mormantu-i cask<br />
Vierrnii sant nagi<br />
Hai la vrajmagi I. . .<br />
(iese urmat de apitani)<br />
VIDRA<br />
Moarte !... Moarte !... Dar se poate? Moult' oamenii cei mici,<br />
Precum calcaiul turtqte muproiul de furnici;<br />
Omul Irma, care lumea pe palma-i ar vrea s'o poarte,<br />
10 Zodia-i, scrisa pe frunte, respinge pismap moarte !...<br />
15<br />
20<br />
25<br />
(se gandegte)<br />
Dumnezeule puternic ! De ce mai faci uria§i,<br />
Daca 'n rand cu tori piticii, prada morlii vrei sa-i la§i?<br />
Cum? Cereasca ta dreptate se pogoara pan' la fiara:<br />
Vulturul trae§te veacuri, iar musca de-abia o vargt,<br />
numai omul cel mare, stapane, Tu-1 osande§ti<br />
Ca sa moara d'opotriva cu mu§tele omene§ti!...<br />
(se cutremura)<br />
0, nu, nu! Razvan mi moare !... Oxide paiu In asta lume<br />
Trebui s'aiba vr'o ursitä, o lintà, vr'un scop anume,<br />
La care-i dator sa mearga, de vantul sorlii Impins,<br />
i cade numai atunci &and este semnul atins !...<br />
Calea lui Razvan e lunga §i. cle-abia se desfapargt:<br />
Pan' la capat e departe... Razvan nu poate a moara!<br />
Nici chiar Dumnezeu el Insu0 nu schimba ceea ce-i scris !...<br />
In genunchi, Vidro !...<br />
(iute)<br />
(Ingenunchiarli gi ridica ochii In sus)<br />
Iertare !...
298 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
(cu spaimi, punind mina la ochi)<br />
Visul men !. , . Grozavul vis 1...<br />
(sculindu-se cu tide)<br />
Si de ce eu stau aici, cand Razvan fnfrunta focul ! ? ...<br />
Da/i-mi arma ! Langa dansul, In primejdie mi-e locul.. .<br />
(se repede la armitura de pe perete gi se opregte)<br />
Dar copilul meu, o Doamne !<br />
(se cutrernuri)<br />
5 Ce-aud ?<br />
(Din spatiu risuni o voce ca un ecou:)<br />
Dar copilul meu ?<br />
(Vidra cu groazi Igi intoarce fata spre uga, ca gi and ar vedea pe<br />
cineva acolo)<br />
Muma lui Razvan !... Ma 'ntreaba... Si ce-i pot raspunde eu ?<br />
(Maud semnul crucii)<br />
Piei, naluca, piei ! Sant mama!<br />
(face un pas Indirit)<br />
Nu te-apropia !<br />
(risuni iarigi ecoul):<br />
10 Sant mama !...<br />
(Vidra sdrobitä de emotiune se aruna pe divan)<br />
Ea vrea dinte pentru dinte ! Muma mumei cere sama !. ..<br />
(face o migcare gi se scoali cu energie)<br />
Oare nu mai sunt eu Vidra ?<br />
(abituti)<br />
E cumplit al mumei dor !...<br />
(Pe prag apare Rizvan, greu rinit, tinut de Vulpoiu gi de Rizag. Vidra se<br />
repedc inainte-i)<br />
A 1 Scapat ! Ce fericire ! Tu!
RAZVAN I VIDRA 299<br />
RAZVAN (cu glas slab, pe- and Vulpoiu i Ritzaful fl pun pe divan)<br />
Am biruit i mor1._ .<br />
(arAtind la cadavrul lui Sbierea)<br />
Nu-mi ziceai tu oare Vidro, sa fiu Intocmai ea Sbierea ?<br />
Eu cu cinstea 9i marirea, el cu prada i averea!<br />
(Vidra Ingenunchiaza 0-0 ascunde &tit in miini)<br />
Dar ce-i mai trebuie acuma mii de galbeni in gramezi?<br />
5 Ce-mi folose9te domnia2 Pe-amandci aci ne vezi<br />
Praf, pulbere i cenu9al... Nebuni ce din lacomie,<br />
pentru o biata lescae, eu penteun ceas de mandrie,<br />
Necruland nemica 'n lume, ne9tiind nemica dant,<br />
Uitam ca viaIa-i o punte dintre leagan i mormant I<br />
(eu durere)<br />
to Mi se 'ntuneca vederea, dar vad ceva de departe...<br />
0 jumatate din mine de cealalta se desparte...<br />
Ah, veni%i,<br />
venici cu Unde-i batranul Tams?<br />
15<br />
El<br />
RAZMUL<br />
Aparându-te pe tine, mort In lupta a amas !<br />
(Vulpoiu plinge)<br />
IlliVAN (in agonie)<br />
Tigan!... Tigan!... Apal... AIA!<br />
(wide mort peste Sbierea)<br />
RAZASTJL<br />
Deck o a9a domnie,<br />
Mii de tunete, mai bine-i un petec de raza9ie!<br />
Smeul smeilor sa 'neapa Inteo 9chioapa de mormant!...<br />
VULPOIU (cu spainatt)<br />
Nu vezi ca-i moart i Vidra? N'a zis un singur cuvant,<br />
Nicio vorba, niciun tipat, privind pe Razvan ea moare!...
300<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
VIDRA (sculAndu-se linigtitA)<br />
Voi putei vorbi 'a plange!.<br />
VULPOIU<br />
VIDRA<br />
Doamnfi<br />
RAZAWL (en furie)<br />
Dar tu 1-ai ucis, ciocoaich! Tu la moarte 1-aduse§i!<br />
3 0 sfi mi-o plAtwi acuma, tune-fulgere!<br />
(Scoate cuitu1 i voiegte s'o loveascA)<br />
VIDRA (cu sling() rece arAtAnd la ugA)<br />
SA 141<br />
(11Azagul lAsA raAna In jos gi, pleacA capul)<br />
Pe voi nu va doare!...
°<br />
t<br />
p<br />
,<br />
. ;", "<br />
ALEXANDRU HASDEU<br />
(1811 1872)<br />
Portret in uleiu, coleqia Academiei Rom lite<br />
ES<br />
P
ADDENDA
POEZII<br />
ELOGIUL CASTRATIUNIP)<br />
D. Flechtemnacher e rugat a aranja muzica, aci attlel...<br />
Intr'o istorie turceasei<br />
Citit-am pe'ntre flori de cue,<br />
C'oricine burta vrea si-§i crease&<br />
Pe data faci-se eunuc.<br />
5 D'aceea, domnilor, d'aceea<br />
Sunt nacajit ,i tulburat:<br />
De mult z22.5 sbuciumg ideea<br />
Cu orice pre% sli fiu castrat!<br />
Un pfintecu% ce nu te lasa<br />
io S'aibi alta grija de nimic,<br />
Ili di un aer, ca nuli pasa<br />
De omul slab, celi pare mic.<br />
D'aceea, domnilor, d'aceea<br />
Sunt nacajit 0 tulburat:<br />
15 De mult ma sbuciuma ideea<br />
Cu orice pre% sfi fiu ca... Strat !<br />
Istoria turceasca zice<br />
C'au fost eunuci viziri §i pali,<br />
$1na1ta Poarta fu ferice<br />
20 Având la dam& oameni gra§i.<br />
2) AghiuKt, an II, n. 10 [8 Ianuarie 1866], p. 78; semnat:<br />
u o<br />
u.
304 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE *I POLITICE<br />
D'aceea, domnilor, d'aceea<br />
Sunt nActijit 0 tulburat:<br />
De mult mA sbuciumfi ideea<br />
Cu orice (pret] et fiu castrat f<br />
5 S'apoi eu unul crez ca'n dogma,<br />
CA individul rotofeu,<br />
Murind, In rai va merge toema ...<br />
Si ., raiui nu e'n drumul meu.<br />
D'aceea, domnilor, d'aceea<br />
to Sunt nAcijit 0 tulburat:<br />
De mutt mA sbuciumA ideea<br />
Cu orice pre% sA fiu ca ... Strat!.<br />
Soria in ziva de St loan.
1)<br />
ADDUNDA 805<br />
UN VIS1)<br />
Deputatii vin la treabli,<br />
Ca EA primeascA degiaba,<br />
Câte doi galbeni pe zi;<br />
In dealul Mitropoliei<br />
g Viitorul RomAniei<br />
Curand se va limpezi.<br />
De grabs usa'n laturi dati,<br />
SA intre domnii deputaIi!<br />
De 'nal, ei nu vor si creadi<br />
10 Ca %am se administreazi:<br />
Voesc un aspru control!<br />
Comisii parlamentare<br />
Se trimit din Adunare<br />
SA dea Guvernul de gol.<br />
15 De grabil usa'n laturi dati,<br />
SS<br />
intre domnii deputa-ci!<br />
Camera ipä cà Stege<br />
Finaniele nu 'ncelege,<br />
Deqi-i altfel bun Met;<br />
Aghiufd, an II, n. 11 [16 Ianuarie 1864] p. 81-82.<br />
Miezul nopcii s'a lyit<br />
,Fi prin lume-a reispanclit<br />
Ceata vieurilor &Lae:<br />
Visuri negre, V8uri albe,<br />
Ce Inge; Ind pllnifen zori<br />
Pe armanii muritori.<br />
Arecsandri.<br />
20
306 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Dela el dan/ul se 'ncepe...<br />
Cauza lesne se pricepe:<br />
$ti-0 cri banii-s cu magnet 1<br />
Degraba uria'n laturi da/i<br />
5 SA intre domnii depute-0 !<br />
Apoi se trece la Culte,<br />
Unde se zice cii multe<br />
$i mari abuzuri s'ascund ;<br />
MonAstirile 'nchinate<br />
10 Trebuie din scurt apucate<br />
Panfi'n al lazilor fund.<br />
Degrabil liven laturi deli<br />
SA intre domnii deputa0 I<br />
Acuma haidem la trupe,<br />
15 Catà a nu ne 'ntrerupe:<br />
Faci poate vom gasi<br />
Dela fan, dela ciuboate,<br />
Dela remont, dela toate,<br />
Vr'un clenciu d'a ne folosi.<br />
20 Degraba usa'n laturi da-0<br />
SA intre domnii deputa/i !<br />
Nici chiar Orbescul nu scapi !<br />
Ii vine rAndul sä 'ncapa<br />
Si dansul la rAfuiri:<br />
25 SA dea Camerei pe seamil<br />
Spre-a se zeciui la vamil<br />
$osele, poduri, clAdiri.<br />
Degrabl tqa'n laturi da/i<br />
SA intre domnii deputa/i!<br />
30 Acuma dup'atata trudà<br />
Boierii crapà de ciuda<br />
Ca nu mai au ce cfita ...<br />
Cer cuvant unul strigarA<br />
Partea penitanciarA<br />
35 Uitargm a constata.
ADDENDA 807<br />
Degraba usen laturi dali,<br />
Sa intre domnii deputaIi I<br />
Cinci comisari se trimete,<br />
Panu, Sturdza si Rosetti,<br />
s Iancu Ghica si Stirbei ;<br />
Inchisorile s a vaza,<br />
De-s bune, de aunt in pa za,<br />
Si costa pe an call lei.<br />
Degraba usen laturi dali,<br />
so Si intre domnii deputa/i !<br />
15<br />
Visul aci se sfarseste :<br />
Un purice ma trezeoe :<br />
Incat chiar f ara sa vreau<br />
Am lasat in puscarie<br />
Cinci capi din Oligarhie,<br />
Inchisi prin refrenul meu I<br />
Degraba usa'n laturi chili,<br />
Sa intre domnii deputati !<br />
20*
808 <strong>SCRIERI</strong> L1TERARE, MORALE ki1 POLITICS<br />
EVLAVIA1)<br />
Sunt un calugar pacfitos<br />
Ascuns supt trista rag:<br />
Imi place vinul spumegos<br />
&Unbind colea pe mass;<br />
5 Beau eel local din poloboc,<br />
Din sticlgt malvazie...<br />
*i toate astea la un kc<br />
Fac eii-la-vie !<br />
Stint un calugär cersetor<br />
10 Purtfind desagi pe spate:<br />
Intrec in efirti pe-un cartofor,<br />
Intrec pe zece, hate !<br />
Lanscnetul, stosul, orice joc<br />
Primesc cu veselie...<br />
15 *i toate astea la un loc<br />
Fac eii-la-vie !<br />
Sunt un calm& umilit<br />
In cap cu comiinacul:<br />
Supt chip de puica de iubit<br />
20 Ma 'mpac cu insusi dracul;<br />
Pe Tinca o sfirut cu foc,<br />
Pe Safta cu belie...<br />
Si<br />
toate astea la tin kc<br />
Fac eii-la-vie !<br />
1) Aghiuld, H, n. 13 [Februarie 1864], p. 97-98.
ADDENDA 309<br />
Sunt un &Mugr ar' de neam<br />
In mânii cu metanii ;<br />
Nemic mai slant pe lume n'am,<br />
Nemic mai sant ca banii;<br />
5 Cfici banii imi aduc noroc<br />
In orice-mi place mie...<br />
Si toate astea la un loc<br />
Fac eii-la-vie!
310<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
D. COGALNICEANIP)<br />
1..<br />
Lui Rosset<br />
Zice el:<br />
0 sa vezi<br />
Zice el<br />
5 Ca al men<br />
Zice el<br />
Minister<br />
Zice el<br />
Va urma<br />
to Zice el<br />
Orice sfat<br />
Zice el<br />
Ce-mi va da<br />
Zice el<br />
10 Foaia ta<br />
Zice el.<br />
2.<br />
Lui Boleac<br />
Zice el:<br />
Sa ma crezi<br />
20 Zice el<br />
C'ori,icand<br />
Zice el<br />
Fit orice<br />
Zice el<br />
1) Aghit4d, II, n. 14 [13 Februarie 1864J, p. 111.<br />
-<br />
-
ADDENDA 3t A<br />
Cu Rosset<br />
Lee el<br />
Bunt du§man<br />
Zice el<br />
5 lar al ttiu<br />
Zice el<br />
Serv plecat<br />
lice el!<br />
3.<br />
La boieri<br />
it: lice el:<br />
Sunt boier<br />
lice el:<br />
La -Omni<br />
lice el:<br />
15 Sunt Oran<br />
$i.<br />
lice el:<br />
oricui<br />
Zice el:<br />
Tiu cu voi -<br />
20 lice el...<br />
mereu<br />
Zice el<br />
Zice el<br />
lice ell!
312 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
0 DO INA PO STUMA 1)<br />
Nu aveam o 9chioapa de parnant sa-mi fie<br />
Locul meu... acuma-mi stapanesc mormantul;<br />
5i nu Indraznelte ciocoiuI sa vie<br />
Sa-mi stoarca pamantul!<br />
5 Alergam ca vita, manat de porunca...<br />
Ma desfat acuma'n ticna boiereasca:<br />
Ar vrea 9i nu poate ciocoiul la munca<br />
D'aci sa m'urneasca!<br />
Ma lakea boierul... acum nu ma bate<br />
10 Nici vantul, nici raza fierbintelui soare;<br />
Timpul n'a 'tars Inca semne de pe spate,<br />
Dar nu ma mai doare!<br />
Imi lipsea cama9a pe ger i pe ploaie<br />
Gaud 9edea ciocoiul rang& calda-i vatra;<br />
15 Acum port o haina, care nu se moaie:<br />
Tarana i piatra!<br />
FraIii i<br />
copiii, ce-au ramas In Okra,<br />
Din a lor durere auzindu-mi cantul,<br />
Dela ciocoime atata sa ceara<br />
20 Cat mi-a dat mormantul.<br />
1) Aghiulii, an II, n. 15 [20 Februarie 1864], p. 113.
ADDENDA 313<br />
DRUMUL DE FIER 1)<br />
FrunzA verde buruiene,<br />
Sfi traiascfi Mavroghene!<br />
De cAnd drumul cel ferat<br />
De Camera s'a votat,<br />
5 Fiecare deputat<br />
Vr'un pepheq a cAoigat 1<br />
Frunza verde treanca-fleanca,<br />
,Sfi traiased Salamanca!<br />
Nu-i destul c'avem ciocoi;<br />
10 Ne mai trebui laniuri noi:<br />
Sfi tot curgfi ca 9iroi<br />
CArduri de straini la noi!<br />
Fruned verde buruiene,<br />
SA traiasca Mavroghene!<br />
15 wild la plata inzecit<br />
Decum alIii au plfitit,<br />
0 s'avem un drum pocit,<br />
Cum nici nu s'a auzit.<br />
Frunzfi verde treanca-fleanca,<br />
20 SA traiasca Salamanca!<br />
Tara strigi pAn'la cer,<br />
Oameni'n robie pier:<br />
Cerem legi dela boier...<br />
El ne da un drum de fier !<br />
1) Aghiug, an, II, n. 17 [5 Martie 1864), p. 129.
31( <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE t3I POLITICE<br />
ODA LA PLECAREA D-LUI BOTEZ-FLORESCU,<br />
SUPRANUMIT 0 TOLOLOI #1)<br />
De astrizi inceteaza toate,<br />
Si Camera nimic nu poate:<br />
Nici sa mai cerem in zadar !<br />
Deci luni patru pin'acuma<br />
5 Ea a lucrat la drojdii numa<br />
Si i-a ramas de lucru spuma...<br />
Dar<br />
Cum oare Camera sit faca<br />
Cand Tololoi la /eara pleaca?<br />
to D'acuma chestia rurale<br />
S'a spravalit d'a dura 'n vale:<br />
Nici sa mai cerem in zadar !<br />
Desi mereu taranii sbiara,<br />
Desi de mult intreaga .ceara<br />
Is E in primejdie sa piar5...<br />
Dar<br />
Cum oare Camera sa faca<br />
Cand Tololoi la Vara pleaca?<br />
Ma creaza cineva, nu creaza,<br />
20 Budgetul nu se mai voteaza: .<br />
Nici sii mai cerem in zadar !<br />
Desi Guvernul nu mai stie<br />
Prin ce minune sfi se Ve<br />
Ffir'o lescae 'n visterie ...<br />
1) Aghiugi, an II, n. 17 [5 Martie 1864], p. 131.
ADDENDA 315<br />
Dar<br />
Cum oare Camera &a faci<br />
Când Tololoi la Tear& pleura<br />
Reforma cea electorali<br />
5 ,51 cea constitutionalfi...<br />
Nici sli mai cerem In zfidar I<br />
Sta Adunarea 'n nemiscare<br />
Lipsindu-i omul sttu cel mare<br />
Cu capul gol ca o spinare...<br />
io Dar<br />
Cum oare Camera sit faci<br />
Cand Tololoi la %Rail pleaci?
316 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE tg POLITICE<br />
TREISPREZECEP)<br />
0 balacki in genul lui Schiller<br />
Dela Gala0 la Kfirtimti<br />
Când drumul dfirâmatu-s'au,<br />
El cu condi%ii boiere§ti<br />
In antrepriet datu-s'au,<br />
5 Ca sti se &di o losea !<br />
Coconul Lascar Catargiu,<br />
Mufluz c'un mare pfintece,<br />
Tot pltmuia de timpuriu<br />
Cum punga A §i-o vindece :<br />
10 El antreprizti a luat !<br />
Ministrul, ce p'atunci a fost,<br />
Ceruse o gareinVe ;<br />
Dar Catargiu nu-i tocmai prost,<br />
Ctici dete drept cvitantie :<br />
15 Mispunde toatii starea mea ! 6.<br />
1) Aghiugi, II, n. 18 [12 Martie 1864] p. 143-144.<br />
1.<br />
2.<br />
3.
D'aci el banii a primit<br />
Din visteria Statului,<br />
S'acum se pune pe gandit<br />
La tactica furatului:<br />
s. SA dreaga ffir'a cheltui!<br />
ADDENDA 317<br />
Pe'n fabrice dela Gala '0<br />
Sunt case ce se leapaclii,<br />
$i care dela fabricanti<br />
Oricine vrea le capata<br />
10 Cu preluri ca 0 far' de preI!<br />
Coconul nostru cum sosea,<br />
Ia case dela fabrica,<br />
Si face, frate, o psea<br />
Ciclopica, cantabrica,<br />
15 Numeasc'o singur cum va sti!<br />
Dar oase lucru indracit!<br />
Tot nu ajung de-a-binele ;<br />
Si drumul nu s'a ispravit:<br />
Mi-I rad pan' si gainele...<br />
20 Habar nu are Catargiu!<br />
Istoria nu s'a curmat ;<br />
D'aci sa vezi frumoasele !<br />
Ministrul eau s'a tntartat,<br />
S'au 1ntartat si oasele...<br />
25 Ce-a fi, n'o sa ghiciii In veci !<br />
4.<br />
5.<br />
6.<br />
7.<br />
S.
318 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Guvernul cere bani mereu:<br />
Dar Catargiu cu zambete<br />
Mi-1 tot amana ca Ovreu<br />
Din Sambete tn Sambete,<br />
5 Zicandu-i: I<br />
eu avere n'am ! *.<br />
9.<br />
10.<br />
Iar oasele mi-1 mustra 'n vis<br />
Supt chipuri prea-fantastice;<br />
Am auzit Ca el le-a zis<br />
Cuvinte cam sarcastice:<br />
to s Sunt came, 0 de oase rad ! *.<br />
11.<br />
Deci, pan'acum nici minister,<br />
Nici stafiile Iadului,<br />
Nu 'nfricoceaza pe boier,<br />
Semet ca varful bradului !<br />
15 Dar a§teptati 0 yeti vedea!<br />
12.<br />
Caci este scris 'in prorocii:<br />
41Coconul cu coselele<br />
In casa pentru datorii<br />
0 sa-1 manance ielele s.<br />
20 .4a-i 0 scris, aca-i 0 drept !<br />
13.<br />
Dela Galati la Mara§ecti,<br />
Nici iernile, nici verile,<br />
In veci sa nu calatorwi,<br />
Nici noptile, nici serile:<br />
25 Cad vai de capul tau!
ADDENDA 319<br />
CONJURATIUNEA LUI FIASCO')<br />
Epopeie In 156 de persuri<br />
Sumar: Sa prfing sau sa rfid? Si tac sau sa spui? Ce stint boierii 0<br />
unde e liens al d-lui Rosetti? Enumeratiunea luptatorilor Romfini 9i ...<br />
Ovrei, dar nu Turci, 9i nici Turlaci. Un nume Iiganesc, care nu se impaca<br />
cu poezia. Cum oglinzile servesc la formarea poporului. Discursul d-lui<br />
5 Manolache Epureanu din care se na§te un nor... fried ploaie. Discursul<br />
d-lui Costafor, care se sffirmte prin cuvantul i<br />
in War I t. Discursul<br />
d-lui Arsachi, alunecos ca 9i capul d-lui. D. Boierescu desleaga nodul<br />
lui Gordias. D, Cogalniceanu e responsabil chiar pentru pacatele lui<br />
Adam. Situaliunea d-lui Docan faca cu çampania, 0 efectele acestei<br />
10 situaliuni. Cine a ramas de rfis?<br />
15<br />
20<br />
Imi vine a pMnge ; dar trebui sa rod:<br />
Cad lucruri ciudate in Camera yid ;<br />
A9 tace... dar pofta-mi puind-o in cui,<br />
Cfind vorba-i de /eara nu pociu sa nu spui.<br />
Am limba, am gura, am voace, am piept:<br />
Voi rade, voi spune... ce dar mai (wept?<br />
Si 9tiii ca ciocoiul, in fapta'n cuvfint,<br />
Ca dracul, imeala supt forma de sfânt;<br />
*'ades, judeand de pe imbletul sau,<br />
Biet omul mi-1 crede cii-i chiar Dumnezeu!<br />
Rosetti, bun'oara, odata ni-a spus,<br />
Ca vede'n Bibesco un alt lisus ;<br />
, tare'n credin.ta-i, urmeaza d'atunci<br />
La zece,... mai multe zecimi de porunci I<br />
1) Aghiufa, n. 19 [19 Martie 1864], p. 148-150.
320 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Rosetti-i o pada: aunt alti mai cu cap,<br />
Cari, toate ca toate, de laturi nu scap ;<br />
Deunazi poporul intreg romanesc<br />
Era si se... lasii sa vá povestesc.<br />
5 Boierii in tainfi tinned divan:<br />
Otetelesano i Iancu Docan,<br />
Arsachi, si Cornea si cel Costafor<br />
Pe care Ovreii de rabin 11 vor,<br />
Un domn Niculesco, un domn Boieresc,<br />
10 Doi frati Epureni (frati, nu ma 'ndoiesc),<br />
altii, pe care tu daca-i cunooi,<br />
*tii bine ca nu sunt nici ageri, nici prosti,<br />
Dar ceea ce se zice: nici-turc-nici-turlac,<br />
Ce dara ?... proverbul o spune, eu tac I<br />
15 S'aduna boierii la Otetele<br />
Un astfel de nume e chiar o bele:<br />
In dreapta, in stanga, U stramb, ii sucesc...<br />
Degiaba ! ca versul e tot tiganesc !<br />
Voi spune dar numai, ca locul vestit,<br />
20 In care ciocoii acuma au venit,<br />
Era un salon cu atatea oglinzi,<br />
Incat nu vedeai nici parete, nici grinzi !<br />
Se uita boierii in sus si in jos,<br />
Se uita din feta', se uita din dos :<br />
25 Oglinzile fac ca oricare ciocoi,<br />
Rasfrant de lumina, se schimba in doi,<br />
In patru, in zece ... mai multi Niculesti,<br />
Mai multi Costafori si mai multi Boieresti!<br />
Sarmanul Arsachi privea in oglinzi<br />
30 Vr'o zece ca dansul plesuvi si Mr' dinti,<br />
Iar fratii-Epurenii de sigur ca'n veci<br />
N'au dat pan' acuma de alti douazeci !<br />
Boierii se 'ngamfa si striga in cor:<br />
t Aci in salon e intregul popor !<br />
35 Apoi cel mai mare dintre doi Epureni<br />
Incepe : i Boieri moldoveni si munteni!<br />
Pan'azi cu Guvernul am fost noi prea buni,<br />
Facand11-1 o suma de concesiuni.
ADDENDA. 321<br />
Nu-i vorba, ca buna credinta era<br />
D'a nu da nemic 0 nemic d'a lucra,<br />
(1Nu-i vorba... dar fie oricum, e probat,<br />
a Ca multe am dat 9i prea mult am lucrat!<br />
5 Acuma va 'ntreb: de-om merge tot a9a,<br />
a Ei tot vor mai cere, 0 tot vor lua ;<br />
o Lida la sfarOt vom ajunge cci noi<br />
e A fi patrioti... cople§iIi de nevoi !*<br />
Tacere. Pe frunIi se Ifileqte un nor.<br />
to In fine, cuvantul li-1 ia Costafor:<br />
Eu crez, ca pozilia noastra oricum<br />
Nu-i tocmai a§a de grava acum.<br />
De 'ntAi sa vedem: ce-am fiicut? multe legi,<br />
Din cari pentru leara nimic nu alegi!<br />
15 Control? pensiuni? posturi? drumuri de fier?<br />
4 Acestea-s rnenite chiar pentru boier !<br />
Mo§ii inchinate?... ne pasa inrcin,<br />
4 Cii doare p'un popa, 9'un popa strain !<br />
Instruclia ?... vorba ! n'or merge la Icoli<br />
20 Claca0i batuci, fall parte 9i goli!<br />
Din legea penala am scos la pustii<br />
Constrangerea pentru... o 9tici... datorii!<br />
In fine, o zic, o repet, o deelar:<br />
4 Sri nu desperain de p'acum In zfidar !*<br />
25 Vorbi Epureanul, vorbi Costafor ;<br />
Vorbeite Arsachi de vorbele lor:<br />
De'ntai recunowe a ei arnandoi<br />
Sunt vrednici d'a fi 'mbrtuco9aIi de ciocoi;<br />
Ca unul li altul au spus adevfir,<br />
90 De0 se cam iau in opinii de par ;<br />
Apoi el urmeaza: a In oricare cas,<br />
o<br />
Mai mult de fficut de p'acum a ',tunas.<br />
E legea rurala, e votul intins...<br />
D'om da noi §i. astea, curat ca ne-am stins !<br />
35 e Dar e §i mai eau, sa se afle cumva,<br />
Cii noi legi acestea nu vrem a le da.<br />
A9 vrea a le da, §i al vrea sa nu dam:<br />
Politica cere mereu s'amanam !<br />
21
322<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 51 POLITICE<br />
Adfinca tristeTe cuprinse pe to-0,<br />
Cfici tali d'opotriva sunt marl patrioli.<br />
D'odatfi se scoalfi cel om Boieresc<br />
Si zice: 41 Al vostru eu chiar ma numesc.<br />
5 a Admir ce-au vorbit oratorii tus-trei,<br />
* $i are dreptate oricare dintre ei.<br />
* Noi mult am lucrat... ne-am fficut populari ;<br />
Dar joeul a fost tot cam joc de colcari.<br />
Poporul repeta ca un papagal,<br />
10 C'al &Au Parlament e nespus liberal.<br />
4<br />
Da-ci jos ministerul, zicfind orice'ci vrea :<br />
Gfisirea de clenciuri, nu-i sarcinfi grea.<br />
Din noi sfi elegem un nou Cabinet,<br />
4 $i atunci vom lucre ... vom lucre la buget ;<br />
15 * Iar legea ruralfi si votul lfirgit<br />
*<br />
Vor sta 'n aoeptare d'un timp fericit ;<br />
* Si Camera tot din plamani va sbiera :<br />
Guvernul s'opune, Guvernul nu vra ! *.<br />
Aplaude ffisunfi. Oglinzile crap.<br />
20 a<br />
Halal Boerescu! ce cap, bre ! ce cap ! *<br />
Indatfi se scrie trei coale de blam,<br />
In care 'ncepfind dela tata Adam<br />
Pacatele toate fficute pan'az<br />
Lui Cogfilniceanu s'aruncii 'n obraz !<br />
25 Boierii citesc, recitesc, iar citesc,<br />
Adaoga, schimbfi, ImbunfitdIesc,<br />
Pun virgule, puncturi, exclamaliuni ;<br />
In fine, fac sute si mii de minuni,<br />
Voind ca sfi fie perfect al lor op,<br />
30 i astfel s'ajung6 d'a-dreptul la scop,<br />
S6 cazfi ministrul, sfi mei in praf :<br />
CAci sufere teara prin lipsa de jaf,<br />
Cáci geme poporul vfizand cu fiori<br />
Ca i se anurk/fi un alt viitori !<br />
35 Acuma ciocoii la masa se pun 1):<br />
Bucatele-s bune si vinul e bun !<br />
Sfi bea, sfi mfinânce : hrisovul din ceri<br />
Atfita de lucru a dat la boieri !<br />
1) In text:'Acuma ciocoii la masa 83 pun [Ed.].
ADDENDA 328<br />
Pe stridii Iampania curge spumAnd,<br />
Butelcele iute despare pe rand,<br />
$i iata, pAn'ce ea adus bla-rnanja,<br />
Docan bini9or sa 'mbatase deja,<br />
5 $'atuncea promite, crezAndu-se treaz,<br />
Ca'n Camera el va citi, ca viteaz,<br />
Chiar mAini matiunea ... Facestea zicAnd,<br />
Se plea pe masa Vadoarme curind !<br />
In vis ii apare ministrul primar,<br />
to Ce-i cade 'n genunchi 9i-1 tot roagi 'n zfidar,<br />
Sa nu-1 vedepseasca, cii-i mare plicat...<br />
Dar mAndrul Docan doarme ne 'nduplecat !<br />
Aci ma opresc, caci am vrut sa descriu<br />
Aceea ce alTii oH *tiu, oH nu ytiu ;<br />
15 Pe cAnd rezultatul e prea cunoscut:<br />
Ciocoii degiab'au mâneat Ili-au baut!<br />
A doua zi'n Camera, dupa-al lor plan,<br />
Citeqte propunerea bietul Docan<br />
$i cere ca blamul sa fie votat...<br />
20 Atunci prim-ministrul zAmbind s'a sculat,<br />
$i-a 9ters ochilarii, din ochi a clipit,<br />
$i zise: *mit credeti ca sunt fericit;<br />
e De nu WI mai plac §i de nu ma mai vre0<br />
a<br />
A merge p'acasa de indata puteci !*<br />
25 Ciocoii In clipa se moaie de tot<br />
$i blamul In fala muri fai' de vot,<br />
Incat chiar de rAs au ramas tuturor:<br />
Arsachi, Docan, Epureni, Costafor ...<br />
21*
324 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
P.<br />
SA VORBIM ROMANESTE!<br />
Cugetarea romaneasca<br />
Are portul romanesc:<br />
Nu lasaIi dar s'o ciunteascii<br />
Cei ce limba ni-o pocesc.<br />
5 Gaud Romanul se 'ndarje5te<br />
Din IaVana cand mi-1 scoti,<br />
El-li toarna romane5te<br />
Un blfistem de iiteapte colio.<br />
Cand de dragoste s'aprinde<br />
to El vorbe5te lin 5i bland,<br />
beat dorul te cuprinde<br />
Dulcea-i vorba ascultfind.<br />
Niciodata aka limba,<br />
De pre buze romangti,<br />
15 Nu se 'ndoaie, nu se schimba<br />
Dupl.& gandul ce gande5ti.<br />
La manie, la iubire,<br />
La suspin 5i chiuit,<br />
Dupa chiar a noastra fire<br />
20 Graiul nostru e croit.<br />
La iubire, la manie,<br />
La chiot 5i la suspin,<br />
România-i Romania<br />
Cu fagur 5i cu pelin.<br />
9 Amicut Farraliei (Gherla) cursul III, semestrul II, 4116 Decemvrie 1879,<br />
94-95,<br />
I)
ADDENDA 325<br />
Sucind limba romfineascfi,<br />
Stricfind graiul striimorsc,<br />
Dupfi moda fran/uzeascift,<br />
Sau cu modul latinesc,<br />
Ne-am strans mintile cu fracul<br />
Si simIul ne-am Imbrficat<br />
Cu haina, de unde dracul<br />
Copiii 9i-a in/fircat.<br />
Românimea cat trfiielte<br />
Graiul nu 9i-1 va rasa;<br />
Sec vorbim dar romdnefte.<br />
Orice neam in limba sal
326 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
ALEXANDRINAE NUGAE 1)<br />
Poetul nu mai este bun<br />
Dealt la regi sä fie slugfi<br />
Si sfi-i tot spele cu &Spun<br />
De lingu5ire §i. de rugs,<br />
5 Fficfind din pupfizi pfiun !<br />
Iar de cumva el nu se 'njugfi<br />
A. eerie versuri kiar pe-un tun<br />
Sau pe vr'o brânzfi de Azugfi,<br />
Atunci semeltil cfipcfiun<br />
10 Se vede 'mpins cEi o svarlugfi<br />
Si Curtea-i striga cfi-i nebun ...<br />
Indrugá dar prostii, indrugfi,<br />
Trecand ca fumul de tutun ;<br />
Dar NeamIul tti va zice : Pun !<br />
C.0 Baailtaxog<br />
9 0 copie transcrisi cu litere majuscule ca sa nu se recunoasca grafia autorului<br />
se gfisegte In Mapa I din manuscrisele lui Hasdeu, depuse la Academia<br />
Romani. Nu avem de gtire daca aceastä poezie a fost publicata undeva. Dupa<br />
continut, pare a fi scrisä Intre anii 1869-1871, cand Hasdeu purta cunoscutele<br />
polemici antidinastice in Traian vi Columna lui Traian. (Ed.).
APARAREA LUI B. P. HASDEU IN PROCESUL DE<br />
PRESA AL NUVELEI DUDUCA MAMIJCA*<br />
In procesul de presa, intentat * de catra d-1 procuror al cur%ii<br />
criminale, pentru epizodul Emiliei, in§irat in romantul s Duduca Mamuca t;<br />
pronunlat In 3 Iunie 18613.<br />
Maxima de nihilo nascitur hietorie . . .<br />
Propergius; II, I<br />
Dupre toate legile lumii, D-lor, o singura villa, fie ea cAt de grea, numeasca-sä<br />
ea crima, delict, contravenlie, sau altfel ; o singura villa, fie ea eta<br />
de pipaita, nu poate atrage asuprali douft pedepse. BazAndu-ma pe acest<br />
principiu juridic universal, a§ fi In dreptul meu a respinge din capul locului,<br />
5 in cAteva cuvinte, procesul, ce mi se ofere§te prin bunatatea d-lui procutor.<br />
A§ putea sa vii spui ca, fiind profesor la Colegiul Superior de aice, am fost<br />
destituit, Inca dela 18 a lunii trecute, tocmai din cauza pasagiului foii mele,<br />
pentru care voi%i sa ma mai judecaIi o data ; nenorocitul pasaj despre Emilia<br />
§i muma-sa! nefasta pagina 43 ! Destitucia mea, D-lor, este o amenda mai<br />
£0 mare decAt toate cAte le prevede o lege de presa, §i, pe de-asupra, ea este<br />
pentru mine chiar un fel de pedeapsa de moarte. D-voastra §tilicardupre legile<br />
scolastice, profesorii colegiali se numesc pe vieucti. Oare-i zip ? Deci, desti-<br />
tircia unui asemenea este curmarea vietii<br />
lui, ca §i taierea capului. Tot dupre<br />
acele legi, ca profesor colegial superior, eram indreptatit a avea Oat la<br />
15 moarte cAte 1000 lei pe luta. Am acuma 26 de ani §i, prin urmare, dupre<br />
teoria probabilitàii i dupre table de mortalitate, lesne pot sa mai traiesc,<br />
cu voia d-lui procuror, cel ptrcin 24 de ani. Aqa dark destituTia mea este<br />
o<br />
ca §i o amenda de 280.000 lei, cuveniti pe 24 ani. Unii din D-voastra nu<br />
mi-ar ingadui, poate, decAt 12 ani de viatil de acum Inainte ? Fie, D-lor,<br />
§i znai jos ! fie numai 6 ani ; §i tot Inca legea presei nu statornice§te nici<br />
pPntrn o criinä o amenda de 70.000 lei ! Iata ceea ce mi-au facut Emilia<br />
1) Lumina III, n. 17, p. 65-74; Apdrarea Redactorului.<br />
1)
328 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
9i cu mumg-sa! AO avea tot cuvfintul, D-lor, numai &mak a mg jell; iar<br />
nu ca sä mg aruncaIi colac peste pupget inteo pricing de mai 'nainte judecatg<br />
9i osanditg, ba Inca ce fel!<br />
Totu9i, D-lor, am trei puternice motivuri pentru a nu ma margini cu<br />
5 argumentul de mai sus: globirea 9i inmormfintarea mea prin destitutie.<br />
1. Am fost dat afarg larg 3 fi intrebat 9i ascultat, fail a se fi Implinit formalitg/ile<br />
prescrise, hurduz-burduz, cum nu se mai face nici peste Dungre !<br />
Nu recunosc dar aceastg purtare a d-lui Ministru de Culte 9i. a feluritelor<br />
lo<br />
15<br />
20<br />
25<br />
30<br />
35<br />
40<br />
consilii 9i comitettui de instruc/ie publica mari 9i mici, dincoace 9i dincolo<br />
de Milcov ; n'o recunosc, fitrii numai ca un act ab irato, cum zic 1egi9tii, In<br />
contra cgruia Imi rezerv dreptul a protesta la oportunitate. 2. Procesul de<br />
faIä este pentru mine cel dint& proces de presg, adica, pentru un jurnalist<br />
el este ca 9i cea dintAi batalie pentru un osta9 sau cea dintai punere in aeu-<br />
zare pentru un procuror. N'a9i dori ca lupta mea sg se parg a fi prea uqoarg.<br />
Voesc eu insumi a-mi inchipui =leer, ci acuzatorul meu e un adversar<br />
primejdios 9i plin de putere ; 9i cg, pentru a veni la capgt, imi trebuie9te<br />
toatfi ghibacia unui bun gladiator ! 3. A fi acuzat nu este Inca a fi criminalist.<br />
Cine ar mai fi slant, deed o singurg para ar ajunge la rostirea osandei ; zicea<br />
impgratul Julian. A9a dar, un acuzator prime9te asupr5.-9i o sarcing foarte<br />
grea 9i adesea nepracutfi, citand pe cineva inaintea tribunalului: el trebuie<br />
sfi dovedeasea vine, sau altminteri devine vinovat el insu9i ! Nu ma voi<br />
mul/umi, D-lor, cu absolulia D-voasträ dacg ea nu va fi inso/itg de tragerea<br />
la rgspundere a d-lui procuror pentru neintemeiata cglcare a lini9tii unui<br />
cad-teen. Mai pe scurt, din cele spuse vg incredinla/i, nu numai a nu ma<br />
acac de destitu-cia mea din postul de profesor, ca de un mijloc de a scapa<br />
de nepgrtinitoarea D-lor voastre judecata, ci, tocmai din contra, Inca cer<br />
eu insumi a se desbate cu toatg scumpdtatea procesul, care mi-a procurat<br />
placerea de a ma afla Inaintea acestui respectabil tribunal ; o cer, D-lor,<br />
pentrucfi resping cu desiivfir9ire validitatea destitirciei mele ; pentruca<br />
prin apararea mea se va reinal/a caracterul foii mele; 9i, mai in sfar9it,<br />
pentru a cadea nevinovatia mea pe capul invinovittitorului meu.<br />
D-1 procuror zice cà pasajul de pe pagina 43, In Nr. 15, in care eu descriu,<br />
in ce mod o mama a economisit pe fiica-sa Emilia, inlocuind-o pe 'ntunerie<br />
in privirea amantului ; d-1 procuror zice cd acest pasai d la Paul de Kock,<br />
in9irat In romantul meu Duduca e<br />
Mamuca *, ar fi contrar moralitacii pu-<br />
blice, qi s'ar osfindi prin un articlu oarecare din legea presei. Deocamdatii,<br />
sa lasam insu9i articlul de o parte, pentru a reveni asupra-i mai in urma<br />
cu ni9te arme tot a-at mai lovitoare.<br />
Dintru intai sli cercetam numai: pasajul este el oare moral sau nemoral?<br />
§1 &keg voi isbuti si va probez, D-lor, ca el nu e nici decum nemoral, apoi<br />
atunci las pe to-ci d-nii procurori sa-mi gEseasa articli, prin care s'ar putea<br />
opri... ce? ceiace nu este nemoralitate ! Aflgm o singurd cale, pe care e cu
ADDENDA 329<br />
putinta a se constata moralitatea sau nemoralitatea publica a pasajului<br />
despre Emilia oi muma-sa ; anume sã cautam In ce mod primeau alte pasajuri<br />
de acest soiu popoarele vechi i noun, strainii i RonAnii. Aveti, D-lor,<br />
vreun alt mijloc de constatare? Cred ca nu mi-1 pute.ti arata ; cad, dad'<br />
5 pasajul in chestie are nenorocirea a mr placea in minutul de fall unui domn<br />
cutare sau cutare, aceasta e Inca departe i prea departe de a fi un argument<br />
de nemoralitate publica, ci numai de gust individual. Istoria literaturilor<br />
oi judecata cea sling/tolled, iata ceiace ma va ajuta a dovedi onorabilului<br />
tribunal ca lucrurile nu sunt atilt de negre, precum ele s'au phut a fi resit)<br />
pectabilului d. procuror ; i apoi, dupa aceia, bucuros voi trece i la legea<br />
presei, i la raspunderea acuzatorilor, 0 la orice yeti voi, D-lor !<br />
Ar trebui sit vorbesc trei zile i trei nopti in oir, pentru a putea enumera<br />
o a miie parte din pasajurile analoage i Inca mult mai descoperite,..me_ne'ntfimpina<br />
In literatura veche Exemplul cel mai oboteote cunoscut i, totdeo-<br />
15 data, cel mai cu .greu_ de a se osAndi., este, faraindoiala, Cântarea Ciintarilor<br />
a a inteleptului Solomon. Citit-ati, D-lor, pe Grecul Aristofan?srt<br />
nu-1 citi cumva. caci yeti fi siliti altminte a inienta un Faces de presa<br />
cenusii celebrului comic. Din Latini, Ovidie, Petronie, Apuleiu, P1autratc.,<br />
vor trebui amendati cu nu otiu eke mii de lei 0 surguniti l monastire pe<br />
28 nu otiu efite lunLpe temeiul articlilor d-lui procuror ! Apoi treand la lite-<br />
, ,<br />
raturile moderne, nici yeti fi In stare a inchipui vreo pedeapsa destul de<br />
aspra pentru Francezul Rabelais. Italianul Boccacio, Englezul Shakespeare,<br />
Neamtul Goethe, etc. i cu toate astea, aceoti autori se numesc per<br />
excellentiam clasici §i se recunosc de toata lumea, ea modeluri, ca urieoi,<br />
ca luminile literelor ! In literatura romfina ao putea sa vä citez, D-lor, mai<br />
25<br />
30<br />
35<br />
40<br />
multe nemoralitaii din a Bondarul *, din a Niehipercea a, din scrierile d-lui<br />
V. Alexandrescu-Urechea, etc. ; dar ma tern, ea sa nu le tagaduiti, cam cu<br />
drept, insuoirea de literati 0 sa nu vi se para poznao a auzi aceste nume<br />
obscure dupa ce am insirat pe capeteniile literare antice oi moderne. Ala<br />
dark D-lor, voi alege numai pe fruntaoii. junei noastre literaturi: d-nii<br />
Alexandri, Negruzzi, Eliad, Beldiman, Conachi. . oi, fara a ma multumi<br />
cu o simpla mentionare a opurilor acestor genii nationale, voi aduce chiar<br />
textele lor, deoi aunt sigur ca. nu se aflfi aice nimeni care sa nu le fi citit 91<br />
admirat in mai multe randuri. Eu unul otiu bine, D-lor, ea a, preferi a<br />
petrece in iad cu un d. Alexandri, Negruzzi, Eliad, Beldiman, Conachi...,<br />
cleat sã casc gura In imparatia cerului in societatea unui a Bondar s, S<br />
Ni-<br />
chipercea a sau d-1 Alexandrescu-Urechea! Totuoi, mai inainte de a incepe<br />
cu citatiile mele, sunt dator a va preveni, D-Ior, ca mi s'a fost harazit prea<br />
putin timp, abia cfiteva zile, pentru a pregati apararea mea contra unei<br />
acuzatii care, de ar fi ea temeinica, rn'ar aduce la o osAndi de mai multe<br />
luni, in puterea articlilor d-lui procuror. Astfel, imi era de tot cu neputinta,<br />
inteo singura saptamana sau ceva mai bine, a extrage din autorii români
330 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE N POLITICE<br />
toate pasajurile de felul celui incriminat in foaia mea ; am cules dark' numai<br />
precilt imi adusei aminte in repejune ; doufi trei bucati.... insi tot Inca prea<br />
deajuns, pentru a demonstra deplin una din douA: sau pasajul meu e nevinovat<br />
i atunci e vinovata acuza/ia lui; sau pasajul e vinovat i atunci sunt<br />
5 vinovaci toi autorii noori cei mai de frunte, prin care se ffileoe literatura<br />
romini, ffiri care ea ar semana cu *Kea irocheza sau otentotfi, i cu care<br />
bucuros a impfirti, D-lor, in mice imprejurare, i laurul, i culpa!<br />
De curind s'a tipfirit aice, in E9i, vodevilul d-lui Alexandri, representat<br />
de mai 'nainte pe seen& i intitlat: *Rusaliile in satul lui Cremene*. Prive-<br />
10 ghetorul Resvrfitescu e zugravit curtenind pe frumoasa vätiviVa Susana.<br />
hart dialogul:<br />
15<br />
Respratescu. Susano, tii una?<br />
Susana. Ba nici doufi.<br />
Resvratescu. Imi vine sfi mfi prind argat la voi.<br />
Susana. Pentru ce?<br />
Resvnitescu. Pentru vorba ceea: Decit a bfirbatului mai bine a argatului<br />
*.<br />
D-voastrfi tnçelegeçi foarte bine, D-lor, ce vra sfi zici: a cleat a bfirba-<br />
20 tului, mai bine a argatului *. Ma mir, zau, cum de nu strigfi d-1 procuror:<br />
acesta e un principiu anti-social ! iffirbaIii se desmooenesc in favoarea<br />
argalilor ! ian sä cfiutim la articlii legii presei ! ian un proces ! etc. *.<br />
In a<br />
Cirlanii *, vodevilul d-lui Negruzzi, jucat la teatru ielean in 1849<br />
si reprodus prin tipar in 1857, adicii deja sub aspra domnie a legilor de presa,<br />
25 un taniir cucona9, Lionescu, cere In versuri dela o tânfird Iarfinculi, Voichita,<br />
ca si-i deie... iatfi sa vedeli ce anume sfi-i deie:<br />
30<br />
Voichica. Nu te 'nteleg. Spune ce vrei dela mine, cuconalule?<br />
Lionescu. Cfind babaca la neneaca<br />
Vre un mic favor cerea,<br />
Neneaca cu. bucurie<br />
Dorinça Ii implinea ;<br />
Tu fä cum fficea neneaca,<br />
Eu voi face ca babaca *.<br />
Iati, D-Ior, in piesa d-lui Negruzzi, intalniti inca o neneaci ca i in<br />
55 romainul meu; ba Inca o heneactt, care face nu qtiu ce cu babaca, a9a ca<br />
s'o oie i copiii! Acest pasaj este el oare mai moral deck quasi-nemoralitatea<br />
mea ? Si insemna%i, D-lor, cá elevii gimnaziali au jucat in ist-an<br />
aceastfi pies& sub direclia d-lui Maiorescu!<br />
Dupfi d-nii Alexandri i Negruzzi, se cuvine un loc9or d-lui Bolintineanu,<br />
40 primul poet de peste Milcov, cum zic unii si altii. Ei bine ! in romantul sfiu
ADDENDA_<br />
* Manoil i, tipfirit la Iaçi nu tocmai a5a de mult, eroul este zugrivit primind in<br />
odaia sa un card de acele fete ce n'au nume in societate, in urrnfitorul chip:<br />
e Abia intrartim In casti, i lacheul imi anunVii sosirea unei fiice a Vinerei.<br />
Zisei sk intre.<br />
5 - Cum te chiamä, draguliVi? * intrebai...<br />
Din ce taramuri vii, neiculita ? imi rtispunse ea. Aoleo ! una este Zlatca<br />
Evreica, dela munte pani la Dunfire, in %am Romaneasci...<br />
Dupfi aceasta veni una, Inca copi15, 1nc5 novice: timidfi i sperioasä ca<br />
o pfisfiricii prinstt in la/. Ea pleca ochii 5i 'Area cä ro5e5te de meseria ce<br />
to uneltea. Aceasta veni insolita de murnfi-sa. 0 mumfi ce-O aducea copila,<br />
stt o sacrifice pe altarul viciului! o mumal...<br />
U5a se deschise ; toatii adunarea batea in palme.<br />
Era Mfirioara.<br />
Cine-i stapanul casei? mtt Intrebti ea.<br />
15 - Iata-1! ii easpunse unul; Manoil...<br />
Vede? intreba ea pe un june.<br />
Vede, ii rfispunse acesta.<br />
Loveoe colea! imi zise Mfirioara, intinzandu-mi maim.<br />
Ce af intrebat de vtid?<br />
-<br />
.2o Nu imelegi limbajul nostru?... ai bani? iati ce am intrebat. Dar<br />
Rita* Crea-ca, Despinca, Fata-Cucoanei !... Sà traiasci Sultanul !... ah ! cat<br />
am si te iubesc!...<br />
De maine inainte.<br />
De maine ? nu voiu... din astä scarf ... *.<br />
25 0 mama, Ei-lor, care-O vinde fata, e mai nemorali deck acea care se<br />
jertfeoe gratis in locul ei, ca in romancul incriminat din foaia mea I D'apoi<br />
Zlatca, Marioara, Crewca, etc. !! De ce dari nimeni nu s'a sculat O nu se<br />
scoalà contra nemoralitaIii d-lui Bolintineanu? De ce d-le procuror ?<br />
Am ajuns acum 5i la ilustrul Eliad, until din parin/ii literaturii gi fun-<br />
30 datorii jurnalismului la Romani. Intr'una din foile sale, d-lui satirizeazg<br />
sistemul ortografic al unui oarecare ministru de finarrce, zicand:<br />
4 D-1 Sarsaila cu iataganul de brim scrise intr'o zi cantata, 5i dete unui<br />
subaltern s5 citeascti. Acesta era mai a5a de p5ctutos la scris O la citit ca 9i<br />
d-1 Sarsail5 (pentructt: tel maitre, tel palet, zice Francesul). Vorba li era despre<br />
.35 criza financialti ci despre crecterea dobanzilor sau a cametei; pe hartie era<br />
scris: a<br />
se intinde foarte mult camata... *. Subalternul citi: e se intinde<br />
foarte mult ca mka... *. 4 Ba ca mtai, strigi infuriat d-1 Senate_ *.<br />
Iatti dar, sub pana d-lui Eliad, o femee 4 care se intinde foarte mult *;<br />
ba Inca tocmai o mama, ca i In pasajul romanlului meu, cel ctizut in ochiul<br />
d-lui procuror ! Ce obscenitate ! Ce nemoralitate ! Ce delict 1 Revolta-se<br />
sty<br />
331
5<br />
332 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICS<br />
acuzatorul meu i teargfi pe Alexandri, Negruzzi, Eliad, de pre fala pfimantului,<br />
inlocuindu-i prin doctori i 1icen0a0 de acei cari n'or sfi aibfi in<br />
veci procese de presfi dintr'o cauzfi foarte simplA: ei sau nu scriu nimica,<br />
sau scriu nimica! Inc At li se aplicA maxima cea strfibunfi: ex nihilo nail fit.<br />
Sunt acum doi ani, D-lor, de and d-1 ban Alecu Balica publicfi din manuscriptul<br />
rEteria* [al] celebrului nostru poet epic Beldiman. Nu mai departe<br />
decAt pe una din cele de 'ntAiu pagine, ma intampinfi urmfitorul portret<br />
al junelui fiu al postelnicului Rizu:<br />
4 Ingthnfat in a sa slava, ades la curte mergea,<br />
10 Iar maica-sa dupa dAnsul in gura mare plAngea ;<br />
Bocindu-se ruga grecii i pe mare i pe mie,<br />
SA nu-1 lase di se culce noaptea far& ghigilic,<br />
Franzolfi, pui de Oink ciorba sfi-i dea de mAncat,<br />
i noaptea doua saltele sa-i a9tearnA de culcat ;<br />
15 4 Un pruncar a9a in oaste, ce dracul ar fi lucrat ?<br />
t tiu, cfi dact-1 prindea Turcii prea mult s'ar fi bucurat s.<br />
0 Doamne ! i legea presei sfi fi suferit In 1861 o astfel de apologie a<br />
obiceelor turce9ti ! i editorul, venerabilul d. cavaler Balica, n'a fost tras<br />
inaintea fe-cei procurorului de atunci ! E vederat, D-lor, ea in doi ani RomAnia<br />
20 a facut un mare progres juridic: mai cleunAzi se trecea cu vederea dragostea<br />
turceasca ; astäzi se pune in acuza/ie pAn' i o intrigfi curet europeanfi, ca<br />
acea din Duduca MAmuca sI<br />
Dar cea ce intrece toate eitapile de mai sus, lAsAnd departe in urnifi pe<br />
d-nii Alexandri, Negruzzi, Bolintineanu, Eliad, Beldiman... ; cea ce covar-<br />
25 Sqte cu o mie de po9ti istoria Emiliei i cu mumii-sa ; sunt faimoasele poezii<br />
ale lui Conachi. Cine oare nu le cunowe ! Voi BA recitesc, D-lor, numai una<br />
din ele:<br />
Aseara, de-un veac trecut,<br />
SA gust hazul m'ai fiicut,<br />
30<br />
e 0 ! doamna mea cea miloasfi ;<br />
35<br />
40<br />
4 Si. s cred efi n'ai oprit<br />
o<br />
Nici un lucru nejertfit<br />
4 Din cAte ai mai frumoasä:<br />
Ochi, gurita, piept 0 sin,<br />
4 Voi la care en ma 'nchin,<br />
4 i tu rai ascuns prea tare,<br />
4 Pomeni0 necontenit<br />
4 CAt sbucium i vAnzolit<br />
e<br />
Ai avut cu luptA mare.
Cum simteam cã se bätea<br />
e Inima ei subt a mea,<br />
Cu rfisufluri Indesite:<br />
Piept pe piept tot apasfind,<br />
5 s Gurita guru muscand,<br />
Titisoare desvfilite.... .<br />
ADDENDA 333<br />
Poezia lui Conachi, precum vedati, D-lor, nu e o sadea-descriere a dragostei,<br />
ci Insl mecanica voluptfitii: un curs practic ! $'apoi stiti oare cine<br />
a fost editorul? o damit, principesti Vogoride, al direi simtfimant moral este,<br />
10 in ori-ce caz, mai desvoltat deck al ori-si-carui blirbat, fie si al mini...<br />
procuror.<br />
Scrierile lui Conachi sunt in mainile tuturor si nimeni nu se scandahzeazi<br />
! Fost-a vre-o-datfi macar o vorbfi despre procese de press, despre<br />
articlii legii, etc.? Intreb pe 1118110 acuzatorul meu si d-lui... tace !<br />
15 Dupre ate am spus, judecati, D-lor, dacfi bietul pasaj de pe pagina 43<br />
a foii mele ar fi cfilcând cht de putin asa numita moralitate publicfi? Un<br />
romanist, un poet, un istoric sunt portretistii societfitii: vinovati-s ei oare,<br />
zugravind-o cum ea este? In vodevilul d-lui Alexandri e nemoral priveghetorul<br />
Resvrfitescu, iar nu d-1 Alexandri; In piesa d-lui Negruzzi e uemoral<br />
20 cuconasul Lionescu, iar nu d-1 Negruzzi; in epopeea lui Beldiman sunt<br />
nemorali Turcii, iar nu Beldiman; si ET( mai departe. In romantul meu<br />
eine oare este nemoral? acel tip studential, care e infaticat ea eroul intrigii ;<br />
tip, ce 'icor se poate adeveri, din nenorocire, in toate universitfitile Europei ;<br />
iar nici de cum romanistul! Desvfilind In toatfi golitatea lor, inaintea popo-<br />
25 rului atenian, mfirsavele desfranfiri ale lui Timarc, Eschin zice: I<br />
Nu e vina<br />
mea, dacii In tabloul unei asemenea vieti mi este cu neputintii a alege<br />
trasfituri i culori morale... o s fiu snit a-une-ori a-mi ingloda graiul *I<br />
lath' teoria scolii realiste in literaturii! Iatri pentru ce Cantarea cantfirilor,<br />
kristofan, Ovidie, Petronie, Apulei, Plaut, Boccacio, Shakespeare, Rabelais,<br />
so Goethe, Alexandri, Negruzzi, Eliad, etc. nu sunt rfispungitori pentru caracterele,<br />
depinse in opurile lor ; nu sunt si nu pot fi nemorali ! Nemorali<br />
sunt aceia ce se recunosc pe sine In atari caractere si le prigonesc sau defaimfi<br />
din egoism ! Nemorali sunt aceia, ce n'ar voi ca lumea sä-i afle cinel<br />
sunt !<br />
35 Mai 'nainte de a pfisi in materie, o sfi vfi fac, D-lor, o observatie de prima<br />
importan, prin care se -va proba vfizAnd cu ochii, ce pret poate sh aibe<br />
acuzatia de nemoralitate publicfi, intentatfi pasajului despre Emilia si muma-sa.<br />
Dupa teoria d-lui procuror, ar fi nemoral a scrie despre lucruri nemorale.<br />
Oare puteti tgdui, d-le acuzator, acest rezumat al cuvintelor<br />
4o d-voastre? Nu puteti. 0 stiam de mai inainte! Ei bine, D-lor ; dacii d-voastre<br />
yeti gasi cu cale parerea d-lui procuror, apoi atunci parch inciva nu
334 SCRIEEI LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
inscrien si publican pe toata ziva actele cele mai neertate, atfirnate de jurisdictia<br />
tribunalului. Eu am scris numai despre dragoste, pas grand'chose;<br />
pe and d-voastre desfasuran omorurile, furtisagurile, otravirile, incestele,<br />
etc., etc. Oare cine ar fi mai vinovat? Au de ce d-I procuror nu vfi inten-<br />
5 teaza d-lor voastre un infricosat proces de presa? Oricine ma acuza pe mine<br />
pentru a fi depins devergondajul unei babe cata numai cleat sli acuze si<br />
pe judecatorul, cel ce inregistreaza sute si mii asemenea petreceri ! D-voastre<br />
sunten confran ai mei, D-lor! D'apoi Inca insusi d-1 procuror, acuzand<br />
scrierea nemorafitanlor, scrie despre nemoralitan si, prin urmare, se acuza<br />
10 pe sine Insusi ! Iata la ce urmari conduce invinovanrea ce mi se face ! Oare<br />
va mai da mama, D-lor, a crede in nemoralitatea publica a paginei 43?<br />
Din desvoltarile de mai sus decurge, fireste, acea necesara consecinta,<br />
ca o lege de presa sau ca se zadarniceoe, lasand sa se furise In ea un articol<br />
opritor de a scrie despre vinurile societani; sau ca ea isi Imelege cercul de<br />
15 activitate, pastrand tacere asupra acestui punt. Legislana romana ne tufanseaza<br />
in treptata sa formare ambele aceste faze. Legea presei din 1856<br />
datorita lui Ghica Voda, opreste pe autori, § 44, lit. j a a ataca moralitatea<br />
publica s, si statorniceste la caz de delict, § 45, art. 9, a inchisoare la mona-<br />
stire dela 5 zile pana la 5 luni, iar arnenda dela 50 lei pana la 1000 lei *.<br />
20 Aceasta lege a avut puterea sa numai pana la promulgarea unei noua la<br />
1. Aprilie 1862. Intre 1856 si 1862, In curs de 6 ani, intamplatu-s'a vr'un<br />
singur proces de presa pentru scrieri nemorale? Nu! si nici a putut sa se<br />
intample, precum an vazut, D-Ior, caci ar fi trebuit sa cazii sub aceiasi<br />
osanda ton can scriu, mari si mici ! Legea presei de an a inlocuit pe acea<br />
25 veche, si astazi ea este singura in vigoare. Pastrat-a ea dispozinile § 44<br />
lit. j si § 45 art. 9 din legiurea lui Ghica Voda? Nici catu-i negru supt<br />
unghie ! Va intreb acuma, D-lor, care e mai bun argument al neaplicabilitani<br />
unei legi, cleat acela, cand ea se anuleaza fark a se fi aplicat vre-o-data?<br />
90<br />
35<br />
ao<br />
Aceasta e o recunoastere oficiala, D-lor ! Asa dar, si judecata cea sanatoasa,<br />
si istoria literaturilor, si pana si votul Obsteoii Adunfiri apara pe autori<br />
contra unei acuzani procuroriale de a fi atacat moralitatea publica. E curios<br />
acuma A aflam, pe ce oare s'ar fi bazand invinovantorul meu?<br />
§ 50 din legea presei din 1862 se rosteoe: a Publicarea sau reproducerea<br />
a facuta cu rea credinIa a unor veoi mincinoase, a unor documente inchi-<br />
a puite, falsificate sau pe nedrept atribuite altora, cand niste asemenea<br />
s vesti ar fi de natura a tulbura linistea publica, sau a vatama morala pu-<br />
Mica, sau ar fi de natura a aduce disprq asupra agennlor autoritani publice,<br />
va fi pedepsita cu o inchisoare de la o luna pana la un an, si cu 0 amenda<br />
a dela 50 pana la 1000 lei *. Iata pravila, D-lor, ce buna voinIa a d-lui pro-<br />
curor, in lipsa altora, a aplicat-o catre pasajul despre Emilia si muma-sa.<br />
Articolul repeteste de dour' oH cuvantul Ilve9ti e si apasa asupra zicerii<br />
documente s: un romanI ca 0<br />
Duduca Mainnca o, fire-ar el, D-lor, o colecne
ADDENDA 335<br />
de vefti 0 de documente? Uncle e glosarul juridic, care ar fi inzestrat pe d-I<br />
procuror cu aceastg curioasi definiIie? Articolul hotareste o pedeapsa<br />
minimum o Iunti 0 maximum un an, pe &And legea cea veche pentru atacuri<br />
contra moralitg/ii publice, rgsuflatil WA a se fi aplicat, nu cere cleat mi-<br />
5 nimum 5 zile 0 maximum 5 luni. Intre 5 zile si o lung, intre 5 luni si un an,<br />
ce mare deosebire, doveditoare totalei deferinli !titre delicte ! i nici e de<br />
mirare, D-lor, o pedeapsfi atAt de asprg pentru vela mincinoase 0 documente<br />
inchipuite, falfificate sau pe nedrept atribuite altora: §i nu numai atata, ci<br />
Inca publicate sau reproduse cu rea credingi 11 Acest delict e previzut prin<br />
10 insusi Codul Penal, § 253, Nr. I., 2, 3... *despre plastografie, jurgmfintul<br />
mincinos, mfirturia mincinoasti si vicleang *. Pentru mila lui Dumnezeu,<br />
D-lor, lgsaIi A se mai citeascg o datg, de doug, de zece ori pasajul incriminat !<br />
Citici-1 din scoarVA 'n scoarftt, din stAnga in dreapta, din dreapta In stAnga,<br />
de sus in jos, de jos In sus, In toate direcliile putincioase... Cuprinde el<br />
15 oare mgcar o umbra de toate aceste imputfiri?!<br />
Acuma, D-lor, judecaIi intre mine si d-1 procuror. SfArsesc prin cuvintele<br />
lui Demostene in procesul &Au cu Mob: I<br />
Cer si rog, o ! judecatorilor, sit' vg<br />
amintiIi legile si jurgmAntul, ce 1-a1i depus mai 'nainte de a vil urca pe<br />
tribung !*.<br />
20 B. P. H.<br />
NOT.X.<br />
La rostirea acestei apgrgri a fost faIg un public nepilduit pang acuma<br />
in sala Curcii Crirninale, In cauze de presg: toads smintiina Esului, dupe<br />
espresia unui din auzitori ; peste doug sute de persoane, a cfirora simpatie<br />
25 pentru paritul isbucnea la tot pasul prin murmure de mulIumire.<br />
Dupg o desbatere, urmatfi in doug zile consecutive, 3 si 4 Iunie, majoritatea<br />
tribunaluhti, respingand pAra d-lui procuror, a venit la urmgtoarea<br />
incheere:<br />
eCurtea Criminala cunoaste pe D-I 1-1A5deu nevinovat de acuzalia,<br />
30 # ce i s'a Intins, si prin urmare, hotArecte: ea sA rAmAie liber de<br />
q reispundere in acest caz.<br />
4 Membrii: D. Gherghel, L. Catargiu,<br />
V. Forescu, S. Mano o.<br />
Intreb acuma pe toli RomAnii amici si neamici: cu ce drept destituitu-m'a<br />
35 D-1 fast ministru de Culte din postul de profesor colegial, pentru o scriere<br />
judecgtoreste recunoseutA ea nevinovatra Ina', acest tel ne pregAtim a-1<br />
descurca mai cu adinsul in unul din numerii viitori.<br />
B. P. H.
MICUTA<br />
TREI ZILE SI TREI NOPTI DIN VIATA UNUI STUDENT<br />
Un an mai thrziu, !In 1864, la Bucuregti, Hasdeu publicA In revista humoristicli<br />
pe care o conducea, Aghiuld, o noul versiune a nuvelei Duduca-Mamuca ; de astA<br />
datit, sub titlul Micufa. Trei zile i trei nopii din vieala unui student. In acelag an,<br />
nuvela apare In volum, la i Typografia Cesar Bolliac s, unde se tipArea vi Bu-<br />
b ciumul i Aghiuld. Este un volumag In 16 , de 102 pagini, care poarta sus, de-asupra<br />
titlului, indicatia: t Povegti d'a lui AghiutA *. Tot pe copertA, se gAsesc dot&<br />
citate:<br />
Da mihi fallere, da justum sanctumque videri...<br />
10 Was ever woman in this humour won?<br />
I'll have her... but I will not keep her tong 1<br />
0 scurtii prefatA prezintA aceastA not& versiune.<br />
Doamnelor i Domniloarelor!<br />
Horatius<br />
Shakespeare<br />
15 * FiindcA nu vA mai pot Ingela eu, invidia i egoismul nu-mi permit a lasa ca<br />
sA vfi ingele altii: aga darA m'am decis a vA Inchina o doftorie contra vicleniior<br />
« bArbAtegti.<br />
t Darurile, eroismul i suferinta sunt trei magnete pentru a atrage simpatia<br />
20<br />
o femeii. Ei bine! Feriti-vA a da peste daruri false, peste eroism fals, peste sufee<br />
rintd falsA...<br />
s<br />
SA nu o pAtiti ea Micuta, sau gi mai rAu!<br />
Autorul<br />
Doctor Artis amandi s.
POVEVI D'A LUI AGHIUTA.<br />
MICUTA.<br />
'FREI OLE SI TREI NOPTI<br />
MIL.V.I-1 UnTIIR LU171113:NT<br />
DE<br />
BOGDAN PETRIEIGO-INDEI<br />
Da mihi fallere, da justum sanetumque vediri.,<br />
HORATIUS.<br />
Was ever woman in this humour won?<br />
I'll have her. . . butt will not keep herlong<br />
SHAKSPEARE.<br />
e` 0.1.<br />
1864<br />
Tqografia CesarBolliac Strada Scaune Nr 40.<br />
I Eh<br />
3I1DT<br />
. ,<br />
-1<br />
!fp.<br />
10,,E;ri<br />
BUOTHESTI<br />
Coperta volumului<br />
MICUTA<br />
_
ADDENDA 337<br />
Micufa a fost republicata In foiletonul Epocei Literare In 1896.1i a aparut hie&<br />
o data In volum, cu ortografie hinoita, In 1923. In i Biblioteca Universala s, precedata<br />
de clout( notite ale lui Caragiale (54 pagini, petit in 8°). Textul este In<br />
general corect reprodus, cu exceptia catorva grave erori, care mutileazi uneori<br />
5 Intelegerea pasajului Intreg (cl. ex I te salut In asteptarea a treiei schimbdri<br />
la tap s este tiparit: te salut In asteptarea a trei schimböri la fag *, p. 25) .<br />
to<br />
Reprr1/,,,em versiunea din 1864., pastrand cat mai mult din particularitatile<br />
de lima sl de ortografie pe care le accepta Hasdeu atunci. Am pfistrat, tip dar,<br />
formele: Incungiurata, sum (sunt), catat (cautat), oara (oia), ochilari, giumatate,<br />
dupre, lampele, etc. N'am pastrat anumite monstruozitati grafice care nu corespundeau<br />
nici unui particularism fonetic demn de a fi mentionat (.z. din t do;<br />
i # si se # mut; diftongurile prin accent, etc.). Dealtfel, chiar Hasdeu, In vprsiunea<br />
1864, are ortografia nesigura i incoherenta. Scrie t frances si i franceza *;.<br />
cupea S si 4<br />
cupeui, etc. Greselile de tipar abunda; o parte din ele s'au transmis<br />
15 i retiparirii din 1923.<br />
22
M I CU TA<br />
TREI ZILE SI TREI NOPTI DIN VIATA UNUI STUDENT<br />
ZIUA INTAIA<br />
Aveam saptesprezece ani; eram student in drepturi la o Universitate<br />
germana oarecare, si Iineam cu chink trei odai au premier in casa d-nei Ana<br />
Pacht, veche actori/a in demisiune, a card unica fata, domnigoara Maria,<br />
copili/a de sasesprezece ani, aparuse atunci de curand pe scenfi, culegand<br />
s din capul locului aplauzele publicului iubitor de... domnisoare.<br />
Eu o numeam *Micula *, de9i era Nemloaieti, ba poate chiar pentru a<br />
era Nem/oaica: pe de parte, ca om, o iubeam; va sa zica o iubeam pe de o<br />
parte; pe de alt.& parte, ca Roman, nu-mi placeau lucrurile si chiar fetele<br />
nem/esti si, numind pe frumusica mea Micupi, prin inslisi aceasta o roma-<br />
10 nizam si o iubeam oarecum si pe de alta parte.<br />
Ce-i dreptul, era frumoasfi! Era frumoasä ca o Romanca! Avea niste<br />
ochi, .. culoarea si marimea nu imi aduc bine aminte ! Avea un par...<br />
de seama ochilor. Avea o guri/a... dar de atunci au trecut mul/i ani, si 'n<br />
mul/i ani am uitat multe feluri de guri/e ! n'am uitat numai ca Micula mea<br />
15 mi se parea a fi foarte frumoasii, neinchipuit frumoasa, frumoasa strasnic !<br />
Contractul de chink se rostea ap: D-1 Ghi/a Taciune va plati d-nei<br />
Ana Pacht &ate patruzeci de fiorini pe luna, pentru trei odai si pentru ate<br />
cinci feluri de bucate la pranz pe zi, intre care s'un aluat ; idem cate o mancare<br />
serile *.<br />
20 A doua zi dupa mutarea mea in casa stimabilei doamne Pacht, intrai<br />
in apartamentele dumneaei, despar/ite de ale mele prin un lung, ingust<br />
si 'ntunecos coridor, facui o profunda reverinVi, zambii si...
I<br />
ADDENDA 339<br />
Ce mai faceci, cucoang?<br />
Sunt bine ; iar d-voastra ?<br />
Nu mai pulin.<br />
Mfi bucur.<br />
5 Duduca nu-i acasii?<br />
1i la repetiIie.<br />
Ma rog, cucoana ; la cite ceasuri sede-ci la masa?<br />
La doll& nesmintit.<br />
i mancati, ?<br />
10 Se incelege!<br />
Eram s va 'ntreb daca mancali tot aceea ce-mi trimeteti si mie?<br />
Da.<br />
MancaIi cu gust?<br />
Ce intrebare !<br />
15 0, cat suntevi de fericita de a putea manca Cu gust !<br />
D-voastra, pe semne, aye/IL stomah desorganisat?<br />
0 nu; dar imi lipseste gustul de mancare.<br />
Poate bucatele nu sunt bune ?<br />
Nicidecum; din contra... dar este un lucru la mijloc, cucoanii. Nu<br />
20 suM deprins a manca singur: in societate mancarea se pare a fi mai gustoasii,<br />
gustul se pare a fi mai mancacios... A vrea dara. , .<br />
Sa sedeti la masa cu noi?<br />
Daca nu va fi cu suparare?<br />
Putem incepe chiar de astfizi. AO fost aseara la teatru?<br />
25 Am fost.<br />
Cum vi s'a parut Maria mea in rolul Gertrudei?<br />
Nu mi-a placut.<br />
Pentru ce?<br />
Domnisoara joaca cu prea mult foc.<br />
so Si de aceea nu va place?<br />
Da ; artistul ar trebui sa fie totdeauna rece, rece ca dreptul positiv,<br />
rece ca litera legilor, rece ca pandectele, rece ca...<br />
Dar fi-va el atunci natural?<br />
Pentru mine.<br />
35 Cum asa pentru d-ta ?<br />
22*
340 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE glI POLITICE<br />
Natura mea fiind rem, receala pentru mine e naturalfi.<br />
Doamna Pacht trecuse paste patruzeci de ani; cu toate acestea, ca veche<br />
actorica *Pune *, ea se socotea capabilfi a juca ori-gi-cand un rol tartar ;<br />
aga dar, pentru a vedea dacfi sofismul meu e sincer, ea imi puse maim pe<br />
a umfir gi, clipind din ochi, zise cu o voace foarte quasi-dulce:<br />
Oare nu glumegti, amice? Egti rece?<br />
Am lásat ochii in jos gi m'am inchinat cu cea mai mare seriositate.<br />
Plecaciune, cucoanfi.<br />
Ira dump?<br />
10 IertaIi-ma, cucoanfi ; avevi prea mult foc.<br />
Eu?<br />
Nu sunteti naturala.<br />
Intrand in odaea mea, aprinsei o -cigar& gi ma pusei a medita asupra<br />
principiilor juridice ale lui Bentham, care cel dintai a descoperit ca omul<br />
15 poate sa facfi tot ce-i place ; de odatfi uga a scartiit gi s'a degchis ; intorc<br />
capul gi yid... un nas ! un nas in crapatura ugei, un nas antediluvian,<br />
adeca un nas a cfirui mfirime covargegte in acelag grad mfirimea nasurilor<br />
vulgare, precum mastodontele covargea pe elefante. Eram sfi ma sperii ;<br />
dar auzii tot inteo vreme, rfisunand de sub baldachinul nasului, o voace<br />
20 sau, aga zicand, o sbierare bine cunoscutfi, gi care ma fficu sfi ghicesc pe<br />
loc pe proprietarul colosalului nas.<br />
Aicea geade Tficiune?<br />
Intrfi, intra, feldegule ! raspunsei din odae, gi baronul Rosen se afla<br />
deja langa mine.<br />
25 Baronul Rosen, student jurist gi coleg al meu, era un june bogat, scurt,<br />
gros, alb, nfisos, gi cunoscut obgtegte In societatea universitarfi sub porecla<br />
de 4 felde9*. Cine nu mai avea porecle ! Pe mine, bunaoara, tovarfigii ma<br />
numiau e<br />
spiker 5, zfiu nu gtiu din care causa: sau pentruca iubeam parfu-<br />
murile gi pomazile, sau pentruca aveam cam adesea nevoe de feliurite dofso<br />
torii, ca unul ce ma deosibeam din copilarie prin slabidunea constituVunii ;<br />
sau pentruca curtasem pe doamna Benedeck, frumoasa spi/ereasa vfiduva,<br />
dela care mi-au ramas pana acum, ah! drept suvenire, treizeci-gi-gapte<br />
flacoane, mari gi mici, colorate gi necolorate...<br />
Rosen s'a pus inaintea mea intr'o posa foarte eroicfi, cu maim stanga<br />
zs in gold, cu maim dreaptfi intinsfi deasupra capului meu, cu piciorul stang
ADDENDA 341<br />
6<br />
Ina poi si cel drept Inaintat in departare ca de o palma; cu nasul radicat<br />
si gura cascata. Apoi convers4unea s'a inceput asa:<br />
Siretule!<br />
0!<br />
Desfranatule!<br />
A!<br />
Craiule!<br />
E l<br />
Vicleanule 1<br />
U!<br />
Dobitocule !<br />
I! I! Mai stai si tu. Am sfarsit toate vocalele si am nevoie a recurge<br />
la consune. Mai, ai Inebunit tu?<br />
Cum de ai indraznit, spi/erule, sa te muli in casa Anicai?<br />
15 Ma tem cali place cucoana Ana?<br />
Te provoc la duel.<br />
Si la duel, si la quadrile! Desprquese numai solo si trio.<br />
Ia Iasi gluma la o parte; zise baronul asezandu-se. Iti place mademoiselle<br />
Marie?<br />
20 - Quelle idée !<br />
Nu-/i place?<br />
Cum vrei sii-mi plea o copila, un ce nedesvoltat, necopt, neformat,<br />
25<br />
nematur, nedeplin, nesfarsit, nefinit, nepractic, nepragmatic... ça fait pitié I<br />
De ce dar te-ai mutat in casa Anicai?<br />
-<br />
Trebuia, frate, sa ma mut undeva.<br />
De ce n'ai fames In casa lui Klumpen?<br />
Vrea sa zica tu nu stii nemica?<br />
Despre ce?<br />
0 ! o istorie foarte lungfi! Afla ca Klumpen a capatat un gust foarte<br />
SO estetic, de cand i-a murit femeia, care era modelul urfciunii: les extremites<br />
se touchent. El line numai o slujnica, dar frumusicli ca o cadilnil mahoznetana,<br />
0 nu numai c'o line, dar Inca Tine prea mult la (Musa. Se pare ins&<br />
ca si Frosa lui are un gust nu mai pu/in estetic; bleat Klumpen, pe care<br />
numai doara tu il poli intrece In privin/a fisica, nu placea nicidecurn bietei<br />
S5 copile. Mutandu-mil in casa lui, sum norocos cu grisete ! veni, vidi,
a42 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Pici ; mai pe lung vorbind, chiar dela cea dintai zi mi-am insusit ills servitutis<br />
quae in faciendo consistit asupra Frosei. Trei luni de zile Klumpen nu stia<br />
nimic despre co-proprietarul sail, si Incepeam deja a spera ca voiu capita<br />
In curand jus preseriptionis, cand deodatii. i<br />
asa mai departe. Precum<br />
5 vezi, Feldesule, mutarea mea In casa doamnei Pacht n'a fost de buna voe.<br />
M'ai recorit la inimii, spi/erule !<br />
Mi-am facut datoria, ca spicer ; desi in faculta%i nu se 'nva%a farmacopeea<br />
feldesilor. Mai adaug a zice, ca sum atat de departe de a iubi pe papusica<br />
ta, Meat voi fi gata a-i vorbi in favoare-ti, a-i iperboliza meritele<br />
10 tale, iperbolice numai in profil ; a... a propos, de and oare te-au smintit<br />
gratiile ei ?<br />
De aseara la teatru.<br />
La teatru... Hm ! tii c'ar trebui sa-i faci un prezent ?<br />
Parbleu! dar n'o cunosc pan'acum. Introdu-ma.<br />
15 Mai tarziu. Nu esti frumos (c'est peu dire !) si deci, pentru a placea<br />
unei femei, trebui mai 'nainte de toate s'o previi far' a fi viizut, s'o faci<br />
s'admire caracterul si generozitatea ta, sa apari ca un ideal sublim Imbrobodit<br />
Intr'un real urit. De 'ntru'ntai trebui sa-i faci un prezent anonim, läsandu-mii<br />
pe mine a-i desvälui la ureche, par'ca un secret, numele galantului adorator,<br />
20 adliogand din parte-mi un lung comentariu despre ilustrele tale merite.<br />
Minunata idee ! Vino, spicerule, sa te strang in bra-W.<br />
Bucuros: numai Tine nasul mai departe.<br />
Ne-am sarutat, si Rosen, departe de a ghici pe buzele mele vicleana<br />
imbratisare a lui Lida, esi sau, mai de graba, sbura din odae, riimaind ca<br />
25 sa-mi trimica MI% zabava, spre inmanare, cadoul In cestiune.<br />
Dupa ce tovartisul despiiru, m'am uitat la ciasornic: era dotia fara un<br />
patrar.<br />
Domnule Ghila! cucoana Ana va pofteste la masa.<br />
Ah ! nici n'am auzit cum ai intrat, Cati ! Duduca s'a intors dela reso<br />
petiçie ?<br />
Da.<br />
Vorbitu-s'a ceva despre mine ?<br />
Cucoana Ana a spus ca i se pare cli nu sunteIi... adeca...<br />
In toate mimile ?<br />
35 Da.
ADDENDL 343<br />
$ cc a rfispuns duduca?<br />
Ca aceasta nu se poate spune despre un poet.<br />
Si ce a rfispuns cucoana?<br />
Ca inviilaIii sunt totdeauna nebuni.<br />
s Si ce a raspuns duduca?<br />
A tacut.<br />
Si ce a rfispuns cucoana?<br />
A neut.<br />
La masa gasii pe cucoana Ana gi pe duduca Micuilt gezand cu gervetele<br />
pe genunchi.<br />
Am auzit, domnule, c'ai fi avfind o natura foarte rece, incepu<br />
duduca.<br />
Natura mea nu va place?<br />
Deloc.<br />
15 - Atunci nu sunteti femee.<br />
DaTi-mi voe a nu Ira 'nIelege, domnule filosof.<br />
Strabunei d-voastre, Evei, placuse gerpele, cel mai rece din toate<br />
fiinIele. In orice cas, daca natura mea nu WI place d-voastre, am fost destul<br />
de fericit pentru ca ea sa placa neneacai matale. Sii fi vazut azi dimineaTa<br />
20 cu ce ochi dulci...<br />
Cucoana Ana, langa care gedeam, m'a pigcat de genunchiu.<br />
De ce ma pigauci, cucoanii?<br />
Intrebarea men a fost pronunciata cu o naivitate perfecta. Duduca<br />
tficea, dar ochii ei, trecand dela mine la mumii-sa gi vice-versa, esprimau<br />
25 0 curiositate tragi-comicfi.<br />
D-ta vorbegti azi negte lucruri... incepu cucoana Ana.<br />
Ei bine ! sa vorbim despre alt-ceva. Curcanu-i minunat!<br />
Ii iepure, domnule! nu-i curcan ; intampina duduca.<br />
Se cunoagte ca n'aIi studiat filosofia.<br />
so De ce?<br />
Gustu-i subiectiv; gustul s'afla in noi; gi prin urmare, iepurele<br />
d-voastre e curcan pentru mine, de vreme ce subiectul meu simte in acest<br />
minut un gust curcanesc!<br />
Cucoana Ana, degi cam bosumflatii, n'a putut relinea rasul.<br />
35 - Ai un spirit de contrazicere nepilduit, domnul men.
344 <strong>SCRIERI</strong> LITERAREy MORALE SI POLITICE<br />
Contrazicerea e cu neputincl in naturii, doamna mea. D-voastri,<br />
n'ati citit pe Hegel !<br />
Inta Ditrich a9a se numea feciorul meu.<br />
5<br />
A venit sluga dela domnul baron.<br />
- Ma ierta%i, cucoanelor ! sum silit a ma lipsi de societatea d-voastre ;<br />
sä lasiim pe maine discuOile noastre filosofice.<br />
Inca nu inchisei bine u9a, and am auzit asunAnd voacea doamnei Pacht:<br />
Ce natarau!<br />
Lucrurile merg bine. Norocul ajuta pe natarai ! lmi zisei 9i 'ntrai<br />
10 in odaea mea.<br />
Baronul model de bunomie imi trimise, dupre vorba noasta, un<br />
prezent superb ; un a necessaire * femeesc d'eben, incrustat cu aur *smaltat.<br />
Ii rAspunsei priq urmAtoarele rAnduri:<br />
4 Feldeple !<br />
15 a<br />
MAini la oara dreptului penale Içi voiu reporta despre resultat.<br />
Spi-cerul, inanu proprio s.<br />
P. S. Trimite-mi chiar acum sania ta: a vrea sA es niIel la aer.<br />
Stiu c'ai sA 9ezi la mask apoi o sA dormi... trfisura va fi liberA ; prin urmare,<br />
;wept *.<br />
20 PAnfi la acea zi, baronul nu acordase incA nimerui favoarea, ce-i ceream<br />
prin scrisoare. Peste o jumAtate de oarA o sanie sta la u9a mea.<br />
La bariera Blinde-Kuhi strigai viziteului.<br />
Prin acea barierA am fost facut prima mea intrare in ora9, viind a studia<br />
la universitate teoria Drept4ii, pentru-a nu o aplica apoi niciodaa in vieqa<br />
25 practia.<br />
In cei dentAi doi ani ai studiului juridic, m'am mutat de papte ori din<br />
casA 'n casA. Voiam acum, pe conta baronului, a revedea cele 9ease locuinçi<br />
trecute, reamintindu-mi en passant istoria petrecerei mele in fie-care din ele.<br />
Stanga !<br />
30 Trecui lAng'o casA cu douA anduri a arei rez-de-chausee era ocupat<br />
prin cinci blAnArii. In andul de sus, cele douA ferevti din capAt, am 9ezut<br />
eu trei luni fArA patru zile. Celelalte odAi ocupa proprietareasa, femee frurnoasA,<br />
dar de patruzeci de ani ; viduva unui bogat negutitor. Am iubit-o
5<br />
to<br />
15<br />
20<br />
25<br />
30<br />
ADDENDA 345<br />
doufi luni; gi m'am jurat de atunci a nu mai iubi In veci to femee de ani<br />
patruzeci, sau itt genere o blfinfireasfi.<br />
Dreapta!<br />
Iat'o casfi, care nu voiu uita-o niciodatfi. D'asupra gedeam eu, dedesupt<br />
Enrieta, modistfi fiance* creature oftigoask dar atfit de inefintfitoare,<br />
inefit m5 fficea a crede, di oftiga e boala ingerilor. Intr'o searfi trimite la<br />
mine, rugandu-mi a nu face vuet, d-ei fiind bolnavfi. Aga s'a inceput cunogtima.<br />
0, zeilor ! ce isvor de. volupaci, purure noue gi din ce in ce mai ferme-<br />
cfitoare ! Ea a murit, sau, znai bine zicAnd, s'a stins peste geapte septimfini<br />
pe braIele mele. Enrieta a fost singura femee, pe care mi pot lfiuda a fi iubit<br />
petal la moarte.<br />
.<br />
Stfinga !<br />
Ha! iatfi gi fericita locuintfi a d-lui concilier-titular ! realisarea falan-<br />
sterelor lui Fourier. In casa din curte gedeam doi studen0 gi un impiegat,<br />
91 to.0 ne bucuram deopotriva, ffirfi gelosie, ffirfi certe, ffirfi intrigi, de nesecabilele<br />
favoruri ale doamnei, al cfirei bdrbat era al patrulea tovarfig -0 cel<br />
de pe urmfi !<br />
Destulfi plimbare ! inapoi !<br />
IntorcAndu-mfi acasfi, am gfisit un nou revfigel dela baron:<br />
41 Spicerule !<br />
a Am gfindit mult despre modul, in care ai putea face mai nemerit, ea<br />
4 zina mea sfi poatfi ghici numele adoratorului sfiu. Dacfi ea Ili va putea<br />
4 conveni, iatfi-i esenIa. Vei pune in nicessaire aláturata aici march' a nea-<br />
o mului meu, ceea ce lesne va putea stfirni curiositatea ei, g'atunci ti vei<br />
putea esplica, efi, dupre cunoccintele tale eraldice, ea n'ar putea fi decfit<br />
o a baronilor Rosen.<br />
11<br />
Al tfiu pfinfi la moarte R. *.<br />
Scrisoarea o pfistrez pAn'acum ca model de originalitate gi de stil, mai<br />
cu seamfi de stil: ceva a la d-1 Rosetti!<br />
D'acum nu mai este indoealfi ca Feldeful iubegte pe Micuis : un om<br />
teaffir n'ar fi intrebuin/at atfitea a<br />
pot s. Islicessaire-ul ci saniea, lucruri la<br />
care nici m'atn agteptat din parte-i, vin a sprijini aceastfi evidenca.
346 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
M'am uitat la marca lui R., intiparita pe un capeIel de hartie parfumata<br />
couleur rose. Scutul stemei nu presinta dealt o stea §eptegrana, figura foarte<br />
ordinara In eraldica rezeascil.<br />
Am tras clopotelul.<br />
5 Marca mea, ca 0 numele meu, ca §i natura mea, infe%i§eaza un tliciune.<br />
0 intiparii pe ceara tare d'asupra scutului baronului, care, adeca scutul,<br />
iar nu baronul, s'a ascuns fript; 0 'nchisei 11'4'1,614a in nécessaire.<br />
Aceasta idee poate nu mi-ar fi venit in minte fara scrisoarea Feldelului<br />
imi zisei in mine. Adevfirata dragoste e inventiva! Acum trebue A mai<br />
to pun lucrurile la cale a§a ca baronul sa fie incredin/at, ca Micula a primit<br />
darul &du, ca-1 iube§te (pe dar sau pe baron tot una!) incognito, ba cii el<br />
a 0 vorbit cu ea... 0 aot mistificaliune nu e tocmai grea ; sa recurgem la<br />
vre-o grizeta, care maini la bal-masgue... Ah, Doamne, ce inspiraIie ! Rosen<br />
are o amanta... Flea ma gandi mult, ma grabii a seri urmatoarea epistoll<br />
15 polona:<br />
Moja Kochana Pani !<br />
4 Am dovezi autentice despre necredinIa amantului d-tale. Permite-mi<br />
a veni chiar indata, §i-li voiu proba lucrul, ba Inca iIi voiu da mijloace d'a<br />
te incredima in persoanfi. In a§teptarea raspunsului, care te intereseaza,<br />
20 crez, mai mult decal pe mine, sum al d-tale Anonim le.<br />
Intriga e legata de minune, par'ca intr'un roman dumasian. Sermana<br />
Le§cula va juca rolul Micutii.<br />
Au intrat Ditrich §i Cati.<br />
AO tras clopotelul? intreba Ditrich.<br />
25 - Da.<br />
Sfi v'asluc mancarea de seara? zise Cati.<br />
Nu, draga ; dar bine c'ai venit tocmai acum. Eram sii trimit sa te<br />
cheme. Iat'un lucru§or, CatincuIa: trebui sisi-1 dai in mana duducii. Spune-i<br />
ca si-a Inmanat pe 'ntuneric, in coridor, un om pe care nu 1-ai putut vedea<br />
30 0 care a fugit, rostind numai aceste cuvinte: e<br />
La mademoiselle Marie<br />
pentru representaIia de aseara *. Tine secretul pan' la o vreme, adaosei<br />
varindu-i in mana o bancnota de cinci fiorini.<br />
Cati e§i cu nécessaire 0, fireoe, cu bancnota.
ADDENDA. 347<br />
Tu, prostule, du-te in ulita Lorch ; cauta casa nr. 86, intreaba pe<br />
doamna Victoria Przikszewska, cli-i In maul, auzi: In tank aceasta scrip<br />
soare, cerand sa rfispundfi. Ce Ii-am spus?<br />
Ca-s prost.<br />
5 Adevarat ; s'apoi?<br />
Ca A ma due in ulita Lorch.<br />
Minunat ! mai departe ?<br />
Sa ma due mai departe ?<br />
na spune mai departe !<br />
to Sa caut casa nr. 68.<br />
86, gogomanule.<br />
86, cuconasule.<br />
Si ce mai faci?<br />
Sa'ntreb pe doamna Chiftoria Siesicsieska.<br />
15 - Victoria Przikszewska, mfigarule.<br />
Chiftoria Siscsicsicska, cuconasule.<br />
Intreabli dar numai de o doamna vaduva polona; crez ca doara n'o<br />
fi douli vaduve polone sub acelasi acoperimant.<br />
Vaduva polona nr. 86.<br />
20 - Casa, iar nu vaduva, nr. 86, tna'n%elegi acum?<br />
Si s'aduc un raspuns.<br />
Sa nu spui cumva cine te-a trimis.<br />
Atka ?<br />
Fuga 1<br />
25 Doamna Victoria Przikszewska sau, cum o numia Ditrich, Chiftoria<br />
Sicsicsicska, al patrulea personagiu principale al romanului meu, ego<br />
fiind cel dintai, vaduva unui capitan austriac ucis In Ungaria, primia<br />
dela recunoseatoarea ocarmuire o pensiune atat de mica, in cat, pentru a<br />
nu muri de foame spre economia financelor Statului, ea era silita a intreprinde<br />
30 negolul frumsacelor goale si lenge. In acest mod trecand, asemenea cascarei,<br />
dela om la om, Victoria, Inteuna din zile, a dat peste Feldef, ci. Feldeful<br />
tot atunci dete peste Victoria. Ah ! zise vieleana Polona, uitandu-se<br />
gales In ochii ceIui mai slut si mai bogat student al Universitacii, ah ! In<br />
zadar am catat pan'acum un barbat, care sa ma 'ineleaga! Oh ! rfispunse<br />
35 bunaticul baron, topindu-se de focul cochetarielor celor mai rafinate, oh,
348 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICS<br />
In desert am visat pnà azi o femee, care sà m lubeascfi! Nu sum cu<br />
stare! Nu sum frumos ! Ai sim/iminte dulci, caH sunt destule pentru<br />
a aprinde amorul femeei ! Ai un chip ingerese, care e deajuns pentru a<br />
invfiptiia dorul barbatului!... Victoria a lesinat i Feldeful s'a apucat s'o<br />
5 trezeased prin o detunfiturà de eandfiri, inso/ite, fireste, de gfidilitoarea<br />
freed-tura a piramidalului sfiu nas. Resultatul melodramei a fost, c baronut<br />
10<br />
spre a inlfitura sfiracia Polonei, o lufi in Intrecmere cu doufi mii de fiorini<br />
pe an, o trfisurfi de birjfi si daruri neprevfizute in budget ; iar Polona, viceversa,<br />
spre a inlfitura diformitatea baronului, Ii hfirfizia de poruncealfi ceea ce<br />
s le beau sexe s, dupre dreptul naturei s'al nomenclaturii, ar trebui sfi hariizeased<br />
numai bfirbalilor frumosi sau, cel pu/in, nostimi.<br />
Rosen de mai multe oH invita pe intimii sai amici, intre cari eu eram<br />
primul actor, actor in ambe in/elesurile acestui cuvfint, la ceaiu, la Victoria.<br />
Polona cfinta din piano si din guru; vre-unul din musafiri o ajuta din flaut.<br />
15 sau din violinä ; vr'o doufi-trei amice si con-breslase ale gazdei, Intovarasite .<br />
de nenorocitorii kr, incingeau o poled sau un va4; vr'o c4i-va studen-ti sau<br />
militari se puneau la pichet sau la stos, si seara trecea pe nesim/ite spremulcumirea<br />
tuturor. Nu stiu clack incungiurata fiind de o societate atfit<br />
de variatfi, i scutitfi de gelosiea baronului, omul cel mai lesne-crezfitor<br />
20 din lume; nu stiu, zic, dacfi Victoria, alunecfindu-se pe calea virtu/ii s'aducandu-si<br />
aminte trecutul, n'a avut cumva ali aman/i, secundari, intâmpMtori<br />
sau gratis. Presum/iunea juridicä ma face a o presupune ca ideal<br />
de credin/A femeeased. Eu unul, pe cinste, nu i-am facut niciodatfi curter<br />
nu din amicie pentru baron, nu pentruca frumusica vfiduvill nu mi-ar fi<br />
25 pläcut, ci simplu de lene; Victoria sedea prea departe. Odatii numai, dupre<br />
a sa dulce rugfiminte, i-am scris In album un sonet ex promptu, in care ziceam,<br />
pare-mi-se, cu o pompfi prea poeticfi, cä fericirea cea mai fericith,<br />
este de a fi fericit in fericire.<br />
Ditrich imi aduse dela Victoria un bilecel cu cuvântul t Czekam s, adecä,.<br />
30 leseste, astept *.<br />
Ad o birjfi !<br />
Aveam pe masfi o masca: m'am mascat, am pus in buzunar scrisoarea<br />
baronului cu 4 pot *, din care am sters cuvântul I<br />
spiler 8, fiinded porecal mea<br />
era cam universalmente cunoscuth, am aruncat pe umere blana ; si... iatfi-<br />
35 mA inaintea intrigatei Polone, intr'un salon baroneste imbrficat, tête-cl-tête.
ADDENDA 30<br />
Doamna mea! eine sum, vei 9ti mai pe urma. Deocamdati, sa nu<br />
perdem timpul in vorbe. Cungti aceastli slova?<br />
Ii aratai scrisoarea.<br />
0, Doamne! slova lui Rosen.<br />
s Cite9te.<br />
Domnule! eine eoi? Spune eine e9ti? Om sau dimon?<br />
Sum prea moral pentru a fi drac; condiIia de om Imi convine mai<br />
degraba ; dar vorba nu e despre personalitatea mea, ci numai despre necredinIa<br />
baronului: maini sau poimaini, doamna mea, ai sii fii delasata; o sa<br />
10 perzi acele mii de fiorini; ai sa ram& cum ai fost mai 'nainte, in intervalul<br />
vie.cei d-tale intre capitanie 9i, baronie... Eu unul sum in stare a &Irma<br />
planurile lui Rosen 9'ali intari pozilia ; dar trebui sa-mi dai o ascultare<br />
deplina 9i nemarginita. Te invoe9ti? Maini este balul mascat. Trebui sa fii<br />
acolo. Baronul are fa vie de asemenea, din indemnul meu, pentru a intalni<br />
55 pe noua sa amanta, pe care tot eu o voiu impiedeca a e9i din cask% Costumul<br />
lui voi 9ti maine 9i 0-1 voiu arfita in bal. Ceea ce ai et vorbe9ti, vei 9ti tot<br />
atunci. Dupa ce vei veni, abordeazil-mrt 9i spune-mi cuvantul czekam w<br />
pentru ca sa te pot recunoa9te. E9ti blonda ca 9i, iubita lui Rosen, esti de<br />
acee4 staturfi... lucrul va merge bine! Vino la noua oare tocmai; m'ai<br />
lo vedea plimbandu-ma cu mainile pe piept a la Napoleon, 9'apoi am sa fiu<br />
necostumat, cum ma vezi acuma.<br />
Asculta, masa. Daca vei izbuti a-mi inlaqui pe Rosen, apoi...<br />
Apoi?<br />
Cum /i se pare, oare sum eu frumoasa?<br />
25 Sa presupunem ca-i a9a, pentru a ne feri de dispute economico-politice<br />
despre valoarea relativa a doled mii fiorini...<br />
ZIUA A DOUA<br />
Toatti noaptea am visat ni9te nazdravanii 9i fantasmagorii de cele mai<br />
curioase, precum se intampla, in genere, dup'o zi plina de agitaIiune. Mi<br />
se parea a fi soil cu doamna Przikszewska ; duduca Micu%a se metamor-<br />
30 fozase In barbat, ceea ce, in adevar, i se cam prilejuia cateodata pe seen& ;<br />
baronul Rosen ma curta pe mine, adeca pe exemplarul meu femeese ; duduca<br />
Micuta, se 'nlelege, ca un tanar ce era, curta pe Victoria. Nu mi-amintesc<br />
toate peripeVile dramei ; 9tiu numai ca ea s'a incheiat prin dour' cununii
350 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
de tot in caracterul visurilor; Micu/a s'a luso/it cu Przikszewska gi eu cu<br />
Feldeful.<br />
La 9 ceasuri me 'ndrumai spre universitate. Aveam oara dreptului<br />
penale. Profesorul nil june cu ochilari pe nas, cu nasul redicat in<br />
5 SUS de Mei se nu-i pice ochilarii, ceea ce redicarea nasului<br />
ii era lesne de flicut din causa uguritiqii cepfilanii intregi, profesorul<br />
ni esplica acum importanta cestiune de adulteris, i ne desvolta,<br />
ca de pe carte, teoria celebrului criminalist german Feuerbach,<br />
cumcd violarea unei femei e fisiceoe cu neputinp. Spre incheiere, el a<br />
10 sures gi a zis cu un aer de profunditate: a eu unul, domnilor mei, me<br />
unesc cu opinia lui Feuerbach numai intrucfit privegte pe berbatii<br />
fisiceoe neputinciogi *.<br />
Domnule profesor ! mi4i da voe a cere o deslegare? deslegare in in/elesul<br />
juridic al cuventului ; zisei redicAndu-me.<br />
15 - Mai ales, domnule.<br />
Legile romane, in casul adulteriului, vorbesc numai de jure patris<br />
vel =rid. . . prin urmare, este iertat a viola o fate, adece o femee fere bfirbat<br />
care, totodate, ar avea numai o mume-veduvii?<br />
nand aceaste intrebare, eu gendeam firegte, la duduca<br />
Mieut.a.<br />
20 - Cestiunea e foarte gravel respunse profesorul, apesfind ochilarii<br />
care se pregeteau, pare-se, a sari de pe nas, pentru a intempina la cazul<br />
meu prin un alt caz. Cestiunea e foarte grave. In leeciunea viitoare o voi<br />
desbate exegetic cu ajutorul testurilor positive gi filosofice.<br />
In acest moment resunà clopo%elul, i profesorul egi din clue buiguind<br />
25 fraza: cestiunea e foarte grave, foarte grave... . Pe semne, gi el avea<br />
vre'o duducti MicuIa!<br />
Ei bine, spicerule ! fecut-ai ceva ? gopti baronul Rosen abordendu-me.<br />
Mai mult decet s'ar fi 'putut agtepta ; ea 10 de un rendez-vous deseare<br />
la bal masque.<br />
90 Est-ce possible?<br />
I-am spus cä esti frumos ca un Persian, ce esti infocat ca un Arab,<br />
c'o iubegti ca un Turc, nici mai mult nici mai pu/in ; in fine, te-am prefficut<br />
inteo minune orientale. Spre a nu ma desmin/i, trebue se fii mascat gi se-ti<br />
cunosc costumul de mai 'nainte, pentru ca s'o pot preveni.<br />
35 - Voi fi drapat in flutur.
5<br />
10<br />
ADDENDA 351<br />
Admirable ! Vino 1)1a 9 trecute ; ea te va a§tepta. La bal te voiu lamuri<br />
mai bine despre toate.<br />
Prezentul i-a plicut?<br />
E Incantatil.<br />
-,- Nu §ezi azi cu mine la znasa ?<br />
Iarta-ma ; am mai multe trebi.. , uitat-ai amorul meu pentru Frosa<br />
lui Klumpen ?<br />
Fi dont i o slujnica, . ,<br />
De gustibus non est disputandum. Mie imi plac florile campe§ti ;<br />
lie florile cu miros: nasul tau u§or inghite orice aromate, al meu se teme<br />
de guturaiu! Adio !<br />
A revoir, mon cher ! a revoir !<br />
Mai tfigaduiasca cineva cum ca norocul nu e causa cau,sans a tuturor<br />
noroacelor ! Abia fficui caliva pa§i dela columnada universitaIii, intrand<br />
15 in uli.ca Milchbrei, cum deodata zaresc pe Micula e§ind dintr'un magasin<br />
urmata de Ceti, care lima inteo mfina o legfitura §i in cealaltä o pareche<br />
de papuci. Aleasa inimii mele mergea repede Inainte, Ifisand In stratul de<br />
zipada urmele unui picioru§ fabulos, ci ascunzanduli nisucorul in mo§on<br />
asemenea pasfiruicii, and hi adaposte§te capu§orul in cfildura aripioarei.<br />
20 Precum vedeTi, 0 iarna are o poezie a sa, diminutivii ca a lui Alecsandri,<br />
pe care trebui s'o cautam in zapada §i in mocon.<br />
1mi pare bine ca te-am intalnit, domni§oara. Sum sigur ca insuti<br />
ai fi dorit sa ma vezi in tete-a-tete, pentru ca sii-mi poli face doted intrebari<br />
despre care ai gandit Vai visat toata noaptea.<br />
25 - CUM ctii dumneata gandurile §i visurile mele, domnule Ghit.a? intreba<br />
MicuIa cu o voace tremuranda, care dovedia ca zisa mea, basata in parte pe<br />
un fapt positiv §i'n parte pe o indicare psicologica, a lovit-o drept in inima.<br />
Va-sa-zica am ghicit? nu-i aca ? zisei zambind.<br />
Eu n'am spus aceasta, apucii inainte Micu/a, lasend ochii In jos...<br />
30 Insa aerul de siguranIa cu care m'ai abordat a putut cu tot dreptul sa ma<br />
minuneze.<br />
Sa nu frifarnice§ti in zadar, domnicoara ; eu sum un feliu de nazdravan ;<br />
e prea greu ca nectine sa ascunda ori-§i-ce dela mine. D-ta ai gendit c'ai<br />
') In text: vine [Ed.].
352 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
visat toatii noaptea despre nécessaire d'eben, ce l'ai primit aseari si despre<br />
curtea ce mi-ar fi Mcut neneaca dumitale eri diminea0, cand erai la repeti/ie.<br />
Trebui sfi recunosti adevgrul.<br />
Dumneata ma sperii, domnule ! Cum de ai putut patrunde in cugetul<br />
5 meu ? Cum de ai aflat despre nécessaire? De unde aceastg schimbare in<br />
manierile dumitale? Eri as fi jurat crt esti....<br />
- 11 Poet *, cum m'a numit doamna Ana. Eri nu fAceam deosebire<br />
intre curcan si iepure, si astgzi eitesc in fundul inimilor ; eri ma<br />
lgudam cu rgceala naturii mele sezand inteo odaie cAlduroasg si astgzi<br />
to vorbesc cu foc Oland pe ghiatii... Vrei oare sg-ti lgmuresc aceastä<br />
cimilitura?<br />
Cu orice preI!<br />
Seara la bal masque intreaba-ma si vei afla, cam pe la zece oare.<br />
Eri mg credeai prost, acum mg socoli geniu; peste puline ciasuri mg vei<br />
15 vedea nici una nici alta, dar ceva mijlociu. Asa dar te salut in asteptarea<br />
a treiei s schimbfiri la face e.<br />
Micula Imi intinse nafinnia sa, palpitind de frig sau de emoTiune, nu<br />
stiu ; o strânsei cu aprindere si ne desparIirtim pentru a nu intra in case<br />
mpreung.<br />
20 Tactica mea ostAseasci In privinTa duducgi MicuIei se baza pe-o observaIiune<br />
filosoficA foarte veche, ce o cunosteam in teorie prin studiu mai<br />
'nainte de a fi adeverit in practicA prin un gir de esperimente. Bfirbalii,<br />
afarg doarg de poqi, si Ina de poqii cei fameni, cand iubesc o femee,<br />
o iubesc numai ca pe o femee, si adesea o iubesc chiar mai pwcin ; femeile,<br />
25 din contra, iubesc deobste un ideal, un ce mai pe sus de natura omeneascg,<br />
un Inger sau un drac, ca Jannele d'Arc din veacul de mijloc, dar niciodatg<br />
un bArbat cum sunt bArbatii. Scelerateta cea mai neagrA atrage mai degrabi<br />
amorul unei femei, decit o onestitate mediocrg a unui nici-turc-nici-turlac.<br />
De aceea holilor si tglharilor celor vestiti nu le-au lipsit amante de foc, pe<br />
so and un presedinte de municipalitate sau un prefect de poli/ie ordinarminte<br />
nu sunt iubili nici chiar de legiuitele lor jumatAIi. Voesti, oare cititorule,<br />
ca sA te iubeascg sexul, sau, cum zke d-1 Cipar, sepsul frumos ? o voecti ?<br />
fii totdeauna prea; prea in dreapta, prea in stânga, prea in mijloc, prea<br />
de 'nainte, prea de 'napoi, tot prea §i prea, in bunfitate in rgutate, in idei,<br />
s5 in fapte, in vorbe, in aprindere, in ricealfi, in omnibus rebus et aliis quibusdam I
ADDENDA 353<br />
Credincios sistemei mele, la masa am fost prea -Mout ; i mersul conversqiunei<br />
samana, prin monotonie i delicate%ã, cu al unei tragedii franeese<br />
in versuri ; bunaoarli:<br />
MICUTA (ccitre mine) VI duceti deseara la bal?<br />
5 EU (cäare Micup) Da.<br />
ANA (dare mine) Veti fi mascat?<br />
EU (ctitre Ana) Nu.<br />
MICUTA (dare mine) Sosu-i prea sarat, nu-i ma?<br />
EU (clitre Micula) Da.<br />
10 ANA (care mine) Poate vrevi mai bine castraveIi.<br />
EU (ciitre Ana) Nu.<br />
MICUTA (Are mine) Dimineata a fost foarte rece.<br />
EU (atm Micufa) Da.<br />
ANA (care mine) Ave.ci obiceiu de a dormi dupa masa?<br />
15 EU (cáare Ana) Nu...<br />
Dela masa la universitate, dela universitate la biliard, dela biliard acasg:<br />
sunt aqiunile care au umplut timpul meu panii la opt oare de searti. A9teptam<br />
cu nerilladare minutul bataliei, din care speram a e§i incununat... ba tocmai<br />
nu, caci cununiile nu-mi plac de fel: speram, cum ar zice Francesul, avoir<br />
20 le dessus: cu un simplu le dessus ma multamiam mai bine decit cu o mie<br />
de cununii ! Locul bataliei era planuit la bal masque, care se Ikea obipuit<br />
in cele trei saloane ale clubului ; du9manii mei, de naIii deosebite, erau<br />
numero§i: baronul, Przikszewska, Micuia ; stratagema mea consta, ca a<br />
tuturor hatmanilor mari, incepand dela Codes, intru a-i combate in timpuri<br />
25 §1 cu arme diferite dupre oportunitate ; sau, potrivit politicei lui Machiavelli,<br />
de a face astfel, ca ei sa se scarmene unul pe altul, ramaind ca eu sä culeg<br />
apoi folosurile luptei.<br />
Punct la mat ciasuri stam lânga u§a salonului de'ntAiu. Aveam pe f<br />
un domino. Purtam paltonul, in care visitasem aseara pe Victoria, §i iineam<br />
SO mânile pe piept a la Napoleon. Deodata rasuna la urechea mea cuvântul<br />
czekam *.<br />
Te wept, draga.<br />
Baronul e aice ?<br />
Trebui sa vie indatk o sa fie costumat in flutur.<br />
35 Aceea n'are sa vie?<br />
23
35 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Amanta baronului se cbiama Maria Pacht, actorita,<br />
c--- Fii linioita.<br />
,<br />
9i<br />
totodatä, lucru de mirare, domni9oara. 0 cunooi?<br />
Ma mai intrebi! Cine nu cunoa§te creaturi de-acelea!<br />
Fii cu stmge rece. Baronul ti tramise en un scump nécessaire d'eben<br />
a incrustat cu aur. Para acum el e cunoaoe numai din vedere i n'are dela ea<br />
niciun sernn de intelegere. Cata sii joci bine rolul Mariei. Spune-i c'ai primit<br />
cadoul, multumeoe-i, fagfiduieoe-i, Ocaneaza-1, intrigheaza-1, fa ce-i vrea,<br />
eoi mWeri; numai...<br />
Numai?<br />
10 Vei strica totul de 'ndata ce 11 vei intreba despre numele meu; trebueoe<br />
numai atata, pentru ca el sa priceapa ca joci un rol strain.<br />
Si numele tau, oare nu-1 voi afla niciodata?<br />
Uitat-ai fagaduinta de aseara? Cand voiu cere implinirea ei, atu<br />
vei oi cum ma chiama.<br />
15 Ma iubeoi dara?<br />
Ba.<br />
Apoi nu vei cere niciodata ceea ce ti-am promis.<br />
Nu t.e.iubesc, dar Imi placi; 0 dela placere pen' la iubire e un singu<br />
pas; dar pune-te ceva In laturi: nu vezi cum ma cauta fluturul nostru?<br />
20 Victoria s'a departat.<br />
Iubite, domino! nu efti cumva spiter ?<br />
Tocmai, sum opiter din casa Anicai tale.<br />
Ea-i aici?<br />
Cine ? Anica ?<br />
25 DA-o dracului! mademoiselle Marie.<br />
Acum vad ca eoi un flutur din cuno0intele mde ; vreau sa zic, Un<br />
fe1de9 metamorfozat In flutur, un *avatar s, cum ar zice profesorul nostru<br />
de limba samscrita.<br />
Bravo! acum recomanda-ma, frate spitere, la ingerul meu.<br />
so Trebui sa te previn, mai 'nainte de toate, despre un lucru de prima<br />
importanta.<br />
Spune.<br />
I/i<br />
aduci aminte istoria mea cu Frosa lui Klumpen?<br />
Scuteoe-mii I pentru mila lui Dumnezeu! mi-o repeti de treisute de<br />
35 on pe zi! nu te pot intélni fara ca sa auz indata numele acelei nenorocite!
ADDENDA S55<br />
Ce sa fac, drags Feldese ! o iubesc. Dar sa venim la vorba noastra.<br />
Mutfindu-ma in casa cucoanei Ana, ma temeam ca nu cumva s'ajunga la<br />
stirea-i scandalul meu cu Klumpen. Tu firfelegi ca, al/rid o fata mare, ea<br />
n'ar fi suferit pe un locatar... Deci, in contractul nostru mi-am schimbat<br />
5 personalitatea, incat muma i fataima cunosc sub nume porecla i profesie<br />
imaginare de Teopomp Perepetuevici, student de medicina. Cant& dara,<br />
pentru propriul tau interes, a nu ma desmin/i.<br />
promit.<br />
Mai bine de toate, nici sa vorbesti despre mine.<br />
to Fie si asa.<br />
Parola ?<br />
Parola.<br />
it II luai la bra% s'am inaintat la Przikszewska.<br />
Frumoasa masca! iata generosul tau adorator, celebrul flutur inaorat<br />
de floarea nurilor, tai, i insetat de dorinIa de a Intinde asuptivi<br />
splendidele sale aripi.<br />
Domino 1i-a spus adevarul cel mai pur, idolule inimii mele.<br />
DA-nii dar bra/ul tau, incantatorule fluturas, i uita pentru aceasta<br />
seara origina ta orientalk pentru a vorbi cum se vorbeoe In Europa.<br />
- Va las sa gustati placerea dialogului: m'asteapta alte maoi mai pu/in<br />
poetice.<br />
Zicand acestea, ma repezii in stalã unde ma aoepta Ditrich.<br />
Lasa blana in garderoba, Imbraca paltonul meu, pune pe fa-0 acest<br />
domino, si plimba-te prin saloane: dar sa nu vorbeoi et; nimene niciun cuvant,<br />
m<br />
chiar de ai asurzi de intrebari. Ma'n/elegi?<br />
Apoi reaparui in salon, ca un personaj din nou venit, lasand pe amwcitul<br />
Ditrich a juca bine-rau, dar In tacere, i prin urmare inteun mod foarte<br />
filosofic, vechiul men rol.<br />
Am trecut in salonul al doilea, ferindu-ma fra fi insemnat de dare Feldes,<br />
30 cape soptea nu stiu ce la urechea falsei sale Mime.<br />
Poete ! vous cherchez des iujets ? ma'ntreba o masa.<br />
J'en trouve un bien mauvais devant moi.<br />
Incongiurai salonul al treilea.<br />
Spi/ereasa Benedeck moare dupa tine, imi zise in fuga un<br />
35 domino.<br />
23°
356 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
N'are cleat sa citeasca pe BolnetPul itnaginar a lui Moliere: saignare,<br />
purgare, clystaelisarel<br />
Ma 'ntorsei in salonul al doilea.<br />
Vrei sa-Ii povestesc via/a ta dela leagan si pana'n seara de astizi?<br />
5 Imi zise o Circaziana.<br />
Te iert pentru departatul trecut: spune-mi numai ceea ce am fficut<br />
de eri si pana astazi. Vezi ca taci? esti dar mufluza de parolfi, si te las ca sa<br />
te indrep/i in opinia publica.<br />
Apropiindu-mti de usa salonului intaiu, vazui intrand doua mfisti proato<br />
spete. Una, mai inalta si mai grasa, purta o rochie lunga de atlas mohorit<br />
s'avea pe cap un feliu de coroana aurita cu din-0; cealaltii, mai sub/ire si<br />
mai mica, era imbracata In rochie scurta de atlas verde deschis, cu un<br />
spen/er de catifea pimbie s'o cununa de flori artificiale pe cap. Cate-va<br />
cuvinte, intrauzite din gura mascu/ei verzi si adresate catre masca mohorita,<br />
15 ma fficura a ghici pe ambe.<br />
Lasa-ma sa intrighez un pic pe nataraul dumitale, zice cea de'ntai<br />
Cum i/i place, dar sum incredinlata ca peste cinci minute o sfi incepi<br />
a casca ; raspunse cealalta, departandu-se.<br />
Apucai bra/u1 mascu/ei.<br />
20 Ai venit sfi-mi ceri seama, Marie?<br />
M'ai recunoscut ?<br />
Apoi luai bra/u1 Micu/ei, iertandu-mi, drept precuvantare, a-i strange<br />
manula, care tremura in palma mea, dupre o espresie nouft in asemenea<br />
casuri, ca un peoisor prins in re/ea ; si ne asezartim inteun col/ al salonului,<br />
25 unde o uriasa columna arunca asupra-ne binefacatoarea sa umbra.<br />
Mimi/a Vacea.<br />
Cand o femee amuleste deodata in ajunul unei rastalmaciri amoroase:<br />
cand, vesela si glumea/a Flank' atunci, ea pleaca ochii in jos, sau se face a<br />
juca cu aliseda ceasornicului... e semn bun ! ea au deja iubeste, au preso<br />
simte rasaritul dragostei. Crescut in scoala poecilor latini, adapat la adancele<br />
izvoare eroticd ale lui Ovidie, Petronie, Propegie, etc., eu cunooeam din<br />
copilfirie, ca pe tatal-nostru, ineteorologia amorului ; si, vazand tulburarea<br />
fetei, imi zisei in gand: o am !<br />
Manula Micutai se afla tot Inca in a mea. Ma uitai in jur si, insemnand<br />
35 numai dosul a doted masti cenusii, cari steteau mai aproape de locusorul
ADDENDA 357<br />
nostru, prin o repede mipare, o mioare, a cfirei repejune se poate alfitura<br />
doarfi cu lovitura unui pumnar italian, Intipfirii pe degetele copilei o sfirutare<br />
de foc, ca toate acelea prin cari se 'ncepe o iubire 0 cari, vai! aunt cu neputin/I<br />
in urmfi.<br />
s Micuta iute I9i retrase mâna 0 se sculfi in picioare:<br />
Viz, domnule, ci nu meriii increderea mea ; adio.<br />
Atka numai aOeptam, pentru a pine In lucrare planul, artisticeoe<br />
concertat de mai 'nainte.<br />
Adio ! Ti-am spus ffirrt cuvinte, prin o singurfi sfirutare, ceea ce trebuia<br />
10 sfi Oii: te iubesc ! Adio ! adio ! Marie!<br />
Zicând aceasta, mrt radial cu demnitate §i despfirui In vfilmii9agul mfi9tilor<br />
ce nfivfileau din ce in ce mai numeroase cu apropierea miezului nopIei.<br />
Apoi intorsei capul §i zfirii pe Micula rea9ezAndu-se ganditoare in misterioasa<br />
noastrii pozitie din dosul columnei.<br />
15 Tocmai atunci trecu langfi mine Feldeoll cu Przikszewska.<br />
Vi-to no-ta ca-ta am-tu sii-ta Ii-to spun-tu ce-to va-ta ; zisei baronului<br />
In argotul studemilor, care se cuprindea in aceea, ca silabele sii se despartfi<br />
O dupfi fiecare din ele sii se adauge unul din aceste trei postpuneri: to, ta, tu,<br />
anume: to dupfi vocalele e O i, ta dupä celelalte vocale ; Oi tu dupti consune ;<br />
20 inat frazul. meu insemna simplu: vino c'd am sa-ti spun ceva. Numai optsprezece<br />
burfi In Intreaga universitate vorbeau In perfectie O cu o iulealii<br />
neauzitO in aceasta limbä, ce o numeam totatuticii. Eu 0 Feldelul eram<br />
recunoscuti ca doctori Intre ceilalIi.<br />
Cum sil las pe Maria ? rfispunse baronul.<br />
25 Trebui si-mi faci aceastfi slujbfi pentru zece minute.<br />
Dar, scumpul men...<br />
Lasà-mfi darfi pe mine sfi-i spun eu oarece la ureche.<br />
5i trecfind din partea Victoriei, ii 9optii le9e9te:<br />
Domino o czekam s te aoeaptii In salonul al doilea, lângfi a treia<br />
so fereastrfi.<br />
Vra-sä-zicil d-ta Imi cunoOi secretul, domnule Chip?<br />
SO vede cfi a9a. Lasd braIul lui Rosen.<br />
Victoria simIi cli oriee impotrivire la cererea mea ar fi fost primejdioasfi<br />
0, strfingfind mina Feldeplui, ea li zise:<br />
A revedere, amorapl men ; Oa la viitorul bal mascat.<br />
35
358 SCRIER1 LITERARE, MORALE" al' PaL/TICE<br />
Cum? pan'atunci nu ne vom mai intalni, ingerul xneu?<br />
Nu etiu ; nu pot ffigadui: nu atarn de mine.<br />
Neomenosule ! cum sfi nu ai tu mita de patima mea, de focul meu,<br />
de chinul meu, de.<br />
5<br />
.<br />
Indatorire pentru indatorire, iubite Feldeee. Ti-a venit randul a-mi<br />
pruba amicilia ta. Vezi acea mama, verde-pimbie din dosul columnei ?<br />
0 viz; dar ce-mi pasa mie, , ,<br />
Tie nu, fireete ; eaci ea , .ea nu este Micu/a! dar mutt Imi pasa mie,<br />
to<br />
fiindca Incep a o iubi 0 trebue sa-i dovedosc amorul meu, pana acum respins,<br />
prin nn ce eroic, care rfipeete ei supune inimile femeilor. Abordeaz'o<br />
ei fii scandalos cu ea ; eu ma voiu apropia atunci ei te voiu provoca<br />
la duel; tu-mi vei da carta 0 eu qi voiu raspunde cu a mea. Dela<br />
sine se 'n-celege di duelul va fi numai imaginar ! Se cere<br />
nemica mai mult !<br />
efectul 0<br />
15 Vei fi mulcumit!<br />
$i baronul merse repede spre Micuta, pe cand eu insumi ma furieai dupa<br />
columna, auzind ei pandind totul, dar fiind totodata nevazut de clitra biata<br />
plisfiruica.<br />
Te cunosc, mfiscula, zise Rosen, acezandu-se langa MicuIa. Ce de mai<br />
20 fiorini stors-ai dela mine ! Ae vrea sa ne reinnoim cunoetinta, ..<br />
Sarmanul baron nu etia cu cine vorbeete. Auzindu-1, eu abia imi puteam<br />
racinea rasul.<br />
Te 'neeli, domnule ; raspunse Micuta cu o voace desprquitoare 0<br />
voia sa se scoale.<br />
25 Ia la* puica, marafeturile la o parte, Intampina baronul, apucand-o<br />
de talie.<br />
In acest moment apfirui eu, parca trecand din Intamplare, ffirli insi a<br />
ma uita la actorii scenei.<br />
Domnule Ghila! zise cu tulburare Micuta. D-ta ma cunocti ei, prin<br />
30 urmare, eeti dator a mA apAra.<br />
Para la moarte, domnicoara! Cine eeti, domnule ? adausei, puind<br />
mana pe umarul baronului ei masurandu-1 cu mandrie dela cap pana la<br />
picioare. Cine eeti? raspunde !<br />
Ia sum o masa, precum ma vezi, ei te poftesc, prietene, sii-mi sla-<br />
35 beeti umarul, cfici, zati, nu sum prea rabdator !
ADDENDA 359<br />
Ma jur, ca nu te Voi lasa A faci un pas, auzit-m'ai ! mai 'nainte<br />
de a-mi declara numele tau.<br />
Aceasta declarare oare va avea ea urmari? Trebui s'o stiu pentru ca<br />
sa nu-mi pierd vorba in vAnt, domnul meu.<br />
5 Baronul itni intinse carta sa, si eu, lasfindu-i umarul, ii detei p'a mea.<br />
MAini la opt ceasuri ne vorn intAlni, domnule baron.<br />
Pentru placerea dumitale, domnule Taciune.<br />
Am ramas iarlisi faIa 'n fala cu Micuta ; dar, mulcumita politicei mele,<br />
impregiurfirile s'au schimbat cu desavArsire. Acuma frumoasa mea privea<br />
to in mine pe un cavaler din evul-mediu, gata a jertfi zilele pentru o singura<br />
slahfi miscare a manucei sale. Cine stie gAndea ea in sine, daca-1 voiu<br />
mai vedea vreodata! eine. poate ghici daca mAini dimineala gloncul sau<br />
sabia adversarului nu-1 vor intinde mort pe climpul luptei: si eu, numai eu<br />
sum causa...<br />
15 - Ghila! zise cu 'nduiosare Micuça, tu nu trebui A te bali, eu nu<br />
vreau, eu nuli dau voie.<br />
Precum vedeVi, intr'o scurta minuta, din Domn * am devenit Ghita ;<br />
din a<br />
Dumneavoastra *, tu.<br />
Ce auz, Marie? Nu ma 'nsel oare? Tu ai vrea sä traiesc? tu ma iubesfi?<br />
20 - Fagadueste-mi ca nu te-i bate.<br />
E cu neputinta! onorul mai presus de toate ! fi-voiu demn de dragostea<br />
ta, daca m'ei vedea tremurAnd s'ascunzandu-ma de 'naintea armei unui<br />
om, provocat de catre mine insumi ?<br />
Dar dacii el te va ucide?<br />
25 - Voiu peri voios, ducAnd cu mine in mormAnt credima, ca mor iubit<br />
de tine !<br />
0 Doamne !<br />
Aceasta intAlnire, oh ! poate sa fie pentru noi cea de pe urtni, Marie ;<br />
de acea, am o rugaminte...<br />
30 Ce sa fac ! nu stiu ce sa zic !<br />
Daca baronul ma va ucide, tramite la tatal meu, a carui adresti<br />
o vei gasi intre hArtiile mele, acest Mel cu marca familiei, care<br />
trece in nearnul nostru dela parinTi la fii. In saltarul de sus al biroului,<br />
vei afla zece mii de fiorini in bilete de banca si actul de danie pe<br />
35 numele tau...
360 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Si nu ganditi, domnilor, cum ca, in adevar saltarele mele ar fi vazut<br />
vreodata macar zece mfi de parale ; insa, in ajunul unei morti care nu era<br />
sii se 'ntample, interesul meu cerea ca sa dau o idee cat mai frumoasa despre<br />
starea mea financiara. In asteptarea biletelor promise in nefiinta, presintai<br />
5 acum Micutai inelul meu ; ceea ce era inert o viclenie; cad de pe taciunele<br />
marcei, iubita mea recunostea, Para ca sa i-o fi spus eu Insumi, calcandu-mi<br />
oarecum fireasca modestie, cine anume e daruitorul celebrului nécessaire.<br />
Micuta plangea sub masa.<br />
Recondu-ma acum la mama ; ci.<br />
to Aici glasu-i s'a rupt ca o coarda, din care artistul voeste a scoate neste<br />
sonuri mai presus de puterea instrumentului,<br />
? ai zis §i s, sufletul meu ? n'ai sfarsit.<br />
i daca moartea te va cruta. ,<br />
voiu jertfi ramasita vie56.<br />
15 - Nu-ti vei intoarce cuvantul?<br />
Nici in asta, nici in acea lume !<br />
Dupfi un juramant atilt de pompos, incepuram a cauta prin saloane<br />
pe ratficita doamna Pacht, pe care am glisit-o, In fine, intrigand pe un consiliar-de-stat<br />
cu capul alb si plesuv ca al sfintilor.<br />
20 Aci ne-am mai strans de mann ea nealtadata, si ma departai, dupa ce<br />
auzisem cuvintele Micuçi catre d-na Ana:<br />
Hai acasa! ma doare capul...<br />
Bravo ! eata ce se cheama a face-treburi ! Ulise in Odisea n'a fost mai iste%<br />
in nfiscocirea i gruparea stratagemelor !<br />
25 Astfeliu cugetam eu cu mandrie, cautand pe feciorul meu in toate unghiurile<br />
clubului, 'Ana ce-1 zarii, tocmai In salonul al treilea, stramtorat<br />
Inteun col; de efitra amagita Victoria, care, luandu-1 de pre costum drept<br />
mine, ii povestea ruseste, fran/uzeste, leseste i nemleste conversatia sa<br />
cu Rosen, si'n zadar cerea dela el povetuiri mai departe ; cfici asculso<br />
tfitorul Ditrich, %find aminte porunca, nu raspundea nici prin cel mai<br />
mic cuvant.<br />
Ah, iata si d-ta, domnule ! Fiindca-mi cunosti taina, spune-mi,<br />
pentru mile lui D-zeu, ce s'a imtamplat oare cu prietenul d-tale? Inchipuiegte-0,<br />
ca &e doua ciasuri intrebuintez In desert toata elocvinta mea pentru<br />
25 a scoate din gura lui maces un singur son.
ADDENDA 361<br />
Afa-i politica amicului meu, draga milscucti. El va vorbi la timpul<br />
oportun, iar pana atunci nu vei putea stoarce dela dAnsul nemic, cfici amicul<br />
meu e mare diplomat !<br />
plecandu-ma la urechea lui Ditrich, care asculta ci uimire laudele<br />
5 ce-i dam fi cari el nu le inlelegea, Ii zisei:<br />
Ia blana f'afteapta-ma afara.<br />
Ditrich ei fuga.<br />
Ciudat Iucru ciliar de necrezut! zise Victoria, vazAnd alergarea<br />
lui Ditrich. De pe modul, in care el vorbi asearit si'n ia-searii, nu l-af fi<br />
10 putut socoti ca unealta unui alt ; fi cu toate astea, vfiz c d-ta, un copil,<br />
iarta-mi aceasta franche/fi, i-ai fi poruncind !<br />
El e Mefistofeles al meu, neneaca! Citit-ai Faustul lui Goethe? Adio !<br />
Si ma Mad nevazut.<br />
Efind aka, gasii pe Ditrich fara palton fi fara domino, afteptAndu-ma<br />
15 cu blana.<br />
Striga o birja ; iar singur du-te acasa fi culca-te: eu voiu dormi in<br />
tArg.<br />
tii unde fade doftorul Negus? intrebai pe drofcar, suindu-DA in sanie.<br />
Cum sa nu ftiu, cuconafule ! Chiar acum am dus la d-lui un boier la car/i.<br />
20 - lute dara!<br />
lungindu-ma in sanie, intonai antecul studen/ilor, fficAnd sa rasune<br />
pustiitele ulite fi sergen/ii poli/iei<br />
sa despere de a nu ma putea opri ca pe<br />
un pedestru...<br />
ZIUA A TREIA<br />
Doctorul Negus, un tAnar de donazeci fi trei sau patru de ani, naltut,<br />
25 sub/ire, smolit la fa/a, coroiat la nas, cu ochi mari, sprAncenat, cu o frunte<br />
destul de bine desemnata ; avea una din acele figuri care plac fi se par frumoase<br />
la intAia vedere, mai cu seama pentru un nefizionomist, dar reaping<br />
pe un cunoscator prin un nultiu-ce egoistic, mArfav, viclean ; un nu-stiu-ce<br />
sapat in liniile frunlii, in indoitura nasului, in trasaturile buzelor, in schi-<br />
30 mositura zAmbetului, in focul ochilor ; mai in sfArfit, un nultiu-ce intiparit<br />
In toate deodata fi cu neputin/a de a se analiza in amanun/ime. Nenorocirea<br />
femeilor e de a nu aprofunda nemica. JudecAnd lucrurile numai pe d'asupra,,
362- SCRIEILLLITERARE, MORALE 31 POLITICS<br />
ele strigau: Monsieur Négus est charmant !* 0 monsieur Negus devenise,<br />
5<br />
in cAteva luni, doctor favorit al damelor.<br />
Negus finea cursul de medicina, cAnd eu intrai la drepturi. Ne-am cunoscut<br />
la baronul Rosen, la care teci parazi0i universitii0i aveau facultatea<br />
lor... de a mAnca, fiindu-le urit sa pada la masa singuri... cheltuind<br />
din punga. De atunci incoace Negus, care n'a zabovit de a recunoacte in<br />
mine o naturà cu totul necapabilA de a crede in filosofia moralA, s'a %cut<br />
prietinul meu eel mai intim, deci nici-odata nu-1 invitam la masa, din<br />
cauza... ca budgetul nu prevedea cheltueli estraordinare ; ci peste o sAptAto<br />
meta el imi descoperi din amicie o tainA, cunoscutA de toata lumea, dar<br />
care m'a adus mai tarziu la descoperirea unei alte, necunoscuta de nemine.<br />
Negus avea o amantli, de care nu itia cum sA se desfaca. Am pro mis,<br />
zicea medicul nostru ca o voiu lua a doua zi dupa doctorizarea mea<br />
15<br />
am promis Inaintea marturilor... incelegi, c'ar fi o neiertatA nebunie din<br />
parte-mi d'a-mi inchide viitorul pentru totdeauna... Ea-i cusutoreasii...<br />
cum oare sA facem? Pentru ca sa te pot sffitui in cuno0in/a causei, ar<br />
trebui s'o Wad, sii-i pAtrund caracterul, Ac fi fericit de ai putea Inca<br />
placi... sa ma prinzi ; nu-i ace ? Hai la dAnsa! Sofiica era o<br />
ski i<br />
frumucica copila de 9asesprezece ani, delicata, melancolicA, sentimentalfi.<br />
20 Ea iubia pe Negus ca o nebuna. Dintru'ntAi, voiam s'o curtez; dar vazAndu-mi<br />
munca zadarnica, ma hotArii, cu o generositate cam silitA, a fi numai<br />
amicul bietei fete, cel pu%in pAn' la o vreme: Peste o bucatii de timp, Sofiica<br />
se irnbolnlivecte. Viind tocmai atunci, din intAmplare, eu ma acezai intr'o<br />
camfirulA invecinatA, cu capul plecat pe mAnA, pentru a nu auzi de aproape<br />
25 vaetele copilei §i plinsul mumei. luta Negus, scrie o recetfi i trimite pe<br />
bfitrAna la spicerie. SA iai, dragfi SofiicA, cAte o linguritA de ceaiu la<br />
jumAtate, numai decal la jumitate de oara ; iar eu ma due, voiu veni de-<br />
seara, ma grAbesc. ZicAnd acestea, Negus sarutfi pe Sofiica i c 0, fail<br />
a fi visat miicar despre presenIa mea. Dupa ce se 'ntoarse muma cu o sti-<br />
30 clu/A, ccii ci eu, promi/And a le revedea cat mai curAnd. Peste o zi mA abat<br />
la Sofiica! ea era moarta. Pe fereastra se afla sticluIa cu receta de-asupra.<br />
Azardul m'a impins a-mi arunca ochii pe eticheta sticlu/ei: elite o lingurifd<br />
de ceaiu dimineaya fi seara. Crime lui Negus apfiru intreagA Inaintea ochilor<br />
mei. Imi adusei aminte cuvintele lui: nu 0iu cum sA seep de ea! Fara a rosti<br />
us un cuvAnt, ma svArlii din odae afarA c mA repezii drept la locuinTa lui Negus.
ADDENDA- a6<br />
Stiu totul, Negus ! oiu totul! Ce fel de ton ? Sofiica a murit ! Fatalitate<br />
! o iubeai? Si iai, dragit Soflica, ate o lingurita de ceaiu la jumfitate..<br />
, Aici Negus a sant de pe scaun ca oparit i m'a apucat de mina.<br />
s<br />
Cine ti-a spus aceste cuvinte ?<br />
ceaiu dimineata ci seara,<br />
Mai oiu csi altele: eke o lingurita de<br />
20<br />
Alergand In goana calului dela Sofiica la Negus, eu ma aflam sub Mawrirea<br />
unei voci interne, strigAnde: ritsbuna peirea nevinovatei jertfe. Eram<br />
o simpla unealta a sentimentului. Cugetarea n'a avut nici o parte, cat de<br />
mica, in purtarea mea, pana la minutul, cAnd ma vfizui fata cu Negus 9i<br />
pus in trista alternativa: sau de a4 acuza inaintea dreptatii, cerAnd autopsia<br />
raposatei, sau de a mistui in sAnu-mi cunoctinta crimei, devenind parta§<br />
prin interesata mea tficere. Presupuindu-se ca legile vor pedepsi pe Negus,<br />
au din aceasta va urma invierea Sofficai? Ca acusator al doftorului, In casul<br />
de fata, in loc de a doiga in opinia publica, oare nu voiu fi eu inca banuit<br />
itS pentru nefasonabila mea familiaritate cu nioe cusutorese? i apoi, oare<br />
judecatorul nu ma va intreba: de ce n'ai cercetat receta lui Negus chiar and<br />
ai auzit cuvintele lui? de ce o aot idee ti-a venit in cap tocmai dupa moartea<br />
Sofiicai ?.. , Mi-a trebuit ateva secunde pentru a vedea realitatea pozitiei<br />
in care m'am vArit. Propriul folos mai 'nainte de toate ! imi zisei drept<br />
incheere. Vieata sociala decurgAnd din combinarea intereselor individuale,<br />
urmai mai departe in mine datoria omului e d'a-0 pazi cameaca sa ;<br />
treaba Provediutii e d'a face ca pazitorii cameOlor individuale art aibe<br />
nevoe unul de altul. Eu unul mi-oiu implini misia ; Provedinta implineasca-0<br />
pe a sa, cunt va cti mai bine, Acuma lutelegeti, in ce mod, ingropAnd<br />
25 in mine misteriul sticlutei, am ajuns a fi creditor de nu iubit ceea ce ar<br />
fi contra naturei, cel putin temut i ascultat.<br />
IntrAnd in salon, vazui numai tot Mese de joc. Stosul, pichetul,<br />
no<br />
vistul, domniau despoticecte in aceasta societate, impacandu-se<br />
urmAnd unul dupa altul, ca boerii adunfirii oboecti. CautAnd un lo-<br />
30 cupr mai retras, zfirii inteun colt al odaii un individ, care se caracterisa<br />
prin aceea ca in toata vieata sa el n'a fost nemica alta deck<br />
numai sadea jurnalist.<br />
Nemine n'a putut afla vreodata, unde 0 din ce parinti s'a nfiscut, sau<br />
unde ci and a studiat, sau ce oia 9i ce nu 9tia domnul Wahlstimme. CAnd<br />
35 d-lui scrise primul sau articol inteo foaie periodica oarecare, lumea a citit<br />
a<br />
9i
364 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
cele dintki rfinduri, apoi a aruncat ochii asupra iscaliturii, ,i asvarli numarul<br />
ziarului, ziand numai atata: ce secatura!<br />
Wahlstimme a urmat a seri, oamenii au urmat a nu citi scrierile lui;<br />
9i cu toate astea, el ajunse in fine ali face 6 reputa/ie de jurnalist ! ajunse<br />
5 la aceia, ca semnatura lui sa devina in ziar un hicru tot atilt de neaparat<br />
ca titlul sau ca indica/ia tipografiei I ajunse a fi respectat chiar de acei<br />
0 mai cu seama de acei cari nu 1-au citit niciodata!<br />
Atunci Wahlstimme a inceput a purta pantaloni infinitamente scurti<br />
0 plete infinitamente lungi, ca semne de liberalism estrem; a inceput a<br />
io nu raspunde la nemica 0 a intreba despre toate, dupre obiceiul oamenilor<br />
mari; 0 s'a otarit a funda o foaie a sa proprie, in care se cuprindeau regulat<br />
urmatoarele:<br />
1. 0 revista politica interioara, al carei in/eles era: &di nu ma yeti<br />
asculta, ve/i peri.<br />
is- 2. Un articol de fond, care voia sa zica: veli peri, daca nu ma ve/i asculta.<br />
3. 0 revista esterioara, in care se afirma, pe basa depe§ilor telegrafice<br />
sau a foilor straine celor mai veridice, ea, bunaoara, Garibaldi a incetat<br />
din view/a.<br />
20 4. Corespondinle, adeca minciuni iscalite de catre autorii lor, ceea ce<br />
dovedeoe, ori9icum, un mare curaj moral.<br />
5. Indemnari de a subscri in favoarea, de pilda, a Beduinilor cari n'au<br />
mijloace de a infiima o Opera in centrul Africei; dar mai adevarat numai<br />
in favoarea redacliunii.<br />
25 6. Facte-diverse...<br />
Eu credeam a nu fi de prisos, ca duelul men cu Rosen sfi figureze in<br />
factele diverse ale domnului Wahlstimme; aiadar il abordai cu aerul de<br />
acea profunda admiraliune, ce se cuvine unui mare literat, mare patriot,<br />
mare om de Stat, mare filantrop !<br />
30 Imi pare bine ca va intfilnesc, domnule Wahlstimme ! poate nu ne<br />
vom mai revedea.<br />
De ce?<br />
MAini diminea/a ma bat in duel.<br />
Cu eine?<br />
35 Cu Finlandezul baron Rosen, coleg al meu de facultate.
ADDENDA 365<br />
Nu-1 cunosc.<br />
Un june temerariu, care a cutezat sa susIina odati in societate, ea<br />
dumneata ...<br />
Ce?<br />
s 0! dar lucrul nu meritti d'a fi raportat.<br />
Din contra, din contra! a sustinut, zici d-ta, ca eu...<br />
Voiu repeta darfi chiar cuvintele baronului: d-1 Wahlstimme a<br />
isbutit sa putt a fi ceea ce nu este i.<br />
Jurnalistul s'a facut a nu aude cuvintele mele, si reincepu interogato<br />
toriul:<br />
Cu ce arma va bateIi?<br />
Cu carabina.<br />
Curios! si la cati pasi?<br />
La zece.<br />
115 Care e motivul duelului?<br />
Baronul a cutezat si fure dela mine papucul amantei mele.<br />
Cine e amanta dumitale?<br />
0 junil Albinosä, cu ochii rosii ca trandafirul si cu pfirul mai alb<br />
decat crinul!<br />
20 Imi dnci voe a anunin evenimentul chiar in foaia de maine?<br />
Daca aceasta va face placere !<br />
Eu voi presupune in articolul meu ca d-ta ai ucis pe baronul Rosen;<br />
intamplandu-se cumva altminte, voiu rectifica factul in foaia de poimaini.<br />
Atunci sa presupuneli mai bine, a baronul m'a ucis pe mine.<br />
25 Ma unesc si cu asta.<br />
Wahlstimme ceru o bucata de hartie, scrise cateva randuri, si rugi pe<br />
Negus de a le trimite pe data la tipografia ziarului...<br />
lath dar, ca dela a doua zi eu nu mai esistam pentru publicul Germaniei<br />
intregi, si chiar pentru oricine citea nem/este !<br />
.30 Dupa ce to-0 musafirii s'au imprastiat unul ate unul; dupa ce slugile<br />
au strans mesele verzi si lampele, si au asezat scaunele in giurul odaii; dupa<br />
ce am ramas numai eu si doctorul, i-am povestit scurta mea intrigi<br />
cu Micuta, scopul falsului men duel cu Feldesul, si cerui stt-mi faca o<br />
amputa-cie.<br />
35 Amputalie? Innebunit-ai, spiterule? d'apoi nu esti ranit?
366 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 1 POLITICE<br />
Vrei s zici, doctore, ca am o rant'. imaginarfi? Ei bine ! ffi-mi o arnputaVe<br />
tot a-at de imaginarfi ! Inchipuievteli, bunfioarfi, cfi vezi o gaurfi catcolea<br />
in fruntea mea, vi urmeazfi cu regularitate dupre cum te invath chirurgia.<br />
Tapoi indatfi, ffirfi zfibavfi ; sunt acum vase ceasuri i la opt vi gins<br />
mfitate trebue sfi ma' duci acasfi in cupeul tfiu, lungit fàrA miveare ea Gustav<br />
Adolf dupii bfitfilia dela Lutzen. Apucfi-te, parbleu! Micua ma avteaptfir<br />
cum te aoepta inteo vreme raposata Sofiica<br />
Numele Sofiicfii a produs un efect nedescris. Din negru, Negus deveni<br />
radficiniu. Ffirfi a intampina prin un singur euvânt, el evi In odaea de alfituri,<br />
to aduse un plastir, o bucatfi de panza ceruita vi bortelith ca o sitfi, corpii,<br />
comprese, bandaj si peste cateva minute eram imbodolit la cap ca un<br />
pava turcesc cu trei cozi, vi mfi studiam cu macumire pe mine insumi in<br />
toate oglinzile salonului, zicand, ea junele d-lui Maiorescu in cursul su<br />
public: s Lumea este o ilusiune !*. Erau doi ini amputali, unul in oglinda,<br />
15 celalalt inaintea oglinzii vi niciunul rfinit !<br />
Mai trebuevte ceva, Negus? Sum prea rumen la fath pentru un rfinit<br />
in frunte ! N'ai cumva vr'o bilosealfi?<br />
Doctorul aduse o sticla cu prafuri i ma prefficu inteo mumie din timpul<br />
lui Ramses: ma vfizui galben ca vi c5nd imi mai ramaneau numai trei secunde-<br />
20 de viath.<br />
Nu mai era timpul de a ne culca ; soarele s'a radicat sus. Ni s'a servit<br />
ciocolath vi Negus ordonift a se inhfima caii. Tocmai atunci un curieriu ne<br />
aduse ziarul Wahrheit (Adevfirul), foaia celebrului Wahlstimme, unde am<br />
gash intre altele:<br />
25 t Un evenement deplorabile a avut loc chiar in momentul in care scriem<br />
aceste randuri. Doi studerrp sträini, Finlandezul baron Rosen vi Moldovalahul<br />
Ghith Tficiune s'au certat din causa papucului unei june Albinose.<br />
Lucrul a ajuns la o provocaliune, i duelul a urmat asthzi in zori de<br />
zi, la zece pavi cu carabina. D-I Tficiune a cfizut mort. Noi de-<br />
30 plAngem aceastà catastroffi, cu a-at mai mult cfi nenorocitul june Moldovalah<br />
a fost un arnic intim al nostru i un admirator sincer al ideilor<br />
noastre politice s.<br />
Abia avui timpul a striga 4<br />
bravo !* vfizandu-ma ucis cu atilta sange-<br />
rece de catre viteazul jurnalist, cum iatfi sosind o alth novitate: un jandar<br />
35 cu dou5 scrisori, una de o marime i culoare ordinara, alta in o mica coperth<br />
.
ADDENDA 367<br />
trandafirie 9i pecetluitä cu o inimei de bulinfi. Doctorul deschise pe cea<br />
de 'ntAi §i citi cu glas:<br />
s<br />
41 Iubite Esculape!<br />
Femeea mea se aflã un peu mal de cfiteva zile; simte une migraine<br />
5 terrible ; gise§te dar là-dessus o oarà liberfi pour la voir.<br />
Al Domniei Tale amic §i serv,<br />
Mapppsch*<br />
Spune ca voiu veni la 9 O. jumAtate, zise Negus jandarului, care etji<br />
indatä, cu toatA vederata sa dorin/fi de a studia mai indelungat cadavroasa<br />
10 mea faca 0 legfitura dela cap.<br />
Ascultfi, badit.fi; urma el cfitre mine, eu ii-oi citi 0 celfilalt<br />
eaves, nu-i vorbfi; insA te rog din amide, sa /ii secretul.<br />
Fireoe! cum se /in toate secretele de amor intre prieteni.<br />
Negus amirosi scrisoarea, zicfind: 4 mine fleurs !* 0 apoi citi:<br />
15 Tiranule,<br />
\Paz, cum ma rasp1ate9ti pentru sacrificiile mele. Iatfi o sfiptamfinfi<br />
decAnd nu mai vii. Te a§tept sau... te voiu desprqui!<br />
PAnA acuma a ta credincioasfi<br />
Fani*<br />
20 Postscriptum. Stii ea bArbatul nostru se duce la tribunal dela 9 ciasuri.<br />
Te sarut de o mie de ori, scumpul meu!<br />
F. s<br />
Scrisorile procurorului cu so.cia sa ne sosesc foarte la timp; rise Negus<br />
dupa o pausa de rasgfindire. Falsul täu duel §i. imaginara ta ranfi o sfi feat<br />
25 munai dead o mare zvonfi prin tArg; deci, pentru ca ea' nu urmeze cumva<br />
vreo cercetare legalä, eu voiu auta sii previu pe Mapppsch, cum Ca totul<br />
e o glumfi, un ramapg, o jucarie... Ginditu-te-ai la aceasta, bre?<br />
Ba n'am avut and, frate; 0 ma 'ncredinIez, cfi eram sfi fac cAt pe<br />
ce o stra§nica dobitocie, cu toate ca sunt legist !<br />
30 Negus sulfa clopoIelul.<br />
I
368 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Tu, Max, t}i cu Johann ve/i merge cu mine; dupil ce vom ajunge la<br />
casa d-lui, 11 veli scoate din cupeu 9i-1 ve-ci duce pe sus, ca 9i and ar trage<br />
de moarte. MI 'n-celegi? zise el caraerdinerului, care-1 asculta cu gura<br />
cfiscatfi, ca pe un predicator latinesc dela biserica papista9ii. Hai acuma!<br />
5 adause Negus &titre mine, 9i am e9it.<br />
eztind in triisurfi, am improvizat urinfitorul cAntec In felul tuturor<br />
improvisaVilor, 91 care zugriivia planul meu in priviqa Micmei:<br />
Dracul, petrecdnd pe'n lume,<br />
,i-a facut un groznic nume:<br />
to Tori fugia, fugia, fugia<br />
Cum de dzinsul auzia I<br />
15<br />
20<br />
In sfdrfit, de ciuda mare,<br />
El se zise bolnew tare,<br />
,Yi, lungindu-se pe pat,<br />
Pielea popii a fi dat !<br />
Oarnenii cu bucurie,<br />
S'au grabit pe loc sa' vie,<br />
ii ' ngropeindu-1 cu alaiu,<br />
L-au trimis departe'n rails /<br />
De atunci, cu-ocaua mica<br />
El se plimba fara fried:<br />
i lucranduli dupa plac,<br />
Striga: doara nu sum drac I *.<br />
Aci am ajuns la poarta casei doamnei Pacht.<br />
25 PAnfi acum n'am avut trebuinifi de a descrie edificiul respectabilei mele<br />
gazde 9i personalit4ile celorlalci chiria9i, amabili ai mei megie9i. UrmAnd<br />
inetodului matematic, am definit mai 'nainte de toate centrul; de aci nu-mi<br />
va fi greu a plimba o mei imprejur, din punt in punt, 91 'ndatii veTi avea<br />
o circonferinci!<br />
30 Zidirea intreagfi se alciituia din rfindul de jos, rfindul de sus 9i o mansardfi.<br />
In rAndul de sus locuiam peste salfi eu 9i lns5.9i stfipfina casei cu<br />
prfisila. In rAndul de jos se afla sub mine o bficfineasii vfiduvil dupfi trei
ADDENDA 369<br />
blicani, dela care toti studencii -cfartalului luau pe datorie âri, sardele,<br />
etc. ; sub d-na Pacht un Frances parfumar cu sofa, §apte fete §i trei<br />
bAeci, vristaci treptat, itneepAnd dela patru luni §i p&n la nouisprezece<br />
5<br />
ani. In mansardi petreceau eu locuin%á, deasupra mea: floui modiste, §i<br />
deasupra d-nei Pacht: trei studenci dela §coala veterinari.<br />
CAnd cupeul lui Negus s'a oprit la poarti, parfumarul, Monsieur Jules,<br />
deschise ua, scoase capul dela care se rispindea mirosul a nu §tiu cite<br />
sute de essence, li aptisä pe ceafi scufica de lint( albastri, i rosti cu un<br />
aer de Talleyrand: s ç doit etre que' que chose! b.<br />
Tot atunci o mini nu<br />
to tocmai de cele mici a inceput a §terge de sudoare unul din giamurile dela<br />
o ferestruici a mansardei, §i apoi zirii migfilind ea In lampa magici figura<br />
imei modiste, Fraulein Gretchen, cea cu ochi-de-bou, dupti cum bitrinul<br />
Omer numia pe blonde Minerva.<br />
Max al lui Negus deschise portica cupeului.<br />
15 - Mai Incet ! striga doctorul. Nu vezi in ce stare se afM rinitul, dobitocule<br />
? Mon cher monsieur Jules ! adause el; pritez-nous votre secours<br />
0 mon Dieu! quel malheur !<br />
Que vois-je ! M'sieur Ghitza blesse !<br />
In acest minut amindoui modistele, cite §i trei veterinarii, propriet5.-<br />
20 reasa trilor, cei zece mo§tenitori ai parfumeriei cu mancele §i muma lor,<br />
Cati §i feciorul meu erau deja afarfi !<br />
Bietul Ditrich, ce-§i inchipuia acuma pe stfipinul siu In gura morcii,<br />
Ii fringea minile §i i§i smulgea parul, aducanduli aminte, pe semne, ci<br />
riposatul nu i-a plitit leafa pe trei luni.<br />
25 Veterinarii au Inceput a esplica modistelor diferenca dintre un om glut<br />
§i un cane Impu§cat.<br />
FraMuzimea nficäjia pe Negus pentru a afla le pourquoi al ranei.<br />
Cati alergi ca o ciprioari sus §i se 'ntoarse cu doamna Pacht §i Mictica.<br />
Dar stirmana duduci nici a avut cind s watt' bine pe cavalerescul siu apio<br />
ritor dela balul-mascat: ea a le§inat pe pragul u§ii, cizind ffirfi simciri pe<br />
scari; §i Indatti grupa privitorilor s'a frnpilit in doui: modistele, biefineasa<br />
ci Francezele au rfimas lingi mine, veterinarii §i Francezii s'au aruncat<br />
si ajute Micucei: atraccia sexului fiind o lege fisici ea §i atraccia newtoniani!<br />
Max m'a ridicat de suptsuori, Johann m'a luat de picioare, Negus Imi<br />
35 sprijinea capul, Fraulein Gretchen imi linea mina dreaptii, uitindu-se la<br />
24
370 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
mine cu o nespusa ingrijire, plink' de o sensibilitate curet nengeasca ; Fräulein<br />
Annehen, modiste cea mai tanara, Mae ca un pudel, Imi %inea mane stanga,<br />
strangand-o convulsiv din o prea mare simpatie ; Francesele ciripiau; Meineasa<br />
sforiiia: cu astfel de alaiu am fost scos din trasurii, Micula, Cati 0<br />
5 d-na Pacht se facurA deja nevAzute odatA cu partea bArbAteascA a societa/ii.<br />
Cu ochii aproape de tot inchi§i, fui suit in odaea mea li. lungit in a0ernut.<br />
Negus a rugat apoi pe toti si iasa, a tras zfivorul u§ii, 0 am rAmas numai noi.<br />
Nebun de beucurie, am sfirit din pat.<br />
M'ai in datorat, Negus, Oat la mormant ! ii zisei, sarutandu-I in gurfi<br />
10 CU incantare. Ha, ha, ha! era sti mor de ras ... nu de mai ! Deacuma ma<br />
desbrac 9i mA culc. Tu sit treci la d-na Pacht §i s'o rogi, s'o rogi foarte mult<br />
a mA priveghea In lipsa ta.<br />
Las' pe mine !<br />
Poate -ti se va infA/i9a prilejul de a 9opti vr'o doui cuvinte la urechea<br />
15 Micupi. Spune-i di presinIa sa mi-ar utpra durerea ... cA-ti e cunoscutA<br />
causa duelului.<br />
Si celelalte !<br />
Eram deja desbracat 0 intins pe perne, cand Negus luA ziva buni, imi<br />
dori isprava, 0 e9i.<br />
20 Ditrich, intrand pe varful degetelor, se apropiA de mine.<br />
Cuconaqule !<br />
Of !<br />
Cuconaqule !<br />
Uf !<br />
25 - Cuconaple !<br />
Ah !<br />
Cuconapie !<br />
Tu... e0i... chiama ... pe... Ca-ti ... Oh !<br />
Ditrich reveni peste un minut cu slujnica d-nei Pacht.<br />
SO Fficui lui Ditrich semn cu mane ca sA iasa.<br />
Ce nenorocire s'a Intamplat cu d-voastrA, domnule ! a inceput<br />
Cati, oergand lacrimile ce-i curgeau din ochi, caqi &and ea ar fi mancat o,<br />
oca de hrean. Cine ar fi crezut ! De ali oi cat de mult sufere duduca! D-ei,<br />
de asearil mi-a spus tot ! n'a dormit toati noaptea ..., astfizi vfizandu-v4<br />
85 emit, a leqinat ; se pare c'o sfi aiba friguri, de slfibiciune nu poate sta in,
ADDENDA 371<br />
picioare... Doftorul, care v'a adus pe d-voastrA, fi randueste acum nista<br />
doftorii . . .<br />
Doftorii?<br />
Eram cat pe ce sa ma arunc din pat, auzind despre doftoriile lui Negus<br />
5 0 reamintindu-mi In o clipa istoria Soflicai ! Abia m'am putut stapani,<br />
qi urmai cu vorba mai linioit, tragand glasul cu limba de moarte *:<br />
Dra-ga ... a-du... rece-ta ... s'o... vad... ca ... sa ... nu... oie...<br />
nime... D'ar... veni... du-du-ca ... de... seara.<br />
Sprintioara Cati n'a zabovit a-mi aduce receta. Fiind prea bolnav pentru<br />
10 a o putea lua in mana, rugai pe frumoasa mea sa mi-o lie fnaintea ochilor<br />
si apoi citii:<br />
15<br />
20<br />
Bp. Ambrae levant.<br />
Scrap. 1.<br />
Pulp. Cantharid.<br />
Scrup. jfl.<br />
Acet. Morph.<br />
Drachm. jfl..<br />
Sacchar. albi.<br />
Unc. j.<br />
M. f. atque divide in XII partes aequales.<br />
D. u. La un cias un praf.<br />
18 7 XII Dr. Negus.<br />
Pana aci am reprodus din cuvant In cuvant, chiar din litera fn litera,<br />
25 manuscriptul lui Ghita Tficiune, coleg al meu dela universitatea ***, carele<br />
s'a Impuscat sunt acum cateva saptamani, si cum s'a Impuscat! tocmai<br />
in noaptea cununiei sale cu o domnisoara, frumoasa ca un Inger, de spirit<br />
ca un demon, si fnzestrata ceea ce lipseste si Ingerilor si demonilor,<br />
cu cincizeci mi.' de galbeni in numaratoare !!<br />
ao 4 Micula * s'a gash pe masa rfiposatului, fnteo coperta sub adresa mea<br />
si cu urmatoarea epistola:<br />
24*
872<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
5 Prietene,<br />
Sinuciderea mea este un anacronism. Adevfiratul ei moment a trecut<br />
aunt deja geapte ani. Deatunci eram mort tn idee, i clack' nu mg ucideam<br />
In realitate, cause era ca nu voiam ca lumea sg poatfi presupune din parte-mi<br />
5 mficar o umbra de pusillanimitate. Oamenii ar fi zis: el s'a ucis pentruca<br />
nu gi-a putut face o positie In societate, pentruca suferia de lipse, pentruca...<br />
gi aga mai departe. Ei bine! Imi trebuia cincizeci mii de galbeni; imi trebuia<br />
o setie ca fecioara cariia Ii las numele meu, i nemica al meu afara de mine ;<br />
imi trebuia toate astea pentru ca sa capat, In fine, dreptul de a ma impugca.<br />
to L-am castigat scump acest drept ! Ce va spune lumea ? A9 dori prea mult<br />
s'o pot ghici. Nu-i ramane pan/ nici clenciul de a ma declare de nebun,<br />
caci atunci o vor desminti lungile mele diplome de doctor in legi i licentiat<br />
In litere !I Aga dar, oamenii vor fi siliçi a crede, farg alte comentarie, cg<br />
m'am Impugcat simplu pentrucfi am obosit de a trgi. Causa ti se pare, poate,<br />
15<br />
a fi cam curioasa? Crede-mg, amice, cine trgegte prea-repede, osteneoe<br />
int9cmai aga, ca acela care alearga prea iute ; gi unul gi altul ajung la scopul<br />
lor mai curand deck broaoele testoase ale umanitatii ! dar odatg ce au<br />
ajuns la scop, ei nu mai au ce face ...<br />
Ili las un manuscript pe care nu 1-am sfgrgit, fiindca m'am oprit, din<br />
20 Intfimplare, pe descrierea recetei; gi atunci mi-a venit ideea de a ramanea<br />
comic pang gi In ajunul sinuciderii: e foarte natural a muri vorbind de<br />
recete ! Tu ai cunoscut toate personajele Micutei r; deci, aduna-ti suvenirile,<br />
i sffirgegte singur acest scurt epizod din scurta mea vieata!<br />
Al tau vorbg di fie Ghitg ! s.<br />
25 Am primit cu bucurie amicala insarcinare a nenorocitului meu vorba<br />
sil fie Ghitg, gi, cu ajutorul hirtiilor sale postume, am reugit a complecta<br />
cele a<br />
Trei zile gi trei nopti din viata unui studinte s.<br />
Mimica a clizut in latul lui Tgciune chiar in ziva imaginarului duel cu<br />
baronul Rosen. Receta lui Negus, compusg din opium gi gandaci de turbat,<br />
so a fficut minuni in aceastg imprejurare.<br />
A doua zi, Táciune s'a sculat teafgr din pat, dar n'a egit din casa vr'o<br />
si...<br />
doua zile, pastrind astfel buna cuviintg legatura dela cap. Aceste<br />
cloak zile au fost pentru el un adevarat paradis al lui Mahomet, redus la<br />
o singurfi hurie.<br />
In a treia zi Micuta incepu sfi-i aminteasca despre necesitatea cununiei
ADDENDA 878<br />
Ai uitat, iubito, a nu am varsta legiuita; sti mai agtepttim un an,<br />
sau... doi ani.<br />
Promite-mi inaintea mamei: nu-/i cer altceva, scumpul meu I<br />
S promit?... bine !... cbiar maine o sä vorbim cu cocoana Ana.<br />
5 Dupti mask Ghi/rt lgi deslegil capul gi alergil la baronul Rosen.<br />
Ce nou, Spiterule? Tot targul vuegte despre duelul nostru gi despre<br />
rana ta. Vgzut-ai astäzi pe Maria?<br />
Ai un noroc fabulos, Feldegule!<br />
Spune mai degrabil!<br />
10 - A9teapt-o pe ea azi In odaia mea, pe la unsprezece de searl.<br />
Pe ea?<br />
Ti-am spus odatL<br />
Nu glumegti?<br />
Pe cinste; totusi...<br />
15 ?<br />
Sfi nu cumva si aprinzi lumtmarea.<br />
Oare s fiu aga de urit?<br />
MA poti crede, ca eu unul nu te voiu maguli in astä privinIA.<br />
10<br />
Fie cum zici; ma invoesc; n'am ce face!<br />
Mai este ceva.<br />
Mai este?<br />
Sri nu vorbegti cu Micula.<br />
Nu te pociu trgelege!<br />
La bal-mascat toate glasurile sunt acoperite gi se par deopotrivii;<br />
25 acolo sub masa', ai putut scripa cu una cu douL.. dar trebui sfi-li spui<br />
cu franchecd, cã ai o voace foarte nemusicalift, gi mil tern ca domnigoara si<br />
nu se sperie ! E cam deprinsii a legina.<br />
S'apoi tot aga are sa fie?<br />
30<br />
38<br />
Ba numai la Inceput, bàdi, pinti ce-ti vei face o cale<br />
bAtutti...<br />
Primesc gi asta; lnsä, clack ea singuri va incepe a vorbi?<br />
Urmeazfiii drumul frtrà a rilspunde!<br />
0 dragoste originala!<br />
Cu Wit mai romantical<br />
Dar tu, unde vei dormi? eu unul te previu cfi-mi plistrez postul pilna<br />
dimineaca.<br />
A la bonne heure! eu mfi voiu pitula unde va da targul gi norocul<br />
l
874<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE t3I POLITICE<br />
Baronul, parfumat ca o calfa de negulator, intra intr'amurg in apartamentul<br />
lui Ghita, unde-1 a§tepta Ditrich, prevenit de catre stapanu-sau ;<br />
pe and lnsui Ghica juca in biliard, palavragia §i radea ea un nebun, curtand<br />
trei arfoniste in cafineaua Chateaux aux fleurs C<br />
5 La unsprezece ore punct, Micula ei pe varful degetelor din odaia sa, trecu<br />
cu mare paza coridorul, deschise inceti§or o u§a O iat-o cuprinsa in bracele<br />
baronului. Tot atunci, Ghitã e§ia din iChdteaux aux fleurs *, cantand:<br />
Marlborough s'en va-t-en guerre,<br />
Miroton<br />
10 Si-§i indrepta pa§ii acasa!<br />
Dupfi ce se sui pe scara, eroul nostru avea inaintea sa doufi u§i: cea din<br />
dreapta ducea in odaile lui, cea din stanga in odaile d-nei Pacht. El se<br />
opreoe, pare a sta pe ganduri, apoi bate de trei ori la u§a vechei actori/e,<br />
care odihnea de un ceas pe salmi Morfeului.<br />
15 - Cine-i acolea ? rasuna dinfiuntru o voace speriata.<br />
Ghiti deschise u§a, §i d-na Ana il recunoa§te la slaba lucire a candelei<br />
dinaintea icoanei sfantului Sigfried, eel cu istoria zmeului.<br />
Ce sä fie; Domnul meu? o tragedie !<br />
Ba numai o melodrama, doamna mea!<br />
20 Ghica Ii arfita cu mama patul de§ert al Miculei.<br />
Unde-i Maria ? o Doamne !<br />
Fiica d-voastre e in odaia mea, in convorbiri misterioase cu baronul<br />
Rosen.<br />
Doamna Pacht sari din pat, uitanduli de tot costumul de noapte, vreau<br />
25 si zic lipsa costumului, §i se rapezi la u§e.<br />
Ghirti o re%inu.<br />
-- Inca un pas §iii perde pe sarmana fetila, care se afla acuma foarte<br />
inaintata pe calea norocului.<br />
Adevarat spui ! voiu strange pe to-ci chiria§ii, voiu intra cu marturi<br />
SO - M'a0 inleles de minune ; Insa mai este ceva la mijloc. Mai 'nainte<br />
de a fi a baronului, Maria a fost a mea §i chiar acuma ea i§i inchipueoe,<br />
pe 'ntuneric, ca se afla langa mine ! Eu am vandut-o baronului, am vandut-o<br />
doamna mea, precum se vinde un faeton puin usat, dar e§it din moda.<br />
Necessariul de abanos a fost din partea baronului §i eu I-am presintat in<br />
...
ADDENDA. 375<br />
numele meu; duelul de mai deunlizi a fost o- poveste; in starlit, am Intrebuintat<br />
mii de viclenii pentru a ajunge la scopul meu... Baronul nu trebui<br />
s'o 9tie! Catati ca Maria sa nu ma dea de gol: altfel, ea este perduta.<br />
D-na Ana isbi up 0 sbura pe scara ce duces la mansarda; de aci ea se<br />
5 pogori in randul de jos, O'n cateva secunde reaparu insotita cu doua modiste,<br />
trei veterinari, bacaneasa 0 Monsieur Jules cu tot neamul! Se inlelege<br />
dela sine ea' hainele nopturne ale acestei societati nu erau nici de<br />
cum 4 ca Inteo zi de sfirbatoare *.<br />
Ghita redeveni nevazut: el merse liniOit Inapoi la 4 Chateau aux fleurs 6<br />
10 pentru a dal* o partida de chegle, cantand astadata: 4 Te souviens-tu?<br />
disait un capitaine... #.<br />
Cand gloata chiriaOlor doamnei Pacht se ivi cu o multime de lumanari<br />
inaintea baronului 0 a Micutei... simtul de pudoare 0 frica legii de presa<br />
nu-mi permit a descri starea in care se afla tocmai fericita pareche. Ovidiu<br />
15 a zugrfivit-o de mult latineoe:<br />
4 Nunc juvat in teneris dominae jacuisse lacertis;<br />
Si quando, lateri nunc bene juncta meo est... 0.<br />
Duduca a leOnat, dupre obiceiul pamantului. Felde§ul se Invalatuci In<br />
plapuma, se scull in picioare ea status lui Dante, 0 Incepu:<br />
20 - Protestez...<br />
Nu §tiu ceea ce s'a petrecut mai departe, dart' numai de resultatul care<br />
a fost indatorirea baronului de a lua pe Micuta de so-tie.<br />
Pe la dour* dupa miezul noptii, Obi-0, obosit ca un cal de pooh' 0 tacut<br />
ca un peoe, reintra In stapanirea apartamentelor sale, porunci lui Ditrich<br />
25 sa afume, nu oiu pentruce, in toate colturile iatacului, 0 adormi<br />
apoi, planuind modul in care o sa vorbeasca deacum Inainte cu baronul,<br />
cu Micuta, cu Victoria, etc.<br />
Feldeplui nici In cap i-a plesnit vreodata d'a se indoi de buna-tredinta<br />
a amicului sau: interesul d-nei Ana 0 al Micutei a fost, fireoe, d'e a nu-1<br />
30 desminti in aceasta privinta. Peste o saptamttna, Baronul zice adio universitatii<br />
0 se cununa cu duduca. Ghita a asistat la -biterica, a jucat 0 a<br />
baut la nunta, a fost cel intaiu a ferici pe tineri.<br />
Oricat de nepasatoi In alegerea inijloacelor, eroul nostru avea o inima<br />
buna. Cununia Micutai era o fatalitate pentru vechea amanta a FeIde§ului,
376 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
ei el, Ghi/a, se simlea a fi singura causa a fatalita/ii. Peste cateva zile, el<br />
vine la noua baroneasfi, pe and baronul sfiu nu era acasii.<br />
A, vicleanule! tot nu ma uili?<br />
Nu uit niciodatfi pe amicii mei ei tocmai de aceea am venit la tine<br />
5 cu o rugfiminte.<br />
Refuz, orice sa fie.<br />
Vom vedea, cuctr/o, daca 1i-a da metna. Mai 'nainte de a te lua, baronul<br />
a avut o Intre/inuta...<br />
$i d-ta cutezi a-mi povesti nioe asemenea marefivii?<br />
-<br />
10 Fara D-ta ei Fara a<br />
mirgwii*, dragfi baroneasa: ne cunoaoem<br />
de aproape. Aeadar, biata Intrelinuta, ki povera ragazza, a rfimas acuma,<br />
din pricina ta, lipsita de paine ei murind de foame. Pficat ! Cer dela tine,<br />
dela d-ta, dela d-voastrfi, sfi faci sau a' face/i ca baronul sa-i dea pentru<br />
asigurarea viitorului_ ease mii de fiorini!<br />
15 $1 oare cum crezi tu ca eu voiu starui In favorul unei...<br />
Te Intreb odata pentru totdeauna: vrei sau nu? da ori ba?<br />
Nu; de o mie de oH, nu!<br />
Chiar astazi voiu descoperi Feldeplui adevfirul intrigei noastre: ne<br />
vom bate, vei ramânea poate vfiduva... eu unul Iiu prea putin la viea/a ...<br />
20 GhicEi s'a sculat sa iasfi.<br />
Opreoe-te ! Inca un minut! cat eeti de sfilbatic!<br />
Dupfi mai multe vorbe ei rfisvorbe, Micupt s'a Indatorat a stoarce dela<br />
barbatu-sfiu cele vase mii de fiorini. Ghi/a a fost Insa'rcinat din partea Feldeeului<br />
d'a duce banii la Victoria.<br />
25 Peste noufi luni dup'acest eveniment, frumoasa Polonfi a nfiscut un fiu,<br />
care fu botezat sub numele romanesc de s $erban E.<br />
Ghi/a n'a trait cu Victoria mai mult de-un an ei a lfisat-o, drept mogtenine,<br />
lui Negus. Inteo zi, and ea era dusa de-ac asa, doctorul deschise cu<br />
o cheie falsa sipe/elul de sub pat, scoase cele ease mii de fiorini, ei de atunci<br />
30 n'a mai dat cu ocliii de sfiraca jertfii. Astazi ei se judeca. Cu aceasta ocasiune,<br />
un mare numar de Invinovii/iri, pana acum dosite, s'au gramadit<br />
asupra capului lui Negus. Unii zic ca se va osandi la lucrfiri publice ; al/ii<br />
sus/in, cumca va scfipa, fiind sprijinit de cucoanele cutare, cutare ei cutare.<br />
Jurnalistul Wahlstimme e unul din aparatorii lui Negus pe calea pu-<br />
35 bliCitriiii . .
NOTE $1 VARIANTE
POEZII<br />
Hasdeu publica cea dintai culegere de poezii in 1873. Este un volum de<br />
IV + 140 pagini, in 160, intitulat: Poesie (Bucuresci, Typographia Laboratorilor<br />
Romani, 19 Strada Academiei). Pe coperta se aflä urmlitorul motto<br />
din Pettifi: S ki IV utat tiir ; gaz es alike vdrja... Cine rumpe o cale nouti,<br />
5 a§teaptii pulbere 0 scae/i...*. Volumul se deschide cu o Prefagi a autorului,<br />
pe care o reproducem:<br />
* Niciodata n'a fi cutezat a scoate la lumina aceasta anatomie a<br />
suferiucelor mele, daca nu 9tiam ea unora le place sumbra 0 violenta<br />
pictura a lui Caravaggio, in care vezi numai oase 0 mu§chi in loc de<br />
to frageda 0 catifelata came.<br />
Genul imperios al inspira%iunii mele poetice ofera aspra idee sub o<br />
forma dull.<br />
Mai multe buca-ci din colecIiunea de falii, bunioara s Viersul *, i Lui<br />
N. Nicoleanu*, 0 altele, explica /Ana la un punct Vitânele sociale, pe<br />
15 cari se mi9ca acest fenomen psihologic.<br />
De ate ori mi s'a intamplat a fi dulce 0 molatec, ma miram eu insumi.<br />
Tata o prefala, in care un autor se face fara milli propriul Mu critic !*<br />
In edivia noastra am publicat textul definitiv, a§a cum se afM el in cube-<br />
= gerea de Poesie. Variantele care urmeaza arata deosebirile dintre versiunile<br />
prime tiparite in periodice 0 volumul din 1873.<br />
MUZA. Tiparita in Foifa de istorie f i literaturd, Ia0 1860, p. 117. N'a<br />
fost publicata in volum. Dupa 9tiinca noastra, n'a mai aparut in'alta revisal<br />
condusa de Hasdeu, sau la care colabora el.
5<br />
10<br />
15<br />
20<br />
25<br />
SO<br />
380 SCRIER/ LITERARE, MORALE glI POLITICE<br />
IONAKU VODA. Cea dintfii versiune publicatti in Din Moldova, vol. /<br />
(lagi, 1862), P. 12:<br />
Sdngele rofefte cdmpul din belfug,<br />
Otomanii fug<br />
Iata ca-i ajunge oastea romdneasca 1<br />
*Zmeilor, ucicle;i1 * suna tot mereu :<br />
Vai, amar ?alert!<br />
D'o a§ct neivala I3omnul te fereasceil<br />
Robi sa nu se prinze i : nu voiu P ma'ncurc l<br />
Taie tot ce-i turd *<br />
Astfel Ionafcu-Voda poruncefte.<br />
Pala duce hora, al sagetei cdnt<br />
S'acordeaza'n veint<br />
i in piept de dufman falnic amulefte :<br />
Nu mai vezi pagelni ; prau sa zic, de-i caci,<br />
Ii privefti culcaçi<br />
larba innegrita d'azi li-i afternutull...<br />
Inima-mi tresare, cdnd in carli citesc,<br />
Cdt de barbeitesc<br />
Fostu-ni-a odata', fostu-ni-a trecutull<br />
D'uncle 'Ana unde un boier :<br />
Zanea vistier,<br />
Aducdnd eu sine un vizir eau pap.<br />
41 Doamnel D catre Vocla zice umilit<br />
e<br />
Focu-i potolit:<br />
t Sit' deschidem dares' punga cea Priiimapi I<br />
Bogatalul ista, capuli spre-a pastra,<br />
Poate numara<br />
Pietro scumpe, aur f i argint comoare 1 *<br />
Domnul cu iulealei striga : Miii fartayil<br />
41 Dracului sa da;i<br />
Turcul ci boierul pe-o spdnzuratoare 1 *<br />
FEMEIA INNECATA. Prima varianti, publicatti in Din Moldova,<br />
an. 1 (1862), n. 2, p. 27-28:
2<br />
10<br />
15<br />
20<br />
25<br />
20<br />
25<br />
10<br />
NOTE $1 VARIANTS 381<br />
Era Bahluiul mare.<br />
Pe f arm 9ezand,<br />
In gand,<br />
Pe rand,<br />
Treceam niajunsurile vieIii solitare,<br />
- 4 D'a§ fi casatorit I*<br />
Spusei atunci destul de tare<br />
I<br />
4<br />
I<br />
Ce trai<br />
De rai<br />
Si tot iubeoi O tot sa fii iubit<br />
Neadormit !<br />
Ce dulce armonie !<br />
e De-acuma dar, oricum sr: fie,<br />
Imi trebui mie<br />
4 0 suck<br />
Nurhe,<br />
Durdulie,<br />
Hazlie,<br />
e Vie,<br />
e In scurt, cu merite o mie:<br />
Si mor de bucurie ! *<br />
D'o data<br />
Iata<br />
C'alearga in spre mal<br />
Un oarecine,<br />
Dand busna peste mine:<br />
La fal.fi om, la fuga cal,<br />
Altminteri nilt5.räu 1<br />
Bre, ce-ai patit, vecine ?<br />
Pe semne doagele nu si-s depline ?<br />
Rau 0 eau<br />
(Raspunde calfitorul meu)<br />
Nevasta mi-a luat-o dragutul de park::<br />
S'o dus ! tot mari-dus !<br />
Si-i caut trupul eu 1<br />
Ti-a fi, prietene, cam greu ;<br />
Cad trebuia s'apuci la vale<br />
A cursului batuta cale,<br />
lar nu pe-aici in sus !<br />
InvaIti alcii, mai ;
382 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Doar pe Mai<br />
Ca tine !<br />
Femeea mi-o cunosc prea bine !<br />
Ziceam ea t sant *, /ipa ca e nu-s I;<br />
5 Mergeaxn spre rasarit, striga ca spre Apus *;<br />
L'amiaz i se prima ca-i noapte ;<br />
$i astfel pentru toate!<br />
Deci<br />
Sa '14e1egi<br />
10 Ca ea pe veci<br />
Nu poate<br />
In chip obicinuit sli 'nnoate ;<br />
$i rfiul si fi fost oricat de furios.<br />
15<br />
20<br />
Saracul val<br />
Fu nevoit s'o traga nu in jos,<br />
Ci tot la deal:<br />
Sa scape bucuros.<br />
Versiunea pe care o tiparim noi a aparut in Columna lui Traian, an. III,<br />
Nr. 11, (13 Martie, 1872), p. 81, 0 a fost republicata in volumul Poesie (p.<br />
122-124) cu o singurisi varianta:<br />
p. 7, r. 12: InvaIa allii, mai,<br />
ADEVARATUL POET. Publicata in Din Moldova (Lumina), H, n. 7,<br />
p. 9-10.<br />
STEFAN TOM$A VODA. 5! VORNICUL ION MOTOC. Publicatfi<br />
25 intaiu in Lumina, II (Ia0, 1863), n. 11, p. 84-85.<br />
SO<br />
35<br />
BRADUL. Prima versiune publicata in Lumina, III (Ia0, 1863), n. 17,<br />
p. 80, republicatri intocmai in AghiuKt, n. 24 (Bucure0i, 3 Mai 1864), p. 182:<br />
Vfizut-a0 mandrul brad in plaiu<br />
Stand verde 'n orice vreme,<br />
Sau arde soarele de Maiu,<br />
Sau vantul iernei geme !<br />
El falnic sufere pe rand<br />
$i ar0ca 0 ghiala,<br />
$i fulgerul pe 'n stanci sburand,<br />
$i viforul 0 ceaia ...
NOTE $1 VARIANTE 383<br />
Acuma 'n douazeci de ani<br />
De chinuri ne'ntrerupte,<br />
El s'o deprins cu-ai sal dusmani,<br />
S'o inrudit cu lupte !<br />
5<br />
Sa-i daçi odihna 'n locul ses,<br />
In linistita vale...<br />
Lipsit de traiul ski ales,<br />
El s'ar usca de jale !<br />
Versiunea din Poesie (p. 119-121), pe care am tiparit-o in edicia noastra,<br />
is a aparut intaiu in Columna lui Traian, an. III, n. 17, 24 Aprilie 1872.<br />
ts<br />
TABLOU FLAMAND. Versiunea din Lumina, III, n. 17, P. 80 intitulata<br />
Un tablou Flamand a fost reprodusii si in Aghiuld, n. 24 (3 Mai,<br />
1864), p. 181, sub titlul: Un tablou de familie. FaVi de textul din Poesie<br />
(p. 107-108), care se afla in ediçia noastra, versiunea din 1863 prezinta<br />
urmatoarele variante<br />
p. 14, r.<br />
r.<br />
4: Osdndea pe Turcul, zicand ca-i un dine,<br />
5: Franta se preface de azi 'Ana maine,<br />
20<br />
r. 6: Neamiu-i jár1 cuget, Moscovitu-i hoI.<br />
r. 9: Care 'n nerdbdare himala mereu.<br />
r. 11: Ii rusine, draga, gura sa null taca!<br />
r. 12: Apoi zetu, Jujucti, nu fii asa ran ...<br />
to<br />
Restul poemei p. 14, r. 13-20, p. 15, r. 1-4 este complet schimbat:<br />
Fata, dulcea floare, neatinsii de-albine,<br />
$edea tang' o masa, cu faca in mine,<br />
Cu foc de purpura pe obraji de crin ;<br />
Eu -cineam in man& o carte uitata:<br />
Cand priveam la mama, and pandeam pe tata,<br />
Si 'nnotam cu ochii 'n al popilei sin !..<br />
Tablou Flamand a mai fost publicat in Columna lui Traian, an. III, n.<br />
30 18 (3 Mai 1872), de asta data inteo forma foarte apropiata de cea pe care<br />
o va avea in volumul Poesie. Sunt numai doua variante:<br />
p. 14, r. 16: Privia pe fereastrd in mica gradina,<br />
p. 15, r. 2: Insit and bdtrdnul nu bdga de seama,<br />
LUI N. NICOLEANU. Aparuta intaiu In Satyrut, n. 5 (Bucuresti, 6<br />
95 Martie, 1866) sub titlul Amicului meta San-Huang-Ki i semnata Puang-<br />
Hon-Ki. (Dupa cum se stie, San-Huang-Ki era a<br />
pseudonimul chinezesc *<br />
al lui N. Nicoleanu, iar Puang-Hon-Ki, al lui Hasdeu). Reprodusfi apoi in
5<br />
10<br />
15<br />
20<br />
25<br />
384 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Familia, V (1869) n. 29, p. 338-339, sub titlul Amicului meu N. N. Fa la<br />
de textul din Poesie (p. 138-140), versiunea din Satyrul prezinta nrmatoarele<br />
variante:<br />
p. 16, r. 1: Cdt e june, omul pldnge<br />
r. 2: Rdde omul, cdt e june<br />
r. 4: El in dintec pldnsu-i *tinge,<br />
r. 5: Rdsu-i in ctintec depune:<br />
r. 7 : Rdsul e speranta plina<br />
r. 8: Plansu-i razd de speranca<br />
r. 9: Pdnii n'a opus<br />
r. 11: D'unde Cantecul se ' nalid<br />
r. 18: Oare cum sd cdntP<br />
r. 19: Dar eu sum... eorice fiinça<br />
r. 20: Are-un env in armonie<br />
r. 21: Cu destinul sdu:<br />
r. 22: Desbracat de suferinfd,<br />
p. 17, r. 1: Nemilcat in bucurie<br />
r. 2: Voi 8O cuget eu !<br />
r. 4: Care altd soartd 'n lume<br />
r. 5: Vrei sd-mi nimereftiP<br />
r. 6: Fdrei numai, tot ce trece<br />
r. 12: Nu e astfel cum se pare<br />
r. 13: Totul are o mfisurti!<br />
r. 20: Ies din carnaval!<br />
r. 21: Pdn' atunci, En rds fi 'n jale,<br />
r. 22: Prin sperançoi te imbata<br />
r. 24: Cantecul deschide cale<br />
ODA LA CIOCOI. e In Februarie 1869 Oda la boieri a fost publicatii in<br />
ziarul Romdnul ; coaliciunea cu aristocralia din 1868 se rupsese i acea din<br />
30 1870 nu se Incordase Inca.<br />
Reprodusa In brosura, aceasta poezie s'a vandut atunci numai in Bucure9ti<br />
in trei mu de exemplare.<br />
4<br />
Acum este timpul s'o scoatem din nou la lumina, de astadata In Co-<br />
lumna lui Traian, un organ decis a nu se contrazice In vecii vecilor s.<br />
35 Cu aceste cuvinte era prezentata Oda la boieri In 4 Columna lui Traian *<br />
an. I, nr. 23 (28 Mai, 1870), p. 2. Inteadevar, aceasta satira politica avusese<br />
un deosebit succes la apari/ie. Textul din Romdnul (19 Februarie 1869,)<br />
fusese retiparit inteo bro§ura aparte: Oda la Boiari. 1848-1869 de B. Petriceicu-Hajdeu<br />
(Bucuresci, Tipografia C. A. Rossetti, Str. Colcei No. 42;<br />
40 14 pagini in 1.6°). Pe coperta, se afla urmatorul citat din Ioan Neculcea:
NOTE SI VARIANTE 885<br />
Acia socotescg eg cu firea mea acesta prosti: candO va vré Dumneslefi<br />
se faca se nu fie ruging pe felt, ci Turci in TarigradO se nu fie,<br />
ci lupif se nu minance oile in lume, atunci pâte nu vorti fi nicl Fanariollin<br />
Moldova ci nici In Ora Muntenésca, nicT vort fi bear!, nici 'volt pute<br />
5 manca aceste doue %err acia cum le minanca... *.<br />
,<br />
Paginile 3-4 ale brocurii cuprind justificarea politic& a autorului:<br />
In ultimele cedinte ale fostei Camere, ajungand ci eu a inIelege<br />
perfecOunea nouei sari de lucruri in Romania, am aparat cu mult zel<br />
ministeriul actual.<br />
to Am demonstrat atunci, cu procesele-verbale ale Parlamentului in<br />
mana, cum ca cabinetul d-lui Dimitrie Ghica pacatuise la fiecare pas<br />
contra naliunii ci contra ConstituOunii, numai din dorinca de a-ci realiza<br />
programa primitivii, impacand toate partidele.<br />
Astfel amicii politici ai d-lor Beust ci Andrassy au fost trimici si ne<br />
15 reprezinte la Paris ci la Constantinopole: naliunea romana insultati<br />
pentru impacarea partidei austro-maghiare.<br />
Astfel desfiintarea districtului de Bolgrad, propusa ci patronata in<br />
modul cel mai imperativ, pan'a a face din ea o cestiune ministeriala:<br />
20<br />
25<br />
constituliunea roman& insultatil pentru impicarea partidei guberna-<br />
torului dela Chicinau.<br />
Astfel d-1 Macedonski pus contra legii in capul armatei ci devenit<br />
apoi singura cauza a dizolvarii unei reprezentgiuni nalionale: tam ci<br />
pactul fundamental insultate pentru impacarea unei particle anonime,<br />
in misterele careia iniIiase pe 4-1 prim-ministru o epistola oculta dela<br />
Paris...<br />
Incetand de a fi deputat ci persistand totuci in simpatiile mele pentru<br />
oamenii astazi la putere, de vreme ce nu-i mai pot apara de pe tribuni,<br />
m'am decis da a le adresa o oda *.<br />
Inainte de a fi republicata in oColumna lui Traian *, Oda la Boiari a<br />
30 fost reprodusä de revista t<br />
Familia i, an. V (1869), n. 9, p. 98-100.<br />
FaIii de versiunea din Poesie (p. 48-55) unde este intitulati i Oda<br />
la Ciocoi s, ci pe care am tiparit-o in edipa noastra Oda -la Boiari prezinta<br />
urmatoarele variante:<br />
p. 18, r. 5: Boiarule 1 cinci Yeacuri, cinci yeacuri fi mai bine<br />
35 r. 7: Sugeai tu 'n frunza sucul ci sangele din vine<br />
r. 11: De jaf f i umilinVa,<br />
p. 19, r. 1: Ce vede capul jertfei sburat dintr'o izbire,<br />
r. 5: Cad nu credeai c'un suflet se face mult mai tare,<br />
r. 15: Ca un satrap, /a umbra lungit intr'o gradina<br />
r. 17: Privind cum se ivecte mind ziva e seninfi<br />
40<br />
25
386 SCRIBE! LITEEARE, MORALE I POLITICE<br />
r. 21: i iati intr'o elipd furtuna sparge cerul<br />
r. 22: Cu flacara urgiei.<br />
r. 19: Afa din adormire nesocotea boiarul<br />
r. 20: Suspinul Romaniei!..<br />
a [randurile 19-20 din versiunea definitiva sunt, in prima versiune, randurile<br />
21-22, si viceversa].<br />
p. 19, r. 26: Un abure ce piere!..<br />
p. 20, r. 1: Un abure 6 norul, suspinu-i o suflare<br />
r. 51 A doud zecea iarna, a doudzecea vara<br />
10 r. 8: Raspunse lumea toata<br />
r. 19: Cad vremea este totul:<br />
r. 21: A doudzecea vara 'mbracase ieri campia<br />
r. 22: In busuioc 0 'n gram<br />
r. 25: A cloudzecea iarnii in haina-i de mireasa<br />
15 p. 21, r. 9: Dar ce privesc, o Doamne! Eu cant 0 deodatd<br />
r. 13: Boierii se raclica, ca hoituri invechite<br />
p. 22, r. 1: Cand teancuri de verdeaça, din mfi de flori lesute,<br />
r. 2: Cdmpiile asterne<br />
r. 6: a5i teama inceteazd I ..<br />
20 r. 15: Sau poate a cadaprul se 'ntampla cateodata<br />
r. 23: 0 nu! E viu boiarul I Nu-i vis, nu-i rtricire,<br />
r. 25: Nu-i spaima sburatoare, nascutfi 'n zapacire<br />
T. 26: Grabitif sa dispara!<br />
r. 27: Nu-i chiar nici letargia ldsdnd o paloare<br />
25 p. 23, r. 1: 0 nu! E viu boierul I La trai 0 la culoare<br />
r. 6: Si pripasi/i p'aice ;<br />
r. 7: Aceea0 goliciune de inina, de minte,<br />
r. 8: De tugete romane;<br />
r. 11: 0 nu! E viu boierul I Nu-i mumie, nu-s moaste!<br />
30 r. 23: N'om mai gresi d'acuma! Trecutul !fa ne'nveIe<br />
r. 25: La vanatoare! Insfi... nu pustele si bele:<br />
La sfarsitul Odei la boiari este indicata data precisa a compunerii: 11<br />
Februarie 1869.<br />
Versiunea publicata in 4 Columna lui Traian * cuprinde cateva noi va-<br />
35 riante, In afara de acelea pe care le-am notat mai sus; se observa insa si<br />
forme care au fost pastrate in redactiunea definitiva. Pentru simplificare,<br />
vom Insemna cu A textul Odei la boiari, ci cu B textul definitiv, care se<br />
dia. In editia noastra.<br />
p. 48, r. 5: varianta A<br />
40 r. 7: * *<br />
r. 10: * *
5<br />
P.<br />
10 P.<br />
15<br />
20<br />
9.3<br />
SO<br />
35<br />
40<br />
NOTE gI VARIANTE 387<br />
r. 17: Si tu radeai jupane; rddeai cu fericire<br />
19, r. 1: var. A<br />
r. 2: Se bucurii i rade<br />
r. 5: var. B<br />
r. 8: Sau p'un polog de spice,<br />
r. 15: var. A<br />
r. 17: * *<br />
r. 19-23: var. A<br />
r. 26: var. B<br />
20, r. 1: Un abur este norul, suspinu-i o suflare<br />
r. 5: var. A<br />
r. 7: De and prin mii de glasuri suspinului din tag<br />
r. 8: var. A<br />
r. 19: Caci timpul este totul: o oarii dinteun secol<br />
r. 22: var. A<br />
r. 23: * *<br />
r. 25:<br />
P. 21, r. 8: i cu puterea noua<br />
r. 9: Dar ce Viresc, o Doamne! Eu cant 9i deodati<br />
r. 13: var. A<br />
r. 25: Au nu cumpa natura, sarind din cai batute,<br />
P. 22, r. 1: Cand teancul de coPoare, din mii de flori /esute,<br />
r. 2: var. A<br />
r. 3: Si filomela cânt, i soarele clipefte<br />
r. 6: var. A<br />
r. 12: Din bolta 'ngrozitoare<br />
r. 15: var. A<br />
r. 23: var. A<br />
r. 25: Nu-i spairna sburfitoare, nascdnd din zapacire<br />
r. 26: var. A<br />
r. 27: Nu-i chiar nici letargia ce'nfige o paloare<br />
P. 23, r. 1: var. A<br />
r. 6: * *<br />
r. 7: * *<br />
r. 8: *<br />
* i<br />
*<br />
r. 12: * *<br />
r. 17: Chemand Evrei i Unguri sá salts pe morminte<br />
r. 20: Locusta cea 'ngropata,<br />
r. 21: De nu-i strivefti chiar oul, din fundul negrei groape<br />
r. 22: Reisare mai turbate I<br />
r. 23: Am mai OP adesea I Trecutul sä ne 'nve/e<br />
r. 26: Ci sacra libertate!..<br />
25*
888 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
COMPLOTUL BUBEI. Intaiul titlu al acestei balade era: Congiuraliunea<br />
leprofilor. A9a se tipare9te in ziarul Traian, n. 97 (31 Decemvrie<br />
1869), p. 391-92. Titlul Complotul Bubei apare la publicarea celei de a<br />
doua versiuni, in Columna lui Traian, an. II, nr. 20 (82) din 24 Mai 1871.<br />
5 Aceast& versiune, cu o singura modificare, trece In volumul Poesie (p. 37-45).<br />
Congiuraciunea leprofilor, din Traian, incepe cu o stroM care a fost suprimati<br />
in versiunea ulterioara:<br />
0 cronicii, sctisd de manes<br />
Pe-un petec de piele beitrdnd,<br />
so Ni spune un lucru ciudat.<br />
Cinci Peacuri f i tease decade,<br />
Din care un an se mai scade,<br />
Cu 'ncetul de-atunci au sburat.<br />
p. 24, r. 1: Era 'ntr'o peche padure,<br />
15 r. 7-12: [complet schimbate]:<br />
In cuibul acel neferice<br />
Precum cronicarul ii zice<br />
La leatul mai sus arei tat,<br />
A lost o petrecere mare ;<br />
20 Leprofii din patru hotare<br />
Venires' in cdrduri la sfat l<br />
p. 25, r. 8: Trecand pintre ele in dunga<br />
r. 13: Ca 'n lume sa nu mai domneasci<br />
r. 15: [se termin& cu un semn de intrebare]<br />
25 r. 22: Se umfla sea scoagi cuvantul,<br />
r. 30: [lipswe]<br />
p. 26, r. 5: [lipse§te]<br />
r. 10: pipse§te]<br />
r. 15: [lipse9te]<br />
SO r. 16: Unde-i sfdntul ca s'arunce<br />
r. 21: In codrul cel uitat;<br />
p. 27: r. 3: Pe ldnga os de cane<br />
r. 13: StrigaIi cu bucurie,<br />
35<br />
r. 14: SaltaIi cu veselie,<br />
r. 23: Acum se mai ascunde<br />
Stdpdnul tremurand:<br />
r. 32: Cad lepra e pe tron !<br />
p. 28, r. 22: Se va porni din data<br />
r. 23: Pe lumea cea curet&
1 25<br />
,<br />
r. 24: .Rebelul nesupus<br />
r. 28: Cfind buba este sus!<br />
NOTE 1 VARIANTE 389<br />
Versiunea publicati in Columna lui Traian, 24 Mai 1871, are urmatoarea<br />
indicatie: Se dedicti d-lor Costaforu, Maprogheni, Maiorescu, 1Vegruzzi, Pogor,<br />
s etc.<br />
Singura variantfi a acestei versiuni este:<br />
p. 26, r. 16: Unde-s sfinlii ca s'arunce<br />
r. 17: Cu pietrele 'n poi?. .<br />
S.KRACIA. Pub heath In Columna lui Traian, an. I, nr. 14 (20 Aprilie<br />
so 1870), p. 4. Fa/fi de textul din Poesie (p. 59-61), o singurfi variantfi:<br />
p. 30, r. 2: stei ca un pygmy la /Ana,<br />
VORNICUL IANCU MOTOC. Publicatii in Colurnna lui Traian, an. I.<br />
nr. 16 (30 Aprilie 1870), P. 2-3. Republicatfi, fried variante, In Poesie (p.<br />
62-65).<br />
15 STEFAN SI RADU. Publicat4 in Columna lui Traian, an. I, n. 41 (23<br />
August 1870), P. 2-3. Este una din pircinele poezii pe care Hasdeu le datealfi:<br />
Puscdria din Vticcire.si, 16 August. Asupra arestfirii sale ilegale,<br />
Hasdeu a scris In Columna lui Traian, an. I, n. 40 (19 August 1870) un articol,<br />
pe care il reproducem in al doilea volum al acestei edilii. Numfirul 40 al<br />
2o Columnei, apfirut cu mare intfirziere nunfarul precedent poart4 data<br />
de 2 August 1870 educe aceastrt informa-cie abonaIilor: $ In curs de opt<br />
zile d. frasdeu a suferit toatrt rigoarea arestului. Nu voim totuv's ca abona/ii<br />
novtri sti se poatii plfinge s, etc. Se oferfi Istoria tolerangi religioase abonacilor<br />
pe un an 0 vase luni, 0 Rayon fi Vidra celor pe trei luni.<br />
Versiunea scrisfi in<br />
Cid-Campeador ;<br />
Puvcfiria din Irficarevti e are urmrttorul motto din<br />
Asis' parten unos d'otros<br />
como la unia de la carn e...,<br />
pe care tot Hasdeu 11 traduce: a Ava se despart unii de altii, ca unghia dela<br />
50 came ...e.<br />
tefan fi Radu, Inteo nourt versiune, apare In RePista Nouti, an. I, nr. 5<br />
(15 Aprilie 1888), purtfind data: s Mfircivor 1888 it. Aceastfi forma, In afar'fi<br />
de o singurk neinsemnatk modificare, se retipfirevte In volumul Sarcasm<br />
35<br />
fi. Ideal (Bucurevti, 1897), p. 160-166. Fa/rt de versiunea definitivk pe<br />
care am reprodus-o In edicia noastrk textul din Columna lui Traian prezintfi<br />
ursn'atoarele variante:
390<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 13I POLITICE<br />
p. 35, r. 15: Ii pune 'n cale<br />
p. 36, r. 1: Mare 0 mare<br />
r. 2: E fiecare<br />
r. 7: In loc d'a bate<br />
5 r. 10: Vor sa se beta...<br />
Inainte de r. 11, un vers care Jipseoe in versiunea definitiva:<br />
Frunza verde de bujor !<br />
r. 14: Pan' ce kat a lovefte<br />
r. 15: Intalneoe §i lovefte<br />
10 r. 17: Cu cumplitu-i buzdugan<br />
r. 19: $i.-1 izbefte, mfiri drept<br />
[rAndurile 21-22, inversate]<br />
r. 24: Cdci la piept e infasat<br />
Cu pieptarul ferecat<br />
15 r. 25: Ferecat 0 fa'rmecat;<br />
r. 26: Buzduganul aboard 'n vant<br />
r. 28: Iar pe unde se proptea<br />
r. 29: Pfimantul se desfetcea,<br />
p. 37, r. 2: I9i aruncd mane jos<br />
20 r. 4: 0 mliciucti s'a gi dus,<br />
r. 6: Ca un lemn de radficinfi,<br />
r. 8: Ci strabate pliseirefte<br />
Dupa r. 10: De nimene biruit,<br />
r. 19: Mficiuca s'a potrivit<br />
25 r. 21: De o data<br />
r. 26: $i pe unde se trdntea<br />
r. 27: La pdmiint toate turtea,<br />
r. 28: Pdn' ce s'a turtit fi ea l<br />
Dupfi r. 28, urmatoarele versuri care lipsesc in versiunea definitiva:<br />
so Ca tulpina bradului<br />
Buzduganul Radului I<br />
Ca trunchiul stejarului<br />
Mliciuca $tefanului !<br />
Dar sa fie mud brazi,<br />
35 Nu se teme un viteaz;<br />
$i stejarii la voinic,<br />
De-ar fi nota, tot nemic;<br />
r. 29: Cii pe cine-i puiu de zmeu<br />
p. 38, r. 1: Pe un pisc, pierdut in nor,<br />
40 r. 3: Carele finea aminte
NOTE ga VARIANTE 391<br />
r. 6: De and mi-sa I-a ndscut,<br />
r. 8: In munti 0 'n lunci<br />
r. 13: &imuleanul cel Martin<br />
r. 15: Se uita cu he de jale<br />
5 r. 17: ,i gdndea En gdndul sdu<br />
r. 19: Nici Muntean<br />
r. 20: Nici MoldoPean<br />
[lipsesc r. 21-22] r. 23: Inca nu oiam En lume<br />
10 r. 24: Cáci aPeau un singur num...<br />
Versiunea aceasta, din Columna lui Traian, se Incheie cu rindul 26.<br />
Lipsesc, a9a dar; 59 de versuri ; aproape douA pagini din textul editiei noastre.<br />
Hasdeu avea dreptate faili dateze a doua versiune din Repista Noud<br />
4 Mar'cipr 1888 e, cAci era, inteadevfir, nu numai o redactare revizuiti,<br />
15 dar rti o considerabili sporire a acestui t<br />
cAntec bAtrAnesc i.<br />
Textul din .RePista Noud are o singurA variantri bilk' de forma definitivA:<br />
p. 39, r. 2: Cil 0 foimii plang de jale !<br />
DORUL. Publicatii in Columna lui Traian, an. I, nr. 52 (19 Octomvrie<br />
1870), p. 4. FatA de textul din Poesie (p. 56-58), prima versiune prezinti<br />
20 urmiitoarde variante:<br />
p. 41, r. 12: Din care 1-am primit,<br />
r. 17: CAnd razele din soare,<br />
p. 42, r. 15: 5i unda cea d'azur,<br />
LUNTREA. Publicatá in Columna lui Traian, an. I, nr. 53 (25 Octomvrie<br />
.2s 1870), p. 2. Variante fatii de textul definitiv (Poesie, p. 66-67):<br />
p. 43, rAndurile 2, 3, inversate<br />
p. 43, r. 6: Afa leganatli<br />
r. 7 : Ajunge odatd<br />
r. 9: ii sulletu-rni are o tintA, dar timpul ce sboard<br />
so r. 14: CAnd luntrea se 'ntAmplA ca groaznicul vAnt o doboara,<br />
MUNTELE I VALEA. PublicatA in Columna lui Traian, an. I, n. 55<br />
(19 Noemvrie 1870). Variante fata de textul din Poesie, (p. 33-34):<br />
p. 45, r. 6: D'abia rode,te cu shall<br />
r. 18: Poporul care geme jos<br />
FRUNZELE. Tipäritfi in Columna lui Traian, an. II, nr. 7 (69), 15<br />
35 Februarie 1871. Republicatä, fag nicio modificare, in Foaia Societdiii Romanismul,<br />
an. II, U. 2-3, p. 149, apoi in Poesie, p. 1-2.
392 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
FEMEIA CU CATELUL. Apare Intaiu hi Columna lui Traian, an. II,<br />
nr. 32 (94), 30 August 1871 ; retipfirito. in Foaia Societagi Romdnismul, an.<br />
II, n. 2-3, p. 150. Variante fara de textul din Poesie, (p. 26-27):<br />
p. 48, r. 10: Fara ajutor de nime<br />
5 Dupfi r. 14, urmAtoarele doufi versuri:<br />
.5i pe ea o priveghia<br />
Sa nu para numai ea,<br />
C.A.INII 1 LUPIL Apare intaiu in Columna lui Traian, an. III, n. 4<br />
(24 Ianuarie 1872). Fa/5 de textul definitiv din Poesie (p. 116-118), pe<br />
10 care 1-am reprodus in edi/ia noastrfi, versiunea din Columna prezinti urmitoarele<br />
variante:<br />
p. 50, r. 7: Buldogi, dullii, prepelicari, zAvozi,<br />
r. 18: Ce-i mogtenità<br />
p. 51, r. 9: i ei stint cdni<br />
15 r. 12: Avand strAmog pe mopsul, ce-a scapat<br />
r. 23: Frumos En teorie,<br />
Ultimele doted versuri lipsesc.<br />
Pentru a arfita legfitura dintre Eviei gi Nem/i, Hasdeu in Poesie<br />
scrie: Kestia israelita.<br />
20 VIERSUL. Tipfiritfi intaiu in Columna lui Traian, an. III, n. 15 (11)<br />
Aprilie 1872), p. 1.13. Retiparitil in Poesie (p. 23-25). Variante:<br />
p. 52, r. 6: $i<br />
eu ate odatfi smulg harpa-mi din tficere<br />
OVIDIU LA GURILE DUNARIL TipAritfi in Columna lui Traian, an.<br />
III, nr. 29 (15 August 1872), p. 233; apoi tot acolo, in textul Istoriei Critic&<br />
25 (4 Columna , III, nr. 34, p. 318-319; 1 Decemvrie 1872). Retipariti in<br />
Familia, an. IX, nr. 32 (19/31 August 1873), p. 369-370. Fa/5 de versiunea<br />
definitivfi (Poesie, p. 111-115), textul din Columna lui Traian prezintfi urmritoarele<br />
variante:<br />
p. 54, r. 8: Nedemni sa le rdepunza un echo 'n versul meu!<br />
30 r. 9: Cat mai adie vantul ricoritor al verii,<br />
p. 55, r. 7: Cat din a lui ffiptura abia se vfid obrajii,<br />
r. 14: i 'n loc a soarbe spuma, rainanci bucrili de yin!<br />
r. 17: $i-atunci din obosealfi de vrei sali stdmperi setea<br />
r. 18: C'un strop de apa' vie, spargi IntArita ghia/fi<br />
Bs p. 56, r. 1: De necrezut, gi totugi sunt martorul pe care<br />
Nemica nu-1 impinge s'ascunza adevarul,<br />
$i trebui sa ma crezi ; eu am vfizut chiar marea
xoTE g VARIANTE 393<br />
r. 5: Pe culmile marine calcind ca pe /arina<br />
r. 16: Vezi pectii ce se 'ncrusteazd, ci unii mai Wiese!<br />
Textul din Familia prezinta variantele: P. 55, r. 17-18; P. 56, r. 1, 5,<br />
16. Varianta p. 56, r. 1 este ucor modificatA:<br />
5 Si trebui sa ma credefi ; eu am vazut chiar marea...<br />
DARUL DUNARII. Tipirita intaiu in Columna lui Traian, an. III, nr.<br />
30 (1 Septemvrie 1872), P. 249; ibidem, nr. 34, (1 Decemvrie 1872), P. 319,<br />
in textul Istoriei Critice. Fairi de textul din Poesie (p. 129-131), versiunea<br />
din Columna are urmatoarea varianta:<br />
10 p. 58, r. 17: Hameiul singur numai inform imbraca tlesul<br />
CIOCARLIA. In volumul de Poesie, (p. 127-128). Nu §tim daci, ci<br />
unde, aceasta poezie a mai fost publicati inainte.<br />
MATER DOLOROSA. Tiparita in Reyista Nola, an. I, nr. 2 (15 Ianuarie<br />
1888), p. 76; republicata in Amicul Copiilor, an. II, nr. 5 (August 1892),<br />
15 p. 159. FaIrt de versiunea definitiva (Sarcasm 0 Ideal, 1897, p. 159), textul<br />
din &piaci Nola prezinta urmatoarele variante:<br />
p. 61, .r. 2: Prin moartea ce dli yiard la noile idei<br />
r. 8: Piroane, ea le simte; ofetul, ddnsa-1 bea 1<br />
r. 12: Inaripat In sboru-i, spre sferele de sus.<br />
20 r. 14: Ca din acele picuri albina s'a nascut<br />
ALB SI NEGRU. Publicata, sub titlul Din lanai, in Reyista Nouk<br />
an. 1, n. 3 (15 Februarie 1888), p. 103; tiparità din nou In Amicul Copiilor,<br />
an. I, m.. 13 (Octomvrie 1891), p. 306. In volumul Sarcasm fi Ideal (p. 154),<br />
are titlul Alb f i Negru.<br />
25 Variante din Reyista Noud ;<br />
P. 62, r. 3: Moarta-i lumea sarbezitd, peste care, lira fa/rt,<br />
r. 7: In eider priyirea mai negre bengiuri in albeala!<br />
MULTIPLICAMINI. Tiparita in Reyista Noud, an. I, nr. 4 (15 Martie<br />
1888), p. 149; are subtitlul e Baladi realist& c Fali de textul definitiv (Sal,.<br />
30 cam )ci Ideal, p. 155-157), versiunea din &vista Nola are urmitoarele<br />
variante:<br />
p. 63, r. 2: Si-a logodit acuma fata;<br />
r. 3: Caci, de era de mult ea gata,<br />
r. 4: Si-o cere mai ales un graf.<br />
35 p. 65, dupa r. 4:<br />
« De cdt un mare capital,<br />
i Mai dulce-i camdta, chiar mica,<br />
a Cita fard muncei se rádicd,<br />
o<br />
Crescdnd ca spuma /gra val.
394 <strong>SCRIERI</strong> L1TERARE, MORALE SI POLITICS<br />
p. 67, r. 7; Un striinepot acum dore§te<br />
A$TEPTAND. Tipriritii hitaiu In Revista Noud, an. II, nr. 3 (15 Martie<br />
1889); republicatä in Sarcasm fi Ideal, p. 170-178. Este cea mai realizati<br />
9i mai Intinsii poemi scrisli in desnfidejdea mor/ii Iuliei pe care Hasdeu<br />
5 se 'ndurii s'o publice. Din aceea9i epoci dateazi §i poezia inediti Afard<br />
vdfdia furtuna (t Flaciira s, 17 Ianuarie 1913 ; reprodusi de Barbu Lizfireanu,<br />
Umorul lui Hasdeu, p. 132-33, notri). De fapt, se poate considera Afar&<br />
vdfdia furtuna ca cea dintAi ciorni a poemei tragice de mai tarziu, Afteptdnd.<br />
Dar attä deosebire 1ntre versurile sillbatece, crude, exasperate din Afard<br />
10 velidia furtuna §i. forma dull, 9i impficarea filosofici, din Ayteptdnd I<br />
Mari vAjaia furtuna<br />
Lucind zigzaguri de scantei;<br />
El cugeta, ca 'ntotdeauna,<br />
Cu ochii pe portretul ei,<br />
15 Portretul moartei lui copile,<br />
Portretul 1ngerului sfiu!<br />
El cugeta: De-atAtea zile,<br />
De-atAtea nomi chem moartea eu!<br />
Cfici moartea-i viea0 pentru mine,<br />
20 Oki vieqa-mi este un blestem,<br />
Caci vreau sit' mor, 9i nu mai vine<br />
Dorita moarte ce-o tot chem !<br />
25<br />
SO<br />
.35<br />
Furtuna vaitlia mai tare<br />
$i fulgeri mai indesat ;<br />
El cugeta cu 'nduio§are<br />
La triisnetul ne 'nduio9at:<br />
Ah, doar i se va face mill<br />
De chinul meu nemärginit !<br />
Mai roagfi-1 tu, a mea copili,<br />
Sii-mi curme dorul cel cumplit.<br />
Caci moartea-i vieafa pentru mine,<br />
Caci viewca-mi este un blestem,<br />
Cifici vreau si mor 0 nu mai vine<br />
Dorita moarte ce-o tot chem !<br />
Furtuna urlä mai turban'<br />
*i<br />
fulgerele se 'ntacesc ;<br />
El cugeti la dulcea-i fatfi<br />
Privind la chipu-i ingeresc
NOTE 131 VARIANTS 395<br />
Si murmuri; De-ar vrea tri dee<br />
Din cele trisnete ce sbier<br />
In pieptu-mi numai o santeie,<br />
Atata rog, atAta cer !<br />
3 Ctici rooartea-i yieapi pentru mine<br />
Clici vieata-mi este un blestem,<br />
Cad vreau stt mor §i. nu mai vine<br />
Dorita moarte ce-o tot chem!<br />
Furtuna iata a 'nceteazi<br />
10 Si-acum pe cerul lirnpezit<br />
Se plimbä 'nvoiosat o razti<br />
A soarelui desbrobodit.<br />
Dar mai grozav in pieptu-i tuna,<br />
Ii sparge inima de tot<br />
15 i strigfi mintea lui nebunti:<br />
Trisneasca-mtt, aci nu mai pot !<br />
Clici moartea-i vieaVa pentru mine,<br />
Ctici viewca-mi este un blestem,<br />
Caci vreau sii mor 0 nu mai vine<br />
20 Dorita moarte ce-o tot chem !<br />
Variante din Revista Noud, fatet de textul definitiv:<br />
p. 66, r. 13: Un Or de ani, ca rindunici<br />
r. 14: Pe varrt tu veneai la noi.<br />
p. 71, r. 14: Si dinIii mei ed-i simgi scrAsnind In capul lull..<br />
25 p. 73, dupti r. 6, urmeala aceste versuri, care au fost suprimate hi versiunea<br />
definitivg :<br />
Cea de pe urmei foaie din nutndrali moftenire<br />
Sli fie f i din vieafti-mi cea de pe urmä zi;<br />
.i cdnd voi pune . Fine IP,<br />
oo S'adorm cu fericire,<br />
Ca numai sus cu tine<br />
Sei mei mai pot trezi I<br />
LA CASA DE NEBUNI. Publicatti in Revista Noud, an. II, nr. 8 (15<br />
August 1889), p. 287-291; datatti 17 Septemvrie 1889 (?). Versiunea aceasta<br />
95 prezintti, fa-cil de textul definitiv (Sarcasm f i Ideal, p. 179-185) urmtitoarele<br />
variante:<br />
p. 74, r. 2: Mei sui teictlnd, ri-alt semn mai fac<br />
r. 5: Ctici dobitoacelor cu minte<br />
r. 6: La ce ad le mai 'pi un spiciu<br />
40 r. 8: Pricep din deget sau din biciu ?
396 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
r. 10: $i plec la casa de nebuni,<br />
r. 11: La f alansteru 'n care unii<br />
r. 12: Sunt mari poeli gi mari tribuni.<br />
r. 13: Eu n'am venit la dumneata;<br />
5 r. 14: Din cei cu mints n'am ce face,<br />
r. 15: 5i-a9 vrea pe toli sa-i pot uita!<br />
r. 18: Cu flori si pomi, amestec din umbra si lumina ;<br />
r. 19: Iar printre ele falnic, fneet, nepasatori,<br />
r. 20: Parse, albind ca spectri, mdrefii visfitori.<br />
10 p. 75, r. 1: In fund, tot alb la !mind, saleamul Infloreste.<br />
r. 2: Nebun si el, mirosu-i degeaba-1 rdspdndegte.<br />
r. 7: 0 frunte mai mareata, in care cu fiori<br />
r. 11: Dar totul gingas, palid, electro-straveziu...<br />
r. 12: Il vdd fi-acuma 'mi pare, fi nu pot sti-1 descriu I<br />
15 r. 14: Ramai ca stan de piatrd. El gales ma priveste:<br />
r. 15: Fun glas ce te strabate prin noate-i fecioregti<br />
r. 16: Ma 'ntreaba: Vii la mine? Ce vrei gi cine evil'<br />
[r. 20 In locul r. 21, si viceversa]<br />
r. 28: Ndramze, trandafiri fi crini !<br />
20 p. 76, r. 14: 41: sd md 'nfigd iar pe cruce<br />
r. 15: Iubesc gi sufdr, cdci sunt Crist.<br />
r. 17: Prin moartea-mi omul se 'nnoeste<br />
r. 18: Si tu sd-mi lii evanghelist.<br />
r. 25: In cer ne-agteaptd plata.<br />
25 r. 30: Mil ' nnal; la Taal meu!..<br />
p. 77, r. 8: E numa 'n capul meu ; grddind, casd, poi,<br />
r. 9: Eu vd PLsez pe to/4 pd les ca 'ntr'o poveste ;<br />
De nu m'ag degtepta, c'ali gi pierit apoi.<br />
r. 11: Ce-s eu? Nu prea gdsesc cuvinte.<br />
30 r. 12: [Ali spune tocmai ce-s,... lipseste]<br />
r. 17: In vis m'am sdturat gi nu m'auzi urland.<br />
r. 21: Atunci visez ca tree pe Mnga cel brutar.<br />
r. 24: 0 jimbla i-o gtersei. Ma prinde 9i m'apuca.<br />
r. 25: Md duc la comisar. in judecii prin vis.<br />
ss p. 78, r. 7: Ca-i vis, o oiu, dar totugi e nostimd ideea<br />
r. 11: Tapoi visez c'adorm visand vai ! ca mi-e foame.<br />
r. 16: S'adormi si tu. Rdzdnd, de nu m'as destepta !<br />
r. 20: Pe-un Capsa sa-I visez cleat p'alde Isus !<br />
r. 23; De-aci goptegte'n aer, privind cu ochii Iinta<br />
40 r. 26: IV'am auzit ye nimeni...<br />
p. 79, r. 5: Tu nu stii, caci -karana te 'nlän/ue 'n Musa,<br />
r. 10: E fiul meu, pe care 'n bdtaie la Vidin
NOTE *I VARIANTE 397<br />
r. 12: Din ceasul morcii, clasul traie§te mai deplin.<br />
r. 20: Ca firea si-a dat ochii sa vezl cum A mananci !<br />
r. 23: Nu-I vezi ?" E falnic, mandru, cu nimbul tot lumine,<br />
r. 24: Pe-o frunte-cer sub care doi gemeni curcubei<br />
5 r. 27: Sub stele... ah! ce zambet ! 0 piatrii Ificrameaza,<br />
r. 29: Dar ar zdmbi 9'o piatra, de i-ar fi dat sa vaza<br />
p. 80, r. 2: Sunt buze 'n care ifi pare cd vezi Intregul Mai!<br />
r. 3: Iar ca parfum cuvfintul se 'ntinde it i te 'mbatd ;<br />
r. 11: De fiu-sau el Imi vorbea<br />
to r. 15: Plutind ufor cdtre plimdrit<br />
r. 21: Lan jos corpul pe pamant<br />
r. 30: Cum Inca nu-s nebun l<br />
GAUDEAMUS. Tiparita In Revista Noud, an. II, nr. 9 (15 Septemvrie<br />
1889), P. 335-36. Variante faca de textul definitiv (Sarcasm fi Ideal, p.<br />
15<br />
20<br />
25<br />
168-169):<br />
p. 81, r. 1: Cdnd o fi ca se& duce0 la criptd<br />
r. 2: Nu pe mine, cad eu nu ma las,<br />
r. 3: Dar pe vasu-mi, in care-i Infiptif<br />
r. 4: Cea *lie sclipind din cel vas<br />
r. 9: De iubire, sau altfel oricum,<br />
r. 10: Ce se fin la tofi pa. morminte,<br />
r. 11: Ba la unii se spun f i pe drum<br />
r. 15: AI dori sti paz fele voioase<br />
r. 18: i din care scApat-a cel gaud<br />
p. 82, r. 9: Ce de lacrimi vfirsai pan 'sft pled<br />
TABLE-D'HOTE. Tiparita In Sarcasm fi Ideal, p. 187.<br />
DUMNEZEU. Aparuta intaiu In Revista Noud, an. VII, nr. 3 (Decemvrie<br />
1894), p. 83-84. Faca de textul definitiv (Sarcasm fi Ideal, p. 193-201)<br />
aceasta versiune prezinta urmatoareIe variante:<br />
30 P. 84, r.<br />
r.<br />
r.<br />
r.<br />
2: i5i cel mai de pe urma, ascuns ca un copil<br />
3: Ce nu se poats nctfte ,i totu§i, plin de vieaTa<br />
6: Ca Fat-frumos din basmul c'o baba §'un morteag<br />
8: Miratei lumi sii-i zicii; dinteinsul m'am nascut.<br />
P. 85, r. 8: Ca zidul cel ciclopic durat far' de ciment?<br />
35 p. 86, r. 12: Cel mic se 'nzorzoneaza, cad este mititel<br />
p. 87, r. 16: Ce-adie peste capu-mi, 9optindu-i: s omu-i musca )1<br />
p. 88, r. 2: Cu toate ce-s in ele 9i printre ele sunt,<br />
r. 11: Miracol fara care in veci nu s'ar pricepe<br />
r. 24: Dar nu-i Intreg: finalul riimase pribegit.<br />
40 p. 90, r. 5: 4 Mi-e draga chiar o piatrA; dar un arhanghel! care<br />
p. 91, r. 6: Le raspandea prin suflu-i, 9i fiecare punct.
898 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE I POLITICE<br />
RAZVAN I VIDRA<br />
[Razvan-Voda incepe sa apara in foiletonul ziarului Perseveranca Joi<br />
23 Martie 1867 (an. I, nr. 6), si continua Oat in nr. 33 (29 Iunie 1867).<br />
Se tipfireste In volum in cursul aceluiasi an. Nu cunoastem cleat edicia<br />
a II-a: Razvan-Voda. Drama istorica in 5 acte in versuri (Bucuresci, Tipografia<br />
5 Lucratorilor Asocia/i, 1867; VI + 152 pagini, in 8°). Cu toate incercarile<br />
noastre, n'am putut gig un exemplar din edi-cia I ; in bibliografiile publicate<br />
'Anti in prezent, nu sunt indicate decfit edi/ia II si ediciile ulterioare. De<br />
altfel, raman cateva lucruri turburi in ceea ce priveste prima tiparire a<br />
acestei drame istorice ; ediçia I I este indicata pe o bucata de hartie, lipitil<br />
10 pe coperta interioara, deasupra urmatoarelor cuvinte: Edicia II, revazuta,<br />
indreptata gi adausa cu arii ronuinegti de d. Flechtenmacher.<br />
Intr'adevar, textul acestei edicii a II-a mi difera prea mult de versiunea<br />
publicata in foiletonul Perseverancei. Revizuiri radicale si adaugiri impor-<br />
15<br />
20<br />
25<br />
SO<br />
sa<br />
tante apar de abia cu ediiia a III-aj unde pia.* i titlul este schimbat: Razvan<br />
ci Vidra, Poema dramatica En cinci canturi (Bucuresci, Typographia Lucatorilor<br />
AssociaIi, 1869; VI+ 186 pagini, in 160). Dupa salsprezece ani.<br />
Hasdeu publica o noua edi%ie, cu mici schimbari de text: .Razvan gi<br />
Vidra, Poenta dramatica in cinci cdnturi (Ediciunea IV, Bucuresci,<br />
Editura Librariei Socec, 1895; 203 pagini, in 160). Aceasta ultima redaciiune<br />
a fost reprodusa in edilia noastra. Dupa moartea lui Hasdeu, Razvan<br />
gi V idra a mai fost reeditata, dar aceste reeditari (in special cea din I<br />
Biblioteca<br />
pentru toi 8) cuprind grave erori.<br />
Toate ediliile aparute in timpul vieii lui Hasdeu Bunt insolite de note.<br />
In edicia II, aceste note se gasesc in josul paginilor ; in ediIia III si IV, notele<br />
aunt tiparite la urma. De asemenea, edicia III 9i IV cuprind, tot la urma<br />
volumului, un: Apendice. Modeluri de vechea limbt ci ersificaçiune romdniz.<br />
Sunt publicate texte din Psaltirea Diaconului Coresi, Miron Costin, Dosoftei<br />
si Varlaam. In ediIia noastra n'am mai reprodus acest Apendice. Am tiparit<br />
insa integral toate notele din ediIia II, III si IV, indicand in care ediIie au<br />
fost introduse fiecare din ele.<br />
EdiIia a II-a are urmatoarea Prefala :<br />
4t Aceasta drama este, sau cel pu/in a fi dorit sa fie, o producere literara,<br />
psihologica si istorica.<br />
Din punctul de vedere literar, am avut a ma lupta cu dificultatea versifica%iunii,<br />
sporitä asta data prin o altä dificultate si mai mare, anume<br />
acea de a seri in limba romaneasca din secolul XVI, ffira neologisme 9i fara<br />
inversiuni moderne.<br />
In privinla psihologica, ma ingreuia varietatea caracterelor ce le introdusei<br />
in cadrul dramei mele: caracterul infocat, generos, eroic si impresionabil
NOTE ei TARIANTE 399<br />
al lui Razvan ; caracterul ambitios, imperativ si orgolios al Vidrei;<br />
caracterul avar si las al lui Sbierea ; doua caractere de Oran romanese,<br />
personificate in Mos-Tanase si in Razasul; in fine, nu oiu claca am -reusit,<br />
dar intentia mea a fost de a da fiecarui personagiu, chiar si dintre cele mai<br />
5 secundare, cite o nuanta proprie si obiectiva.<br />
In fine, in privinta istorica, avui In vedere doll& preocupatiuni de o potriva<br />
importante: istoria epocii In genere si istoria lui Razvan In parte.<br />
Din cronicarii noon noi oim numai atata, ca finitul seoolului XVI a fost<br />
unul din perioadele cele mai oligarchice din analele Romaniei. Aceasta lupti<br />
10 de urii intre boieri si popor, Intre cei avuti si cei saran, intre cei apasati si<br />
cei ce apasau, eu m'am Incercat a o face pe cat se putea mai plastici In<br />
actele I si IL In zadar ar voi cineva sfi ma acuze de aluziuni la actualitate:<br />
mai repet o data, eu am voit a depinge aristocratia si democratia romaneasca<br />
din secolul XVI, iar nici de cum maraiturile partidelor de astazi. Mara<br />
15 de aceasta, pentru a eompleta tabloul istoric al epocii, am gasit loc de a<br />
schita unele institutiuni si obiceie, neatinse de cronicarii nostri, dar conservate,<br />
din intimplare, in documente, in legislatie, sau in traditiuni.<br />
Cat priveste istoria lui Razvan In specie, raposatul Balcescu scrise In<br />
Romdnia Literard o biografie foarte erudita a acestui bray aliat al lui Mihai.<br />
20 I-a scapat insa din vedere dourt Imprejurari destul de interesante ; anume,<br />
de 'ntai ca muma lui Razvan fusese Romanca ; si al doilea, ca Rfizvan a fost<br />
pe Monet Aron-Voda nu aga, ci batman, dupti marturia lui Miron Costin.<br />
In sfargit, ma vor intreba unii: de ce n'am Meat pe Razvan sa domneascli<br />
cinci luni, precum a domnit in realitate? si de ce nu i-am permis a mun<br />
25 in teapa?.. Rfispunsul e lesne de facut. Pe de o parte, Inteo drama cinci<br />
luni este un singur moment, iar pe de alta parte nemic nu poate fi mai putin<br />
dramatic cleat o teapa. Istoria ne spune in bloc ca Razvan domni foarte<br />
pufin ci muri Enteun mod tragic in urma and heitalii cu inpazia polond; ex<br />
bine ! opera mea nu contrazice deloc aceste doua fapte sintetiee 1 *.<br />
SO In editia a III-a, Hasdeu renunta la aceasta interesanta Prefafd, muitumindu-se<br />
numai cu cateva randuri de prezentare:<br />
4 0 opera curat literara, care dobandeste onoarea unei a treia editiuni<br />
dupa un interval d'abia de un an, nu are trebuinta de o prefata ; caci chiar<br />
daca scrierea ar fi rea, si tot Inca autorul se multumeste, ca opiniunea publica<br />
95 s'a inselat de 'mpreuna cu clansul si, prin urmare, nu are cui face scuze,<br />
obiectul ordinar si stereotip al tuturor introductiunilor P.<br />
Editia a IV-a are urmatoarea Prefald:<br />
a A treia editiune din Reizpan f i Vidra de vreo zece ani si mai bine nu<br />
se mai afla In vanzare. Acuma, and Casa Socec et Cie mi-a propus de a<br />
40 scoate aceasta a patra editiune, fusei intrebat daca nu cumva doresc a face
400 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
o noun prefali. Atunci mi-am adus aminte cli am o veche socoteali de<br />
limpezit cu 4-1 P. P. Carp, de pe vremea &And domnia-sa fficea pe grozavul<br />
* in literaturn. Sunt aproape treizeci de ani, amAndoi tineri Inca, noi<br />
am lucrat fiecare ce a oiut §i cat a putut: eu scrisesem pe loan-Vodii cel<br />
5 Cumplit 0 pe Rasvan ; iar d-1 Carp le-a criticat pe ambele, asigurand cu<br />
seriozitate cli ele 9i autorul lor nu pretuesc la un loc douA parale. Este invederat<br />
ca eu nu puteam sA mA supiir 5i n'am rAspuns. Cu timpul, Than-<br />
Vodel cel Cumplit a devenit o carte clasicA, pe care invalA elevii in rota.<br />
Raspan, la rAndul sfiu, ajunge la a patra edi/iune, dupa ce mai in to.ci anii<br />
to s'a reprezentat pe scenfi, rtimAnAnd pAnA Astlizi in repertoriul teatral. S'a<br />
intamplat insA inteun mod sistematic o poznii: de cAte ori se afi9a Rdsvan,<br />
se ghee la moment vreo foiIri care, chiar in ajunul primei reprezentaIiuni,<br />
reproducea articolul d-lui P. P. Carp, ca BA hien adeci cunoscut CA: Aristotele<br />
0 Schopenhauer au spulberat pe Hasdeu. Pentru ca foicele de acest<br />
15 50111 sti nuli mai dea in zadar o asemenea ostenealfi, public eu insumi, in<br />
fruntea editiunii de faIii, acel memorabil articol; 0-1 public intocmai, din<br />
literA in literfi, cu logica lui, cu erudiciunea lui, cu stilul lui, cu ortografia<br />
lui, cu toate ale lui, iarligi farti a-i rAspunde. CiteascA-1 oricine, citeascA-1<br />
o dati, de douA ori, de trei ori, pentru a se monta astfel sub impresiunea<br />
20 hii, o impresiune direct& 0 imediati, 9i apoi montat si citeasci pe Retsvan<br />
fi Vidra. SA vedem, ce o sA se zicil atunci despre pretinsul verdict al lui<br />
Schopenhauer 0 al lui Aristotel, pe langa cari, cu aceia9i drept, s'ar mai<br />
putea invoca autoritatea lui Confucius. Eu unul, mai de 'nainte, nu mA<br />
sfiesc de a mulIumi d-lui Carp, platindu-i cu legiuta dobindii, acum &And<br />
25 amAndoi suntem bAtrâni, o polill din tinere-ce ; plAtind-o cu aceea9i franchevli<br />
0 cu ace1a0 cavalerism care ne-au distins boier-boiereoe totdeauna pe<br />
amAndoi, fie in bine, fie in rAu, fie cu 9tiinIA, fie cu pospaiu, dupa cum e<br />
§i boierul *.<br />
Incepand cu edi-cia III care, repeam, prezintA mari deosebiri fel& de<br />
30 textul anterior, 9i poate fi consideratfi ca o versiune noun Reizyart fi<br />
Vidra poartii pe coperta 0 pe pagina de gardA urmitorul motto din Cazania<br />
(1644) Mitropolitului Teofil: Märirea defartei f i iubirea de argint, acestea<br />
sunt neve neputinfe ii4i ale sufletului motto care se pAstreazA 0 in ediIia IV.<br />
FaIii de textul definitiv ediIia IV, reprodus intocmai in edicia noastrA<br />
95 existA deci trei texte anterioare, pe baza cfirora am alcfituit variantele:<br />
1) textul din Perseveranta care in Iipsa unui exemplar din edilia I,<br />
poate fi considerat ca reproducAnd aidoma aceastA edilie ;<br />
2) textul din ediIia II (1867) ;<br />
3) textul din editia III (1869).
NOTE SI VARIANTS 401<br />
Versiunea din Perseveranca si versiunea publicatii In edicia a II-a sunt<br />
aproape identice ; acelasi lucru se poate spune despre versiunile ediciei III<br />
si IV.<br />
In variantele care urmeazi, am notat intdiu deosebirile Intre edicia II fi<br />
5 textul de/initiy; cid toate aceste deosebiri se giisesc Intocmai si In textul<br />
din Perseveranca. AcoIo unde textul din Perseveranca prezinti variante PO de<br />
edicia II, le-am indicat prin paranteze [ 3, indicind Intotdeauna titlul<br />
revistei, d. ex.: [Perseverança, p. ... r. ...]. Deci, de cite ori se intfilneste<br />
o indicaVe la Perseverania, sa se stie a forma aceasta este mai veche decal<br />
10 edicia II. In ceea ce priveoe variantele textului ediVei III faIi de versiunea<br />
definitivii, le-am notat tot in paranteze: [Edi%ia III].<br />
Textul ediViei noastre este reprodus aidoma dupi editia IV. Am pfistrat<br />
cat mai multe din grafiile care aveau o justificare fonetici; d. ex. caliu,<br />
pfirfiu, vitav, rims, sant (Bunt), litvi, etc.<br />
15 Dedicaliune. Se tipireste de abia In el:14k III-a, ea lipsind in edi-<br />
Iiile anterioare. Fatii de textul definitiv al acestei poezii, asa cum il aflim<br />
In ediiia a IV-a, versiunea ediciei III prezinti urnatoarele variante:<br />
20<br />
25<br />
30<br />
p. 155, r. 5. Tu insi, ca o lampii rismasii'n mfingaiere<br />
r. 13. In oarele d'acelea de sumbri poezie,<br />
r. 17. Precum se 'nchiagii unda, de veacuri picurati<br />
p. 156, r. 9. Ai unor viscoli rani, cu tine de'. mpreund<br />
r. 10. Atuncea le-am simfit?<br />
Editia a II-a, spre deosebire de cele ulterloare, are la inceputul dramei,<br />
imediat dupa prefutii, tabloul tuturor personagiilor ( Persoanele; in editiile<br />
ulterioare, Fefele) ; in timp ce la celelalte edicii se indici personagiile fiecfirui<br />
Cdnt in parte (edicia a II-a cunoaoe Acte, nu Cdnturi).<br />
Rizvan, /igen<br />
Vidra, nepoata lui Motoc<br />
Sbierea, boier bfitrfin<br />
Mos rinase<br />
Bapti, mare vititaf<br />
Rizasul f<br />
1<br />
Vulpoi<br />
Holi<br />
Hatmanul polon<br />
.85 Minski I<br />
Piotroski<br />
oficeri poloni<br />
Un boier tfinir<br />
Un spion muscalesc<br />
Un cioban<br />
26
402 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Un 9oltuz<br />
Un copil<br />
Burgezi, burgeze<br />
Haci, osta9i poloni, etc.<br />
5 Actia se raporta la anii 1580-1595. Actele I, H gi V se petrec In Moldova<br />
; actele III gi IV In Polonia.<br />
ACTUL I<br />
Ed. II: Scena reprezintii o piagi in Ialti. In fund latada unei biserici de<br />
stil bizantin bastard. Pe avantscend, de'naintea bisericei, o piatrei. In laturi<br />
to se zdresc edificii de arhitecturd tura<br />
TANASE (9ezand pe piatra, cu capul plecat fi cu desagii la picioare)<br />
SBIEREA (venind incet 0 numeirdnd pe degete).<br />
p. 159, r. 1. Miluefte-mei jupdne ; nu 'ntoarce privirea ta<br />
r. 2. Pentru una, Cd ce vede cu inzecit tçi va da I<br />
15 SBIEREA (oprindu-se):<br />
r. 3. Ce spui P Zece pentru una? 0 cameitei minune<br />
r. 4. Insii altfel este fapta, fi altfel in vorbd se spune .. .<br />
Aflii dard cd, &Ind una, n'o mai vezi, n'o mai gfise§ti !<br />
[Ed. III: p. 159, r. 3. Cum? Ce spui? Miia la sutei? 0 camatri minunatii 1.]<br />
20 TANASE (sculfindu-se 0 stdnd in lap lui Sbierea)<br />
r. 6. fin blintz; Ina va ajunge, di de trei zile in gurei<br />
SBIEREA: r. 9. De trei zile ? Ce minciuna !.. ,Fapoi eu nu-s vinovat !<br />
r. 11. Un Minn% ! Cum nu! E lesne !.. Banii'n vdnt nu se aruncd I<br />
r. 12. Decdt sec' cerfefti, mai bine ia toporul §i la mune&<br />
25 [Ed. III: r. 10. Pentru mine-i chiar tot una, de-ai mfineat sau n'ai mancat...]<br />
Ed. II lipseqte: Rfizvan se arata In fund 0 se opre9te din dosul lui Sbierea.<br />
r. 14. Cdt mai are'n cap o lintel sau vreo nadejde 'n san !<br />
[Ed. III: r. 15. Nu cerqe9te cat mai are vreun pai de nadejde 'n san !]<br />
p. 160, r. 1. Am lucrat 0 en, jupane, cad avusei vitipare,<br />
BO r. 4. ,,Tacum, vai jupdne 1 d'abia cu zile am rdmas 1..<br />
r. 5. Copi1a9ii plang de foame, trei beiieçi 0 o fetid I<br />
Dupa p. 160, r. 5, In ed. II se indica:<br />
Scene II<br />
TOT ACEIA 0 RAZVAN (venind cu un aer distrat 0 oprindu-se din<br />
35 dosul boierului):
. 6," lipseste In Ed. II.<br />
r. 8. Auzi! Ili trebui copii!<br />
r. 9. Un neam de calici I ..<br />
NOTE BI VARIANTE us<br />
TANASE (cleitindnd din cap fi reafezdndu-se).<br />
a (Sbierea face trei cruci mari de 'naintea bisericii si se depirteazi fancof...)<br />
Inainte de r. 11, indicalia:<br />
Scena III<br />
MOS TXNASE ci RAZVAN<br />
RAZVAN (arlitdnd in urma lui Sbierea)<br />
so r. 11. Asa cruci evlavioase, asa fa/A umilitd.<br />
r. 12. Ala ?nchineiri prea-plecate, /Ana la bthu si mai jos.<br />
r. 13. Nu fficea nici sffintul Petre, nici chiar lisus Christos I<br />
r. 15. Pe cfind dracul dupfi &maul cu limba scoasfi aleargl L.<br />
[Ed. III, r. 15: Pe cAnd dracul dupA dfinsul cu limba scoasfi mi-aleargA !..)<br />
15 r. 16. Aoleu! 0 punguliffi !.. Ba un sficule/ cam greu!..<br />
r. 17. 11 va fi pierdut jupdnul cu /rim lui Dumnezeu...<br />
(strigei tare)<br />
r. 18. Mfii, opreste-te, jupfine L. Jupdne, steii de m'ascultfi L.<br />
r. 21. Fugi ! N'am bath ! Du-te incolo I N'am nemic, nemic, nemic!<br />
20 RAZVAN (cu ironie)<br />
r. 22. N'are nemic sfirficulul ! TrAui 8114 crez I.. Prin urmare<br />
r. 23. Omul neputfind sA piarzfi tocmai lucrul ce nu are,<br />
p. 161, r. 1. Punga nu-i a lui? El insufi mi se leapddei de ea<br />
r. 2. lar alt stlipan nu s'aratei... Sci fie darei a mea I ..<br />
25 r. 3. Galbeni doutizeci, din care cei geiuriçi sunt de veste,<br />
r. 4. C'or fi fest ei alai data in salba unei neveste<br />
r. 5. Sau pe sinul unei puice dela card... ci apoi<br />
r. 6. Au trecut prin jaf gi silei in sacul unui ciocoi I ..<br />
r. 8. Pe cei albi i-ar face negri, ca cel mai negru ciirbune I ..<br />
so [Perseverança, r. 8: Ar face pe omul alb negru ca cel mai negru carbime ! . .]<br />
r. 10. Painea, ce mi-ac cumpeira-o cu doi bani, m'ar otrfivi !. .<br />
(Cdtre Teinase)<br />
r. 15. TANASE (considerdnd pe Mayan cu atencie)<br />
Dela un Tigan pomanfi ? Nu /<br />
35 r. 16. RAZVAN<br />
Cum ? .. Si p'acel boier<br />
26*
404 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE) MORALE SI POLITICE<br />
r. 17. Pentr'o singurii grofitd l-ai fi sldvit pdn' la car?<br />
[Perseveranca, r. 18: E Roman, oricum sei fie]<br />
r. 19. Ciocoiul e Roman? Vai, ce ocara!<br />
[Perseveranca, r. 19: E Roman? Vai, ce ocarii]<br />
5 r. 20. Te 'n§eli, mo§ule! El este ori o piatrd, sau o fiard,<br />
[Perseverança, r. 20: El Romtin? Te'npeli ! El este sau o piatra, sau o<br />
fiara]<br />
r. 21. Dar Romdn nu, niciodata I .. Mai Romiln, o da, sum eu 1..<br />
p. 162, r. 1. Nu cata ca este oache i parlit obrazul meu,<br />
10 r. 2. C qi noaptea nu e alba, dar pamantul odihne§te,<br />
r. 3. Ca §i painea de secara nu e albd, dar hrane§te L.<br />
[Perseverança, r. 3: Cad. §i painea de secara nu e albd, dar hrane§te<br />
r. 4. 'apoi, mo§ule, eu nu sum un Tigan de rand, ma jur !<br />
r. 5. Nu, nu, crede-ma! In pieptu-mi bate-un suflet de vultur!<br />
15 [lipsesc r. 10-15].<br />
r. 15. 0 porumbila ad' ai6 un barbat cioroi...<br />
[Ed. III, r. 15: 0 porumbi/a sali aibe de barbat cioroi...]<br />
[Perseveranfa, r. 17: Taci, mofule I Taci I].<br />
r. 19. N'atinge trâna mamei, ca nu oiu, zdu, ce-o sa fie:<br />
20 r. 20. Nu mai rdspund pentru mine, and sum cuprins de manie<br />
[Ed. III, r. 20: Mi se 'ntampla multe pozne, cdndu-s cuprins de manie !..]<br />
r. 21. Eu nu sum Tigan... /i-am spus-o!.. Nu mei mai nediji I ..<br />
r. 22. Mai pe scurt, na, iata banii!.. pleaca odatii d'aci!..<br />
r. 23. TANASE (cu despre0<br />
25 Dela un rob nici voiu cere, nici voiu lua vreodata :<br />
r. 24. Soarta mea e neferice, dar a ta e blastemata!<br />
r. 25. Sd Oiu c'oiu muri de foame, mama mea nu voiu pfita<br />
r. 26. Primind mila dintr'o mana, care nici ea nu-i a ta!<br />
p. 163, r. 1-9. Eu rob? Dar bata-te focul, eu sum slobod ca oricine !<br />
30 Kir Anastase vlddicd, murind, m'a iertat pe mine,<br />
35<br />
$i<br />
d'atunci, mofule, Lad cloud erne 0 trei veri<br />
Gust mandria d'avea aripi, ca o pasere in ceri 1<br />
Sbor la sttinga,.sbor la dreapta, ca voioasa ciocarlie,<br />
Pe care n'o mai popre§te ferecata colivie !..<br />
r. 13. Mai este ceva. Vaut-ai vreun Tigan grdmeitic?<br />
r. 16. Gramatic?.. nu!.. Sd-fi spui verde, ca n'am vazut pdn' acunza...<br />
r. 17. Gramatic in ;am noastrd este om I chiar om ! .. nu gluma !<br />
r. 19. TANASE (cu indignqiune)<br />
p. 164, r. 2. Dar gramatici, nu L. Ei bine ! afla ca<br />
eu avui parte<br />
40 r. 3. La monastire la Putna sá ' vat tot felul de carte<br />
..
NOTE SI VARIANTE 405<br />
r. 4. Serbeasc i româneasca, i-astfel fusel de mic<br />
r. 5. La kir Nastase pldict cel mai iste% gmmatic!..<br />
r. 7. Ti-am dopedit cd eu nu sum un Tigan ca to.ci Tiganii...<br />
[Ed. III, r. 7: Si te rog a nu ma pune d'ardndul Cu. to%i Tiganii!..]<br />
5 r. 8. Dar acesti bani, mai baiete, por fi fungi... nu-s ai tei<br />
r. 9. Vor fi furafil Ai dreptate... Vor fi furafi de acei<br />
r. 10. Ce tot furd dela card, dela mine, dela tine ;<br />
r. 11. D'acei ce mandrecd mierea mun.citoarelor albine ;<br />
r. 12. D'acei ce ne store pimp ; eapoi unui biet sdrnian<br />
10 r. 13. Nu se'ndurd sd-i arunce n obraz un gologanL.<br />
r. 14. Vor fi furc4i. 1 Ai dreptate I Vor fi furaci de acelea<br />
r. 15. Japre la cari omeneascd este numai doard pielea,<br />
r. 16. Iar sufletul cu dobfinda e luat dela Satan,<br />
[Ed. III: r. 16: Iar sufletul En dobancla fu luat dela Satan].<br />
15 r. 17. Pentru ca ad se 'ntoarcd mai murdar j mai viclean!..<br />
TANASE (emocional)<br />
r. 19. RAZVAN (continudnd)<br />
Vor fi furati 1 Ai dreptate!<br />
r. 20. Insa nu sum eu acela care fur dela un frate!<br />
20 [Ed. III, r. 20: Insa n'oiu fi eu acela care despoaie p'un Irate!]<br />
r. 21. Mama, buna maiculi%a, ar tresdri In mormdnt,<br />
r. 22. Dacd m'ar crede in stare a fura mdcar prin gdnd I..<br />
r. 23-24. 'apoi judecd tu singur, nu furd nimeni in lame<br />
Pentru ca sd dea la altul, fdrd sd-I tie pe nume,<br />
25<br />
Fdrd ca preodinioare sd-1 fi pcizut undepa,<br />
Fdrd ca din toatd punga sdli lase 'ncai o pard I..<br />
Dar zdu, nu mei tot aprinde I Ce sã mai porbim degiaba!<br />
Iata banii: multumeste, du-te qi catd-fi de treabli!<br />
[Perseperanca, r. 23: Dar ce sd porbim degiaba 1 Sdngele in cap mi se urea<br />
30 r. 24. Ian banii: mu1cume9te, du-te fi nu md incurcd I..]<br />
(pdzdnd indoiala lui Tdnase)<br />
r. 25. Mofule sei-ci spui attita: de-ar fi banii chiar fur*<br />
r. 26. Copi1a9ii tai te-a9teapti goi, fldrndnzi f}ii Insetaii!..<br />
p. 165, r. 1. TANASE (ludnd punga)<br />
35 Bogdaprosti, mai baiete Ce pdcat, ce raiz mi pare,<br />
r. 2. C'un Tigan poate sd aibe un suflet a9a de mare!<br />
r. 4. (strdnge dasagii 0 se scoald)<br />
Tat'-tau va fi<br />
lost, bbiete, un ftrengar, un blastemat<br />
r. 5. De s'a aprins md-ta sdrmana in lingusirile lui!<br />
I
406 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 61 POLITICE<br />
[Ed. III: De-au intortochiat pe mii-ta 'n lingufiturele lui!..]<br />
r. 7. Dragoste I curat o boalci, ce de om and se lipeoe<br />
r. 9. Toate lucrurile 'n lume puns cu susul in jos :<br />
r. 10. Ingerul urit se pare, dracul se pare frumos 1 ..<br />
5 [Perseverança, r. 9: Toate lucrurile 'n lume mi le reistoarnti pe dos 1..1<br />
[Ed. III: r. 9. Toate lucrurile 'n lume pune cu susul in jos].<br />
r. 11. (vrea sel piece, apoi 88 oprefte) :<br />
Dar eram IA uit, baiete, a te 'ntreba cum te chiama!<br />
r. 13. Muri an... ba nu! traie9te ! trilieoe 'n inima rnea<br />
10 r. 14. 8i va trai totdeauna ca intr'un leaglin in ea ! ..<br />
r. 15. Dumnezeu sei te ajute, precum tu m'ajuti pe mine<br />
r. 16. Zilele tale sei fie tot zile lungi 9i senine ;<br />
r. 20. Mi-ajunge un singur galben, zau, a9a Razvane dragii!<br />
15<br />
20<br />
P.<br />
r. 21. Mai sunt mulci saraci, 9i nu poiu ca eu sei am de prisos<br />
r. 22. Pe cand se sbuciuma alcii, simtind cutitul la os.<br />
r. 23. RAZI(AN (cu despleicere) :<br />
166 dupa r. 2. (Ia o monetei 0 clii punga lui Razvan)<br />
r. 3. Fa cum eu gi spui, cfici altfel, zau, nu primesc nici un ban...<br />
Scena IV<br />
RAZVAN (singur) :<br />
r. 5. Bietul om!.. Ce fudulie! Ce apuceituri meirete I<br />
r. 6. Cineva 1-ar putea crede, ca-i un imparat in zdrenle I ..<br />
r. 7. Ce desprel! Ce Porbe late I .. Tatii-seiu n'a fost Tigan L.<br />
r. 8. Lumea-9i bate joc de mine! Lumea nide de Razvan!..<br />
25 dupa r. 10 (Lipeoe hartia de un stalp fi se retrage, pe cand u9a bisericii se<br />
deschide, iefind mai multi burgezi fi burgeze).<br />
Scena V<br />
Mai mulci burgezi fi burgeze<br />
[Inainte de ediIia III, : Dascalul * nu era notat aparte printre personagii;<br />
so el era a<br />
Burgesul I s. A9a dar, In primele redactiuni nu erau trei I targove/i I,<br />
ci patru burgesi *; gi anume:<br />
burgezul I Dascalul<br />
burgezul II targoveIul I<br />
burgezul III targoveIul II<br />
35 burgezul IV targovetul III<br />
Trebue sai se Iinfi seama de aceasta intervertire de personagii, pe care noi<br />
nu o putem semnala la tot pasul, ci numai in acele pasagii unde am reprodus<br />
varianta versului. Ed.].
NOTE SI VARIANTE<br />
(Burgezul I se oprefte kingli placard, iar cella4i formeazd grupe).<br />
BURGEZA I<br />
r. it Uf. Nu mai sthu pe picioare de obositii ce sant!<br />
r. 12. Mu, nu-mi prea place abava, fie locul at de dant!<br />
5 r. 13. Pdrintele Ionicd est un preot cu minte<br />
r. 16. In douii vorbe Ii-arata calea ,/a iad i La vaiu;<br />
r. 17. S'apoi ici zice: alege I i cu aceasta sMrgegte.<br />
[Ed. III, r. 17. S'apoi 4i zice: ia mama I i 'ntr'o suflare sfatle§te I<br />
10<br />
intre r. 17-18 (BURGEZUL I, stdnd ldngX placard,lncepe a rade cu hohot).<br />
p. 167, r. 1. BURGEZUL II (abordlind per Burgezul I)<br />
15<br />
Ma I Dar tu ce rdzi acolo, singur, chiar ca un amintit?<br />
[Ed. III, p. 167, r. 1. Dar tu ce-mi rdzi, mai ffirtate, singur, chiar ca un<br />
smintit?].<br />
r. 3, Spune, ce scrie acolo?<br />
r. 5. Nu cumva iar Pr'un nou cantec, rdzand de biata Domnie?<br />
BURGEZUL I (cu ironic)<br />
Veni7i, eititi, inceleggi, qi atunci o 8 edefi.<br />
*intro r. 11-12. BURGEZUL III<br />
Nici eu nu prea.<br />
20<br />
BURGEZUL IV<br />
Ba eu de loc I<br />
BURGEZUL I<br />
Ha I ha I Nici unul?<br />
r. 13. Nu, vezi bine!<br />
25 p. 168 dupti r. 5. CELELALTE BURGEZE<br />
SO<br />
intre r. 6 9i p. 169, r. 12: BURGEZUL I<br />
Minded voi nu sti-ci carte; fiinda voi faceti gurd ;<br />
Ri<br />
fiindcli, din plicate, a Romtinului fdpturd<br />
Este d'a fi mai obraznic, eine e mai nlitlirliu ;<br />
Mi-e mild de voi...<br />
TOTI<br />
Ei bine?<br />
BURGEZUL I<br />
Ei bine, voiu citi eu ;<br />
407;
408 <strong>SCRIERI</strong> LITERARB, MORALE SI POLITICE<br />
Citeste I<br />
BURGEZUL H<br />
BURGEZUL III<br />
Da / da !<br />
5 BUR GEZUL IV<br />
Incepe I<br />
BURGEZELE<br />
Ascultare ! Ascultare I<br />
BURGEZUL II<br />
10 Eu port land En ureche ! Rddicd glasul mai tare...<br />
BURGEZUL III<br />
Dar nu sbiera, cd pe mine md cam supdrd la cap ...<br />
BURGEZUL IV<br />
Mai En sfdrsit, tu citeste nici prea tare, nici prea slab !<br />
15 BURGEZUL I (tuseste, apoi Encepe a citi)<br />
P.<br />
170, r. 3. Petru-Voda schiopfiteazil ; dar slut nici de cum nu este!<br />
[Perseveranfa, r. 3 ; ... dar slut nicidecum nu este 1.<br />
r. 5. Ba e frumugel la fa-0, chiar ca Fiitul din poveste I<br />
p. 171, r. 1. BUR GEZUL I<br />
20 Mai l Vre0 s'ascultafi sau nu prefiP<br />
r. 2. BURGEZUL II<br />
Negresit ! Ce mai Entrebi I<br />
r. 4. BURGEZUL IV<br />
Ei bine 1 De ce nu 'ncepi?<br />
25 r. 5. BURGEZUL I (citeste)<br />
r. 11. BURGEZUL I (citeste)<br />
p. 172, r. 1. lath.' I .. Iar50 frunzi de nägará ?<br />
r. 2. Ce Doamne ! Tot numai una ? Par'cli n'ar fi Intl.%) vari.<br />
r. 4-9. BURGEZA II<br />
30 Rosmarin sau busuioc I<br />
BURGEZUL II<br />
Pe semne cd la muiere limba nu-si afla un loc I
NOTE El VARIANT);<br />
r. 10. BURGEZA I (cu indigna;le)<br />
r. IL BURGEZUL IV<br />
Bre! Doar! nu Pei fi o doamnd 1<br />
p. 173, r. 1. BURGEZUL I (citefte)<br />
5 r. 7. BURGEZUL II<br />
Mai! oare Porba la dracu scl nu fie /carte groa?<br />
r. 8. BURGEZUL III<br />
Nu, nu ! Nici decum! La dracu!<br />
r. 10. BURGEZUL II<br />
10 Fie 0 la draeu, totiqi n'ar strica cuvinte dulci;<br />
[Ed. III, r. 10: Fie 0 la draeu, totufi mie-mi plac porbe mai dulci]<br />
r. 11. De pildi: la cel cu coarne fi cu coadd si te duci;<br />
r. 12. Se 'ntelege cri-i tot dracul, dar vorba e mai cioplitii...<br />
r. 13. BURGEZUL I<br />
is Ba cu coarne §i cu coedit poate si fie 9'o vita!<br />
r. 15. BURGEZUL III<br />
Mai bine, pre legea mea I<br />
[Ed. HI, r. 15. Mai bine, pre legea mea!].<br />
r. 16. Ho ! Ineet! Vine vfitavul!.. Sii nu dam de vet) belea 1<br />
20 p. 174, r. 1-2. BURGEZUL I<br />
Sose§te nenorocitul, toemai cind vorbeam de vite<br />
Se 'ntdmpla cdte o data vorbe foarte nimerite I<br />
Scena IV<br />
dupi r. 2. (Tot aceia, BA5OTA. mai multi slujitori),<br />
25 r. 3. Oameni buni! Ce stali aice? Ce este? Ce v'aIi oprit?<br />
r. 4. Cu ce scop?.. A! o hirtie!.. Si vedem, ce afi citit?<br />
[Ed. III, p. 174, r. 4. Cu ce scop?.. A! o !Artie !.. Si vedem, ce-i de<br />
citit ?].<br />
BURGEZUL II<br />
30 r. 5. la, o porunca domneasci.<br />
r. 9. Sunt sigur, di este iargsi vr'un cintee neru9inat!..<br />
r. 10. BURGEZUL II<br />
Ba nu, .zau I..<br />
409
410 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
r. 11. BURGEZUL III<br />
Nu mai citeste !<br />
r. 14. Voi toti sunteli laolaltd partasi ai nelegiuirii!<br />
p. 175, r. 1. V4 am in mdinile mele I .. Vi-i draga vieata sau nuP<br />
5 r. 2. Spunefi-mi dar adevfirul! lute 1 .. Mdi, rdspunde tit /<br />
r. 3. Tu ai o faVi cam proasta ; fruntea jos, gura cascati,<br />
r. 4. Semnele cele mai bune d'o inimi nestricata...<br />
[Ed. III, p. 175 r. 4. Semnele cele mai bune d'o inima nestricata ...]<br />
r. 5. Pune dar mama pe cuget, f i spune-mi, eine a scris<br />
10 r. 6. Acest cantec, ce cuteazi pe Voda si-1 ia In ras?<br />
[Ed. III, p. 175 r. 6. Acest cantec, ce cuteaza p'un Voda sfi-1. ia In ras ?]<br />
r. 8. Eu nu 9tiu nemic... zdu nemic... de nu-i asa, BA fiu caine !..<br />
r. 11. A citit ? Care anume? Cine a cititP Aratii !<br />
r. 12. BURGEZUL II (aräkind la BURGEZUL 1)<br />
15 Acesta jupan vatave... chiar acesta 1 .. uite, iatei 1..<br />
r. 15. Dar, zeiu, nu de buns voe: tot dumnealor m'au silit...<br />
r. 16. Cerceteazei 0 intreabii... Nu stint eu cel cu pricind 1<br />
[Ed. III, p. 175 r. 16. Cerceteazet §i-i intreabti . . . N we eu acel cu pricina I]<br />
r. 17. A citi and nu te lasa, nu crez ed fie veo vinei!<br />
20 [Ed. III, p. 175 r. 17. A citi and nu te la* a fie oare (leo vineiP]<br />
dupa r. 17: Scena VII<br />
Tot aceia fi RAZVAN (mestecandu-se in grupa burgezilor)<br />
BA*OTX (ceitre popor)<br />
25 p. 176, T. 1. A citit moldovena,9te...<br />
r. 3. Nu e aci intrebarea. Eu oiu, a moldoveneste !<br />
3. 4. Dar citit-a oare iute? Far' a se impedeca?<br />
[Ed. III, p. 176, r. 4. Dar citit-a oare iute? Fara d'tt se 'nvalmasa?]<br />
r. 5. Ingirat? Limpede? Neted? Repede ? Cu foe?<br />
30 r. 6. Da, da !<br />
r. 7. BASOTA. (cdtre Burgezul I)<br />
Cu foc, hofuleP.. Ei bine! La asta ce-mi vei rhspunde?<br />
Cu foe? Auzi I . .<br />
35<br />
40<br />
r. 8. HoI, jupane ! Eu nu vreau a met ascunde !<br />
r. 9. Am citit cum se cuvine, at' doarg nu in eider<br />
[Ed. III, p. 176, r. 9. Citit-am cum este rdndul ; vezi bine, ca nu 'n zadar]<br />
r. 11. Obraznicule I Cum, Doamne, nu Ii-e greu? Nu Ii-e rusine<br />
r. 12. Sa-mi spui tu aste palavre ? Sei vorbeoi astfel cu mine? ..<br />
[Ed. III, p. 176, r. 12. Sa-mi spui tu mie palavre, and vorbesti tocmai<br />
cu mine?)
NOTE $1 VARIANTS<br />
41'1<br />
r. 13. Eu! eu vatavul cel mare! mi 'n/elegi, cine sum ad<br />
[Ed. III, p. 176, r. 14. Mane dreaptfi a lui Hatman, earele la locul sfiu]<br />
r. 17. Eu nu pociu eiti prea iute ceea ce un altul a saris!<br />
[Ed. III, p. 176, r. 17. N'as putea citi prea iute ceea ce tin altul a &Cris 1<br />
5 r. 21. Deci, judecata e scurtfi. Este foarte vederat,<br />
[Ed. III, p. 176, r. 21. Deci, judecatali e scurtfi, Rind foarte vederat,1<br />
r. 22. Cd tu efti foarte obraznic fi esi foarte vinovat,<br />
p. 177, r. 1. Tu ai scris cantecul fista! Te Pad eu dupfi spranceanfi!<br />
r. 2. Tu ai nas ca de vulpe, ai o barbie vicleaiii,<br />
10 r. 3. Ochi mici, buzd sub/ire... chiar un chip de fariseu!<br />
r. 4. Vezi, di te cunoscP Pe mine a rra'rtfela este greu 1..<br />
r. 6. RAZVAN (cu naivitate):<br />
Mai stali! De ce a§a grad? Turd, Tfitari sunte/i voi oare,<br />
r. 7. De vit ardtaci Indatd gata a ne spanzura?..<br />
15 r. 9. Sfi fie oare cu cale, pentru'o goald secdturd<br />
r. 10. A spdnzura afa de lesne un puiu de mit? o fiipturd?..<br />
[Ed. III, p. 177, r. 14. El nu-i faraon, nu-i cioarti; fi Roman, Ili este<br />
frate...]<br />
r. 16. 0 sfi-1 invfil eu dreptate 1 sr, ma 'nfrunte un netot?..<br />
20 r. 19. Atunci ldsaci dar pe dascfil si lua/i-mfi pe mine;<br />
r. 20. El nu-i vinovat, sfirmanul; cantecul i-am fficut eu;<br />
p. 178, r. 1. Chiar eu, yezi bine !<br />
r. 3. Un Tigan sfi scrie stihuri, eu n'af fi crezut ! .. Ce-i drept,<br />
r. 4. Mutra ta par'cli aratfi ceva ager si destept...<br />
25 r. 6. RAZVAN (intre)updndu-l)<br />
Foaie verde maieran,<br />
30<br />
r. 10. Ciudat! si stie carte un blasternat de Tigan!<br />
r. 15. C'ar fi bine ea boierii sä umble goi si desculli;<br />
r. 17. Sli nu fi fost nici un dascfil, ca sfi-1 tnveça scrisoare!..<br />
[Ed. III, p. 178, r. 17. S'd nu fi fost aid un dascfil, ca sfi-1 punfi la serisoare!..]<br />
r. 18. Cats dar, ditscfiIe, cats! Ai acapat cum ai scapat,<br />
r. 19. Dar pfizeste-te de mine, c'o sit' dai de vr'un pleat!"<br />
r. 20. Acuma tu, faraoane, raspunde-mi deocamdatd,<br />
35 r. 21. De ce te-apuci tu d'o treabii oprita si neiertatfi?<br />
r. 22. 0 faci oare de la tine, sau cineva ge-a fi pus?<br />
[Ed. III, p. 178, r. 22. 0 faci oare de la tine, sau cineva fi-a fi spus?]<br />
p. 179, r. 1. RAZVAN (cu bonomie)<br />
4 0<br />
Apoi de, jupan vfitave, unui-i jos altu-i sus !<br />
(Ed. III, p. 179, r. 1. Apoi de, jupan vfitave, unu-i los, altu-i sus 1
412 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
5<br />
r. 2. Dumneata mereu tot spanzuri Vastfel trgeoi boierefte,<br />
r. 3. Eu fac cdntece i doine, ca s5-mi petrec Iigiineoe;<br />
r. 4. Fiecare cu ce poate!.. Nu este dat ori§icui<br />
r. 5. Dreptul d'a ucide oameni n mijlocul tfirgului!..<br />
(se scarpind la cap)<br />
10<br />
r. 6. Vapoi acest drept, jupane, uite I de mi s'ar da mie,<br />
r. 7. Eu n'a, ucide niciunul, ca sã pociu ierta o mie!<br />
[Ed. III, p. 179, r. 7. Eu n'aq omori niciunul, ca sá pociu ierta o mie!<br />
r. 8. iret Tigan L. Nu e lesne a ierta p'un osandit!<br />
[Ed. III, p. 179, r. 7. iret Tigan!.. Dar nu-i lesne d'a sciipa p'un<br />
osandit!]<br />
r. 9. Fapta, ce tu ai fäcut-o este un lucru cumplit I<br />
[Ed. III, p. 179, r. 9. Fapta, ce tu ai f5cut-o, ti un lucru de gAndit 6<br />
r. 10. A necinsti cirmuirea, a nesocoti divanul,<br />
15 dupii r. 11. (dupd o pauzei)<br />
r. 12. Cu toate astea o lege, un vechiu<br />
r. 14. Nu sunt insurat, jupane...<br />
i dant obicei,<br />
20<br />
r. 16. Ai putea sfi scapi cu zile !.. Este o lege, ce zice,<br />
[Ed. III, p. 179, r. 16. Ai putea sâ fii cu zile !.. In pravila Wei zice,1<br />
r. 17. Ca de osAndri se iartri, pe cine-1 prea de bfirbat<br />
[Ed. III, p. 179, r. 17. Cum-ch de osandil se iartrt, pe cine-1 urea de<br />
bfirbat]<br />
r. 19. Aga este obiceiul, datina cea striimo§eascrt!<br />
r. 22. FATA I (iese inainte, complimentdnd)<br />
25 r. 23. FATA II (iese Enainte cu rndiniie in folduri)<br />
p. 180, r. 2. Suntefi fete cum se cade? Nu-i aok? De mfiritat?<br />
r. 7. D'o moarte grea fi grozavii p'acest baiat priceput?<br />
[Ed. III, p. 180, r. 7. D'o cazni foarte cumplith, acest bäiat priceput?]<br />
r. 10. FATA I (ldsdnd ochii in jos)<br />
30 r. 12. FATA II (cu mdndrie)<br />
35<br />
nici eu!.. Fereasat Sfântul !.. 0 copfand I un rob I..<br />
[Ed. III, p. 180, r. 12. i nici eu!.. Fereasa Sfântul !.. 0 batjocurd I<br />
un rob I..]<br />
r. 14. Acct? Atunci de ce doarä aui iefit voi amfindouii,<br />
r. 15. Cu atdta fudulie, ca 8ä ne rdspunde-fi noud,<br />
r. 16. Cdntand din lobe fi surle, cd sunteii de intiritat?<br />
r. 17. FATA (cu confuzie)<br />
De ce!.. afa !.. sà se oie
NOTE SI VARIANTS US<br />
r. 18. FATA II (cu insolengi)<br />
p. 181, r. 1. RAZVAN (there popor)<br />
r. 2. Afa dar d'acum'nainte sd Oiti bine fiecare,<br />
[Ed. III, p. 181, r. 2. Astfel dar d'acum' nainte, veci §ti bine fiecarej<br />
s r. 3. ,i sci mai spunefi f' altora, spre 9tiiiria tuturor,<br />
[Perseperanp, r. 3: Sri spunefi fi altora ad fie Oiut tuturor].<br />
r. 5. Fete de neam f i de cinste, ce-ar vrea 1)160 ott-gi gEtseascA...]<br />
r. 7. Scena VIII<br />
to Tot aceia fi SBIEREA<br />
SBIEREA (intrdnd)<br />
r. 8. Fara dobdndcl, degiaba, fiat nici un folos !<br />
r. 9. RAZVAN (cu melancolie):<br />
Ai vfizut, jupfin vatave, a nu este fatil'n lume<br />
ts r. 10. Care sci nu s'oferascd auzind de al meu nume I..<br />
[Ed. III, p. 181, r. 10. Ca si nu se 'nfioreze, and aude d' al meu nume !..]<br />
r. 11. E frumoasci acea lege, ce iartii p'un vinovat,<br />
[Ed. III, p. 181, r. 11. Frumoasfi-i legea stribuni, ce iartit p'un<br />
vinovat,]<br />
20 r. 13. E frumoctsd acea lege, care oie, a o ceaVi<br />
r. 14. Se pierde, când o strdbate o raza de dimineapi;<br />
r. 15. E frumoasd acea lege, care erede, crt nu-i rftu<br />
r. 16. Omul ales d'o fiinfri, curatd ca Dumnezeu!..<br />
r. 17. E frumoasd acea lege . dar nu este pentru mine,<br />
25 r. 18. Precum Inteo florfirie nu-i loc penteun mriracine 1..<br />
[r. 19-22 lipsesc].<br />
r. 23. Eu Tigan ! eu... o jupâne ! Deat tot vai fi amar,<br />
r. 25. Pentru cea de 'ntiiiu gresalii moartea'n streang ar fi prea mare<br />
r. 26. Slujitori ! deocamdata ducefi-1 la lnebisoare !<br />
30 p. 182, r. 2. BA*OTA. (cu asprime, clitre Rtizvan)<br />
r. 3.<br />
Cum? A§a eft fie oare? Ai furat? Tu?..<br />
RAZVAN (cu linioe)<br />
35<br />
r. 5. Tiganul iqi dil in petec!<br />
r. 7. Un ticalos ! Un desmetec!<br />
[Ed. III, p. 182, r. 7. Un tictilos ! Un desmetec l]<br />
r. 8. Au lost dou5zeci de galbeni... D'abia nouti-spre'ci mai sant !..<br />
r. 9. Unde-i unul? unul? unul ? .. Sri mi-1 dai de supt prunant:<br />
r. 11. Un ga1bana9 ca un soare !
414 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE tig POLITICE<br />
P. 183, r. 3. In locu-i este o paine Inteo colibi. sfiraci...<br />
r. 7. SBIEREA (iute apucdnd pe Ba.gotei de wind)<br />
r. 9. Ciudat, boierule dragi ! Apoi ce vrei sei-fi fac euP<br />
r. 10. SBIEREA (cu aprindere)<br />
5 CUm ce? Vreau sfAnta dreptate !.. Cum ce? Vreau galbinul<br />
men !..<br />
r. 12. In ce gurrnceipu legea<br />
r. 13. SBIEREA (gesticuldnd)<br />
10<br />
r. 14. Jupdn vatave, ascultI.. Nu m läsa pAgubag!..<br />
r. 16. Ori de nu; atunci, jupAne, stapdnu-sau sei-mi plateasca 1..<br />
[Ed. III, p. 184, r. 1. Al cui e9ti tu, mäi Tigane? Cum se chiamd domnul<br />
tifuel<br />
r. 2. RAZVAN (cu mdndrie)<br />
r. 3. SBIEREA (cu bucurie)<br />
15 r. 4. Sci mi-1 dai rob chiar pe &mut n kc de despAgubire !..<br />
r. 6. Furul se dd aceluia, dela care a furat !<br />
r. 7. RAZVAN (cu groazei)<br />
r. 9. Firefte I<br />
20<br />
[Ed. III, p. 184, r. 9. Fireftel]<br />
r. 10. Vrei, boierule, sA-1 capeti foarte ieften In robie.<br />
[Ed. III, r. 10. Vrei, boierule, sA4 capeli oarte lesne ' n oblicie I]<br />
r. 16. .tie bine.<br />
r. 18. SBIEREA (cu mulfumire)<br />
25<br />
33<br />
r. 20. Apt este legea %firei...<br />
[Ed. III, p. 185, r. 5. Cam cutezator, cam falnic, dar destept i cArturar.]<br />
r. 6. Nu 'n/eleg, nu pociu pricepe, 0 nu voiu, ca el at fie<br />
r. 7. BunA pradA pentr'un altul, pe and Imi place 0 mie I..<br />
r. 8. Deci, Içi dau eu acel galben, i robul a fi al meu.<br />
[Perseveranfa, r. 8: Chilipir, 4i dau eu acel galban, i robul vs fi al meu!)<br />
[Ed. III, p. 185, r. 8. Deci galbAnul din parte-mi, f i robul pa li<br />
al meu]<br />
r. 9. SBIEREA (cu iufeala)<br />
35<br />
r. 11. Boierule! tii prea-bine, ca sunt vtitavul cel mare...<br />
r. 12. Decl i eu la visterie am lost ftori-ctimiira§!<br />
r. 13. Boierule ! Aflä ins, ca postelnicul mi-e nay L.<br />
p. 186, r. 1. Boierule ! Taci din gura, cd mei fac leu-paraleu I ..<br />
[Ed. III, p. 186, r. 1. Boierule I Taci din gura, cá ma fac un paraieu 1 ..]
NOTE 4I VARIANTE 415<br />
r. 2. RXZVAN (cu amardciune clitre popor)<br />
r. 4. Asa este I<br />
r. 5. TOP (cu sgomot)<br />
r. 7. Taie-i pe toIi! Nimice5te p'acefti mojici en narav !<br />
5 r. 10. Nu m'e/i robi voi pe mine! Mil jur cd nu 1 Mai de graba<br />
[Ed. III, p. 186, r. 10. Nu m'e-ci robi voi pe mine! Mci jur cli nu 1 Mai<br />
de graba]<br />
r. 16. Dar de voda, nu... Ei bine!.. Voesc sd-mi dal: streangul meu 1<br />
r. 18. (1u4nd pe Sbierea la o parte)<br />
to r. 19. Sd uitdm cearta I Pe cinste, a lost o gluing, o<br />
p. 187, r. 2. Cu nwe raza0!.. Un petec... Nu-i tocmai un lucru mare...<br />
r. 4 (se strang de maini en afectatie)<br />
RXZVAN (iritat)<br />
[r. 6 lipse§te].<br />
15 r. 7-8: A pedea trebele tdrei d'aproape nu li se cade 1<br />
(Slujitorii gonesc pe burgezi si burgeze, cari se departeaza<br />
cu nennillumire).<br />
BURGEZUL II<br />
Lasa-ma, jupan vatave, sa viz Tigan spanzurat I<br />
20 r. 11. Ba afarti ! afard, neam bldstemat 1<br />
dupa r. 11: Scena IX<br />
Tot aceia, lard burgezi si burgeze<br />
r. 13. Ca sa fipe c'd-i dreptate sau ca nu este dreptate...<br />
r. 14. Slujitorilor; la lucru!.. ApucaIi p'acest Tigan!<br />
25 r. 15. RXZVAN (cu liniste dandu-se In mainile slujitorior)<br />
Ma las eu singur, jupâne !<br />
p. 188, r. 2. Legati-mi-I gi sa-i duceli drept...<br />
r. 3. RXZVAN (pe cdnd slujitorii tl leagd)<br />
Drept la spanzuratoare !<br />
sag.,<br />
SO r. 4. Un orn ce vrea om sd fie, decal rob mai bine moare !..<br />
[Ed. III, p. 188, r. 4. Omul ce ()Iva orn sd fie, cleat serb mai bine moare !]<br />
r. 6. SBIEREA (cu trigrijire)<br />
Pdcat 1 Vorbe9te 'ntr'aiurea I.. &I nu fi innebunit 1..<br />
r. 7. Prietene ! Ia-Ii Tiganul, f i sd aibi de ddnsul parte...<br />
95 [Ed. III, p. 188, r. 7. Prietene ! Ia-ri Tiganul, c'asa i-a lost scris tn soartd 1<br />
r. 8. Ducefi-1 drept la boierul 1. .
416 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICS<br />
[Ed. HI, p. 188, r. 8. Duceri-1 drept la boierul I..]<br />
r. 9. Cum? Eu rob? 0, moarte, moarte I<br />
[Ed. III, r. 9. Cum? Eu rob? 0, moarte, moarte I]<br />
ACTUL II<br />
5 Scena prezintii un crdng in codrul Orheiului in Basarabia nordicd. In<br />
fund se vede printre arbori un pdrdu, curgdnd de pe o sands', iar pe apanecenii<br />
un trunchiu, rdsturnat in chip de la94ei.<br />
Scena I<br />
MAI MULTI HOTI (lungici pe iarbil)<br />
to p. 191. r. 1. Ian spunefi-mi, ce si facem, ca et* mai treacd din vreme?<br />
r. 2. Sil facem ce face frunza, and prin codru vantul geme;<br />
r. 3. Ori sd facem ca izvorul, and arunca unda lui,<br />
F. 4. Scaparand argint din spume, pe verdea-ca codrului;<br />
r. 6. i copaciul nu se Iasi, luptandu-se harbate0e !<br />
15 dupa r. 8. HOTUL II<br />
Sd trdieoi I Afa imi place.<br />
[Ed. III, p. 191, r. 10. Bland ca dulcea sarutare, crunt 0 groaznic ca<br />
furtuna!]<br />
r. 9-11. HOTUL I<br />
20 Dar cine din noi sd cdnte?<br />
HOTUL II<br />
Cine? Mai incape vorbd ! Cine arde mai fierbinte I<br />
Eu.<br />
RAZA$UL (sculdndu-se)<br />
25 TOT!<br />
Da. Si cdnte Razaful I<br />
r. 12. Jalea mea o sd 9d spui,<br />
r. 13. Ca sa-mi oerg pkinsul cu pldnsul, cum se scoate cuiu cu cuiu,<br />
r. 14. Dar ce zic! Nu sum eu singur, care sufere 0 plange ;<br />
30 p. 192, r. 1. Nu sum singur eu, pe care doina mea il va atinge ;<br />
[Ed. III, p. 192, r. 1. N'oiu fi singur eu, In care doina-mi inima va<br />
frange ;]<br />
r. 4. Toli acei ce, ca o moa9te, plistreazd in sdn urice,<br />
r. 6. Cei streimofii lor, in lupte rduri de sdnge veirsdnd,
NOTE SI VARIA/4TE 411<br />
[Ed. III, p. 192, r. 6. Ca strarnofii /or n lupte, rduri de sdnge Parsdnd,]<br />
r. 7. Au castigat ca rfispIata cate-o brazda de parnetni L.<br />
r. 9. Mu lt mare mi-este mania ! mutt mare mi-este amarul 1..<br />
r. 10. Eu am auzit, blidiVa, cum ca ci pe la Munteni<br />
o r. 15. Tot vecinii Ei inseara, tot vecinii Ei desbraca!<br />
r. 16. Vecini de cei cu putere, cu caftane aurite<br />
r. 18. Vecini dintr'aceia care, cu o yorba, c'un cuvfint<br />
r. 19. Un sat Entreg, plin de vieala, El prefac intr'un mormant!<br />
r. 20. Vecini, dintre cari acuma de Wiz pre unul, mi-1 spintec,<br />
io r. 21. Si tot zdmbesc spintecdndu-l...<br />
r. 23. Ba n'am uitat! Am prut numai sa-mi puiu. sdngele In foc,<br />
r. 24. Vorbind de trecut, ca astfel sa pociu -Uinta mai cu foc!<br />
P. 193, r. 27. HOTUL III<br />
Uf, uf, at 1 Rau ma framing 1<br />
15<br />
HOTUL IV<br />
Mi-e c cald mi-e c racoare<br />
p. 194, r. 17. Scena II<br />
Tot aceia, un boier tartar c1 un cioban, apoi Razvan<br />
HOTUL I (sdrind n picioare)<br />
20 r. 18. CEILALTI (sculdndu-se c1 apucdnd armele)<br />
r. 19. LinistiIi-va, c doara ma cunoafteci... suntem frayi 1<br />
25<br />
r. 20. Eu vi-1 aduc pe credinta: eu sum cheza i povaIä!<br />
r. 22. BOIERUL<br />
Care este capitanul?<br />
r. 23. RAZVAN (iefind dintre arbori)<br />
p. 195, r. 2. BOIERUL (cu mirare)<br />
Dumneata ? Aca set fie? Dumneata biciul de spaima,<br />
[Ed. III, p. 195, r. 2. Dumneata? Si fie oare! Biciul de groaza f i de<br />
spaima.1<br />
30 r. 3. De care se teme<br />
i I<br />
fara?..<br />
r. 4. Numai cei rai set se teamd.<br />
[Ed. III, p. 195, r. 4. Numai rail sei se teamed.<br />
r. 6. Ei bine, acum stii cine sum eu;<br />
r. 7. Spune-mi dar si tu, jupfine, cum este numele tauP<br />
ss r. 12. BOIERUL (cu impaciença)<br />
r. 13. Lucrul, carele m'aduce, trebue ispravit<br />
[Ed. III, p. 195, r. 13. Lucrul, carele m'aduce, trebue ispravit indatfi., .]<br />
21
418 BCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE<br />
r. 15. RAZVAN (intrerupdnd)<br />
p.<br />
r. 19. Ca sal cunun d'al de tine numai cu duhul de moarte !..<br />
196, r. 5. La ei haina, mintea, fa%a, inima, totu-i subOre!..<br />
r. 6. RAZVAN (liniftindu-se)<br />
5 r. 7. Apoi 1i ziceam,<br />
r. 8. Ca iubesc pe oarecine, fireste fata de neam.<br />
r. 9. Din nenorocire Irma, ea n'are mama fi tata<br />
[Ed. III, p. 196, r. 9. Din nenorocire totusi, n'aveind nici mama, nici<br />
tata,]<br />
to r. 10. *i unchiu-sau, vrdnd s'apuce o avere insemnata,<br />
[Ed. III, p. 196, r. 10. Unchiu-sau vrea sfi-i rapeasca mostenirea cea<br />
bogata,]<br />
r. 11. S'a hotdrit s'o Enchiza calugarifa la schit...<br />
r. 12. Ce faptd neomenoasd I Ce lucru neauzit !<br />
15 r. 13-16. RAZVAN (cu ironie)<br />
20<br />
Sarmanal.. Dar zestrea-i mare !.. Iubefti prea mult<br />
pe orfanaP..<br />
Sarmana I . . Mori dupa ddrzsa 1. . 0 vrei cu zestre?. . Seirmana /<br />
r. 17. Iata trei sute de galbeni. Al%i trei sute, i mai mult,<br />
r. 18. 0 sa-ti aduca ciobanul, crind lucrul va fi facut...<br />
p. 197, r. 2. BOIERUL (cu desplacere)<br />
r. 3. CIOBANUL (intrerupdnd)<br />
25<br />
30<br />
r. 4. Cine care n'o cunoaste<br />
r. 6. Un fatoiu ce calarcste si impufca ca un smeu<br />
r. 9. *tiut! Dupa ce-i nepoata acelui vornic Movie,<br />
[Perseverança, r. 10: De care tremura ;am i pgdnii ca de f oc I]<br />
r. 10. De care se ferea lara i pdgdnii ca de foc!<br />
r. 12. Negrefit 1.. Te arde setea s'apuci zestrea mai in graba !..<br />
r. 14. Ce lucru vrei tu anume dela codru 'ntunecat?<br />
[Perseverania, r. 14: Ce fel dorefti tu anume dela codru 'ntunecat?<br />
[Ed. III, p. 7, r. 14. Care lucru vrei anume dela codru'ntunecat?]<br />
r. 15. Chiar acuma, capitane, zece calarasi cu sila<br />
p. 198, r. 2. CIOBANUL (rdzdnd)<br />
35<br />
Asa ! Nu-i lucru usor<br />
r. 3. Vidra-i o feta semealfi, umplutd cu fudulie,<br />
[Ed. III, r. 3. Vidra-i o fata semeafa, ticsitd cu fudulie,]<br />
r. 4. Care n'ar belga in seeing nici chiar pe sfantul lie !..<br />
r. 6. Dumnealui stiu c'o iubeste, dar nu ea pe dumnealui...<br />
r. 9. Ha, ha 1 Dupfi cununie!
5<br />
NOTE RI VARIANTE<br />
r. 10. Adevarat! Eu uitasem, c'afa-i legea pe la voi:<br />
[Ed. III, r. 11. Numai zestrile 'nainte, iar iubirea mai apoi!..3<br />
r. 13. Unde dintre douit inimi una este cumparatal..<br />
[Ed. III, r. 13. Unde dintre doug inimi una-i martd cumpfirata !...]<br />
dupg r. 18. Dar pe Vidra s'o aduceii dintru'nteli in acest kc,<br />
Ca sd vliz ci eu nepoata acelui vornic Moçoc,<br />
Ce-mi tot rdsturna En lard domnie peste domnie,<br />
Cum se rdstoarnd pldcinta dupd tavii pe tipsie I<br />
r. 19. CIOBANUL (vrdnd a piece)<br />
10 r. 20. Slufba cea mare, ce astazi mi-o 96i face dumneata.<br />
199, r. 1. Iti ffigaduesc pe cinste ca, daca din Intimplare<br />
13r.<br />
2. Vei fi prins de carmuire, te seep eu din inchisoare:<br />
r. 4. Imi sunt rude de departe...<br />
r. 5. RAZVAN (cu desgust)<br />
15 r. 7. Ce poruncepiP<br />
r. 8. RAZVAN (incet, luandu-1 la-o-parte)<br />
i. 9. De-i pricepe cà miroase a &Mare...<br />
r. 10. RA.ZAWL (puruind mdna pe cugt)<br />
Las' pe mine!<br />
20 r. 13. Razavul nu se pogoara a se bate cu femei!<br />
(Rdzvan face semn cu nutria, ci tog ies).<br />
Scena III<br />
RAZVAN (singur)<br />
r. 15. Ava m'aprinde pe mine numai cuvdntul: femeie!..<br />
25 r. 16. Femeie ! De and pe dome a facut-o Dumnezeu,<br />
p. 200, r. 1. i privind cu mulwmire la inveselita lume,<br />
[Ed. III, r. 1. *i privind cu mulwmire cdtre 'nbobocita lume,]<br />
r. 2. Zice: eu sant ziditorul, dar femeia este culme I ..<br />
[Ed. III, r. 2. Zice: eu stint temelia, dar femeia este culme I ..]<br />
30 r. 3. Femeie !.. 8i totuvi omul, de lacomie orbit,<br />
r. 4. Iubevte nu pe femeie, ci aurul cantarit...<br />
r. 5. Pentru dansul e femeie o mofie masurata.<br />
[Perseverança, 2-5: Ce-i femeia pentru &mut? o movie masurata]<br />
419<br />
27*
420 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 13I POLITICE<br />
r. 8. Scena I V<br />
RXZVAN gi MO5 TXNASE<br />
TXNASE (aratAndu-se hi fund)<br />
r. 9. RXZVAN (oprindu-l)<br />
5 r. 12. Te cunosc, de9i d'atuncea a trecut un veac intreg:<br />
r. 14. TXNASE (migcat)<br />
r. 16. Bfitanduli joc de robie... nu! nu mai pricep nemica...<br />
r. 19. Am lost rob, am lost in lan/uri, s'acum inima-mi suspina<br />
r. 20. Intalnindu-te pe tine, carele ai lost pricind I..<br />
10 [Ed. III, r. 20. Intfilnindu-te pe tine, carele fusegi pricind ..]<br />
r. 21. TXNASE (cu mirare)<br />
p. 201, r. 1. Tu, mosule ! Tu singur ! .Fapoi tot din vina ta<br />
r. 2. I ata-mil 's haiduc de codru, numai pentru a scdpa I<br />
r. 4. Tot tu o sli lii pricina... tot ti 4. ! ..<br />
15 r. 5. TANA SE (exasperat)<br />
Eu?. , Glumegti tu oare?..<br />
r. 7. A-ti da pieptul meu drept fintil, rugdndu-te a lovi !..<br />
r. 8. Tu! Numai tu egti de vind, indemnat de oarba soarte,<br />
[Ed. III, p. 201, r. 8. Tu! Numai tu esti uneaLta, indemnat de cruda soarte,)<br />
20 r. 9. Ce arnestecei; Impletefte fi Intortocheazd Zoate,<br />
[Ed. III, r. 9. Ce amestecd gi'npletegte gi'ncurcd faptele toate,]<br />
r. 10. Astfel cil adesea omul, bun ca blândul mielusel,<br />
r. 11. Face mii de fapte rele, far' s'o stie insufi el!..<br />
r. 13. RXZVAN (continuind)<br />
25<br />
30<br />
Ti-aduci aminte afurisita de punga,<br />
r. 15. Ca sunt mul%i sarmani ; cd nu vrei, ca tu sá aibi de prisos<br />
r. 16. Pe and se sbuciuma allii, simiind cutitul la os ?..<br />
r. 17. Mosule ! facand aceasta, puteai a gdndegti tu oare,<br />
r. 18. C'o sa mai cufunzi pe mine in robie'ngrozitoare?..<br />
r. 20. De luai tu punga 'ntreagfi, eu scapam nebdnuit ! ..<br />
r. 21. Ha, ha, ha! 5'apoi mai strige capetele facelepte,<br />
r. 22. Cd omul qtie ce face gi la ce sd se astepte,<br />
r. 23. Uitdnd cd'n luine adesea un fluture, ce trece'n sbor,<br />
r. 24. E in stare sfi rästoarne toata prevederea kr !..<br />
35 r. 26. Invalefte cdte o datd o amdgire grozapd I ..<br />
p. 202, r. 1. TXNASE (cu durere)<br />
r. 2. Tu nu m'ai vestit in clipa, pentru ca in locul tdu
NOTE SI VARIANTE 42!<br />
r. 6. zica lumea tot ce-i place, este, zciu, ca v'un Roman !..<br />
r. 7. Haide ! Ce-a fost, nu mai este ! Spune-mi, mofule, mai bine,<br />
r. 8. De ce taravti tu la codru oasele tale beitrdneP<br />
r. 10. TANASE (ldcrelmzind)<br />
5 r. 14. Sunt Romani, ce mor de foame ! sunt Romani, ce mor de sete<br />
r. 15. Astfel in toata Moldova lui piiceitos mof-Tdnas<br />
r. 16. Nici un sprijin, nici un razam, nici un scut nu i-a rämas,<br />
r. 18. i zicdnd s Doarane-ajuta! i calea codrului s'apuce !..<br />
r. 19. De o bucatii de vreme, cervitorind pe maiden,<br />
10 p. 203, r. 1. Unii te lauda foarte, ea pe-un mare viteaz;<br />
r. 2. AAR, adica boierii, te oardsc cu Micaz;<br />
r. 4. CA orice alta i-a9 face, degeaba 1 ea nu se schixnbli<br />
[Ed. III, r, 4. C'alta orice nu i-a9 face, degiaba! tot nu se schimba I..]<br />
r. 7. Tu o sa-i eco.ci din rufirie, tu o sa-i speli de pttcate,<br />
15 r. 14. Dar nu e vorba de asta !.. Apoi, precum Ici spuneam,<br />
r. 15. Ramaind singur in lume, fara copii, ftird neam,<br />
r. 18. M'am pus pe ganduri, Miete! m'am gdndit, m'am rdegdndit,<br />
r. 19. Vacum iatii-ma-s in codru, bucuros cä te-am gash<br />
r. 22. Cu Levi, cu pagani, en Unguri, cu Nenqii d'ai lui Despot.<br />
20 [Ed. III, r. 23. i ce-am invacat p'atuncea, n'am uitat Inca de tot !..]<br />
r. 24. Ma vezi prapadit, dar altfel aceastii mânit uscatd<br />
r. 27. Mai bine aice'n codru prin mine sci moard ei I<br />
p. 204, r. 1. 0 fiinVii cat de slaba, e tare cand Ii razbuna !<br />
r. 2. 0 sa m yezi i pe mine ! Sunt haiduc, vi pace buna<br />
25 r. 3. RAZVAN (cu entuziasm)<br />
Ava te Poi, barbd alba ! $'e sa vezi peste pu%in,<br />
90<br />
r. 4. C1 l. ortqu-i leghioana i numai codru-i Romdn I ..<br />
[Ed. III, r. 5. In oras totu-i ferbie; cel mai mic i cel mai mare,]<br />
r. 7. Fiecare este slugd, i nici unul nu-i stapan ;<br />
r. 8. Insuvi Domnul cu ruvine se robefte la pagan!..<br />
r. 12. Omoará sdrmana jertffi, pe care o nemeresc,<br />
r. 13. Dar n'o injuga 'n robie ca fiara cea omeneascfi,<br />
35<br />
40<br />
[Ed. III, r. 13. Dar n'o 'njuga 'n obacie, ca fiara cea omeneascii]<br />
r. 14. Care prada-i n'o ucide, i n'o lases' s trAiascal..<br />
r. 22. Ce insafi firea 11 /ese din ierburi vi floricele<br />
r. 23. Lumea bad de depute ne numecte cu fiori<br />
r. 24. Holi si ucigaci de oameni, talhari vi omoratori...<br />
r. 25. 0 nu, movule ! Nu crede ! Ava a lost totdeauna.<br />
r. 27. Precum mucchiul se lacevte pe copaciu, pe care-1 tai,<br />
r. 29. Saracul Oran, ce pierde vitivoarele sau plugul,
422 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
r. 30. Neferice rob, ce fuge bliisternand biciul gi jugul,<br />
r. 31. To li cei slabi, izbili de soartii, mai* gi apasayi,<br />
[Ed. III, r. 31.. To/i cei slabi, izbiii de soartA, de napdfti<br />
Enconjurali,]<br />
5 r. 33. Cand priveoi toatd Moldopa aruncata 'n jaf 9i 'n silA;<br />
[Perseverança, r. 33: Cand privegti intreaga lard aruncatd 'n jaf<br />
p. 205, r. 5. 0! atunci gi pare bine, and d'o data se ridicil<br />
r. 9. Unda euvintelor tale m'aling, ma linigtegte!..<br />
[Ed. III, r. 9. Unda cuvintelor tale m'alinA, mii linioegte L.]<br />
10 r. 11. (cu un tel de nacaz)<br />
0 Doamne! set iasd ele din gura unui Tigan!..<br />
15<br />
r. 13. Ce este?<br />
r. 14.<br />
r. 16.<br />
r. 17.<br />
Scena V<br />
Tot aceia, VULPOIU, SBIEREA<br />
VULPOIU (de departe)<br />
VULPOIU (tarand pe Sbierea)<br />
RAZVAN (cu mirare)<br />
SBIEREA (speriat)<br />
20 r. 18. TXNASE (posomordt)<br />
p. 206, r. 2. De aramei poleita cu aur... ba cu argint !..<br />
r.<br />
r.<br />
r.<br />
4. L-am gAsit pe drum la stânga, Intr'o ciiruIfi stricatfi;<br />
6. Dar fiindcA vrea sA -fugA, 1i dedei un bobarnac.<br />
7. i simIii atunci d'aproape, di roata are un sac !..<br />
zs r. 10. SBIEREA (murmurd frangandu-gi mainile)<br />
Taleri trei mii patru sute opt-zeci 0 9apte g'un ort!..<br />
r. 12. TANASE (cu indignaçie)<br />
Dati-mi cineva o armi, cAci poftesc cu poftfi mare<br />
r. 13. SA-i numAr eu cdte unul vr'o zece mii pe spinare!<br />
30 r. 14. RAZVAN (cu tristete)<br />
[Perseverança, r. 14: Eu Tigan gi iatA eine e boier f i e Roman]<br />
r. 15. Eu rob la un om ca dansul, fi<br />
el sa-mi fie stdpdnl..<br />
r. 16. TANASE gi VULPOIU (consterna;i)<br />
DdnsulP..<br />
35 r. 18. Ca sa 'agenunehezi, stdpdne, ldngd robul dumitale!<br />
r. 19. Un boier, ce are dreptul d'a cedea chiar in Divan,<br />
§i sila]
NOTE $1 VARIANTS 423<br />
r. 21. Scoalri dar ca altd data., scuipti-mfi '0. pfilmue9te,<br />
p. 207, r. 1. Scoara dar ca altd datd, 9i pune p' arga/ii trii,<br />
r. 2. Ca pi cliinfii sd-mi dea palme! ca sfi mii scuipe li ei!<br />
r. 3. Tara 'ntreagri e a voasträ L. Codru sau ora9? Celi pasrt!<br />
I r. 4. Orificdnd §i orifiuncle, efti tot la tine acasti!..<br />
Scena VI<br />
Tot aceia, boierul cel tdndr, Vidra, mai multi kr*<br />
(Boierul foptayte cepa Vidrei, care nu-i rdspunde nemica,<br />
ci se uitd cu sfiald fi cu curiozitate En toate pörtile)<br />
to r. 16. Xst boier, pe care astdzi il pripili Ingenunchiat,<br />
p. 208, r. 1. SBIEREA (trernurdnd)<br />
r. 2. VULPOIU (ameninidndu-l)<br />
r. 5. Ca painjinul, ce Iese Ent?' ascuns vicleanu-i ciur,<br />
r. 6. 11 Intinde, 9i-1 anink 9i-1 am-0 imprefur<br />
15 r. 8. A9teptând a cazd musca in capcana cea sub/ire<br />
r. 10. aFo tot rumpe eo Indeasci In stomacu-i desfundat,<br />
r. 11. Si iar I9i arpe9te ciurul, 9i iar se pune la panda,<br />
r. 12. Si iar ochecte o pradd sd &mai ca sei se princld...<br />
r. 13. Astfel boierul acesta, de-1 pedefi gray fi urnflat,<br />
20 [Ed. III, r. 13. Astfel pi boierui dsta, de-1 vede;i plin f i rotund,3<br />
r. 14. Sci ftici bine, cd 0 ddnsul multe mum a nuincat I..<br />
[Ed. III, r. 14. Sti Ai bine, di f i 'ntednsul musculiple s' ascund 1 . .]<br />
r. 19. Cu nestampärul mai grabnic, cu focul mai dwmanesc,<br />
r. 20. Cu setea de rdzbunare, cu care eu It urdsc I<br />
25 r. 22. El, cu pravila In mita pi pe buzii eu dreptate,<br />
p. 209, r. 3. Unde ma linea In zgarda, ea pe-un crtine 'n britatura .. ,<br />
r. 4. I! urrise cu o nespusd 0 nepovestith ural..<br />
(Vidra face o rnipare (le oroare)<br />
TANASE (exasperat)<br />
30 r. 12. RAZASUL (cu bruschefe)<br />
r. 13. Mai bine acum indatii sa -i dau ea milciuca In piept!<br />
r. 14. RXZVAN (ardtdnd la Sbierea)<br />
r. 15. SBIEREA (cdnd it scoald Vulpoiu, cu desperare)<br />
35<br />
r. 16. Ma jur c'am lasat acasá socoteli netncheiate I..<br />
r. 17. Iarth-ma !.. Tocmai pe tocmai !.. Mi-ai lost rob: te iert 9i oil..<br />
r. 18. De vrei, Ili voi da c'un zapis!.. Martur este Dmnnezeu I..
10<br />
15<br />
424 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE. MORALE R1 POLITICE<br />
P. 210, r. 1. Vulpoiule du-1 din codru! Scoate-1 Oa la rtispânte.<br />
[Ed. HI, r. 4. Alege la deal, la vale, in rfisarit, in apus I<br />
r. 5. Rtizvan te avuse 'n palmä i numai c'un semn de inini<br />
r. 7. Totuqi uite ! nu-fi<br />
lipse§te un fir dintre peril taq!..<br />
P.<br />
(Vidra e foarte emolionatd)<br />
r. 10. RAZAWL (cu asprime)<br />
r. 11. Ca tu 4i petreci cu glume 9'ai uitat de razbunare !<br />
r. 15. Ca sa cred cà rázbunarea e un fel de sdrutare !<br />
[Ed. III, r. 15: Ca sã cred cã razbunarea fi un ileac de sdrutare !I<br />
r. 16. Ciocoiul este al nostru fi nu e numai al tau !<br />
r. 17. Nu-1 iert eu, bata-1 ndpastea 1..<br />
r. 20. Tine minte, capitane, Cd noi n'am ales pe tine<br />
211, r. 1. 0 VOC _1 DIN GRUPA HOTILOR<br />
r. 4. RAZVAN (cu demnitate)<br />
D'azi inainte Tiganul nu mai este capitan<br />
r. 5. bdnd m'afi pus vatap de codru, clându-mi In mana securea<br />
r. 6. Afi jurat, c'o sa m'asculte lunca, drumul i padurea!<br />
(aruncd barda fos)<br />
[Ed. III, r. 6. Jurardli c'o sã m'asculte lunca, drumul i paclurea!]<br />
20 r. 7. Iata arma, ce-a patat-o juramântul cel viclean ;<br />
r. 9. Punqi dintre voi p'acela, cine-i me9ter sa vä Invele<br />
r. 10. A lovi in sldbiciune, a izbi in batranete<br />
[Ed. III, r. 10. A navali 'n slàbiciune, a se izbi 'n batrfinete]<br />
r. 11. Sau p'o singurà furnica a da iurq ate doi !<br />
25 dupfi r. 12. (voefte a ie,7i)<br />
r. 13. R.A.ZAUL (oprindu-l)<br />
r. 1. TANASE (cu muliumire)<br />
Da, da! i de Vganie sá nu i se mai vorbeasca !<br />
r. 3. SBIEREA (cu neincredere)<br />
so Sd plec?.. E adevdrat !<br />
r. 7. RAZVAN (cu indignare)<br />
r. 10. SBIEREA (impotrivindu-se)<br />
r. 13. Taleri trei mii patru sute optzeci i apte 9'un ort !
NOTE I YARIANTE 425<br />
Scena VII<br />
Tot aceia, fdrii Sbierea fi Vulpoiu<br />
VIDRA_ (Inaintand cu demnitate<br />
atre Rfizvan)<br />
6 r. 14. A§ fi mandrä, cdpitane, de a strange maw, care<br />
r. 15. .tie sd ierte dufmanul fi nu ftie sii-1 omoare...<br />
§i Intinzand 'Tana<br />
10<br />
15<br />
RXZVAN (cu confuzie)<br />
r. 18. Spàlatà nurnai de ploaie, neagrd fi asprd din fire,<br />
r. 19. Sd cuteze a atinge mAna-Ii albri §i subcire?<br />
[Ed. III, r. 19. Cuteza-va ea s'atingfi manaii dalbd i subcire?..]<br />
p. 213, r. 1. De and oameni din codru m'au rdpit mergand pe drum,<br />
r. 2. N'am oftat, n'am zis o vorbd, am fost mutri pfind acum,<br />
r. 5. Dar nu-i pasdre pe lume ca sci nu ante cu dor,<br />
r. 6. Când ziva e luminoasli i cerul e Med nor;<br />
r. 7. Nu-i femeie sd nu simla In inima-i o mifcare,<br />
r. 8. Când s'a§terne de 'nainte-i strdlucind o faptrt mare!..<br />
r. 9. Rob, Tigan, orice f'oriunde soarta sã te fi adus<br />
[Ed. III, r. 9. serb, Tigan haiduc, d'oriunde soarta s. te fi adus,1<br />
20<br />
dupd r. 10. (Rdzvan rdmane extaziat de emofie)<br />
r. 11. Aferim! Ce mai muiere! latd o Romanctl verde 1<br />
[Ed. III, r. 11: Aferim! Ce mai muieri! Iat'o Rorniincup verde .]<br />
r. 12. BOIERUL (cu indignatie)<br />
Ce faci, dragd jupdneasfi? Ce rwine ! Cine-ar crecle!..<br />
[Ed. III, r. 12: Ce faci, dragd jupdneasfi? Ce rugine I Cine-ar crede!..]<br />
zo r. 15. RAZAWL (cu furie)<br />
Cdpitane! Cripitane!.. Fd-mi i mie o pomand!..<br />
r. 16. Dd-mi voie mficar dintr'finsul siiii fac de prânz o tocand!<br />
r. 19. Aga ca sd nu se vazd, de-a lost boier sau viIel!..<br />
[Ed. III, r. 19. lucid nici sd nu se pazd, d'a fost boier sau vi/el!..]<br />
so r. 20. RAZVAN (ie§ind din distractie)<br />
Cum?. . De ce astd urgie?.. Lasati-1 in bunk' pace !..<br />
r. 21. El nu ne-a fficut nemica...<br />
1. Cum nu ! Ce are a face.<br />
L'ai auzit i tu £nsui, Ca te nume§te talhar !..<br />
Eu tfilhar ?.. Cine-a zis-o?.. Rdzvan nu putea s'auza,<br />
Caci simfirea-mi se pierduse, ratficita pe o buzrt<br />
Cd tot mai rasund Inca f i ' n mine i 'n giurul meu!..<br />
p. 214, r.<br />
r. 3.<br />
95 r. 4.<br />
r. 5.<br />
r. 7.<br />
(cdtre Vidra)
426 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
5<br />
r. 14. Care s'arunce privirea-i, sub gunoiu de umilinla,<br />
r. 15. La un om, ce 'n toatd viap n'a gustat de nicairi<br />
r. 16. Deat despre/ 9i. nemilk batjocura 0 ocdri 1..<br />
[Ed. III, r. 16. Dealt despre/ 0 nemila, batjocura 0 'mbrdnciri . . .1<br />
r. 17. Dar 9tii tu oare puterea, ce au cuvintele tale,<br />
r. 18. Luminandu-ma, ca raza, ce pdtrunde Inteo pale,<br />
[Ed. III, r. 18. Luminandu-ma, ca raza, stracurata prtnteo Pale,]<br />
r. 19. Uncle umbra cea de noapte, sub pdlu-i intunecos,<br />
r. 20. Ascundea In adormire tot ce-i bun, tot ce-i frumos?..<br />
10 r. 21. Tu mi-ai dat o viafd noug, mi-ai deschis o noua cale!<br />
r. 24. Ce putere! Ce putere I<br />
r. 25. RA.Z4UL (cu nemulcumire)<br />
P.<br />
215, r. 1. RAZVAN (dupd o pauzd, cu descurajare)<br />
15<br />
Dar tu tad / Tu taci acuma?.. Ii pare rau dumitale,<br />
(Vidra intoarce capul)<br />
r. 3. Poate cdli aduci aminte, cine e§ti? Ei bine dar,<br />
r. 4. Sd-mi aduc §i eu aminte, Ca Razvan e un talhar<br />
[Ed. III, r. 4. Sd n'uit dar nici eu atuncea, a Razvan ii un Valhar!)<br />
20<br />
E. . 5. (cdtre boierul cel tartar)<br />
r. 6. Acuma oiu cum ma chiamii, Vo A ma port talharqte...<br />
r. 8. BOIERUL<br />
Ba nu!.. Ia-o dumneatal..<br />
25<br />
r. 10. Ciobanul ii-i pa aduce!..<br />
(urmeazd recitarea)<br />
p. 216, dupa r. 10. Pciunalcul codrilor,<br />
r. 27. Uf, uf, ce inima mare! Neat, zau, ca nu-i romdn I<br />
r. 28. BOIERUL (cu confuzie)<br />
r. 29. RAZA.8UL (frecdnduli indinile)<br />
r. 30. BOIERUL (cu naivitate)<br />
so p. 217, r. 1. RAZA8UL Luptd voiniceasca<br />
35<br />
r. 2. Unul pe altul s'apuce, si apoi sd mi-1 tranteasca!<br />
[Ed. III, r. 2. Unul p'altul sa-mi apuce, q'apoi sa mi se tranteasca 5<br />
r. 3. Dar capitanu-i mai tare... e mai spdtos... mai cu piept!..<br />
r. 4. Lesne poate di ma bata... nu se cade... nu e drept l ..<br />
RAZVAN (cu ironie)<br />
r. 7. Pentru mine e tot una: ne vom bate cum va vrea ;<br />
r. 8. D'oiu muri, nu-i mare treaba ; de nu, Vidra e a mea l
-NOTE SI VARIANTE 427<br />
(scoate sabia, pe and Rfiza§ul da. pe a sa Boierului)<br />
r. 9. Apua arma, jupane L.<br />
[r. 10-11, lipsesc].<br />
VIDRA (cu energie, descoperindu-fi fafa fi pundndu-se<br />
5 Entre Rdzvan 0 boier) :<br />
Nu 1 Oprici-vd indatei 1<br />
Lupta voastrei pentru mine d'ar fi cdt de 'nfricofatd,<br />
Ea totufi e o nemica pe lagei lupta, ce eu<br />
0 simtesc cum rdsucefte, cum reidicei sdnul meu 1 ..<br />
10 Nu, Retzvane 1 Nu te bate I Nu, Mei Vidra nu-ii a 908 1. .<br />
Las' boierul sei treliasce i : tu de moartea-i n'ai nevoe 1 ..<br />
Aruncli arma din matt 1. . Reavane, ici poruncesc 1..<br />
RAIVAN (Wand jos sabia)<br />
Imi porunceftd. .<br />
15 VIDRA (dupli o sforfare)<br />
Ah, Reizvane 1.. Reizvane, eu te iubesc I..<br />
[Ed. II, r. 13. Nu, Reavane !.. Nu, Reizvane 1.. Nu te bate.. A<br />
20<br />
P.<br />
ACTUL III<br />
221. Scena prezintli un cdmp in apropierea unui loc de bdtdlie, in partea<br />
nordicd a Poloniei, la marginile Moscovei. ln fund se vad corturi.<br />
Scena I<br />
Trei osta9i poloni (din earl I §i II duc in litierd pe eel d' al treilea, greu<br />
anit).<br />
[Ed. III: Trei osta§i, din cari 1 si II duc pe eel d'al treilea, greu rgnit.]<br />
25 r. 1. Multi Muscali ucis-ai mead<br />
r. 2. Cu ce armed<br />
r. 4. Cu sul4a doug sute ci cu sabia vr'o trei !<br />
r. 5. Cinci-fease sute En totul... poate gi mai mult !..<br />
[Ed. III, r. 5. Opt sau noud sute 'n totul . . . Poate 9i mai mult!..1<br />
30 r. 6. Suns sigur !<br />
[Ed. III, r. 6. Sunt sigur 13<br />
r. 9. Inset am remit vr'o mie... Tu mii ctii, a sum voinic !..<br />
p. 222, r. 3. Muscalul de-ar fi ca dracul, tot nu-i chip 84 biruiasa 1. .<br />
35<br />
r. 4. OSTAWL III (Cu POGO murindd)<br />
Of !.. Eu ma sfArcesc cu totul... 0 voi, ca neste nebuni,<br />
[Ed. HI, r. 4. Of ... Eu ma sfarcesc cu totul... 0 voi, ca nicte nebuni,)
428 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
r. 5. Cand nu tremurati in tufe, yd'ntrecefi spuind minciuni!. .<br />
r. 6. Ah! duceil-ma la doftor !.. Mai de grabd... mai de graba...<br />
[Ed. III, r. 6. Ah I duceli-ma la doftor !.. Incai sii mor mai de grabd I ..]<br />
Scena I I<br />
s r. 7. Uite I inima in mine moare, plesneyte fi crapd I ..<br />
[Ed. III, r. 7. Uite, mai ! Inima '11 mine plesneqte, fierbe 0 crapfi !..]<br />
r. 8. Sangele mi se ridica, mi se wed in obraz,<br />
[Ed. III, r. 8. Sangele mi se ridica 0 mi se suie 'n obraz]<br />
r. 9. De ciudii, de amdrire, de durere, de necaz!<br />
10 r. 10. Cum 1i se pare aceasta l inteo aytire craiasca,<br />
[Ed. III, r. 10. Cum .cio se pare, iubite, ca Inteo tabara craiasca,]<br />
r. 11. Tocmai in mijlocul nostru, in ;am noastra 1e9easca,<br />
r. 13. Un Moldovean.. . el sti fie totdeauna cel de 'ntdi,<br />
r. 17. Ca acest Talaehus este vir fortissimus ...<br />
15 r. 18. MINSKI (cu mdnie)<br />
20<br />
25<br />
[Ed. III, r. 23. Aceasta m'arunca 'n friguri, In furie fi 'n turbare !...]<br />
13. 223, r. 1. Sa patrunza el In cortul voevodului rusesc L.<br />
r. 3. Spune singur tu, iubite, daca nu era mai bine<br />
r. 4. Neste asemenea lucruri sa se fi facut de tine?<br />
[Ed. III, r. 4. Ne§te asemenea izbande sa se fi facut de tine ?]<br />
r. 5. Sau de orificare altul?. . iar de mine mai ales !..<br />
[Ed. III, r. 5. Sau d'un altul ori9icare ... iar de mine mai ales !..]<br />
r. 8. Dar, carissime amice, aqa va fi totdeauna,<br />
r. 9. Ca virtus nu este alta cleat prospera fortunat<br />
r. 10. Razvan e felix ad easum! Toate ii merg &tan !<br />
r. 13. Tabara noastra intreaga II inalfa 9i-1 ridica,<br />
r. 19. (se uitel in fur, apoi cu o poce misterioasd)<br />
Eu sum sigur Vaq fi gata a jura, c'acest Razvan<br />
r. 23. PIOTROWSKI (cu curiozitate)<br />
80 r. 24. MINSKI (incet)<br />
P.<br />
224, r. 1. PIOTROWSKI (speriat)<br />
r.<br />
Ce spui, Domine mi Deus !.. De uncle o f tii aceasta ?..<br />
4. & care 'ntovaYamte mereu pe acest Razvan?..<br />
r. 7. MINSKI (cu un aer triumflitor)<br />
35 r. 9. Ca acea muiere este dracul sub chip femeesc!<br />
r. 11. Are putere p'oricine 4A 'ntunece, sa-I in§ale,
NOTE el VARIANTE 420<br />
r. 17. Dracul e foe, iar femeea se poate zice ca-i /um...<br />
[Ed. III, r. 19. Orice-i. vrea, ii Insu9i dracul...]<br />
r. 21. Alii duo Va loch') ce-i tot viz mai de un an<br />
r. 22. Conjunetissime vivere pe langa acel Rfizvan...<br />
5 p. 235, r. 1. MINSKI (privind cu groaza In partea de unde Pin Reizayul<br />
pi Vulpoiu)<br />
10<br />
r. 2. Ce m4criri neornenoase I Ce obrazuri necioplite!..<br />
r. 4. Lucrul este cu putin-ca - ei bine! atuncea vai<br />
r. 5. Ce legi aspre a mai face, ca sa dau peste hotel%<br />
r. 6. Si sá gonesc inteo clipa tir5i Moldovenii din card I<br />
[Ed. III, r. 6. Si sa gonesc intr'o clipa toi Moldovenii din ;aril I<br />
dupa r. 8.<br />
Scena III<br />
Tot aceia, RAZASUL VULP. IU<br />
15 r. 15.<br />
RAZASUL (fredonand de departe)<br />
MINSKI (cu o voce duke)<br />
20<br />
r. 18. Cfici sanatatea In lume e mai bunii deck toate!<br />
r. 19. Ma bucura intalnirea., . Doream sa va vaz de mult...<br />
r: 21. Intreaba, dar mai pe .scurt I<br />
[Ed. III, r. 21. Intreaba, dar mai pe scar t I]<br />
r. 23. E saracie de crieri si saracie de punga!<br />
-p. 226, r. 1. A§ dori sa aflu numai I .. liazvan imi este /carte drag<br />
[Ed. HI, r. 1. A9 dori s'aflu... Ei bine... Razvan al vostru mi-i drag]<br />
25<br />
r.<br />
r.<br />
r.<br />
2. Si vorbind cu oarecine, am facut un ramasag,<br />
3. Ca sa nu-1 pierd... ma pricepe/i... adeca, Erni trebuie mie<br />
4. Sa-mi spuneci, ce fel de slujba sau ce fel de boierie<br />
r.<br />
r.<br />
5. Avusese in Moldova acest viteaz stralucit,<br />
7. Podoaba otirii noastre, mai In sfarsit o minune I<br />
r. 8. VULPOIU (cu naivitate)<br />
r. 10. Ba sa-i spui! Dece saracui sit piarza un ramasag<br />
30 [Ed. III, r. 11. Mai vartos, tiind acuma, ca Rfizvan Ii este drag !..3<br />
r. 13. Este in %era Moldovei dintre cele mai alese;<br />
r. 14. 0 treapta atat de mare, luck era mititel<br />
[Ed. III, r. 14. 0 treapta atfit de mare, inefit era mititel I]<br />
r. 15. Boierul cel mai puternic, cfind se alla Mnga el!..<br />
35 r. 18. RAZASUL (silindu-se a stapani mania)<br />
Mai, ajunga I<br />
r. 19. Ca ne-am !Melee odata a nu face vorba lungal..<br />
I
430 SORIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
P. 227, r. 1. VULPOIU (cu ironie)<br />
5<br />
10<br />
r. 2. La toate cede mei 'ntreabli, sa-i pociu rfispunde pe chat' !<br />
[Ed. III, r. 2. La toate ate doreoe sa-i pociu rfispunde pe 91eau ff<br />
r. 3. Ca doar nu cearca ell afle cu vr'un scop de rautate,<br />
r. 4. Mai cu seama ell iubegte pe Razvan ca pe un frate!..<br />
r. 7. Dar sluiba e mai de fnmte prin putere 0 simbrie<br />
r. 8. De, cum pe la voi aice este o cdpianie...<br />
r. 10. Ba fi ceilare ades :<br />
[Ed. III, r. 10. Ba gi calare -i ades :]<br />
r. 12. In codru se pedestreoe, iegind Incaleca iara:<br />
r. 13. Aga este randuiala ooilor la noi in vara l..<br />
r. 15. Ha drace! La asta nu m'am gdndit ! ..<br />
r. 16. (dupa o pauzii)<br />
Cat poate da o mo0e, el cipata inzecit ...<br />
15 r. 17. Adeca ceva 0 ca dijma, in bani, En vite, in grdne,<br />
[Ed. III, r. 17. Adeca ceva0 ca dijmii, in bani, En pite f i ' n grdne,1<br />
r. 18. Ce era dator pe dard sei-i numere origicine ! ..<br />
[Ed. III, r. 18. Ce trebuia la porunca sii-i dea pe too origicine 1.1<br />
r. 20. 0! se 'ntampla cateodata trite() zi cloud 0 trii...<br />
20 r. 21. Cat %inea vremea de vara gi pe urmei, la iernatec!<br />
r. 22. Ne odihneam cum fac Turcii: obiceiu indemanatec!<br />
[Ed. III, r. 22. Ne reposam cum fac Turcii: obiceiu indemanatec !]<br />
P. 228, r. 2. RXZASUL (intrerupdnd cu furie)<br />
r. 4. MINSKI (cu mirare)<br />
25 Ce este? Ce vrei, voinice?..<br />
r. 5. RAIASUL (lovind cu piciorul in peimint)<br />
r. 7. Ba nu; am vrut sa 9tiu numai...<br />
SO<br />
95<br />
dupa r. 12: Scena IV<br />
VULPOIU 0 RAZAWL<br />
p. 229, r. 2. De cand peirdsi Moldova 0 codrul blagoslovit!<br />
r. 9. Aci o ell suffir toate, eaci e cuibul men!..<br />
r. 11. Aca se ceidea a face gi rnie gi origicui ;<br />
r. 12. lar nu sa caut orbeoe capiltul pamantului!<br />
[Ed. III, r. 12. far nu sa caut orbeoe capiitul pamantului r]<br />
r. 13. Sli-mi uit eu de rdzeigie ! .. Poate ca prin judecatä,<br />
r. 14. Hrisoagele mele iata-s !<br />
[Ed. III, r. 14. Hrisoagele mele iati-s!]
NOTE $1 VARIANTE 431<br />
r. 18. Ce eu le tot spell cu lacrixni meitur de praf cu suspine,<br />
[Ed. III, r. 18. Pe cari le stropesc cu acrimi, meitur de praf cu suspine,1<br />
r. 21. Ii ziceam eu: mai Rfizvane, n'asculta ce alcii spun 1<br />
[Ed. III, r. 21. II ziceam eu: mi lifizvane, n'asculta tu ce spunll<br />
5 r. 22. Decit orice traiu In lume, traiu'n codru e mai bun...<br />
p. 230, r. 4. Aqa-i and bfirbatu-i coada, fi muierea este cap!..<br />
r. 6. N'are cusur ea femeie... Celelalte vai!<br />
[Perseverança, r. 10: Pe care Vidra-1 tot miIca, invdrtindu-1 fara preget.]<br />
r. 10. Pe care Vidra Ii miqa gi-I<br />
1ntoarce fara preget,<br />
10 r. 12. 'apoi eu nu dau cu gandul, oricat de mult nu1 gdndesc,<br />
r. 14. M'am gandit i eu la asta, 9'am ajuns /a Incheere,<br />
r. 15. Cumcd Vidra e nebund, ca oriOcare muiere,<br />
[Ed. III, r. 15. i cred c Vidra-i nebund, ca ori9icare muiere,]<br />
r. 16. Iar Razvan, d'a lost vrodatd cu o minte de barbat,<br />
15 r. 17. De and asculta pe Vidra, cu totul s'a deochiat;<br />
r. 21. Este vederat, a Lefii n.0 prea fae haz de Mayanr.<br />
22. Dar apoi ce-ar mai fi oare, sei mai afle cli-i Tigan I..<br />
r. 24. kali ce ne face Vidra, ducdndu-1 de nas !<br />
p. 231, r. 2. Le9ii au o lege myth*, c'un om de neam ligfinese<br />
20 r. 4. Alte neamuri sà pofteasa, oriOcand ci oriOcine<br />
25<br />
30<br />
dupa r. 6. Scena V<br />
-Tot aceia, spionul muscalesc, apoi Retzvan<br />
r. 12. Nu ma 'mpac! Iarta-ma Doamne! Eu nu ftiu ce este ure<br />
r. 15. Uncle af putea sa-1 aflu, in numele lui Hristos?..<br />
(zdrind pe Razvan, care se aratei fn fund)<br />
r. 18. Ecti sabia lui arhanghel, efti toiagul lui Aron,<br />
r. 1.9. Piatra lui David prorocul, sau meiciuca lui Samson...<br />
p. 232, r. 2. E de nevoie ca s'd vorbim fdrei marturi,<br />
[Ed. III, r. 2. E de nevoie, ca sa vorbim fdrei marturi,]<br />
r. 3. Precurn vorbise Iehova cu Moise...<br />
[Ed. III, r. 3. Precum vorbise Iehova cu Moise...]<br />
r. 4. RAIVAN (ceitre Vulpoiu fi Reizaful)<br />
Dafi-vei'n laturi.<br />
[Ed. III, r. 4. RAZVAN (cdtre Vulpoiu fi reizgul) Dafi-an laturi.]<br />
95 r. 5. RA.ZAWL (cu o jumdtate-voce)<br />
r. 10. Bra-cul meu e langa mine §i paloful langfi bra%...
432 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
dupa r. 12. Senna VI<br />
Mayan gi spionul muscillesc<br />
dupa r. 15. (Mayan face un semn afirmativ)<br />
p. 233, r. 5. Sa-mi juri mai intai de toate, cd la Leg'i n'o s mTs dai.. .<br />
5 r. 12. RXZVAN (intrerupdndu-l)<br />
r. 15. Tocmai atunci and li-i gandul sit ne 'nhafe mai ugor...<br />
[Ed. III, r. 15. Chiar atuncea and li-i gandul s ne ' nhaçe mai ugor!..]<br />
r. 16. De ce ai venit aice? Dela eine fi de uncle?<br />
[Ed. III, r. 1en Ce vrei? Ce cau/i p'aice? Dela eine vii i d'unde?]<br />
10 r. 17. Ce cag in oastea legeasca? Ce vrei cu mine?.. Raspunde!..<br />
Scena VII<br />
Tot aceia i Vidra (imbriicata bürbilteyte)<br />
SPIONUL (vazand pe Vidra, care se apropiase gi se<br />
pu.se in fain lui):<br />
15 [Ed. III intre r. 17-18: Iscoada (valand pe Vidra, care se apropiase gi se<br />
puse in fain lui.)]<br />
r. 18. Acest om... asta muiere... muierea nu este om,<br />
r. 19. Pupa cum marturisegte sfdntul Ion Chrisostom...<br />
r., 20. RXZVAN (posomorindu-se)<br />
20 r. 21. SPIONUL (continuind)<br />
Ferneia e limbutd : ea nu pricepe ce-i taina!<br />
25<br />
30<br />
p. 234, r. 3. RXZVAN (consternat)<br />
Zici cä egti preot?.. Dar spune-mi, un preot poate el oare<br />
[Ed. III, r. 3. Zici cã egti preot?.. Dar spune-mi, preotul iertatu-i oare]<br />
r. 4. S'd lepede jos vesnnantul, cäland rasa sub picioare,<br />
r. 6. Iscoada in towel lumea, pop& numai in altar?<br />
[Ed. III, r. 6. Iscoadfi 'n intreaga lume, popd numai in altar ?]<br />
r. 8. Pentru Rusia i pentru pravoslavnica credinVit<br />
[Ed. III, r. 8. Pentru Rusia i pentru pravoslavnica credinVa]<br />
r. 14. S'apoi fliednd toate astea ai vre un folos, ma rog?<br />
[Ed. III, r. 14. S'apoi fdcdnd toate-acestea unde-i folosul, ma rog?]<br />
r. 16. Cinste. Acestea aunt vorbe.<br />
r. 17. Folos, cinste, e tot una, judeceind mai de aproape...<br />
[Ed. III, r. 17. Folos, cinste, tot aceea, degi se numefte altminteg
NOTE 1 VARIANTE 433<br />
5<br />
dupa r. 21, Lovind ceata musaleascii, ce fuge d'un singur om,<br />
Cum se sparg stoluri cle vrdbii de'naintea unui foim<br />
Sau precum o sligeard sboard la vdnettoare,<br />
Se izbesc din deal la vale iepurii fi cdprioare,<br />
care e mulcumirea fi rdsplata ce-o prirnefti?<br />
[Ed. III, dupa r. 21. Lovind oastea muscdleascii, ce fuge d'un eingur om,<br />
Sparta ca stoluri de vrdbii, de'naintea unui foim,<br />
Sau precum, cdnd o sageata sbdrndie la vdndtoare,<br />
Se trdntesc din deal En vale iepurii fi cdprioare I ..]<br />
ul p. 235, r. 2. Pe cand tu Emprcifti spaima, dand cu pieptul la nfivalli,<br />
r. 3. Alti mai multi s'ascund In umbra, de unde iefind cu fala<br />
[Ed. III, r. 3. Alti mai multi s'ascund in umbra, d'unde rasarind cu fala]<br />
r.<br />
r.<br />
7. Jupaneasa a vorbit dumnezaeste I<br />
9. Precum prin Ana, Iudita, Estera, mai in sfarsit<br />
15 r. 13. VIDRA (imperios)<br />
r. 18. VIDRA (emoçionatd)<br />
p. 236, r. 1. Si pe. d'asupra, pentru crestineasca fapta,<br />
[Ed. III, r. 11. Deci, mitropolitul nostru pe data va sa-I des1ege,1<br />
r. 13. Precum sunt scrise anume /a sfantul Nomocanon<br />
20 [Ed. III, r. 13. Precum anume mint scrise In Sfantul Nomocanon]<br />
r. 14. De pada cap. paisprezece soborul din Halkedom<br />
[Ed. III, r. 18. Fugi, si spune tzaurora, ce la mine te-au trimis,1<br />
r. 20. Pentru care lumea toata e marfa negustoreasca ;<br />
r. 21. Pentru care omul este o vita, ce-un precupet<br />
5 r. 22. 0 cumparti f i pe urrnd o vinde 9i mai cu pre%<br />
r. 23. Pentru care vrednicia prin cumpinfi se cunoaoe...<br />
r. 24. Voi ce argui0 cu dramuI pana si sfintele moaste<br />
p. 237, r. 1. Si cu mana vdnziitoare ramasita unui sant.<br />
[Ed. III, r. 2. A schimba, dupa tocmeala, En aur sau in argint l..1<br />
30 r. 5. Muscalii Eli dau indata cinstea de capitanie<br />
[Ed. III, r. 5. Muscaliiii dau chiar Indata cinstea de capitanie I. .1<br />
dupti r. 8. Scena V II<br />
Rdzvan, Vidra, Vulpoiu<br />
[Ed. III, r. 13.-De toata cdpitdnimea-i ocolit si 'nconjurat?]<br />
-35 r. 14. Spionul se uita la dreapta uncle arta& Vulpoiu si disports<br />
In partea opusd.<br />
[Ed. III, r. 17. De mine? Ce reitdcire 1<br />
p. 238, r. 4. Al treilea chiar din lume ar vrea 85 te dea afard<br />
r. 5. Iar hatmanul ii asculta' neclintit ca un butuc;<br />
28
434<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
[Ed. III, r. 7. Vezi Razvane ce greseala d'a ne vesteji p'aice,)<br />
r. 10. Te-asteaptii capitania, de-i face un singur pas..4<br />
r. -13. RAZVAN (decisis,)<br />
r. 16. $i d'o data cu be/ia, rasuflata En uitarea:<br />
5 r, 19. VIDRA (sarcastic, pundndu-se la o parte) :<br />
Ba mai bine o unealta, o pfipuse, o momeala,<br />
dupa r. 20: Scena IX<br />
Tot aceia, hatmanul, Piotroski, Minski, mai mulli of iferi poloni fi in urma lor<br />
Riizapl<br />
lo r. 21. MINSKI (continuilnd conversalia cu hatmanu) :<br />
Sum sigur 9i. foarte sigur, hatmane prea-luminat,<br />
r. 22. Ca oftirea n'o sa guste Itotararea ce-ai luat...<br />
[Ed. III, p. 239, r. 1. Asciscere peregrines, multe primejdii ni-aduce:]<br />
r. 2. Pe straini lasa-i la urmd, sapientissime Duce.. 4<br />
15 r. 3. Oricine apdril ;am, se numefte pamantean...<br />
r. 4. Eu te cautam pe tine, iubitule capitan !<br />
[Ed. III, r. 4. Eu te cautam pe tine, iubitule capitan !]<br />
dupa r. 4. RAZVAN (salutdnd)<br />
r. 7. Aceasta e pufin ; dupa dreptate.<br />
20 r. 10. RAZVAN (cu confuzie)<br />
E prea mult...<br />
r. 14. In feta oftirei mele 0 in numele craesc!<br />
r. 15. (Auzind aceasta Vulpoiul sare in sus, Razaful ifi freacd<br />
mdinile).<br />
25 [Ed. III, r. 15. Vulpoiul care in sus, Rdzaful ifi freacd mdinile.]<br />
RAZVAN (pe cdnd ofiferii li strang ma*<br />
Eu?.. Dar cum... Prin ce cuvinte...<br />
r. 16. MINSKI (co efusiune)<br />
r. 17. Ca sa te facil polcovnic !.. As lesina de placere...<br />
[Ed. III, r. 17. Sit te mai faca polcovnic! As lesina de placere L.]<br />
so r. 18. 0 dorinVa 'nvapäiata ma muncia necontenit,<br />
r. 19. Ca dup' atatea rasboaie sit te vedern mulfumit l ..<br />
p. 240, r. 1. Satisfactionis te sdrut f i eu acuma,
NOTE $1 VARIANTE 435<br />
5<br />
r. 3. Insii nici apitfinia nu mi se pare a fi<br />
r. 4. 0 treapta' destul de mare pentru a te rdspldti;<br />
r. 5. La seinul cel mai d'aproape, %are o sä te primeascii,<br />
[Ed. III, r. 5. La seimul cel mai d'aproape, sara-mi o si te primeasc5,1<br />
r. 6. Drept rdsplatii mai deplind, in boierimea<br />
r. 10. A da! o sdli mai dau Med cevapi pe neafteptate...<br />
r. 11. In tabara muscilleasci.am geisit un Moldovean;<br />
r. 12. E de tagma boiereascd, socotind dupd caftan,<br />
r. 14. i din ceprazuri rdmase d'abia yea cdte.Ya a fd...<br />
io dupi r. 15 ( Rdzyan salutd. Hatmanul fi ofiterii incep a se retrage).<br />
MINSKI (intoredndu-se iute, cu o figura' radioasd)<br />
15<br />
r. 17. Toate bunurile lumii a-si dori i a-li ura ;<br />
r. 19. Inima-mi de bucurie, uite ! salt, saki salti...<br />
dupti r. 19. (Iese. Rfizvan Incruci5eazi mainile pe piept i rfinifine nemi5cat,<br />
pe gfinduri. Vidra 11 observd In acere)<br />
Scena X<br />
Mayan, Vidra, Vulpoiu, .1711utful<br />
VULPOIU (cu gesturi de o satisfacge burleascd)<br />
20 p. 241, dupfi r. 1. (Tarfi5te afail pe Vulpoiu, fredondnd).<br />
r. 6-7 [lipse5te].<br />
25<br />
so<br />
dup5 r. 7: Scena XI<br />
Razvan ci Vidra<br />
(Vidra se apropie)<br />
RAZVAN (iefind din confuzie)<br />
[Ed. III, dupti r. 7, RAZVAN (iefind din uitare i ydzdnd-o pe Vidra)]<br />
r. 8. Iarta-mri scumpo fericirea ne apasi,<br />
r. 10. Sims In mine-o greutate... al yrea fi nu pociu sd crez...<br />
r. 13. C5pitan! Ce mare lucru ! . .<br />
Cfipitanu-i o furnicfi!..<br />
[Ed. III, r. 13. Cfipitan! Ce mare lucru I.. Cfipitanu-i o furnici!..1<br />
r. 15. Care pentr'un paiu sunt gata sä moard bdnd 0 cânteind!..<br />
[Ed. III, r. 15. Care pentr'un paiu aunt gata a muri band rti cfintAnd!..)<br />
r. 17. Sunt aticia c 'n mulSime nici unul nu se cunoafte...<br />
[Ed. III, r. 17. Sunt atfisia cà 'n mulsime nici unul nu se cunoafte...)<br />
ss r. 18. Capitan !.. 0 juarie !.. Capitan . E un cdrlig,<br />
[Ed. III, r. 18. Cripitan L. 0 jucSrieL. Capitan !. . E un cdrlig,]<br />
r. 19. Cu care se poate prinde numai peftele cel mic I ..<br />
[Ed. III, r. 19. Cu care se poate prinde numai peftele cel mic!..]<br />
28.
436 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
r. 20. RAZVAN (cu mirare)<br />
Cum? Ciipitanu-i o gIum ntio oftire crgiascg?<br />
dupg r. 21. VIDRA:<br />
Cdnd omul, urcand o 8car5, ca 8'a7ung5 undeva,<br />
5 N'a trecut dealt o treaptd sau cloud trepte d'abia,<br />
partea de sus a scdrei de trecut Ii mai thmilne,<br />
S'oprefte el oare'n 55100, zicdnd: destul pentru mine?<br />
[Ed. III, dupg r. 21 VIDRA:<br />
Cdnd omul urc5 veo scar5, 1)o/dud s'ajungli undeva,<br />
10 .Y a trecut d'abia o treaptd sau doud trepte d'abia<br />
Iar partea de sus a sceirei de plifit ii mai r5mdne,<br />
El nu se poprefte'n cale-i, zicdnd: destul pentru mine .1<br />
r. 22. Dar nu mei'nvalai tu Ins*, ca s mergem la dusman,<br />
[Ed. III, r. 22. Dar nu ma'nvtiçai tu, Vidro, d'a merge chiar la &Ismail,'<br />
15 r. 24. Nu-mi spuneai mai dineoare, cu mfinie si mustrare,<br />
r. 25. Cg 'nteo oftire domneascg capitan e lucru mare ?..<br />
r. 27. Nu e mult de cfind In codru, En fruntea .unor haiduci,<br />
p. 242, r. 1. Numele-mi suna departe, ca o secerg, ce sung,<br />
r. 2. Cfind taie iarba stricatd, ca sa scape pe cea blind I<br />
20 [Ed. III, r. 2. Când reteazd buruiana, de creste iarba cea bung !J<br />
r. 3. Eu credeam atunci, cS n lume nu mai poate fi aiuri<br />
[Perseverenja, r. 3: i credearn lume nu mai poate fi aiuri.1<br />
an cfi<br />
[Ed. III, r. 3. Eu credeam atunci, 'n<br />
lume nici nu poate fi p'aiurij<br />
r. 4. 0 zodie mai doritä ca vieaça unei pgduri,<br />
25 r. 5. Unde brazii i stejarii viteji lard de pareche,<br />
r. 6. Ce ' nfrunta mu l. de furtune, uriafi din vremea veche,<br />
[Ed. III, r. 6. Ce ' nfrunta mii de furtune, viteji lard de pareche,]<br />
r. 7. Mi se ' nchina cu rgbdare, mSapgra si m'asculta,<br />
r. 10. Am ldsat cgrgri inguste s'am iesit la calea largg,<br />
30 r. 11. Am uitat codrul, Moldova, tot ce-a fost, tot ce-a trecut,<br />
r. 12. ,Fam venit in can i. sträine, cum ai ("rut si cdnd ai vrut !..<br />
r. 13. Acum norocu-mi zambeste: sunt cgpitan si pe cale...<br />
r. 14. VIDRA (intrerupdnd)<br />
r. 16. Numai tu. pe bucuria-mi tragi un val neafteptat,<br />
35 ' r. 17. Pe cand c'un ceas mai 'nainte erai de alai pgrere...<br />
[Ed. III, r. 17. Pe and c'un ceas mai 'nainte erai d'o aka parere...]<br />
r. 18. Nu sum un copil, cu care s5 se joace o muiere!<br />
r. 19. Dar acea muiere este neamul acelui barbat,<br />
[Ed. III, r. 19. Da! 0 muiere ce-i neamul acelui groaznic bärbat,]<br />
40 r. 20. Carele in ;am noastra patru domni a disturnat,
NOTE V VARIANTE 437<br />
r. 22. Ca talazurile ' n mare, in pieptul meu de muiere!<br />
r. 23. Ah, ascula-mi, Rfizvane ! Pintre oamenii de jos<br />
r. 24. Foarte mu4i aunt tari la mâni ci c'un suflet inimos,<br />
r. 25. i totikyi stau ca o broasca, cufundatil inteo bah's,<br />
5 [Ed. III, r. 25. Dar totu§i amân ca o broascci, ce-i cufundi 'ntr'o baltfi,]<br />
r. 26. De-unde numai ateodatti iqind la raza cea calda.<br />
[Ed. III, r. 26. D'unde numai citeodatà iese La raza cea calda,]<br />
p. 243, r. 2. i nu poate si mai guste intunericul i tina,<br />
[Ed. III, r. 2. $i nu poate sá mai guste Intunericul oi tina,]<br />
to r. 3. Dar vai /.n'a trecut o cbpfi: uite broasea inapoi<br />
[Ed. III, r. 3. Pe and n'a trecut o ; iatti ca broasca'napoi]<br />
r. 6. Mii de bungtali cu care intdmplarea te 'nzestreaa,<br />
r. 8. Pfinr1 ce nu'ncape'n mana unui lucator istet<br />
[Ed. III, r. 8. Panfi and nu ' ncape 'n mana lucatorului isteI,]<br />
15 r. 9. Care-1 apuca cu clayte, II curali pe arbune,<br />
r. 10. i dintr'o gamadfi neaga U peziscoVind o minune,<br />
[Ed. III, r. 11. Straluciat ea oglinda ci ging* 'ncdt suflând,]<br />
r. 12. Suflarea se 'ntipareyte pe luciul cel plripand!<br />
r. 16. Acea sete, care arde oi.'nghiea0 inima meal..<br />
20 [Ed. III, r. 16. Acea sete, care fierbe i 'ngheacti inima mea I]<br />
r. 18. Atunci and buzele Vidrei de obrazul taw s'atinge,<br />
[Ed. III, r. 18. Atunci and buza Vidrei d'obrazuli parht s'atinge,1<br />
r. 19. Ochii mei in ochigi eatti, mana-mi pe mane ta strange,<br />
r. 20. Din sufletu-mi cate-o parte se deslipeote mereu,<br />
25 r. 22. i pe furi, se strecoara adânc in sufletul au!..<br />
r. 24. Vidra este pentru tine ea izvoarele de munte,<br />
r. 26. Ce fac Dunarea spumoasa din paraiele milrunte...<br />
dupti r. 27. Scena XII<br />
Tot aceia i Vulpoiu (gopaind)<br />
so p. 244, r. 5. *tii cela ce-%i stangea mina ?.. $tii un magar tncalfat?..<br />
[Ed. III, r. 5. *tii cela 00-51<br />
stangea mama ?.. tii, asinul incalcatP..<br />
r. 7. Hi, hi ! 9tii Leahul acela ?.. tii, c yrea pe jupaneasa?<br />
[Ed. III, r. 7. Hi, hi! ftii Leahul acela ?. tii, cil yrea pe jupaneasaP]<br />
dupil r. 7. RXZVAN (turburat)<br />
r. 13. Hi, hi, hi !.. Mi-e somn... mi-e lene I. . Mai Leahule I Te ia dracul I<br />
dupfi r. 13 (iese rdnjind ci ameninfand de departe pe Minski).
438 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
Scena XIII<br />
Rdzvan, Vidra fi Minski<br />
RAZVAN (mergand iute inaintea lui Minski 0 apucandu-I<br />
de mana cu violenpi)<br />
is r. 14. Ascultit-xna, cum te chiamal.. Stii tu un lucru sau ba?<br />
dupa r. 15. MINSKI (speriat)<br />
p. 245, r. 1. RAZVAN (scuturdndu-1 de indal)<br />
r. 5. Eu nu ti-am facut nimica... A ne bate nu-i cu cale..,<br />
r. 9. Numai atat? Ei bine... De ate ori m'oiu thri,<br />
io Intre r. 10-11 (profitclnd de mirarea lui R'dzvan care ti lath mina).<br />
Intre r. 11-12 (iese jute cu salutdri repezite).<br />
Scena XIV<br />
Ravan, Vidra<br />
r. 13. Ma mir, Razvane, vazandu-te rdvnitor I<br />
15 [Ed. III, r. 13. Ma mir, Rfizvane, vazandu-te rdvnitor I]<br />
Intre r. 14-15. RATVAN (luand-o de Tana' cu pasiune)<br />
r. 17. Rdvna este foc, iar focul, d'origiunde ar veni,<br />
[Ed. III, r. 17. Myna este foc, iar focul, oricat de jos ar veni,]<br />
r. 20. Dar dragostea fara rdvnis nu se poate, nu se poate!..<br />
20 [Ed. III, r. 20. Dar dragostea Rini rdvnd nu se poate, nu se poate!..1<br />
p. 246, dupa r. 2. E thpitan ca fi tine, ba incd mai cu vechime !<br />
Vezi dard, cd bucuriali a lost chiar o micforime !<br />
Scena XV<br />
Tot aceia, un ostaf fi Sbierea (care intra cu capul plecat si numeirdnd pe<br />
25 degete)<br />
r. 3. kali robul, cdpitane, pe care in dar fi l-a dat<br />
.5'i li-1 trimite acuma hatmanul prea luminat...<br />
(salutd fi se retrage).<br />
30 Scena XV I<br />
Tot aceiafi fard ostaf<br />
r. 4. Sbierea! Rob al meu ! ..<br />
r. 5. Tu qti, Rdzydna.,se draga?..<br />
[Ed. III, r. 5. Tu wi, Reizvdnafe draga?..]<br />
95 r. 6. Si dumneata, jupaneasa?.. Parca vaz o punga intreaga !..<br />
r. 7. Te rog sa ne spui si noua, prin ce poznd incapusi
NOTE $1, VARIANTE 489<br />
r. 9. SBIEREA (cu naivitate)<br />
5<br />
r. 10. Ca tabara muscaleasca e foarte incapatoare?<br />
r. 11. S'apoi, avlind f i necazuri, am gait mai mult d'un 9fert:<br />
r. 13. Eu te 'ntreb, prin ce minune te gase9ti In esti Tara<br />
p. 247, r. 2. Prin mo9ia mea... grepald I.. prin o mapie /a Prut<br />
[Ed. III, r. 2. Prin mo9ia , grepald I.. prin o mopie la Prut I]<br />
r. 5. Un numai cu taleri, altul numai cu florinti,<br />
[Ed. III, r. 5. Cel dintai numai cu taleri, altul nurnai cu florintij<br />
r. 6. Al treilea numai galbeni de cei ungureoi cu<br />
to [Ed. III, r. 6. Al treilea numai galbeni de cei ungureoi cu<br />
r. 7. Ce chimir !.. De piele neagra, eam 'Aga bine de seama,<br />
r. 8. C'avea'n juru-i acatate zece nasturi de Edema ,<br />
[Ed. III, r. 8. C'avea'n juru-i acatate zece nasturi de alama...]<br />
r. 11. Dela Leah sa te ia altul, !neat astfel inteo zi<br />
15 r. 12. D'odata eine mai gtie n ce lug te-ai trezi<br />
r. 14. Sa te rascumperi din lanturi i s scapi de reivelleald.<br />
r. 15. SBIEREA (cu spaimel)<br />
Cum? SA mai platen? Vai mie ! /V'af fi facut-o tn veci<br />
r. 16. Sunt de doi ani En robie, i d'ar fi fi doudzeci,<br />
Ao r. 19. 5'apoi eu am totdeauna nddejde En Dumnezeu,<br />
r. 20. Ca Sfantul o sci met scape, Vara sa-i dau nici un leu,<br />
r. 21. Decat numai doarei poate vr'o lumanare de ceari,<br />
r. 23.<br />
RAZVAN (cu ironie)<br />
oda:411..<br />
p. 248, r. 1. RAZVAN (continwind)<br />
25 r. 2. SBIEREA (iute)<br />
r. 3. Razvfinase, cer dreptate ! Nu este chip ca sa tac...<br />
r. 4. Ho-pi tái atunci in codru ma despoiarli de sac!<br />
r. 6. Nu te bucura draguta, de o avere streina<br />
r. 8. Taleri trei mii patru sute optzeci i apte s'un zlot<br />
so intre r. 8-9. VIDRA (luand pe Razvan la o parte cu aprindere)<br />
r. 14. VIDRA (continudnd)<br />
$i fiecare adaos de bogdfie<br />
35<br />
r. 16. 0 dorinta mai setoasa, un avant mai arzator<br />
r. 19. Aruncd-i tot ce cuprinde peinuintul,<br />
[Ed. III, r. 19. Aruncd-i tot ce cuprinde plimdntul,]<br />
r. 20. i pietrele nestimate, i aurul, i argintul...<br />
[Ed. III, r. 20. ,57. pietrele nestimate, auru ' n grdmezi, argintul . . .]<br />
I
440 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE eI POLITICE<br />
r. 21. SBIEREA (cu voluptate)<br />
5<br />
10<br />
si. fi<br />
p. 249, r. 1. DAnsul n'o säli spuie : acuma sum mulIumit!<br />
[Ed. III, r. 1. DAnsul tot n'o sA-ti spue : stai I acuma-s multumit!]<br />
r. 2. Haide-de-de-de I Fireoe ! DoarA n'am Inebunit!<br />
[Ed. III, r. 2. Haide-de-de-de I Firegte ! DoarA n'am Inebunit !]<br />
r. 3. Daca f i tu, o Razvane, ai simli aga de tare<br />
r. 4. Dulcea patim d'a creoe tot mai mare gi mai mare,<br />
[Ed. III, r. 4. Dulcea patima d'a creoe tot mai mare gi mai mare,]<br />
r. 5. Precum Sbierea mii de galbeni din nemic a adunat,<br />
[Ed. III, r. 6. Tu dintr'o cApitfinie ridicate-ai ImpArat I..]<br />
r. 9. RäzvAnicA ! Sufleiele ! Nu uita, ca egti cregtin...<br />
[Ed. III, r. 9. RAzvänicii! SufleIele! Nu uita, cA eoi cregtin...]<br />
r. 10. Numai canatfi ar face noted sute pe putin ...<br />
15 r. 11. RAZVAN (cu salrba)<br />
dupfi r. 12, In edilia II, se terminA actul.<br />
[Ed. III, r. 15. Du-te dar de te 'nvArtegte 'n pticatoasali vizuira:]<br />
[Ed. III, r. 16. Ceara mintea 'n Intunerec, scaldöli sufletul in tinil.]<br />
ACTUL IV<br />
20 p. 253. Scena prezinta o camera modesta in locuinfa lui Razvan, intr'un<br />
orafel polon La hotarele Moldovei. 0 ufti in fund, alta la skinga,<br />
o fereastra la dreapta.<br />
[Ed. III. Locuinça lui Razvan Elite un ortifel lapse la marginea Moldovei.]<br />
Scena 1<br />
25 Razaful fi. Vulpoiu<br />
r. 1. Nu mai pociu batA-I nApastea, de attita timp in gir<br />
[Ed. III, r. 1. Nu mai pociu, batfi-I nApastea, d'atatica timp in gir]<br />
r. 2. Sfi nu Pa o sArmfilu/A, ci tot numai borg cu gtir !<br />
[Ed. III, r. 2. SA nu Jaz o sArmAlutà, ci tot numai borg cu oir !]<br />
BO r. 5. De amara ce mi-e viewca, nu mai oiu cum i-ag mai zice !..<br />
r. 6. Sase yen qi fase ierni, nu o lunA, nu un an,<br />
[Ed. III, r. 6. Sase veri f i vase ierni, nici-o luna nici-un an,]<br />
r. 7. De cad, Entocmai ca umbra, ma lin lipca de Razvan ;<br />
35<br />
r. 8. Ba chiar f i umbra, fArtate, &And nu-i luminfi s'ascunde,<br />
[Ed. III, r. 8. Ba zAu chiar f 'umbra, fArtate, cad nu-i lumina* s'ascunde,]<br />
r. 9. lar eu tot amAn cu dAnsul, orificcind f i orifiunde !
NOTE SI VARIANTE 441<br />
r. 10. Am haiducit £mpreun i 'npreuni am trecut<br />
r. 12. Cu Muscalii, cu paganii, nu un an gi nu o /and,<br />
r. 13. $ase veri gi vase ierni ne-am beitut tot fmpreuna I..<br />
[Ed. III, r. 13. $ase yen i vase ierni bitutu-ne-am impreuni]<br />
r. 14. Haide ! Cineva ar crede, ca numai voi amandoi<br />
[Ed. III, r. 14. Haide! Cineva te-ar crede, cumcei numai amandoi]<br />
r. 15. AO facut gi mari gi late) Dar uncle pui pe VulpoiP<br />
r. 16. Oricum st fie, acuma fostul nostru harambaga<br />
r. 17. A ajuns obraz de cinste, cat un vizir sau un paga:<br />
10 p. 254, r. 1. li polcovnic, fi om mare, gi ea maini o sa-1 privim<br />
[Ed. III, r. 1. 1i polcovnic, h om mare, gi ea mani o sa-1 privim]<br />
r. 2. lacatei afa d'o data mai de-hai, mai ajerimL.<br />
[Ed. III, r. 2. InalSandu-se deodata gi mai pe sus 1. Aferim I. .1<br />
r. 3. Nu-i vorba... i se cuvine... nu cdgtigei de pomana!<br />
15 r. 4. Chiar saptamana trecuta a ceiplitat qi o rana<br />
[Ed. III, r. 4. Chiar saptamâna trecuta cdpdtat-a chiar o rani]<br />
r. 6. Ag! D'abia s'a sgariat!<br />
r. 7. II seirutd o seigeatei... Nu-i luau de speriat !..<br />
r. 10. Dar sa lasam toate asteal.. Nu gtiu, ce eram sa-si zic...<br />
20 r. 22. reirigoara e aproape: de-i arunca cu toporul,<br />
[Ed. III, r. 22. Tarigoara-i chiar aproape: de-i asvarli cu toporul,]<br />
r. 23. Dai de brazda romfineascal.. Nu mai sum pe unde fui:<br />
r. 25. .Facuma nici En Moldova nu mai este Petrea $cbiopul,<br />
[Ed. III, r. 23. $'apoi astazi In Moldova nu mai fade Petrea $chiopul]<br />
25 r. 27. Nu, nut Este un alt Vodd, un Vodei mai omenos,<br />
r. 28. Care gade sus, dar Sine tot cu norodul de jos!<br />
.[Ed. III, r. 28. Care degi-i sus, dar sine tot cu norodul de jos !]<br />
p. 255, r. 1. $tii! Cel Alexandru-Voda, ce manca ciocoi de vii,<br />
r. 2. luck fi facea de groaz th fugei pe la pustii!..<br />
30 r. 3. Aga dar, p'aci mi-e drumul! Nu reirnein 0 pace build I<br />
r. 4. Sa mai stea Razvan i singur... Ce naiba tot tmpreund I...<br />
r. 5. Ma due la Iagi cu hrisoage...<br />
[Ed. III, r. 5. Ma due la Iagi cu hrisoage...]<br />
r. 7. Zapise gi ipisoace chiar dela $tefan cel Mut<br />
95 r. 9. Dar n'o las de langa mine, ult.°, cu capul o data!<br />
[Perseperanla, r. 11. i 'n urmá, Eland pielea popei, o voi duce gi 'n<br />
mormant...]<br />
r. 12. Voi merge la Aron-Vodd, o sfi vorbesc eu domnia,<br />
[Ed. III, r. 12. Voi merge dar l'Aron-Vodei, o s vorbesc cu domnia]<br />
40 r. 13. Doara va da Sfantulesul sa-mi dobdndesc rfiza9ial..<br />
[Ed. III, r. 13. Doara va da Sfantulesul ca sd-mi cdgtig razfigial..]<br />
r. 14. Drace ! Nu cumpa ai crede, c'o sa rfinafii numai eu?
442 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
[Ed. III, r. 14. Drace! Nu cumva lu-i crede, c'o sti riimAi numai eu?]<br />
r. 16. Orice om En astd lume are un sfânt sau o sfanta<br />
r. 17. Vezi pe tine, bunioare, riizrisia te friimantli,<br />
[Ed. III, r. 17. Aga bundoare pe tine rii zrt§ia te friimântii]<br />
5 [Ed. HI, r. 20. Tu a tale, eu a mele, fie-cine 'fi ale sale !..]<br />
r. 21. Uite, lam, and mi se 'ntAmpli a'ntdlni cumm in cale<br />
[Ed. III, r. 21. Uite, zilu, and mi, se 'nttunplfi eel 'ntdlnesc cumpa 'gi<br />
in cale]<br />
r. 23. Lins la ceafä, alb la faIii, sprintenel si spalgIel,<br />
10 [Ed. III, r. 23. Lins la ceafti, slab la fao, sprintenel si spglfit,el,]<br />
r. 27. Cu crfingi roase de omidti §i. cu trunchiul gaunos,<br />
p. 256, r. 3. Mi se pare ciripirea-i cd nu are niciun haz,<br />
r. 5. Cum ciripia altddatd, cum ciripia mai 'nainte,<br />
dupii r. 7. (igi verge ochil cu maneca).<br />
15 Scena II<br />
Tot aceia f i Rdzvan (cu bra/ul stâng legat)<br />
RAZASUL (intdmpinandu-1 la uga din fund)<br />
[Ed. III, dui:4 r. 7. Intril Razvan cu braIul stfing legal]<br />
r. 9. Ha? Ce este?<br />
20 r. 13. VULPOIU (cu confuzie)<br />
Ba nu... ins'd... cum s'ar zice...<br />
r. 14. Ce? Acug nu WI mai place al armelor mestesug?<br />
p. 257, r. 4. RAZASUL (cu bruschefd)<br />
r. 8. Dar eu? Ce sum eu? licispundeçi I .. Sum o gadina? 0 fiari?<br />
25 [Ed. III, r. 8. Dar eu? Ce-s eu? Ce-s? Räspunde/i!.. Sunt o gadinft?<br />
0 fiaril?]<br />
r. 10. Nu plange si ea, sfirmana, de acel puternic dor?<br />
r. 13. Ca silt se 'ntoarcfi voioase iar la cuiburile lor,<br />
[Ed. III, r. 13. Ca sfi se 'ntoarcii voioase iar la cuiburile lor,]<br />
30 r. 14. ,i omul se poate oare sit nu simgi acel dor !<br />
[Ed. III, r. 14. ,5''omul poate oare singur a nu simIg nici un dor !..]<br />
p. 258, dupg r. 2. (Rfizasul si Vulpoiu ies prin u.fa din fund, pe când Vidra<br />
intrii prin ufa din stdnga).<br />
35<br />
Scena III<br />
Mizvan gi Vidra
dupa r. 8.<br />
p. 259, r. I.<br />
NOTE RI VARIANTE 443<br />
Scena IV<br />
Tot aceia i Vulpoiu (intreind cu sfiala)<br />
RAZVAN (strdngdnd rnana lui Vulpoiu)<br />
VULPOIU (cu vesetie)<br />
5 dupa r. 1. Scena V<br />
Rdzvan fi Vidra<br />
r.<br />
r.<br />
6. Draga, o 08.50<br />
spui indatd lucrurile ce-am vorbit ;<br />
7. Ajunga acum atdta, c iegii foarte mahnit...<br />
10<br />
15<br />
r. 1.5. Ingropand du5manii Orli in vellvoarele-i adanci !<br />
[Ed. HI, r. 15. Ingropand dupnanii %aril tn vdlvoarele-i adanCi !)<br />
r. 16. Nistru, ale and unde n zilele cele grele<br />
r. 17. Aparau in loc de arndi hotarele trei mele !<br />
r. 18. Nistru !.. Nistrul. . Pdnd astdzi am gtiut sa mA feresc<br />
r. 21. Pe cand scumpa mea Moldova e aice hingit mine<br />
r. 23. Caci dorul Iarii razbate pdnd gi suflet de cal !.<br />
r. 25. Holde i campii, In care pintre spicele de aur<br />
[Perseveranfa, p. 260, r. 1, Se zareau, ca pietricele ce 'nconjoard un inel]<br />
20<br />
25<br />
r. 2. Bosoioc i garofitfi, rosmarin gi ghiocel,<br />
[Ed. III, r. 2. Bosoioc i garofica, rosmarin i ghiocel,]<br />
r. 5. Le vazui acele locuri, 0 din Viz o sarutai<br />
r. 6. Tara, unde Insu0 iadul s'ar putea preface 'n rail..<br />
r. 10. s$i eu i ei /gra (vie, amandoi ne-am departat<br />
r. 11. Viu acasfi d'abia insa pusei piciorul, i kVA<br />
[Ed. III, r. 11. Viu acasa d'abia insti pusei piciorul i iatii]<br />
r. 12. Vulpoiu i Rdzagul vine In fa;a mea deodatit,<br />
r. 13. Ne5tiind ca. 'n pieptu-mi arde un pojar Ingrozitor,<br />
[Ed. III, r. 13. Ne5tiind ca 'n pieptu-mi arde pojarul ingrozitor,)<br />
r. 14. Si-mi vorbesc de sera noastra, de a! farii noastre dor !<br />
[Ed. III, r. 14. 5i-mi vorbesc de %era noastrii, gi-mi vorbesc d'alfdrei dor .9<br />
30 r. 17. VIDRA (sarcastic)<br />
[Ed. III, r. 18. Sunteli to/i chiar d'o potriva, tot un fel 0 tot un soiu?]<br />
intre r. 18-19. RAZVAN (cu mirare)<br />
35<br />
r. 22. Un pamant rece cj Limed, de ierburi acoperit,<br />
[Ed. III, r. 22. Un pamant umed i rece, de ierburi acoperit,)<br />
r. 23. Printre care din tntiirnplare o /loam a rasfirit<br />
r. 26 RAZVAN (cu impacientd)
444 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
P. 261, r. 1. VIDRA (cu mAndrie)<br />
Vise!.. Nu poate oricine d'a visa al Vidrei vis!..<br />
r. 5. Cand te-am smuls la lumea larga din ascunsul addpost,<br />
[Perseveranja, r. 9. Cela ce-§i iubeste sera cu adevaratul dor]<br />
5 r. 10. Nu cata' la lutul %rei, ci l'al carei viitor !<br />
[Ed. III, r. 10. Nu catd la lutul Varei, ci l'al Virei viitor !]<br />
r. 11. Inalid-te, pte mare, rulzuefte pdn' la stele,<br />
[Ed. III, r. 11. Inalreke, fd-te mare, ncizuefte pdn' la stele.1<br />
r. 12. $i slavali o sã se verse f i asupra ccirei tele.<br />
10 lEd. III, r. 12. Si slavali o sfi se verse f'asupra iffoldovei tele,)<br />
[Ed. III, r. 17. Sci fie Razvan oriunde, el tot iara si-o iubeste,]<br />
r. 19. Incat face Imprejuru-i pe strain i pe pagan<br />
[Ed. HI, r. 19. Incat Endeamnd 'mprejuru-i pe strain si pe pagan]<br />
r. 21. Scena VI<br />
10 Tot aceia fi Sbierea (intrdnd pe lila din fund fi oprindu-se)<br />
r. 21. Cum, jupane? i ice?..<br />
r. 22. i aice I i aice I<br />
r. 25. Cd uncheful dumitale nu mai este? S'a sfarsit,<br />
r. 27. Caci si vieaia omeneascd e un fel de socoteala...<br />
ao r. 28. VIDRA (cu indiferenrd)<br />
A murit? Ce spui, jupane? Dumneata de uncle ftii?<br />
[Ed. III, r. 28. A murit? Ce spui jupane? i dumneata cum d'o §tii?}<br />
p. 262, r 5. Deplina stapanitoare a averii parintesti:<br />
r. 9. SBIEREA (iute)<br />
25<br />
90<br />
sa<br />
Ba nu, nu ! Eu sum sdrac !<br />
[Ed. III, r. 9. Ba nu, nu ! Eu sunt sdrac I]<br />
r. 10. Af dori cu trup i suflet, dar vai I nu-i chip ca s'o fac...<br />
Totufi s'ar gdsi indatd un altul, om mai cu stare,<br />
Care sd cumpere dacd... n'o sci c scumpili prea tare:<br />
Acum timpurile-s grele, bani En ;ard nu-s ci nu-s ;<br />
Cu Turcii, cu una cu alta, tori gellbenalii s'au dus I..<br />
[Ed. III, r. 10 : Af dori cu trup i suflet, dar nu gdsesc chip s'o fac...<br />
Tot*. s'ar afla prea lesne altul cineva cu stare,<br />
Inc& sea' cumpere dacd... n'o s vli<br />
scumpi0 prea tare:<br />
Acum timpurile-s grele, bani En lard nu-s i nu-s ;<br />
Cu Turcii, c'una, cu alta, toçi gdlbenafii s'au dus I..]<br />
r. 13. VIDRA (cu ironie)<br />
r. 14. Gus-rand vieaia de campie si aerul cel curat
NOTE $1 VARIANTE 445<br />
5<br />
r. 15. Dintr'o cwa mojiceasca, plina cu miros de varza<br />
r. 18. Eu purtand grije de turme, de arie §i de stupi,<br />
r. 21. Frumos traiu! placuta soarta! 0 Vidrt i un Razvan<br />
r. 22. Sei 'nlemneascei la o parte, nemilca0 ca un bultean!..<br />
In Moldova sunt En totul trei mii de boieri de card,<br />
Cari, ne aptind altei treabii, se ceartd pentru hotar<br />
Cu tine o sei se facet' cu unul mai multifor...<br />
O sei fie trei mii unul I.. Ce strdlucit viitor I..<br />
[Ed. III, intre r. 22 23. In Moldova runt in totul trei mii de boieri<br />
de card,<br />
Care n'avdnd altd Ireabei, se ceartd pentru hotard:<br />
Prin tine cisla lor crefte c'un trdntor mai multifor :<br />
O set fie trei mii unul I.. Ce streilucit viitor I..)<br />
r. 23. SBIEREA (cu gravitate)<br />
Is Este foarte potrivita socoteala dumisale:<br />
[Ed. III, r. 23. Este foarte potrivita socoteala dumisale<br />
r. 24. Decat a sta la molie, mai bine set' ai parale...<br />
p. 263, r. 3. Hem! s'ar putea i acolo sa te primeasca polcovnic...<br />
r. 5. Sa pliz eu, cum se 'ncovoaie cu sfiala un Razvan<br />
20<br />
25<br />
30<br />
[Perseverança, r. 5. 0 I Da I sd se ceiciuleascii cu died. un Razvan]<br />
r. 6. Pe langa cei depe urmil boierali dela divan,<br />
r. 7. Pentru ca apoi vreunul, cu inima mai miloasa,<br />
r. 10. 0 sa ma trimii cu lacrimi sa ma pldng fi s m rog<br />
r. 11. La nevasta unui vornic sau la o logofeteasa,<br />
r. 12. Care n'ar putea la mine sei fie fatd din cash' I ..<br />
r. 13. Asa se capata slujba, cand vii singur ca s'o cei,<br />
[Ed. III, r. 13. Asa se capita slujba, and vii insufi ca s'o cei,]<br />
r. 14. in loc d'ai sili prin fapte ca sd te caute ei I..<br />
[Ed. III, r. 14. In loc d'ai sili prin fapte sa te cats singuri eij<br />
r. 15. Nu I Lasä ca /ara noastra sa simvi durerea cruda,<br />
r. 17. Si din cupa desnadejdii band ocara i amar<br />
r. 20. i p'oricine nu le place, El respinge f i-1 omoard I..<br />
r. 21. SBIEREA (zdrnbind ceitre Vidra)<br />
Ca unul fi unul cloud, ai vorbit drept 1i frumos!<br />
35 r. 22. i pe mine tot mifeii din visterie m'au scar I..<br />
r. 25 (intorceindu-se catre Razvan)<br />
Asa<br />
dar, vinde molia, sa n'ai bataie de cap...<br />
40<br />
P. 264, r. 1. RAZVAN (cu confuzie luand pe Vidra la o parte)<br />
lubito Vidra, mai lasa... De ce asta grabi mare?<br />
r. 2. Eu nu /i-am spus Inca toate... Este o imprefurare...
446 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
r. 3. SBIEREA (salutdnd cu umilin0)<br />
r. 6. (se deptirteaz5, apoi se opreoe in uot din fund, mai salutil odat5<br />
O iese).<br />
Scena VII<br />
Razvan 0 Vidra<br />
5 VIDRA (cu energie)<br />
Fie! Eu si-am spus, Rfizvane, am spu..0 eo mai spui iara,<br />
r. 9. Cat de mare e putereali, gi cat de mult te iubesc...<br />
r. 10. Dar vieala-mi intreaga oare nu-i destul sii--ci dovedeascra<br />
r. 11. La tot minutul, cil Vidra poate 9i ea el iubeasa?<br />
10 [Ed. III, r. 11. In toatii clipa, cfi Vidra poate 0 ea sii iubeasc5?]<br />
r. 13. Eu nu ftiu, nu vreau nemica, cleat 1n51iarea ta...<br />
[Ed. III, r. 13. Eu nu ftiu, nu vreau nemica, decal infilçarea ta...]<br />
r. 15. Lumea e IncApatoare; s'alegem o altii cale;<br />
r. 16. La Nemii, la Turci sau aiurea, oriunde vei porunci,<br />
15 r. 17. Dar este cu neputinVa d'a mai ramâne aci...<br />
p. 265, r. 3. Acura el n'o mai ascunde, ci o spune la oricine,<br />
r. 4. C'o sit aibe cu Moldova un razboiu Infricopt...<br />
r. 5. Astfizi la dansul acas5 ne chema pe to0 la sfat...<br />
r. 7. &, avdnd pace cu Turcii, ar dori ca s'o pazeasci;<br />
20 r. 9. Sta. impotriva Turciei cu imparatul nemIesc:<br />
r, 10. Ne-a mai spus altele multe, In Orand vr'o douli oare,<br />
r. 11. Si 'n sfarOt, ca incheere, ne-a arlitat o scrisoare,<br />
r. 12. In care craiul ii zice a fi gata, ca pe Mc<br />
r. 13. a poata trece hotarul cu sabie 0 cu foe...<br />
25 r. 15. Un piept de Roman? Sa arza o colibil romaneascfi?<br />
dup5 r. 15. VIDRA (cu confuzie)<br />
Nu, Razvane... inset... Ewa<br />
RIZVAN<br />
Atunci alta cale nu-i,<br />
30 Decat sa plecam departe.<br />
VIDRA (cu o voce dulce)<br />
Ba mai 'nainte sa-mi spui,<br />
Dacii hatmanul nu poate... ca sali dea sTIO naintare?..<br />
RAZVAN (cu indignalie)<br />
35 ..Yi de-ar da?..<br />
VIDRA (cu sfiala)<br />
Atuncea... Atuncea...
Scena VIII<br />
Tot aceia fi Rau qui<br />
[Ed. III, dupA r. 15: VIDRA<br />
Nu, Havana... Ens& .. Ens& ..<br />
NOTE SI VARIANTE 447<br />
5 RAZVAN<br />
Atunci alai cale nu-i,<br />
Deed sa plectim departe...<br />
VIDRA (duke)<br />
Ba mai 'nainte sa-mi spui,<br />
10 Dacci hatmanul nu poate... ca sali dea veo naintare?<br />
RKZVAN<br />
i d'ar dai 1..<br />
VIDRA<br />
Atuncea... atuncea...]<br />
15 r. 16. Polcovnice ! Lucru mare<br />
Vine hatmanul! El insu§i!<br />
[Ed. III, r. 16. Polcovnice ! Lucru mare<br />
Vine hatmanul ! El Insu§i q<br />
r. 17. (iese, Wand ufa din fund deschisa).<br />
20 VIDRA (cu o jumatate de voce)<br />
lubitul meu I Nu uita,<br />
[Ed. III, r. 17. Eu plec, scumpul meu ! .. N'uita,]<br />
r. 18. al fi ramdind aicea, tu pofi iubi fara ta . . .<br />
[Ed. III, r. 18. Ca fi ramesind aicea, tu pog iubi lara ta...]<br />
23 dupti r. 18. Scena IX<br />
Razvan, Hatmanul<br />
( Razvan merge la ufa din fund Entru Entrimpinarea hatmanului.<br />
Hatmanul intreind saluta pe Vidra, care Ei Entoarce salutarea fi iese<br />
prin ufa din stdnga, dupa ce facuse cu mina un semn persuasiv<br />
30 lui Razvan).<br />
HATMANUL (privind cu admiralie in urma Vidrei)<br />
r. 20. Ce te 'nso-mte in lupte, infrunti moartea, vegheazi<br />
p. 266, dupfi r. 3 (se apaza, se gfinde§te, apoi dupä o pauza)<br />
r. 4. Ffind ca azi diminewp ne certasem oarecum,<br />
35 r. 5. Nu te afteptai, de sigur, d'a ma mai vedea acum?..<br />
[Ed. HI, r. 5. Tu nu te-a9teptai, sunt sigur, sii ne mai vedem eacumil
448<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
r. 6. RAZVAN (cu modestie)<br />
Hatmane I Nea9teptati e numai cinstea cea mare<br />
r. 9. RAZVAN (iute)<br />
Fo mai spui Inca o data, ca-mi dau vieata pentru Legi,<br />
5 r. 13. Eoi dator tocmai acuma a te jertfi chiar nevrand.<br />
r. 15. Ne este mai de nevoie in astd Imprejurare.<br />
r. 16. Dumneata cunogti Moldova ; tare, oamenii cunooi,<br />
r. 19. Adesea braftil nu face cdt poate o diblicie...<br />
[Ed. III, r. 19. Ades mai mult ca prin braIe se poate prin dibacie.]<br />
lo p. 267, r. 3. Dupli cum zice Latinul, iar nu mai egti Moldovean,<br />
r. 4. ii. poli sti lovefti Moldova, far' a te numi viclean...<br />
r. 6. (aplisdnd asupra vorbelor )<br />
r. 16. 0 mai spui Inca odata:<br />
r. 17. Insufl dumneata ai face tot aga la locul meu...<br />
15 r. 19. HATMANUL (realezdndu-se dupa o pauza)<br />
Pe castelanul Piotrowski El ftii, cd-i ruda cu mine;<br />
[Ed. III, r. 19. Pe castelanul Piotrowski-1 cunooi, cd-i rudi cu mine,]<br />
r. 21. Este un ostaf de frunte gi la lupta gi la sfat,<br />
r. 22. Nu-i batran, are avere, este foarte invaIat...<br />
20 p. 268, r. 1. Ei bine! eu, ca epitrop, ag putea sa pun la cale,<br />
[Ed. III, r. 1. Ei bine ! eu, ca epitrop, ag putea sa pun la cale,]<br />
Intre r. 2-3. RAZVAN (cu turburare)<br />
[Ed. III, Intre r. 2-3. RAZVAN (ca turburare)]<br />
r. 6. Piotrowski o sa m'asculte: este un tdndr supus ...<br />
25 r. 7. Bine ! 0 sa 'ntreb pe Vidra ... Vom vedea ce o sd zica! ..<br />
r. 11. Eu, eu hatmanul, sunt gata ct-ti da in casatorie<br />
r. 13. RAZVAN (emofionat)<br />
Cum? Pe filed ...<br />
[Ed. III, r. 13. Cum? Pe flica...]<br />
N p. 269, r. 1. RAZVAN (dupd o sforiare)<br />
,yo<br />
sd uimeasca pe toli!<br />
r. 6. 1401 de codru! Sa rapeasca, sii omoare,<br />
r. 7. Braçul meu facea atdta I .. Imi mai dai pe fiicali oare?..<br />
r. 8. Trecutul nu ne privegte ... Sd cdtdm ce este azi :<br />
35 [Ed. III, r. 8. Trecutul nu ne priveoe... Sd cdtdm ceea ce-i azi:]<br />
r. 10. Tara mea £0 datoreaza multe zile stralucite<br />
r. 11. ,i ne efti de trebuingi f i de p'acum inainte...
NOTE RI VARIANTE 449<br />
r. 15. RAZVAN (dupA o pauzii)<br />
[Ed. III, r. 15. Hatmane prea luminat! In Biblie-i fi cititj<br />
r. 16. Cum Faraon din Eghipet se 'nfundli cu pctoii<br />
p. 270, r. 3. Numai vr'o &give scrtparA din acel grozav canon;<br />
s r. 4. fried o altA pedeapsA dela urgia cereascA,<br />
r. 7. Mii de ani 85 colindeze, fArA Tina, Fara' scop,<br />
r. 8. Mdnati din Tara in Tara, din loc in loc ea o turma,<br />
r. 9. Despretuili de noroade ca lucrul cel dup5 urmi<br />
r. 11. Cand trambita judecAtii din cer se va auzi<br />
io r. 12. 'astil lume despletitii, ea muierea vinovatti<br />
15<br />
to<br />
r. 13. 0 sal strige: Doamne ! Doamne! iartd-md Inca o data I ..<br />
r. 17. Sufere d'atunci incoace mania ursitei sale!<br />
r. 19. Scdtddndu-se in minciunA, in migelii cufunda/i;<br />
r..20. Iar femeile ajutA ci intrece pe bArbati,<br />
[Ed. III,, r. 22. S'apoi sufletul Satanei, cand nemic nu se mai vindej<br />
r. 23. CAci soarta lor e sA vanza orifice fi origicui I ..<br />
p. 271, r. 2. Ce vrei sd spui?<br />
r. 11. De loc nu se socotegte gi nu se bag n seamA!..<br />
r. 13. Rabdd dureri lard nume, pedeapsa lui Dumnezeu I<br />
r. 14. Cu eantecul sdu ne 'ovate, cu laptele-i ne nutregte I<br />
r. 16. Si plange de bucurie, pe dind ne vede zAmbind!<br />
r. 17. Maica, ce iubind vegheazd I Maica, ce doarme iubind:<br />
r. 18. Maica I Maica nu-i nemica I.. Totu-i tatd, tatd, tag I<br />
p. 272, r. & 0 Doamne! Tu Tigan?.. Ce prea th zicd?<br />
25 r. 5. Hatmanul (Iai pune mAna la frunte, se gandegte, apoi dupli o pauzd,<br />
in cursul cAreia RAzvan i observA cu anxietate)<br />
Tara legeascd intreag5...<br />
[Ed. III, r. 6. Taci, hatmane Taci t N'uita,]<br />
r. 7. Cine sum, g'adu-ti aminte gi eine esti dumneatal..<br />
20 r. 8. In vieatii numai odatil intalnii in trista-ini calé.<br />
[Ed. III, r. 8. In vieatA numai o data intalnii in trista-mi cale]<br />
r. 9. Una singurA fiintA cu inima dumitale,<br />
[Ed. III, r. 9. Una singura rapture' cu sinrcirea dumitale,]<br />
r. 10. Ce din trufaga nAltime a nagterii boieregti,<br />
35<br />
[Ed. III, r. 13. Aceastd fdpturd-i Vidra ... nu soru-mea, ci solie<br />
intre r. 13-14. HATMANUL (sculandu-se i rdzemdndu-se pe umdrul lui<br />
Rizvan).<br />
[Ed. III, intre r. 13-14. HATMANUL (sculandu-se gi rAzemandu-se pe<br />
umdrut lui RAzvan)]<br />
40 r. 15. i orice alte mifloace din parte-mi n'ag fi crutat,<br />
r. 17. Dar nu-i chip !.. SA fim prieteni I.. Ldedndu-te, 4i spui<br />
fat*,<br />
29
450 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
r. 18. Ca primeam cu bucurie p'un ginere ca Razvan L.<br />
[Ed. III, r. 18. Ca primeam cu bucurie p'un ginere ca Razvan L.]<br />
dupa r. 18. Scena XI<br />
Tot aceia, fi Vulpoiu<br />
5 Intre r. 19 0 p. 273. r. 1 Scena X I I<br />
(Razvan face o mirare de mirare la intrarea lui Bartel, care vazand pe<br />
hatman, se opre§te In u0).<br />
HATMANUL (abordand pe Rafael)<br />
[Ed. III, r. 1. HATMANUL (apropidndu-se de Ba§ota)]<br />
le r, 2. i totu9i te rog da-mi voie a-0 spune o vorbli numa...<br />
r, 4. i s'ar trage tocmai-tocmai dela Rdmul cel vestit ;<br />
[Ed. III, r. 4. *i s'ar trage tocmai-tocmai din Ramul cel prea vestit ;]<br />
r. 5. Dar cum oare vreIi ca allii sä v'asculte fi sa creaza,<br />
[Ed. III, r. 5. Dar cum oare vreli voi, alcii sa v'asculte f i sa creazaj<br />
15 r. 6. De vreme ce traiul vostru cu totul se departeaza<br />
[Ed. III, r. 6. Pe cdnd toatii firea voastrd cu totul se departeaza]<br />
r. 7. Dela pildele acelor oameni ageri 0 varto0,<br />
r. 8. Pe care voi cu Engdmfare Ei socotici de stramoO?<br />
ze<br />
25<br />
30<br />
r. 11. Incat la plug i la sapa adesea &eau barbati,<br />
r. 13. La voi frisk and un soare lucefte cum-va in larä,<br />
r. 15. Vd facqi punte f i Iuntre ca sd-1 dc4i afard ! ..<br />
intre r. 16-17. (arata la Razvan 0 iese, pe and Ba.lotd strdnge din umeri<br />
cu mirare).<br />
Scena XIII<br />
Rdzvan, Bafota<br />
r. 17. BA5OTA (salutdnd)<br />
r. 19. RAZVAN (intrerupdnd)<br />
r. 21. B40Tet (salutdnd)<br />
r. 22. Ai umplut Moldova toata de numele dumitale,<br />
r. 23. *i slava, ce-o caqtigase0 atuncea, a mai crescut<br />
r. 25. Deci, icoana dumitale, la Cracovia lucrata<br />
[Ed. III, r. 25. Deci, icoana dumitale, la Cracovia lucrata]<br />
r. 27. Maria sa Aron-Voda o line 'n palatul ski.,<br />
p. 274, r. 1. Unde cu multi placere am putut s'o viz 0 eu;<br />
..
NOTE $1 VARIANTS 451<br />
r. 2. 8i cum o vzui, End-eta zisei : iata omul mare 1<br />
r. 3. Nas de 9oim! frunte inalta 1 En ochi inima tresare !<br />
r. 5. Cfici pe cei aleli de soartil eu unul Ei ctiu pe loc,<br />
Intre r. 5-6. Precurn tot pe loc descopar fi firile eels proaste...<br />
5 Dar ma mir, d'unde pe mine dumneata ma pofi cunoafte?<br />
Nu ne-am vazut nici o data 1<br />
RAZVAN (cu mirare)<br />
Nici o data?<br />
BA$OTX (salutand)<br />
10<br />
RAZVAN (cu amaraciune)<br />
Crez di nu...<br />
Adevarat I Eu uitasem 1. . Cand boierul ma vazu,<br />
[Ed. TH, intre r. 5-6. Precum tot pe loc descopar ci firile cele proaste...<br />
Dar ma mir, d'unde pe mine dumneata ma pofi cunoafte?<br />
15 Nu ne-am vazut nicaireal<br />
RXZVAN<br />
Nicairea?<br />
BA8OTA (inchinandu-se)<br />
Cred ea nu...<br />
20 RAZVAN (cu amaraciune)<br />
r.<br />
r.<br />
r.<br />
Adevarat 1 Eu uitasem 1..<br />
Cand boierul ma vazu,]<br />
6. Nasul meu, fruntea ci ochii vor fi fost de tot altminte<br />
8. Tapoi mai este fi alta eu eram atAt de mic,<br />
9. Inat viitavul eel mare, vazand un Barman pitic,<br />
25 r. 10. Nu vrea sa-1 bage In seamli sau d'aproape sfi-1 priveasck<br />
r. 11. Tar fi putut cu piciorul ca p'o muscli si1-1 striveascd<br />
r. 13. N'a uitat i n'o sa uite pe acel mare vfitav<br />
r. 14. Dar lfisilnd toate acestea, spune-mi, cinstite jupane<br />
r. 15. Ce 'ntamplare, ce furtunii te aduce astazi /a mine?<br />
so r. 16. BA80TX. (salutand)<br />
r. 19. Imi facts nespusa cinste de-a-mi boteza o copili,<br />
r. 23. BA5OTA. (continuand)<br />
r. 26. Un rlizboiu atilt de strapic nu este lucru u9or<br />
p. 275 r. 4. Maria sa Aron-Vodfi la dumneata s'a<br />
95 r. 5. Cum ai spas? Ce zici? Eu batman ?.. Mai spune Inca odatii<br />
r. 6. Hatman ?.. Hatman in Moldova ? . . Cc soarta nea9teptati 1..<br />
29°
452 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE RI POLITICS<br />
r. 7. BAKITA. (salutand)<br />
Sarut mem. Merg la gazda, fiind gata origicand<br />
(iese cu multi umilin0).<br />
Scena XIV<br />
5 RAZVAN gi VIDRA (care se arata fi se opregte pe pragut<br />
wei din stanga ffirà a fi vazuta de Rfizvan).<br />
RAZVAN (dupd o pauzei cu emoge)<br />
r. 10. Eu n'ag fi citat lumina Er/ codru gi 'n haiducie;<br />
r. 11. De nu ma ducea norocul in umbra unei paduri,<br />
10 r. 12. Pe Vidra, /aril 'ndoialei, n'ag fi 'ntalnit-o aiuri;<br />
[Ed. III, r. 12. Pe mult iubita mea Vidrd n'ag fi 'ntalnit-o p'aiuri ;]<br />
r. 13. De nu iubeam o femeie cu inimä mare**,<br />
r. 15. Acest om fara sci oie, m'a ridicat pan' aci:<br />
r. 17. Tu, ce pe dugmanii nogtri ades ti faci o unealtfi,<br />
15 r. 21. VIDRA (cu voluptate)<br />
p. 276. r. 3. Si patruzeci mii de oaste s'aftepte cu ascultare,<br />
r. 4. Bucurogi a 'nfige arma, oriunde-i va indrepta<br />
r. 10. Asta rani ?.. Dar ce este? SA vedem !<br />
r. 15. Afcs, Razvane, ca-i dulce?<br />
29 r. 19. Jos la picioarele mac toata lumea sa priveascal..<br />
[Ed. III, r. 19. Jos la picioarele mele toatii lumea si priveascal..]<br />
p.<br />
277, r. 3. RAZVAN (cu aprindere)<br />
r. 4. Voiegte a strange aur numai la dansul n lada<br />
(Sbierea scoate capul prin uga din fund).<br />
25 [Aici se sfargegte ACTUL IV.]<br />
[Ed. III, r. 5. Ina rana! rana ! rana I . . 0 sageata en venin !..]<br />
Bralu-mi arde ! . . Da ! . . Mei mufcei I . . Ca fi c.dnd ar fi un spin .<br />
SBIEREA (inaintand)<br />
[Ed. III, r. 6. Hatmane prea luminate 1 0 sd-ci aduc eu in grabd<br />
so Un vraciu iscusit f i ieften, sau fi mai bine vr'o babei,<br />
Care descantil 'ntr' o clipd orice urmei de venin,<br />
,Fapoi nici o lescae pentr'un pdhar de pelin ! . .1<br />
ACTUL V<br />
p. 281. Scena prezintei camera lui Rdzvan in cetatea Sucevei. Doug<br />
uge
NOTE *I VARIANTE 453<br />
Scena I<br />
RAZAFJL (singur)<br />
(ade gfinditor, fluierand o doina cu capul plecat pe lama. Mara se aude<br />
din departare impuvcaturi de tun).<br />
5 Scena II<br />
Rdzaful. Vulpoiu<br />
VULPOIU (intrdnd prin uga din fund)<br />
r. 6. Ca s te 'nveci a nu zice nici Vulpoiule), nici e m51 *I<br />
10<br />
[Ed. III, r. 6. Si te 'nvell a nu-mi mai zice nici 4 Vulpoiule *, nici I mai *!]<br />
r. 9. Auzi treabd I..<br />
[Ed. III, r. 9. Auzi tread I..]<br />
r. 11. Mai avteapta! D'ocamdatii, tfi vei pune pofta 'n cui !..<br />
r. 12. Leahul ne trimite hojma ghiulele peste ghiulele,<br />
p. 282, r. 2. Ca peste doua-trei zile nici de leac n'o & avem,<br />
15 [Ed. III, r. 2. Ca peste doua-trei zile nici de leac n'o Bes avem,]<br />
[Perseveranfa, r. 4: Sci fac lege vi porunca, ca eu Ali zic capitane?..]<br />
r. 5. VULPOIU (£mbundndu-se)<br />
[Ed. III, r. 6. Noi ne-am InfraIit cu elangii I..<br />
Aga-i I..]<br />
hare r. 6-7. RAZAFIL (cu mirare)<br />
20 intre r. 7-8. VULPOIU (triumfgtor)<br />
25<br />
r.. 9. Maria sa Aron-Voda trimise azi diminea Va.<br />
r. 12. Cu buna seamil! Crez gi nu ma lndoesc!..<br />
r. 15. $i prin urmare, nici astazi a o lua nu-i uvor;<br />
[Ed. III, r. 15. i prin urmare, nici astazi nu se ia de tot uvor<br />
r. 16. D'aci Bavota vatavul este un bun vorbitor,<br />
[Ed. III, r. 16. Apoi Bavota vatavul este faimos vorbitor,]<br />
r. 17. Incdt cu una cu cloud pe Levi o sa-i ame/easca,<br />
[Ed. III, r. 17. Incdt indrugand la fleacuri, pe Levi o sa-i ameleasca ;3<br />
r. 18. Ca-i oiut ce fel de poamd inielepciunea leveasca ;<br />
30 r. 20. Cunoscandu-1 prea d'aproape ca-i suflet de holoman<br />
r. 22. Targu-i rupt, pacea-i facuta, mai lipsegte adahnavul;<br />
r. 23. Dar carvmareasa-i aproape: o masura doi valai,<br />
p. 283, r. 2. VULPOIU (intrerupdnd cu supgrare)<br />
r. 4. Bre! N'am mai vazut pan' acuma o faptura mai devarta!<br />
35 r. 5. Trasni-te-ar capitania, cd doar' oiu fi eu ce-fi spui:<br />
[Persevere*, r. 5: Trdsneascd capitania, cX doar gtiu fi eu ce-ci 3.194.<br />
[Ed. III, p. 5. Trasni-te-ar capit5nia, cd dote' oiu gi eu ce-fi spui:]
464 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE 1 POLLTICE<br />
r. 6. Sunt Bute de semne rele, fi bune nici unul nu-t I<br />
[Ed. III, r. 6. Sunt sute de semne rele, fi buns nici unul nu-i !<br />
r. 8. Mereu se tot poticne0e, iefind fi intrdnd hi mi...<br />
[Ed. III, r. 8. Mereu se tot poticne9te, iefind fi intrdnd in casi...]<br />
5 r. 10. RAZASUL (cu mirare)<br />
r. 12. Va fi rfiu mind omul cade, iar nu cand s'a poticnit...<br />
[Ed. III, r. 12. Este rliu and omul cade, dar nu and s'a poticnit...]<br />
r. 13. Insii altceva mai este...<br />
r. 14. VULPO1U (intrerupdnd)<br />
10 r. 14. Ori0cAte Ina vei spune,<br />
r. 15. Talmácind cu dibdcie, toate semnele sunt bune !<br />
[Ed. III, r. 15. Tfilmficind cu diMcie, toate semnele sunt bune!]<br />
r. 16. Scena III<br />
Tot aceia, mof Tlinase<br />
15 p. 284, r. 1. VULPOIU (cu importanfd)<br />
r.<br />
r.<br />
3. Am ajuns 9j<br />
en odatfi a fi un obraz in lume,<br />
7. Impaci treaba cu Leii, i Vocid a iscilit...<br />
r. 10. VULPOIU (cu bucurie)<br />
20<br />
25<br />
90<br />
r. 12. Haida-de! Ei aunt departe!.. Le porfi grijd in ifidar...<br />
[Ed. III, r, 12. Haida-de! Ei aunt departe !.. Le porfi grijd in zfidar<br />
r. 13. Nu-i vorbd cd sunt departe, dar Le0i se 'ndatoreazfi ;<br />
p. 285, r. 1. Adeck orice s'ar zice, este Vod6 cum se cade:<br />
[Ed. III, r. 1. Ade* orice s'ar zice, Ii un Voda cum se cade:]<br />
r. 3. Iar nu lasfi ca ciocoiul, venit din cer cu hrisob,<br />
[Ed. III, r. 3. Iar nu 1as6 ca ciocoiul, venit din cer cu hrisob,]<br />
r. 8. Despot-Vod6 sà trfiiascrt, i d'aci 1-au omorât ;<br />
r. 9. S6 trfiiasc6 Stefan Tom,a, i.1 goniffi cu rufine ;<br />
[Ed. III, r. 9. Sfi triiiascá Stefan Tomga, gonir6 cu rufine ;]<br />
[Ed. III, r. 11. Intr'o clip6 Lfipu5neanu1, Tomga, Depotul ?Ion]<br />
r. 13. Una crede, alta spune, v.. face din zapacire<br />
J<br />
r. 15. RAZASUL (meditcind)<br />
r. 15. Bine ar fi s'avern pace I Dup6 ce dela Divan<br />
r. 17. Cum a9 mai merge acuma si-mi caut de r6z69ie<br />
r. 18. VULPO1U (cu indignafie)<br />
35 Nuii este greu, apitane a spune o nerozie ?..<br />
r. 20. Am uitat nu rfizfilia, ci insufi codru 'verzit !..
NOTE SI VANIANTE 455<br />
r. 21. $'aici sunt ca 0 'it padure, avand puterea d'a face<br />
r. 22. Tot ce'n minte imi plesnefte, tot ce vreau si tot ce-mi place!<br />
r. 23. Orificine nu m'asculta, stau la panda de-1 ochesc,<br />
r. 24. Apoi mi-I iau la bataie, mi-1 inchid si mi-/ globesc!..<br />
5 [Ed. III, r. 24. Apoi mi-i iau la bataie, mi-i inchid si mi-i globesc!..]<br />
r. 26. Cei ce nu aunt dintr'ai rwori nu ne (thing nici pdn' la glezne,<br />
[Perseveranfa, r. 26. Acei ce Illi-s dintr'ai noftri nu ne-ajung nict pdn'<br />
la glezne !]<br />
r. 27. Ne-a venit apa la moara! Vom macina cat putem:<br />
10 r. 29. Ce te mai plangi tu atata pentr'un paiu de razasie,<br />
P. 286, r. 1. Scena IV<br />
Tot aceia, Rdzvan<br />
RAZVAN (intra' foarte turburat fi vorbind cu Intreruperi)<br />
r. 2. Merge/i L . Pe toli capitanii in data sa mi-i chemalil..<br />
15 r. 3. Eu v'am fost ca un parinte!.. Aduna/i-i mai in pripal..<br />
r. 5. Scena V<br />
Tot aceia /cirri Illizvan<br />
VULPOIU<br />
Ha, ha! Inteles-aci oare un singur cuvant macar?..<br />
20 r. 6. Ma tern, ca hatmanul nostru are trei roate la car I..<br />
r. 10. Noi pierdem vremea, verzi euscate insirand!...<br />
[Perseverança, r. 10. Nu ne privefte a'nfira toate pe rdnd...]<br />
r. 13. Datoria noastrd este a-I ajuta orifiunde...<br />
r. 15. Pacat ca-i Tigan... accasta este singuru-i cusur !..<br />
ss intre r. 15-16 (ies tori prin usa din fund, pe &and prin cea din stanga intra<br />
Razvan si Vidra, continudnd conversafia).<br />
Scena VI<br />
Rdzvan, Vidra<br />
r. 16. Da! S'a impacat cu Lesii...<br />
30 p. 287, r. 3. Cu atdt mai rau!.. Iubito, cata drept In ochii mei!<br />
r. 9 (strangand pumnii si cu o voce neibufitd)<br />
r. 11. VIDRA (cu confuzie)<br />
r. 13. RAZVAN (iute)<br />
Astazi, astazi, astazi; ori mai bine niciodata!<br />
35 [Ed. III, r. 13. Astazi, astazi, astazi; ori mai bine niciodata !]
456 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
r. 15. Se 'ntfire5te in domnie, pe and eu sughi% i mor !<br />
r. 17 Prin dwmani dea o slap, iar slava duce la toate !..<br />
dupti r. 19. VIDRA<br />
Steipdnefte-te Illizvane I.. Tu uiçi c'o astfel de faptd<br />
5<br />
Cere mulUi chibzuiald... lubite, mai afteaptd I<br />
Trebue mai intdi ca Lefii sei se poatii depdrta,<br />
Leisdnd p'Aron En cetate, cu tine fi'n volt& ta I.<br />
[Ed. III, intre r. 19-20. VIDRA:<br />
.<br />
Steipdnefte-te litizvane I. N'uita c'o astfel de faptd<br />
10 Cere multd chibzuiald. lubite, mai afteaptei I<br />
Trebuie dinteuntdi ca Lefii a se poatd depdrta I ..<br />
Lösdnd p'Aron En cetate, cu tine fi'n poia ta I..]<br />
p. 288 [Iipse9te r. 1.]<br />
r. 2. Douti nomi in fir, iubite, ieri fi astfizi am visat<br />
15<br />
20<br />
25<br />
r. 3. 0 vedenie cumplitli, un lucru infrioosat...<br />
[Ed. III, r. 3. 0 vedenie grozavfi, un lucru de ' nfricof at . . .]<br />
r. 4. Maicei ta, En haine negre, din mormânt papa spre mine,<br />
r. 8. Sunt vise, nemica alta I Luptfitorul care 'n viaIfi<br />
r. 11. Nu-I supeird o naluca, ce sperie pe copii !..<br />
[Ed. III, r. 11. Nu-1 suparei o nfilua, ce sperie pe copii<br />
r. 12. S'apoi unde-i acea Vidrfi, care End spunea odatfi<br />
r. 15. Cti Enseifi iubirea Orli e pofta d'a se 'nfilta?<br />
r. 21. liddiciEndu-se ea bradul eel cu o stud de brace? I..<br />
r. 23. Ce de spaimfi vede umbre i plfinge de spaima lor !..<br />
r. 27. Te 'ngrozqte fa-%a apei, ce anima val pe val ?..<br />
p. 289, r. 2. El va merge inainte sau la tron, ori la mormânt 1..<br />
intre r. 2-3. Scena V II<br />
Tot aceia, Reizaful, Vulpoiu, Mof Teinase, mai mulci ceipitani<br />
intre r. 4-5. Scena VIII<br />
30 Tot aceia, fra Vidra<br />
r. 9. Pe and Jigmond Ungureanul, la otarele romfine,<br />
[Ed. III, r. 9. Pe and Jigmond Ungureanul, la otarele rom'fine,]<br />
r. 10. 37<br />
el de groaza Turciei strans cu Maul la os,<br />
r. 12. Pe and Nemfii, Frfincul, Papa, Virile cre0ine toate (ed. III, id.)<br />
35 r. 15. Iar Vodei Aron al vostru este inchinat la Lefi I..<br />
intre r. 15-16. TANASE<br />
Afa-i I
TOTI<br />
Aga-i 1 Ai dreptate I..<br />
VULPOIU<br />
0 dreptate foarte mare 1..<br />
NOTE ei VARIANTE 457<br />
8 RAZVAN<br />
111.4 o sd-mi spuneg, poate, cd aceastd impel:care<br />
Va fi smulsd färd voie de veun biciu Dumnezeesc?<br />
De pr'o urgie, la care bietul pitic omenesc<br />
Nu-i chip sli-i stea Empotrivd, gi ne avdnd at sd face,<br />
10 Tace, primwe pedeapsa, gi de nevoie se pleaed?..<br />
Nu frafilor I Nu-i urgie I.. Nu frafilor 1 Nu e bic i I..<br />
Cetatea noastrd e tare gi'n cetate aunt voinici 1..<br />
Ajunge cd pdnd astdzi Swam mai sta'n picioare,<br />
Cdci peste doud-trei zile ne mai sosegte ajutoare...<br />
Vedgi dard, c'Aron-Vodd ne-a trddat fi ne-a vandutP<br />
TANASE<br />
Sigur 1..<br />
TOT!<br />
Ne-a ucis migelul 1<br />
20 VULPOIU<br />
Acum ce-i de facutP..<br />
[Ed. III, Intre r. 15-16. TANASE<br />
Aga-i 1<br />
23<br />
TOT!<br />
Aga-i 1 Ai dreptate<br />
VULPOIU<br />
0 dreptate foarte mare I..<br />
RAZVAN<br />
Totugi o sd-mi spunqi, poate, c' astd jalnicd ' npdcare<br />
30 A lost smulsd feird voie de verin biciu dumnezeescP<br />
De peo urgie, la care bietul pitic omenesc<br />
Nu-i mijloc sii-i stea'npotrivii, f i n'avdnd ce sit mai facd,<br />
Prirnegte cruda pedeapsd gi de nevoie se pleacd?<br />
35<br />
.Nu, fracilor I Nu-i urgie I.. Nu, iubitilor I.. Nu-i bici I..<br />
Cetatea noastra-i prea tare, gi 'n cetate sunt voinici 1 . .<br />
Slava domnului, pdn' astazi Suceava mai eta ' n picioare,
458 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
lar peste douli-trei zile ne mai sosesc ajutoare...<br />
Vedgi dard, c'Aron-Vodel ne-a trildat 0 ne-a mindut?<br />
TANASE<br />
Sigur I..<br />
5 TOTI<br />
Ne-a ucis mifelul<br />
VULPOIU<br />
Acuma ce-i de feicutP. .3<br />
r. 18. Un Vodfi este un doftor, gi norodul, fraIii mei,<br />
10 r. 20. Mul/i domni avuse Moldova: cei buni domnird o viealfi,<br />
lEd. HI, r. 23. Poporul da jos p'aceia, pe care dasul i-a pus !..]<br />
p. 290 1ntre r. 2-3. (Cipitanii ies cu tumult, afarfi de Vulpoi vi mof Tfinase).<br />
Scena IX<br />
Rdzvan, Vulpoi, MSc Teinase<br />
15 r. 5. S'aseamfinfi cu strigoii, ce umbra, dar nu trfiesc...<br />
r. 9. a'adunandu-se in gloatfi, mic vi mare pe maidan,<br />
r. 12. atiu! Cu dansul chiar eu voi avea a face:<br />
r. 13. De mult II pasc de departs, a nici de fricfi mi-mi place!..<br />
Intre r. 13-14. Scena X<br />
20 Rdzvan, Mof Teinase<br />
p. 291, r. 10. Dar orivicum pdn' acuma, din mila dumnezeeascrt,<br />
r. 11. N'am avut fried un Voda... vtii!.. Tara o si carteascri!<br />
[Ed. III, r. 11. Noi n'am avut nici un Vodfi... vtii!.. Tara pa sfi<br />
cârteascliq<br />
25 r. 15. Scena Xl<br />
RAZYAN (singur) (face cu agitafie caliva pavi prin<br />
odaie, apoi se oprevte pe kc meditlind)<br />
Nu e greu veo patru zile a mai reibda in cetate,<br />
r. 16. Pan' ce oftile lui Jigmond vor lovi pe Levi la spate...<br />
90 [Ed. III, r. 16. Pan' ce tabfira lui Jigmond va lovi pe Levi la spate...]<br />
p. 292, r. 2. Ramazanul kr mai sine incd doufi sfiptfimani...
Intre r. 6-7. Scena XII<br />
Razvan, Vidra<br />
NOTE SI VARIANTE 459<br />
VIDRA (intrAnd Incet prin ufa din stdnga)<br />
r. 10. Privind cu sdnge rece la rasplata fi osindfi ! ..<br />
s [Ed. III, r. 10. Privind cu sdnge rece la asplatä, la osandA...]<br />
r. 14. Care din cupa maririi a ftiut ca sA te 'nbete!..<br />
[Ed. III, r. 14. Care din cupa miiriri s'au straduit sA te 'mbete L.]<br />
r. 16. In cari Dumnezeu sfideqte cdte un addnc pdcat,<br />
r. 17. Ce toli de acelafi sAnge 11 mo§tenesc neincetat !<br />
[Ed. III, r. 18. Neamul lui Mo-coc nu poate s'aibe nici o cugetare,]<br />
r. 19. DecAt numai-numai-numai pofta d'a ajunge mare!..<br />
RAZVAN (distrat fard s'o fi ascultat)<br />
r. 20. Tu n'ai auzit pistolul? .. Pistolul n'ai auzit?..<br />
15<br />
20<br />
p. 293, r. 1. A L . Acuma s'a sfAr9it !<br />
r. 6. Nu 9tiu ce... ba mi se pare... da, Imi povesteai un vis...<br />
[Ed. III, r. 6. Nu 9tiu ce ... ba mi se pare... dec I imi povesteai un vis ...]<br />
r. 7. Mai spune-1 inca o data...<br />
r. 10. Crezut-ai oare, Räzvane, cr* se poate speria<br />
[Ed. III, r. 10. Crezut-ai oare RAzvane, ca se poate speria]<br />
r. 11. De n4te vise delarte o inima ca a inea?<br />
[Ed. III, r. 11.. De niqte dgerte vise chiar f'o inima c'a mea ?]<br />
r. 13. Ar putea glasul maririi In pieptu-mi sic' nabu'eascii?.,<br />
p. 294, r. 3. Uit toate, 0 via acuma, cci sunt femeie 9i eu!..<br />
r. 4. RAZVAN (cu exaltare)<br />
25 ?nue r. 6. Scena XIII<br />
Tot aceia, pltuzul 0 mai mulIi burgezi<br />
SOLTUZUL (prezentad lui Rfizvan pe o tablä de argint<br />
struguri §i spice de grin)<br />
r. 16. Nu voiu uita niciodata c'a Ronufnilor tarie<br />
SO r. 19. Am ales din sAnul nostru bgatul cel mai sArac,<br />
chip& r. 39. .i de-i zice: lasa-ma sa te las,<br />
0 sd paleoi fi'ntr'un ceas . . .<br />
p. 296, r. 2. Scena XIV<br />
Tot aceia, Razaful, Mo§-Tanase, mai mulci cdpitani<br />
95 r. 3. Am ispravit toatá treaba fail multi greutate:<br />
r. 9. Pe Vulpoiu cu toata ceata de armafei in spinare !<br />
r. 10. Bine, dragii mei tovarAgi L. Domnia mea In curand
460 SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
r. 12. Scena XV<br />
Tot aceia, Sbierea<br />
r. 15. Sinete, zapise, Tara, lumea e aci n ladal..<br />
r. 16. SBIEREA (respirdnd mai u§or i facand semnul crucii)<br />
5 r. 18. Doamne, squle, stapane I Nu mai pociu a md opri.<br />
r. 19. eu inteun glas cu cara ura dori<br />
p. 297, r. 1. 0 domnie fericita... ba Inca a vrea, ca mane<br />
r. 2. Sd'mpletelti Intr'o cununa toate /aside romfine,<br />
[Ed. III, r. 2. Sd se lege 'ntr'o cumma toate ri1e române,}<br />
so r. 4. Sd domneascd nu un Voda, ci un Razvan Imparat<br />
r. 5. CXPITANIT (cu entuziasm)<br />
Da, da! 0 impdrdçie I..<br />
[Ed. III, r. 5. Da, da, da ! 0 'mpdralie I . .]<br />
Intre r. 7-8. SBIEREA (iute)<br />
15 [Ed. III, r. 8. Ce mai om far' judecatd I..]<br />
r. 9. Moldova e sarficita! Nu-i chip altfel s'o carpeoi,<br />
r. 11. Unul §i cu unul aid: cea mai dreapta socoteala!<br />
r. 12. RAZA$UL (meditdnd)<br />
r. 15. se.. mergem! Voesc ca astdzi din gura domniei mele<br />
20 r. 19. Scena XV I<br />
Tot aceia, Vulpoiu<br />
25<br />
VULPOIU (intrdnd cu precipitaliune, sufocat de spaimil)<br />
r. 20. Ce este?. .<br />
p. 298, r. 5. VULPOIU (ludnd rdsuflare)<br />
r. 10. Ca nu se adea domnia s'o apuce orice nearn !..<br />
r. 14. Si care alai poruncd pa poate da un Rilzvan,<br />
r. 15. Dealt sabia in mana i 'nainte la dupnan !<br />
p. 299, r. 1.<br />
r. 3.<br />
Si o5i gi o.51<br />
RXZVAN (cu exaltare, scoVand sabia)<br />
CXPITANII (in cor apucand armele)<br />
30 Mormlintu-i casd<br />
Moartea-i mireasd<br />
intre r. 6-7 (iese cu sgomot, repetdnd dintecul, care se mai aude cdtva timp gi<br />
apoi se pierde in departare).
NOTE V VA.RIANTE 46i<br />
Scena XVII<br />
VIDRA (singurS)<br />
r. 7. Moarte I Dar se poate oareP... Moare oamenii cei mici,<br />
r. 9. Inset, omul, care lumea ar urea pe palm& s'o poarte,<br />
5 r. 11. (se gandeoe, apoi cu indignaçiel<br />
Dumnezeule puternic ! De ce fad tu uriaci,<br />
r. 12. Daci in rand cu piticii prada morlii vrei sa-i la0?..<br />
r. 15. Si numai omul cel mare, tu, Doamne, il osandecti<br />
r. 16. A muri des o potriva cu muctele omeneoll . -<br />
to intre r. 16-17 (se cutremura ci dupti o pauzS)<br />
r. 18. Are un fel, o ursitti, un scop, o Ontti anume,<br />
r. 19. La care trebue di mearga, de oarba soarta Impins,<br />
r. 20. Si cade numai atuncea, ednd semnul este atins I..<br />
p. 300, r. 2 (sculandu-se cu energie)<br />
15 $i. de ce a stau aice... Da;i-mi un arc o stigeatii :<br />
[Ed. III, r. 2. Si de ce sii stau aice... Daci-mi un arc o stigeati i:]<br />
r. 3. Vidra etie sti se lupte, Vidra poate sa se batii I..<br />
[Ed. III, r. 3. Vidra etie sti se lupte, Vidra poate sei se bag I..]<br />
r. 4. Dar copilul meu!.. 0 Doamne ! e cumplit al mumei dor I ..<br />
20 [Ed. III, r. 4. Dar copilul meu!. . 0 Doamnel Cumplitu-i al murnei dor I . .]<br />
[randurile 5-13, lipsesc].<br />
r. 14. (Pe prag in Ma Vidrei, apare Razvan, greu rani; sus;inut de<br />
Vulpoiu §i. de Razac)<br />
r. 13. A ! Scapat !.. Ce fericire I..<br />
is (apucandu-1 de mdnii cu efuziune)<br />
Tu I . .<br />
p. 301, r. 1. Scena XVIII<br />
Vidra, Ram», Retzasul, Vulpoiu<br />
RAZVAN (cu o voce slabs, pe cand Vulpoiu rli Rfizasul<br />
10 11 depun pe divan)<br />
r. 3. lubind cinstea ci marirea, precum el iubea averea?<br />
[Ed. III, r. 3. lubind cinstea 0 marirea, cum iubea ddnsul averea?..]<br />
r. 4. Ce-i trebuie lui acuma aural strdns in gramezi?<br />
r. 5. Ce-mi foloseoe domnia ? .. Aci p'amAndoi ne vezi<br />
15 r. 6. Praf, pulbere ci cenuce, acei ce din leicomie,<br />
r. 7. El penteo biata Ifiscaie, eu pentr'un ceas de domnie<br />
r. 9. Uitam ca viea/a-i o clipti intre leagan ci mormant L.<br />
[Ed. III, r. 9. Uitam ca via-ca-i o clipS dintre leagan 0 mormant !..]<br />
r. 10. Mi se 'ntunecti vederea ... Pieptu-mi arde, arde, arde I..<br />
40 [Ed. III, r. 10. Mi se 'ntunecd vederea ... Pieptu-mi arde, arde, arde I..]
5<br />
to<br />
15<br />
462 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
r. ii. Jumatatea rtt mele de cealaltä se desparte .<br />
[Ed. III, r. 11. Junaltatea firii male de cealalta se desparte ...]<br />
r. 12. E grozav I.. Nu-mi place moartea I.. Ins% unde-i ma; TaaaseP .<br />
[Ed. III, r. 12. Ah, venii, Veni%i cu to[ii . E grozav 1.. Unde-i Tdnase<br />
dupli r. 13. Eu, n'am murit I.. Proasta vie* bat'o trasnetul s'o batd I ..<br />
Mult elf fi dat miculi, s mor eu d4nsul odata' I ..<br />
.]<br />
(Vulpoiu phi ).<br />
RAZVAN (in agonie)<br />
Nu mai vaz... Ah capul I.. Capul I.. Moartea... o privesc...<br />
ma chiamd I<br />
Vidro I.. Iubito !.. ascultd... 0 rugdminte... Efti mamd...<br />
(face o sforcare f i se scoald En picioare).<br />
I rward copilul nostru, ca sa nu doreasc'd ' n yea<br />
Bunuri ce sclipesc ca sticla, bunuri fragede f i seci !<br />
(foviiind)<br />
Tigan !.. Tigan ! Apt !.. Apt). !. . (cade mort laugh' cadavrul lui<br />
Sbierea).<br />
[Ed. III, intre r. 13-14:<br />
Apdrandu-te pe tine, mort de palof a rdmas I..<br />
20 Eu n'am murit 1.. Proastd piafd, bat'o tra'snetul .s'o batd I..<br />
23<br />
80<br />
Mult fire-as eat, mdiculiça, ca s murim topi o datd 1 ..<br />
(Vulpoiu pMnge).<br />
RA2VAN (in agonie)<br />
Nu mai vat/. . . Ah, capul I.. Capul I.. Moartea... 0 privesc...<br />
M'd chiamd 1. .<br />
Vidro I.. Draga mea... Ascultd... 0 rugaminte... Efti mama...<br />
(face o silinrd f i se scoald En picioare)<br />
In9ard copilul nostru, ca s nu doreasca'n (Jed<br />
Bunuri ce sclipesc ca sticla, bunuri fragede f i seci 1 ..]<br />
(for,dind)<br />
Tigan !.. Tigan !. , Apt !.. !..<br />
(cade mort peste Sbierea).<br />
r. 16. Smeul smeilor sfi 'ncapii Entr'un stdnjen de mormant !..<br />
[Ed. III, id.]<br />
85 p. 302, r. 1. VIDRA (sculfindu-se palida, dar finittitt).<br />
r. 3. VIDRA (cu dispref)<br />
Pe voi nu vä doare !..<br />
[Aici se sfar§este actul V]<br />
[Ed. III, r. 5. 0 sii mi-o p1teti acuma, Enghicitea-ar iadul 1]<br />
[Ed. III, r. 6. Iefi I..]<br />
40
NOTE SI VARIANTE 463<br />
NOTELE LIU HASDEIJ LA<br />
RAZVAN 1 VIDRA<br />
p. 164, r. 1. Adecel, nu-i porbei, nici caláii nu aunt rani...<br />
Despre aceastii ocupaIiune a Tiganilor, vezi: Toppeltinus, Origines Transsylvanor.,<br />
ed. 2 4 Vien. 1762, op. 6, p. 56. Benko, Transsylvania, Vindob.<br />
1778, t. 1, p. 502. Miron Costin, Letop., t. 1, p. 231. Grellmann, etc.<br />
5' p. 165, r. 4-5. Tae-teiu va fi lost, beiiete, o groaza' de bldstemat<br />
De-au intortochiat pe ma-ta in lingufirile lui I<br />
Despre prinii lui Rfizvan, vezi:_ Heidenstein, Rerum Polonicar. lib.<br />
XII Francof. 1672, p. 315: Rozvanum quemdam, qui matre Valacha,<br />
patre fex eo, genere hominum, quos tiganos vulgo vocant, natus s.<br />
io p. 170, r. 4, Petru-Vodd schiopliteazd, dar nu-i slut I..<br />
Despre frumselea lui Petru cM chiop, vezi: Crusius, Turco-Graecia,<br />
Basil. 1584, p. 275. Hammer, Geschichte d. Osmanisch. Belches, t. 3, D. 205.<br />
:s<br />
20<br />
To'. 1.74, r. 9. Par'c'af fi sigur ca-i iareifi veun cdntec nerufinat I<br />
In pravila lui Vasile Lupul, publicatri in 1643, dar bazati pe neste materialuri<br />
cu mult mai vechi, se preVede deja pedeapsa pentru cela ce va scrie<br />
versuri sau va scoate cantece intru ocarà cuiva s. Vezi: Misail, Epoca lui<br />
Vasile Lupul, p. 54. E remarcabil cã asemeni satire au fost familiare<br />
striibuniler noori chiar in timpii cei primitivi ai Romei; dovadfi cele XII<br />
Table: e<br />
qui malum carmen incantasset.....<br />
p. 178, r. 7. Logofeitul e viclean...<br />
Mare-logoffit era pe atunci Luca Stroici, unul din oamenii cei mai invii-<br />
TaIi i cei mai perfizi ai timpului, despre care vezi monografia mea: Luca<br />
Stroici, peirintele filologiei latino-romdne, Bucuresti 1864. [Nota aceasta lipseste<br />
in ed. In.<br />
25 p. 178, r. 18. Catec dar, dascdle, catei I ..<br />
Vezi opiniunea lui tefan Tomsa despre oamenii cei Inväça%i, in Miron<br />
Costin, Letop., t. 1, p. 231.-{In edicia II, se -reproduce 0 textul lui-Miron<br />
Costin. Ed.):<br />
p. 179, r. 16 Cum-cd de-oscindei se land, pe cine-1 ia de beirbat<br />
30 0 copilá, o fecioard, un suflet nevinovat...
5<br />
464 SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE<br />
Acest sublim obicei a existat in Moldova pana la itnceputul secolului<br />
nostru, dupre cum Ii mai aduc aminte batranii. El se pare a fi o reminiscinta<br />
a supremei veneratiuni ce avusese anticii Romani pentru virginitate.<br />
p. 182, r. 4, 5. Tiganul la mal se'nneaca I..<br />
Tiganul fyi dete in petec.<br />
0 multime de asemenea proverbe si anecdote despre Tigani, vezi in Anton<br />
Pann, Popestea porbei. [In editia II-a, urmeaza: s 0 colectie si mai numeroasii<br />
posedii In manuscript d. Fundescu *. Ed.].<br />
p. 184, r. 6. Furul.se da acelui dela care a furat...<br />
10 Acest obicei a existat deja In pravila cea perdua a lui Alexandru eel<br />
Bun, precum arata un calator, care it trecut prin , Moldova in anul 1420.<br />
Vezi: Voyages et ambassades de Messire Guillebert de Lannoy, Mons 1840:<br />
a<br />
les larrons jusques a neuf furent prins et a moy livrez la hart au col<br />
Pasagiul intreg noi 1-am reprodus In Arhiva latorica, t. 1, part. 1, p. 129<br />
15 30. In documente scrise romaneste aceasta se numeste: t a da pe fur de grumazl.<br />
Originea obiceiului se refera la legislatiunea romana din celle XII<br />
-Table. Vezi Gaius, Comment. II, § 189: a liber verberatus addicebatur ei,<br />
cui furtum fecerat...*.<br />
p. 192, r. 11. Ar fi raza.yi ca §i-ai noftri, numii acolo<br />
20 Rza i mosnean suit sinonime in toata puterea cuvantului. Razes<br />
vine dela a redire *, verb juridic, care inseamna la anticii Romani mooenirea<br />
averii teritoriale in marginile unei singure familii. .Vezi:' Terentius apud<br />
Heinecc, Antiquitates Romanae jurisprudentiae, Argentor. 1734 t. 2, p. 11.<br />
[Ed. II, urmeaza: a Din redire s'au format haereditas, adeca mostenire in<br />
25 genere, si haeredium, un petec de camp J.<br />
p. 192, r. 13. Le zice chineji, dar este chiar o breasla raztifeasca...<br />
Vezi Puscar, Dissertq. despre impargrea Ardealului, p. 15, 16, etc.<br />
Kemeny, Ueber die ehemal. Kn.eien und Kenesiate der Walachen, In Kurz,<br />
Magazin, t. 2, p. 286-339. Vizsgálodfis az erdelyi kenézségekról, Enyed,<br />
30 1846., etc. [In ed. II, nu exista deck referinta la Purariu. Ed.].<br />
p. 192, r. 25. Doina Rriza'sului am cusut-o din fragmentele cantecelor<br />
nationale, publicate de D. Alexandri in Romania Literara,.suplem., p. XIX<br />
si XXIII. [Nota aceasta exista numai in 'ed. II. Ed.].<br />
p. 197, r. 9. tiut I Dupes' ce-i din osul acelui Pornic<br />
mayneni...<br />
Motor<br />
35 Despre acest Motoc, care a rasturnat unul dupa altul pe tefan Rares,<br />
pe Joldea-Voda, pe Alexandru Lapusneanu si pe Basiliu Despote, vezi Urechie,
NOTE tg VARIANTE 465<br />
Letopis., t. 1, p. 176, 182 etc Engel, Geschichte der Moldau, p. 192, 202,<br />
etc., $incai si<br />
p. 204, r. 8. Insufi Domnul cu rapine pleacd Iruntea /a pagdn....<br />
Botero, Rdazibni universali, Venezia, 1600, t. 2, p. 120: I Vaivodi di<br />
e Moldavia, di Valachia, e di Transilvania, si mantengono ne' loro principati<br />
t a viva forza di presenti, e si mutano ogni giorno quei di Valachia e di<br />
Moldavia, perchè si danno a quel che pii offerisce, e per poter mantener<br />
t quel che si e offerto, consumano i popoli ...b.<br />
p. 205, r. 7. Toate aceste principii ale haiduciei romthie din secolid XVI,<br />
to vezi-le in baladele na.cionale despre Codrean, Grue Grozovan, Mihu, i chiar<br />
balada mai moderna despre Bujor, In Alexandri, Balade, t. I, p. 16, 31, etc.;<br />
t. 2, p. 41, 97, etc. [Nota aceastai numai In ed. IL Ed.].<br />
15<br />
p. 216, dupa r. 10. In ed. II acesi vers este:<br />
Stdnd in calea ler,<br />
Pdanaful codrilor.<br />
Numai in ed. 11, Hasdeu are urmatoarea nota:<br />
Deja d. Alexandri observa, pa pauna,u1 codrilor e<br />
deriva dela Pan,<br />
divinitatea silvestra a Romanilor. Justificarea acestei opiniuni, vezi-o In<br />
Dionys. Halle., lib. I, § 31 (ed. Kiessling):<br />
20 inSyxcu B di WT8 TO Paoadav zdo,'Afloptyfvcov, naesilippeig (1)a&og., 'Awn<br />
16g palm, andyovoc, &Tie path Top ii2aas7J9lov seal oustelg, vat atkelv ths tar knowelan,<br />
zaa `Pwpalos dcuaóran, (bolas; 'cal Vick yeectleopatv.<br />
25<br />
p. 216, r. 26. Forma acestei balade aparline autorului ; idea Insi e luata<br />
din -numeroasele poesii nalionale despre pduna,cii codrilor, din care unele<br />
s'au publicat de D. Alexandri. [In ed. III-1V, aota aceasta lipse§te].<br />
n<br />
85<br />
p. 217, r. 6. La Romanii rimitivi insuqi resbelul fusese dinteuntaiu o<br />
lupta intre doi, de unde i cuvantul duellum, din care mai tarziu s'a format<br />
bellum : 4 duellum id postea bellum * zice Varro, de lingua lat., VII, 49.<br />
Aceasta institulie se conserva la Romani sub feluritele forme de lupta va-<br />
niceasca, mocaneasca, dreapta, etc.; despre care vorbesc baladele popo-<br />
Jere. Insit duelul modern, bazat pe a§a numitul a punt de onoare *, si supus<br />
regulelor precise In privinta armelor, marturilor, nobleIei i altele, este de<br />
origina pura germank i pfitrunse la Romani din Moldova prin intermedia<br />
Poloniei, unde In secolul XVI aceasta t lupti rieznleasca I luase n4te propoqiuni<br />
irnense. Vezi Lelewel, Pojedynki w Polszcze, Poznan 1856, p. 12.<br />
[Note aceasta, numai in ed. H. Ed.].<br />
30
466 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
p. 222, r. 17. C'acest yir Valachus este strenuissimus...<br />
A amesteca cuvinte, loeuTiuni si chiar fraze intregi latine, a fost in Po Ionia<br />
o modfi de elegan0 si de erudiciune, mai ales pe la finele secolului XVI.<br />
Din acest punct de vedere, personagiul lui Piotrowski este un tip istoria.<br />
5 p. 225, r. 3. Eu unul ffi spui atilta, cd de-oi fi yeo datd crai...<br />
In Po Ionia, dup5, stingerea dinastiei Jagellonilor, toli nobilii, pfinfi si<br />
eei mai de jos, erau eligibili la tron. Proverbul favorit al acelei epoce erea:<br />
tIaranul nobil este egal Voevodului * (szlachcie na zagrodzie, r6wien wojewodzie...).<br />
[In editia II, nota nu are cleat prima frazii. Dela Proverbul<br />
10 favorit ...*, se adaogii in ediliile ulterioare. Ed.].<br />
p. 225, r. 13, 14. La marginea drumului<br />
In calea Armeanului...<br />
Tot comerciul Moldovei din secolul XVI se afla in mfiinile Armenilor,<br />
ceiace explicti sensul acestei doine, publicate de D. Alexandri. Pentru<br />
15 citqiuni, vezi scrierea mea: Istoria toleranfei religioase in Rorndnia, p. 61<br />
65. [In ed. II, nota are numai prima frazà. Ed.].<br />
p. 227, r. 12. In codru se pedestreyte, pe cdmp incalecd iard.. ,<br />
Vezi fralcescu, Arta militard la Moldoyeni, in Magaz. Istoric, t. 2, p. 52.<br />
p. 229, r. 17. Dela Alexandru-Vodd fi dela .5tefan cel SIdnt...<br />
20 Asa munea poporul pe Stefan cel Mare. Vezi Ureche, Letop., t. 1, p. 145.<br />
Strykowski, Kronika Polska, Warszawa 1846, t. 2, p. 320.<br />
p. 231, r. 2. Lefii au o lege-anume : un om de neam çiganesc<br />
Vezi legile din 1565 si 1578, In Volumina Legum, t. 2, p. 608 si 691.<br />
Cf. Czacki, 0 Cyganach in Dziela, Poznan 1845, t. 3, p. 300.<br />
25 p. 231, r. 5. Iar Jidovii, mai cu seamd, sunt ca'n ;am lor...<br />
Despre Evreii in Polonia vezi o interesana scrisoare din 1601 in Burmann,<br />
Sylloge epistolarum, Leidae 1727, t. 2, p. 69-71.<br />
p. 233, r. 14. Dupd cum mdrturiseyte fericitul Chrisostom...<br />
Vezi Konigswarter, Hist. de l'organisation de la famille, Par. 1851, p.<br />
30 337, unde mai citeazá un canon synodal: Mulier non est facta ad imaginem<br />
Dei i.
a<br />
NOTE $1 VARIANT& 467<br />
p. 234, r. 6. Iscoada'n tntreaga lume, pope% numai in altar...<br />
cum a preqii greci si rusi din secolul XVI jucau In adevfir asemeni<br />
roluri, vezi Akty Zapadnoi Rosii, t. 4, p. 1.59-160, 203-236 0 Acta Tomiciana,<br />
t. 1, p. 154. [Aceasta nota lipseste In ed. II. Ed.],<br />
p. 236, r. 13. Precum anume aunt scrise In sfdntul Nomocanon...<br />
Vezi .Nomocanon Photii cum comment. Balsamonis, ed. Justelli, Paris,<br />
161.5, p. 186-197.<br />
p. 240, r. 6. Spre mai deplind rasplatd, In boerimea lefeascd...<br />
Despre aceastrt inaintare a lui Mizvan in armata polong sub regele Stefan<br />
10 Batori, vezi Heidenstein, loco laudato: pro gregario primum milite inter<br />
pedites meruerat, postea a Stephano Rege virtutis causa ad ordinem per,<br />
o ductos fuerat ...*.<br />
p. 246, r. 15. Dela Mari ma' luard<br />
Despre tot ce suferea Moldova in secolul XVI din cauza invaziunilor<br />
tätgresti, vezi Gratiani, De Despota Vallachorum Principe, Varsaviae, 1759,<br />
p. 19, 75: a senibus atque imbelli aetate occisa, aedificiis incensis, quindecim<br />
millia capitum Christiani nominis in servitutem abduxere *.<br />
pie<br />
p. 253, r. 2. Si; nu pa'd o sfirmalugi, ci tot borf cu<br />
Pang la introducerea cucuruzului sub primul Mavrocordat, varza sau<br />
so curechiul forma mancarea nalionala a Igranului roman, dupre cum zice<br />
Miron Costin, Letop., t. 1, p. 9: 4 in toatg vitqa in mancare cu dulcettIa curechiului<br />
s.<br />
Despre origina slavonicg a borsului cu stir, vezi Golembiowski,<br />
Domy i dwory, Warszawa, 1830, p. 32-3.<br />
p. 254, r. 20. A.ceasta sublimg doing, ceva modificatg, am luat-o din<br />
25 Grandee, Miosotis, p. 128. [Nota aceasta lipseste in ed. III si IV. Ed.].<br />
p. 254, r. 28. Care fade sus, dar fine tot cu norodul de jos I<br />
Despre cruzimea lui Aron-Vodg in privinca boerilor vezi Urechie, Letopis.<br />
t. 1, p. 205-209. [Nota aceasta, numai in ed. II. Ed.].<br />
p. 254, r. 30. 0 vita leiptifneneasca: feciorul lui Alexandru...<br />
80 Asa se 1ntjtu1eaz hnsui Aron-Vocla in crisoavele sale. Vezi Wickenhauser,<br />
Moldawa oder ein Urkundenbuch, Wien 1862, t. 1, p. 93.<br />
30*
468 <strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE SI POLITICE<br />
p. 262, r. 3. Cumpdrai pe ldngd 1Vistru nepe dimpuri nelucrate.<br />
Avt era pe atunci mai tot litoralul Nistrului din cauza invaziunior<br />
atiirecti,<br />
precum aratrt cratoria Olandeznlui Douza, De itinere suo Constantinopolitano,<br />
Lugduni Bat., 1599, p. 16.<br />
5 p. 262, r. 6. ... mii de vite rdmeitoare...<br />
Ufa din principalele resurse de bogatie in zona de mijloc n Basarabiei<br />
nistrene. Vezi Kantemir, Beschreibung der Moldau, Leipz. 1771, p. 69.<br />
p. 262, intre rândul 22-23; vers care lipse9te In ed. IV:<br />
In Moldova sunt in totul trei mii de boieri de fard.. .<br />
10 Vezi notia statistia din 1566, pe care eu am publicat-o in a mea 4rchivii<br />
Istoricd a Romdnieiot. 3, p. 14. [Suprimandu-se patru versuri in ed. IV,<br />
nota aceasta ca ci cea urpiritoare nu se gase9te dealt in ed. II, III. Ed.].<br />
15<br />
20<br />
25<br />
p. 262, intre rfindul 22-23:<br />
Care, n'avdnd alti treabd, se ceartd pentru hotard.. . ,<br />
Aproape toate procesele la Romfini erau pentru hotare, sau e per for-,<br />
mulam finium regundorum a, dupre expresiunea dreptului-roman, de unde<br />
ins'60 sentiaca judeatoreasa lua numele de s hotärfire *. Acest fapt, confirmat<br />
prin mii de documente, probeaa ca la -strabunii noctri predomina<br />
sistema proprietalii mice.<br />
Despre Montesquieu observii Esprit des lois, lib. XVIII, cap. 13: a c'est<br />
le partage des terres qui grossit principalement le code civil , ...a. [Nota<br />
aceasta a fost suprimatã in ed. IV, suprimandu-se patru versuri ; cf.varia-nte.<br />
Ed.].<br />
p. 267, r. 6. In cuibul meu, la Moldova, nu se 'nvalli ldtinefte.<br />
Cantemir, op. land., p. 340. [Nota aceasta, suprimat5. In ed. III, IV, Ed.].<br />
p. 270, r. 2. Astlel pieri Faraon, etc.<br />
Din aceasta opiniune poporanA despre origina Tiganilor a derivat la noi<br />
numele lor a Faraon * sau a Baraon a. E remarcabil cã autorii romani de<br />
ate ori vorbesc despre vechii Egipteni, parcà descriu pe Tiganii de. asazi,<br />
30 bunã-oara: Amm. Marcell, I, XXII, § 6 gi 16, Ariston ap. Aula-Gell., I,<br />
XI, cap. 18 etc. Cronicarul gsesc Weyss, carele cunoscuse personalmente<br />
pc Rfizvan, zice: a Resovan war gewiss nationis aegyptiacae ...a. Vezi Trausthenfels,<br />
Deutsche Fundgruben z. Gesch. Siebenburgens, Kronstadt, 1860,<br />
p. 145.
NOTE El VARIANTS 469<br />
p. 282, r. 242. Tdrgu-i rupt, pacea-i lava, mai lipsefte alddmapil.<br />
0 belie asa zicand juridica, prin care se incheiau toate tocmelile la Romani.<br />
Cuvantul e ungurese, insemnand 4\ bine-euvantare s, dar noi 11 gasith deja In<br />
crisoavele romanesti din secolul XV. [Nota aceasta lipseste In ed. III, IV. Ed.].<br />
5 p. 285, r. 2. Pe seirdcimea o crucd, pe cei cu caftan ti rade.<br />
Asa desclie o cronica greeeasea pe Voda Stefan Tomsa, atat de maltratat<br />
in letopiseol eel aristocratic al lui Miron Costin: t Stefan, don= bun si incelept,<br />
cum aratara faptele 1n urma, bun mai ales pentru saraci, dar aspru<br />
okra', boeri, pentruca acestia erau nedrepji ctr sfiracime ; Stefan tns 9tiu<br />
to sa-i uinblnzeasc i sa-i faci miei, taind din ei, averile<br />
15-<br />
20<br />
25<br />
SO<br />
lulndu-k<br />
si desolându-le casele: saracii Mareau pe imparatul Christos, ert nu mai erau<br />
suparaj1 tle nimenea ...*. Vezi Papiu, Tesaur de monumentel t. i p. 338.<br />
Cf. cronioa saseasca a lui Peter Banfi, In Trauschenfels, op. laud.; p. 264,-<br />
Tot aceasta linie de purtare linurii in politica- lor interioara Petru Rares,<br />
Iosimael-Cumplit si Aron--Voda. [Nota aceasp, suprimata In ed. HI, IV. Ed.]:<br />
p. '288, r. 4. Mdica-ta, In haine negre; din morytuint pdyia spre mine.<br />
A se cerni este un euvant slavont care Insemneaza a se Imbrfica lo negru ;<br />
cu toate astea,-etrabunii,nostri au luat dela Slavi numai expresid, iar nu si<br />
obiceijul, eare este curat Itii, cohsacrat prin 1nsui dreptul roman :. t qui<br />
luget, abstinere debet ab OW. veste *. Vezi J. Paul, Sentent., lib. I, tit. 21,<br />
§14. [Nota suprimata in ed. III, IV. Ed.].<br />
p. 289, r. Z. Poporul da jos p'aceia -pe cari poporul i-a pus.. .<br />
Cum ca la Romani rea existat nicialata aid mficar umbra asa numitului<br />
I<br />
clrept divin *, dovada cchiar Stefan cel Mare, desi cucerise tronul cu<br />
sabia hi mana i desi era fiu de domn, totusi a fost silit sä convoace adunarea<br />
poporului si i-a intrebat pe toii, este cu voia tuturora sa le fie domn?*<br />
Vezi Urechie, Letopis., p. 118. Mai multe alte probe, care nu pot avea aci<br />
locul lor, au fost desvoltate in Cursul public de dreptul constitujional al<br />
Romanilor, pe care 11 Iinusem in sala Ateneului Roman ln Septembrie-<br />
Novembre 1866.<br />
p. 294, r. 7. Eu, foltuzul ot Suceava, cu cei doi-spre-zeci pdrgari...<br />
Despre soltuzi, pargari i -toata organizqiunea vechilor municipalitäji<br />
romane, vezi In a mea Archivit istonica, t. 1., part. I, darea de seamä, p. VH--c<br />
VIII. Despre obiceiul de a oferi principelui la intrare In domnie struguri<br />
55 i grau, cata Heidenstein, op. cit., p. 318.
470<br />
<strong>SCRIERI</strong> LITERARE, MORALE Ig POLITICS<br />
p. 295, r. 39:<br />
Aceasta sublima orafie noi am auzit-o in Besarabia dela batranul boier<br />
Vasile Cristea. Lipsa men/iunii despre Muscali demonstra ca ea este ante-<br />
rioara secolului XVIII, iar prezenla Nem/ilor se pare a face o aluzie anume.<br />
5 la epoca lui Mihai Viteazul ci a lui Razvan. Cuvantul 4 ora/ie * este o curioasa<br />
mostenire juridica dela Romani, care a lamas in limba noastra fara-a adopta<br />
obicinuita finala ciure. Pang scum ne-am fost cunoscute numai 4,ora/iile *<br />
de casatorie, adica 4 oro uxorem *, chip& expresia lui Terentius ; .oralia insa,<br />
pe care o dam aci, este cu-totul politica. In privin/a formei, confrunteaz-o<br />
lo cu acea publican de D. Fundescu in Calendarul lui Warta pe 1866, p. 86<br />
89. Plota suprimata in ed. III-, IV. Ed.].
TABEA DE MATERII<br />
Prefata . . . ...... .. . V<br />
CUrriculum vitae XI<br />
Introducere XXXVII<br />
POEZII<br />
Muza<br />
Ionapu Vocla .<br />
3<br />
4<br />
Femeea innecata<br />
Adevaratul poet<br />
$tefan Tomp Voda ci Vornicul Ion Motoc<br />
Bradul<br />
6<br />
8<br />
0<br />
12<br />
Tablou flamand 14<br />
Lui N. Nicoleanu 16<br />
Oda la Ciocoi 18<br />
Complotul Bubei 24<br />
Sfiracia 30<br />
Vornicul Iancu Motoc 32<br />
$tefan 0 Radu 35<br />
Dorul 41<br />
Luntrea 43<br />
Muntele ci Valea 45<br />
Frunzele<br />
46<br />
Femeia cu catelul 48<br />
Cainii 0 lupii 50<br />
Viersul 52<br />
Ovidiu la gurile Dwarii .. 54<br />
Darul Dunarii<br />
58<br />
Ciocarlia<br />
60<br />
Mater Dolorosa<br />
61<br />
Pag.
4'72<br />
TABLA DE MATERII<br />
Alb ci negru i 62<br />
Multiplicamini P 63<br />
Acteptand 4 .4 66<br />
La casa de nebuni ., 74<br />
Gaudeainus 81<br />
Table d'hate<br />
Dumnezeu . . -<br />
f33<br />
84<br />
PROZA LITERARA<br />
Duduca Manuca . 95<br />
DRAMA<br />
Razvan §i Vidra 151<br />
Dedicatiune 153<br />
Cantul I: Un rob pentr'un galben 155<br />
Cantul II: Razbunarea 187<br />
Cantul III: Nepoata lui Mo toe 217<br />
Cantul IV: Inca un pas 249<br />
Cantu! V: Marirea 277<br />
ADDENDA<br />
POEZII<br />
Elogiul castratiunii 303<br />
Un vis 305<br />
Evlavia .. 308<br />
D. Cogalniceanu- 310<br />
0 doina postuma 312<br />
Drumul de fier 313<br />
Oda la plecarea d-lui Botez-Florescu, supranumit a Tololoi * 314<br />
Treisprezece ! 316<br />
Conjuratiunea lui Fiasco 319<br />
Si vorbim romanecte ! . . 324<br />
Alexandrinae Nugae 326<br />
PROZA<br />
Apararea lui P. B. Hasdeu In procesul de presa al nuvelei s Duduca Mamuca<br />
327<br />
Micuta .- 336<br />
Pag.