Povesti de succes - uefiscdi

Artă. Comunităţi Urbane. Mobilizare
50
Broşura expune o mică investigaţie pe tema râului Dâmboviţa şi a prezenţei
lui în oraş. Sunt cuprinse, într-o primă secţiune, două studii: unul despre
istoria relaţiei oraş-râu văzută atât din perspectiva istoricului, cât şi din cea
a călătorului, iar al doilea despre actualul fenomen european al reabilitării
fronturilor la apă. A doua secţiune expune, după o scurtă prezentarea
contextului în careauluat naştere, proiectele şi diplomele studenţeşti pe
marginea recuperării fizice şi simbolice a Dâmboviţei în cadrul oraşului.
Oultimă secţiune propune, din diverse perspective, descrierea acţiuniieveniment
“stART dâmboviţa” din iulie 2007, manifestare pornitădin
entuziasmul studenţilor arhitecţi care încearcă să îndrepteatenţia opiniei
publice şi a autorităţii municipale asupra prezenţei râului şi a
potenţialului lui neexploatat.
The brochure presents abrief investigation on the Dambivita River and its
presence into the city. In the first section, there are two research studies:
the first about the history ofthe city-riverrelationship seen from the
historian and traveler’s perspective, while the second about the current
European trend to rehabilitate the waterfronts. The second section, after
abrief presentation, speaks about the context against which the students’
diploma projectsonthe physical and symbolical retrieval of the river
evolved. In the last section, from various perspectives, the
“stARTdâmboviţa” of July 2007 is described as an action carried out
by the students’ enthusiastic participation; it also tries to call people and
local council’s attention on the river and its unused potential.
logică, filmică etc., din prelucrarea critică a cărora s-au
putut identifica instrumentele conceptuale şi criteriile de sistematizare.
O importantă parte a instrumentelor conceptuale
identificate au fost folosite pentru a analiza critic situaţia
din România.
Pe de altă parte, Consorţiul a provenit din fuziunea a
două proiecte interdisciplinare strâns complementare
(ACUM - UAUIM, UNA, USAMV, ATU şi Bucureşti, Platou
de filmare - UNATC, UAUIM, UNA), care voiseră să
postuleze separat. Unirea lor a lărgit şi mai mult câmpul reflecţiei
şi, mai ales, a impus ajustări metodologice importante,
capabile să integreze organic toate perspectivele
disciplinare implicate în proiect, dar şi să permită derularea
independentă a cercetărilor specifice. Astfel, Bucureştiul a
căpătat o mai mare greutate, iar infrastructura cercetării s-a
reorientat astfel: pe de o parte, spre explorarea critică a
spaţiului public bucureştean aplicând instrumentele conceptuale
obţinute şi criteriile interdisciplinare ale cercetăriiacţiune
(analiza la diferite scări urbane şi legarea observaţiei
in situ cu analiza structurii complexe şi stratificate a oraşului);
pe de altă parte, spre lărgirea bazei documentare şi a
cercetării în sine cu noi forme de lectură a oraşului, cu noi
finalităţi şi moduri de difuzare, folosind experienţa oamenilor
de film coroborată cu experienţele alternative de investigare
a spaţiului public din arhitectură, urbanism şi alte arte.
În sensul acestor aspecte de “infrastructură” metodologică
impuse de cercetarea orientată, cele trei direcţii de lucru
(cunoaşterea şi sistematizarea câmpului teoretic, interpretarea
prin artă şi cea acţionistă) au avut nevoie şi de o infrastructură
materială de cercetare, adecvată bogăţiei temei
şi varietăţii tipologice a investigaţiilor din perspectivele disciplinare
specifice ale participanţilor. Ca urmare, în toate instituţiile
academice partenere au fost reechipate centrele de
cercetare existente şi au fost create laboratoare de cercetare
adaptate anumitor activităţi specifice: laboratorul de cercetare,
conservare, reabilitare (UAUIM), în care s-au făcut
relevee şi parte din cercetările pentru clădirile bucureştene
documentate prin proiect; laboratorul de scenografie şi laboratorul
de tehnici multimedia (UNATC), unde s-a prelucrat
şi sistematizat baza filmică referitoare la spaţiul public
bucureştean; laboratorul de scenografie şi laboratorul de
documentare şi cercetare în istorie şi teorie vizuală (UNA),
cu ajutorul cărora s-au organizat workshop-urile, evenimentele
şi mare parte dintre acţiunile curatoriale coordonate
de UNA. Conformarea şi echiparea lor au fost gândite
pe termen lung, astfel încât să poată evolua în timp, au fost
completate cu propria documentaţie de specialitate şi au fost
deschise tuturor partenerilor: prin ele s-au pus bazele unor
viitoare nuclee de excelenţă.
sis of complex and multi-layered structure of the city); on
the other hand, it worked to broaden the documentary research
basis by adding new forms of readings of the city,
new goals and means of dissemination by appealing to the
movie people experience corroborated with alternative enquiry
experience into the public space as it is done in architecture,
urban-planning, and other arts.
To contribute to these methodological "infrastructure"
aspects imposed by the directed research, the three approaches
(knowledge and systematization of theoretical
field; interpretation by art, and the actionist one) needed an
appropriate material infrastructure of research able to cover
the wide span of the theme, the typological variety of the enquiries
from the perspectives of the participants involved.
Thus, all the academic institutions benefited from new research
equipment and several laboratories were set up, like:
the research, conservation, rehabilitation laboratory
(UAUIM), where measurement surveys were done and some
of the research on the buildings documented in the project;
the scenography laboratory and multimedia laboratory
(UNATC, in which the film corpus concerning Bucharest's
public space was processed and mapped; the scenography
laboratory and that of documentation and research in history
and visual theory (UNA); they all contributed to the organization
of workshops, events and most curatorial actions coordinated
by UNA. This long-term equipment action was
conceived so as to develop in time, being rounded up with
their documentation that was made available to all partners;
thus, nuclei for the future centers of excellence were provided
for.
Volumul cuprinde texte elaborate
în cursul celui de-al doilea an de
lucru algrupului de cercetareal
Consorţiului ACUM, având ca
temă de investigaţie edificarea
spaţiului public (social şi fizic)
la intersecţia dintrearhitectură,
artă şi comunitatea urbană.
Textele sunt structuratepepatru
capitole: Fragmente de spaţiu
public, Spaţiul public în oglindă,
Arta pentru spaţiul public,
Acţiuni şi interacţiuni în
spaţiul public.
The volume contains textsdrafted
in the second year of work of
the research team of the ACUM
Consortium, focusing on the
edification of the public space
(both social and physical) at the
crossroads of architecture, art, and urban community. The textsare structured in
four chapters: Fragments of public space; Public space in the mirror;Art forthe
public space;Actions and interactions in the public space.
Volumul tematic de sinteză conectează publicaţiile
anterioare (ACUM 1+2 în special, dar şi toate
celelalte publicaţii de parcurs şireader-ul
tematic) şi introduce problematica spaţiului
public şi a intervenţiilor artistice în spaţiul public
prin texte susceptibile să generezeoreţea/glosar
de termeni semnificativi, a căror descrierese
regăseşte implicit în ele. În volumul 2, se încearcă
aplicarea conceptelor/noţiunilor generale pentru
cazulBucurestiului, căutându-se corespondenţele
cu altecazuri/locuri şi cu exemple de bune
practici. Indexarea pe careorealizeaza trimite
atât la textele din toate volumele şi la studiile de
caz, câtşi la o arie documentarămai
cuprinzătoare (bibliografia de bază pentru
subiect). În acest fel, volumul ACUM 3 devine o
sintezăşi un complement al reader-ului şi
crestomatiilor de texteîntocmitepeparcursul
cercetærii, care aufostsupuse unei noi selecţii,
concentrându-se în jurul temelor/conceptelor
indexateşiurmărind diversele criterii
rezultate din cercetare.
This synthesis volume connectsprevious
publications (ACUM 1+2 in particular,butalso all other publications and the thematic reader) and introduces the problematic of public
space and artistic intervention into the public space by way of texts able togeneratea
glossary orsignificantterms whose description can be implicitly found in them.
In volume 2, they try to apply general concepts/notions for Bucharest’s case and seeks to
find equivalents toother cases/places or examples of good practice. Thus, the index
points to textsfrom all volumes or case studies and toamorecomprehensive documentation field (basic bibliography on the subject). It is so thatthe ACUM 3
volume becomes a synthesis and a complement of the reader or text collections drawn
up during the research, materials that were selected once more and focused on the
indexed themes/concepts and studying various criteria resulting from the research.