incheierea curtii de apel bucuresti prin care ferat - Romania libera

R O M Â N I A
CURTEA DE APEL BUCUREŞTI - SECŢIA A II-A PENALĂ
DOSAR NR. 1479/2/2012
(586/2012)
ÎNCHEIERE
Şedinţa din Camera de Consiliu din: 23.02.2011
Pe rol soluţionarea propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, privind
luarea măsurii arestării preventive faţă inculpaţii Cherim Ferat, sub aspectul
săvârşirii infracţiunilor prev. şi ped. de art. 321 alin. 1 Cp cu aplic. art. 75 alin. 1
lit. a Cp, art. 180 alin. 2 Cp, art. 26 Cp rap. la art. 20 Cp rap. la art. 174 Cp cu
aplic. art. 75 alin. 1 lit. a Cp, art. 193 Cp cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a Cp şi art. 2
alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republ., toate cu aplic. art. 33 lit. a şi b Cp,
Sali Ernis, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. şi ped. de art. 321 alin. 1
Cp şi art. 26 Cp rap. la art. 20 Cp rap. la art. 174 Cp, ambele cu aplic. art. 75
alin. 1 lit. a Cp şi art. 33 lit. b Cp, Nicolescu Adrian, sub aspectul săvârşirii
infracţiunilor prev. şi ped. de art. 321 alin. 1 Cp cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a Cp,
art. 193 Cp cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a Cp, art. 26 Cp rap. la art. 20 Cp rap. la
art. 174 Cp cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a Cp şi art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea nr.
61/1991 republ., toate cu aplic. art. 33 lit. a şi b Cp, Ghiţă Samir Marian, sub
aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. şi ped. de art. 20 Cp rap. la art. 174 Cp cu
aplic. art. 75 alin. 1 lit. a Cp, art. 2 alin. 1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 republ. şi
art. 321 alin. 1 Cp cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a Cp, toate cu aplic. art. 33 lit. a şi
b Cp şi Gheorghe Mihai, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art.
321 alin. 1 Cp cu aplic. art. 75 alin. 1 lit. a Cp.
La apelul nominal făcut în şedinţa din Camera de Consiliu au răspuns
inculpaţii Cherim Ferat, în stare de reţinere, asistat de apărător ales, av.
Costache Ovidiu, cu împuternicire avocaţială nr. 436487/23.02.2012, fila
15/dosar, Sali Ernis, în stare de reţinere, asistat de apărător ales, av. Iordache
Eugen, cu împuternicire avocaţială nr. 759964/22.02.2012, fila 12/dosar,
Nicolescu Adrian, în stare de reţinere, asistat de apărător ales, av. Tache
Alexandru, cu împuternicire avocaţială nr. 428069/22.02.2012, fila 13/dosar,
Ghiţă Samir Marian, în stare de reţinere, asistat de apărător din oficiu, av.
Bolboacă Vasile, cu delegaţie avocaţială nr. 005352/23.02.2012, fila 14/dosar şi
Gheorghe Mihai, în stare de reţinere, asistat de apărător ales, cu împuternicire
avocaţială nr. 0019338/22.02.2012, fila 11/dosar.
Procedură legal îndeplinită.

Referatul cauzei a fost făcut de grefierul de şedinţă, care învederează
instanţei depunerea la dosar a unei adrese, prin care apărătorul ales al
inculpatului Ghiţă Samir Marian arată că este în imposibilitate de prezentare,
întrucât asigură asistenţa juridică într-o cauză înregistrată pe rolul Curţii de Apel
Braşov, fiind de acord cu asigurarea asistenţei juridice din oficiu, pentru
inculpat, după care,
În conformitate cu disp. art. 70 alin. 2 Cpp, Curtea a adus la cunoştinţa
inculpaţilor faptele pentru care sunt cercetaţi şi drepturile lor procesuale, inclusiv
dreptul de a nu face nici o declaraţie, atrăgându-li-se, totodată, atenţia că ceea ce
declară poate fi folosit şi împotriva sa.
Inculpaţii Cherim Ferat, Sali Ernis, Nicolescu Adrian, Ghiţă Samir
Marian şi Gheorghe Mihai, având pe rând cuvântul, arată că sunt de acord să
dea declaraţii în faţa instanţei de judecată.
Conform disp. art. 323 Cpp, se procedează la audierea inculpaţilor
Cherim Ferat, Sali Ernis, Nicolescu Adrian, Ghiţă Samir Marian şi
Gheorghe Mihai, declaraţiile acestora fiind consemnate, semnate şi ataşate la
dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat şi excepţii de invocat, Curtea
acordă cuvântul asupra propunerii de luare a măsurii arestării preventive a
inculpaţilor Cherim Ferat, Sali Ernis, Nicolescu Adrian, Ghiţă Samir
Marian şi Gheorghe Mihai.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susţinând oral
situaţia de fapt şi de drept reţinută în referatul parchetului şi apreciind că, în
cauză, sunt incidente toate dispoziţiile legale, pentru a se dispune privarea de
libertate a inculpaţilor, în temeiul disp. art. 149 1 alin. 8 Cpp, pune concluzii de
admitere a propunerii, ca fiind fundamentată în fapt şi în drept, iar în temeiul
disp. art. 149 1 alin. 10 Cpp, solicită emiterea mandatelor de arestare preventivă a
inculpaţilor, pentru o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 23.02.2012
până la data de 22.03.2012.
Astfel, anterior susţinerii propunerii de arestare preventivă, învederează
instanţei că, deşi faptele cercetate au fost săvârşite în luna ianuarie, motivul
pentru care inculpaţii au fost reţinuţi la acest moment, după un interval de
aproximativ 2 luni şi prezentaţi instanţei pentru arestarea preventivă, a fost
determinat de împrejurarea că aceştia au fost identificaţi doar pe baza poreclelor
indicate de partea vătămată în plângerea formulată, context în care a fost
necesară vizionarea tuturor înregistrărilor video de la faţa locului.
De asemenea, cu referire la principiul egalităţii de tratament, arată că
propunerea de arestare preventivă a fost formulată doar pentru cei cinci inculpaţi
prezenţi, întrucât ceilalţi doi au fost identificaţi ulterior, urmând a se efectua
cercetări şi cu privire la aceştia. Mai mult, unul dintre cei doi locuieşte în
Timişoara, iar celălalt este plecat în Austria.
Cât priveşte fondul propunerii de arestare preventivă, referitor la incidenţa
disp. art. 143 Cpp, arată că, potrivit doctrinei şi practicii judiciare, pentru a fi

temei al privării de libertate, este suficient să existe doar indicii, însă, în
prezentul dosar, există chiar probe care justifică presupunerea rezonabilă că
inculpaţii au săvârşit infracţiunile pentru care sunt cercetaţi (plângerea şi
declaraţiile părţii vătămate, declaraţiile martorilor oculari, care au suferit
agresiuni, dar care nu au formulat plângeri, fiindu-le teamă de inculpaţi, raport
de expertiză medico-legală, înregistrările video de la faţa locului).
În acelaşi sens, arată că, raportat la zona vizată şi la obiectele folosite,
respectiv arme albe, cel puţin la acest moment procesual, încadrarea juridică a
faptelor ar fi cea corectă, relevanţă deosebită, sub aspectul admiterii propunerii
parchetului, având infracţiunea de tentativă la omor, în forma autoratului şi a
complicităţii, cu excepţia inculpatului Gheorghe Mihai, dar şi infracţiunea de
tulburare a ordinii şi liniştii publice. Cu privire la celelalte fapte, apreciază că
pot fi avute în vedere ca element de circumstanţiere a primelor două infracţiuni.
În privinţa inculpatului Gheorghe Mihai, având în vedere probele
administrate şi, în mod deosebit, înregistrările video, deşi se reţine că nu a
exercitat violenţe, totuşi a folosit cuvinte şi gesturi de natură a aduce atingere
ordinii şi liniştii publice, având în vedere cele trei apeluri la serviciul „112”,
aspect ce denotă impactul puternic al incidentului asupra celor prezenţi.
În altă ordine de idei, apreciază că, în cauză, sunt îndeplinite cumulativ
condiţiile art. 148 lit. f Cpp. Astfel, invocând doctrina şi practica judiciară, la
aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publică se impune a fi avute
în vedere circumstanţele reale ale faptelor, modalitatea de săvârşire, impactul
social, numărul incidentelor şi durata apropiată în timp a desfăşurării acestora,
perseverenţa infracţională a inculpaţilor, manifestată la momentul desfăşurării
celui de-al doilea incident, deşi primul fusese oprit prin intervenţia pazei.
Nu în ultimul rând, apreciază că arestare preventivă a inculpaţilor este
necesară şi în vederea bunei desfăşurări a cercetărilor, având în vedere că, astfel
cum rezultă din declaraţii, martorilor le este teamă de inculpaţi, cunoscuţi ca
persoane violente.
Apărătorul ales al inculpatului Cherim Ferat, având cuvântul, referitor
la sesizarea instanţei, în temeiul disp. art. 197 alin. 2 şi 4 Cpp, invocă nulitatea
absolută, întrucât, în cuprinsul ordonanţei de reţinere nu se menţionează
temeiurile prevăzute de art. 137 Cpp, condiţii în care, producându-se o vătămare
inculpatului, solicită cercetarea acestuia în stare de libertate, până la pronunţarea
asupra propunerii de arestare preventivă. În acest sens, arată că a formulat
plângere împotriva acestui act, întemeiat pe disp. art. 140 1 Cpp.
De asemenea, cu privire la competenţa materială a organului de cercetare
penală, invocă excepţia necompetenţei de soluţionare a cauzei de către Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, motivat de faptul că preluarea
cauzei s-a făcut în temeiul unor dispoziţii declarate neconstituţionale de către
Curtea Constituţională, prin decizia nr. 1058/14.11.2007, respectiv lit. a, b, c şi d
şi art. 209 alin. 4 1 Cpp, astfel cum rezultă din rezoluţia de preluare (vol. 2/dup),
context în care, dată fiind şi calitatea de avocat a unuia dintre coinculpaţi,

competenţa materială de soluţionare a cauzei aparţine Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Bucureşti.
Cât priveşte propunerea de arestare preventivă, apreciază că nu este
întemeiată pe motive pertinente pentru a justifica necesitatea şi oportunitatea
luării acestei măsuri, în cauză neexistând presupuneri rezonabile de săvârşire a
faptei pentru care inculpatul este cercetat, având în vedere concluziile raportului
de expertiză medico-legală, din care rezultă că partea vătămată a necesitat un nr.
de 30-35 de zile de îngrijiri medicale şi că viaţa nu i-a fost pusă în pericol.
De asemenea, apreciază că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prev.
de art. 148 lit. f Cpp, neexistând probe din care să rezulte că inculpatul ar
prezenta un real pericol pentru ordinea publică, dacă ar fi cercetat în stare de
libertate. În acest sens, invocă circumstanţele personale ale inculpatului, sens în
care arată că nu este cunoscut cu antecedente penale, că este asociat la o
societate, că are doi copii minori în întreţinere, soţia fiind casnică şi că a avut o
atitudine procesuală corespunzătoare, înţelegând să dea declaraţii.
Pentru aceste considerente, în temeiul disp. art. 159 alin. 8 Cpp, solicită
respingerea propunerii de arestare preventivă a inculpatului.
În subsidiar, ca o garanţie a desfăşurării procesului penal în bune condiţii,
deşi, în cauză, nu există dovezi că inculpatul s-ar sustrage ori că ar impieta
cercetarea, solicită luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, acesta
având domiciliul în Bucureşti.
Apărătorul ales al inculpatului Gheorghe Mihai, având cuvântul, arată
că reiterează concluziile apărătorului ales al coinculpatului Cherim, cu privire la
cele două excepţii anterior invocate, sens în care apreciază că atât urmărirea
penală, cât şi referatul cu propunere de arestare preventivă sunt lovite de nulitate
absolută.
Astfel, arată că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a
preluat cauza de la Judecătoria Sector 2 Bucureşti, în temeiul unor dispoziţii
declarate neconstituţionale prin decizia nr. 1058/2007, pronunţată de Curtea
Constituţională cu privire la disp. art. 209 alin. 4 1 Cpp. În consecinţă, în cauză
sunt incidente disp. art. 197 alin. 2 şi 3 Cpp, referitor la competenţa materială a
instanţelor şi parchetelor, având în vedere şi calitatea de avocat a unuia dintre
coinculpaţi.
În consecinţă, apreciază că, în cauză, competent material să efectueze
cercetările este Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Cu privire la propunerea de arestare preventivă, depunând la dosar
concluzii scrise, pe care le susţine oral, apreciază că referatul parchetului nu este
temeinic motivat, cuprinzând o singură referire la inculpatul Gheorghe (fila 4
din referat, alineatul 4), din care rezultă că, la momentul producerii incidentului,
acesta se afla în preajma coinculpatului Cherim, fără însă a se menţiona în ce
constă latura obiectivă a infracţiunilor reţinute în sarcina sa. Mai mult, motivele
invocate în susţinerea propunerii sunt abstracte şi generic prezentate.

Referitor la disp. art. 143 Cpp şi la condiţiile prev. de art. 148 lit. f Cpp,
arată că, în cauză, nu există probe sau indicii din care să rezulte că inculpatul a
săvârşit faptele ori că, fiind cercetat în stare de libertate, prezintă pericol social
concret pentru ordinea publică. De asemenea, arată că presupunerile rezonabile
trebuie să se coroboreze şi cu planşele foto, însă acestea nu pot fi considerate
relevante, întrucât nu se pot distinge chipurile inculpaţilor ori faptele săvârşite.
Apărătorul ales al inculpatului Nicolescu Adrian, având cuvântul, arată
că îşi însuşeşte concluziile apărătorilor coinculpaţilor, cu privire la cele două
excepţii invocate.
Cât priveşte propunerea de arestare preventivă a inculpatului, pune
concluzii de respingere şi, în consecinţă, de cercetare a acestuia în stare de
libertate, arătând că, din probele existente la dosar, nu rezultă indicii de săvârşire
a faptelor reţinute în sarcina sa. De asemenea, arată că, din planşele foto, nu pot
fi identificate cu certitudine părţile implicate, astfel că acest mijloc de probă nu
poate fi apt să determine privarea de libertate a inculpatului.
Mai mult, în susţinerea apărării, apreciază că nu se justifică arestarea
preventivă a inculpatului, având în vedere atât perioada de timp scursă de la data
presupusei săvârşiri a faptelor, cât mai ales împrejurarea că, la primul incident
inculpatul nu este prezent, iar la cel de-al doilea a încercat doar să aplaneze
conflictul, fără a avea asupra sa cuţite, astfel cum au declarat şi bodyguarzii.
Nu în ultimul rând, critică modalitatea de efectuare a cercetărilor, având în
vedere că, timp de două luni, inculpatului nu i s-a adus la cunoştinţă învinuirea
ori că este cercetat, toate acestea fiindu-i prezentate abia la momentul reţinerii.
În subsidiar, arătând că inculpatul nu se va sustrage de la cercetări şi că nu
există probe sau indicii din care să rezulte că ar fi încercat să influenţeze
martorii, solicită luarea faţă de acesta a măsurii obligării de a nu părăsi
localitatea.
Apărătorul din oficiu al inculpatului Ghiţă Samir Marian, având
cuvântul, arată că achiesează la concluziile apărătorilor aleşi ai coinculpaţilor, cu
privire la cele două excepţii invocate.
În altă ordine de idei, solicită respingerea propunerii de arestare preventivă
a inculpatului şi, în consecinţă, cercetarea acestuia în stare de libertate, apreciind
că, din probele administrate în cauză până în prezent, nu rezultă cu certitudine că
inculpatul a săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina sa ori că va impieta buna
desfăşurare a cercetărilor, prin influenţarea martorilor, cu atât mai mult cu cât nu
este cunoscut cu antecedente penale.
De asemenea, apreciază că nu se susţin afirmaţiile parchetului, în sensul că
propunerea de arestare preventivă a fost formulată după 2 luni de la incident,
întrucât nu au putut fi identificate persoanele implicate, având în vedere că, cel
puţin inculpatul Cherim Ferat este o persoană cunoscută, putând fi cu uşurinţă
identificat.
În subsidiar, ca o garanţie a bunei desfăşurări a cercetărilor, solicită luarea
faţă de inculpat a unei alte măsuri preventive.

Apărătorul ales al inculpatului Sali Ernis, având cuvântul, solicită
respingerea propunerii de arestare preventivă, ca neîntemeiată, apreciind că
situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută, nu este dovedită, iar indiciile existente
în cauză nu sunt concludente, nu clarifică situaţia, ci dimpotrivă şi nu conturează
participarea inculpatului la săvârşirea infracţiunilor pentru care este cercetat.
În acest sens, arată că, în ordonanţa de reţinere, se menţionează o anumită
situaţie de fapt, care a fost schimbată în referatul cu propunere de arestare
preventivă. Tot astfel, deşi iniţial s-a reţinut că agresiunea a durat timp de 15
minute, în referatul parchetului se reţine că a durat doar 6 minute, însă, arată că
din înregistrările video, se poate constata situaţia aşa cum s-a întâmplat.
Nu în ultimul rând, sub aspectul incidenţei disp. art. 143 Cpp, arată că, în
mod neîntemeiat, acuzarea se bazează exclusiv pe declaraţiile de martor ale
bodyguarzilor de la club, care au declarat de inculpatul avea în mână un pahar
spart şi nicidecum o sticlă astfel cum se reţine, în condiţiile în care, la faţa
locului, erau multe alte persoane, având în vedere evenimentul la care erau
prezenţi.
În altă ordine de idei, arată că temerea martorilor de a da declaraţii nu
poate fi reţinută ca temei al privării de libertate, având în vedere că temeiul de
drept invocat în susţinerea propunerii este art. 148 lit. f Cpp.
Mai mult, sub aspectul reţinerii celei de-a doua condiţii prev. de art. 148
lit. f Cpp, în sensul că, fiind cercetat în stare de libertate, inculpatul ar prezenta
pericol social concret pentru ordinea publică, apreciază că trebuie avute în
vedere nu doar lipsa antecedentelor penale şi calitatea de avocat a inculpatului, ci
şi timpul scurs de la data presupusei săvârşiri a faptelor până în prezent.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, referitor la prima
excepţie invocată de apărătorii inculpaţilor, arată că, în ordonanţa de reţinere, nu
este obligatoriu a fi menţionat temeiul de drept, ci doar indiciile existente.
Cât priveşte excepţia necompetenţei materiale a parchetului, arată că,
raportat la calitatea de avocat a inculpatului Sali Ernis, competent material să
efectueze cercetările în cauză ar fi fost Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Bucureşti, însă cauza a fost preluată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie, care a efectuat toate cercetările până la acest moment, astfel
cum rezultă din rezoluţia existentă la fila 18 din vol. 1/dup şi din ordonanţele
existente în vol. 2/dup.
Referitor la decizia pronunţată de Curtea Constituţională, invocată în
susţinerea excepţiei de necompetenţă materială a parchetului, arată că, prin
aceasta, nu s-au declarat neconstituţionale dispoziţiile alin. 4, ci doar cele ale lit.
a, b, c şi d, în concluzie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
poate prelua orice cauză, de oriunde şi fără să precizeze motivul.
Inculpatul Gheorghe Mihai, având cuvântul, învederează instanţei că
achiesează la concluziile apărătorului ales şi că nu este vinovat de săvârşirea
infracţiunilor reţinute în sarcina sa.

Inculpatul Ghiţă Samir Marian, având cuvântul, solicită respingerea
propunerii de arestare preventivă, arătând că este nevinovat şi că nu prezintă
pericol social concret pentru ordinea publică.
Inculpatul Nicolescu Adrian, având cuvântul, solicită cercetarea în stare
de libertate, arătând că nu se va sustrage de la cercetări, că nu a avut asupra sa un
cuţit şi că a încercat doar să aplaneze situaţia. De asemenea, arată că, deşi are o
vârstă, respectiv 38 de ani, nu este cunoscut cu antecedente penale.
Inculpatul Cherim Ferat, având cuvântul, solicită cercetarea în stare de
libertate, arătând că a recunoscut faptele, aşa cum le-a comis. Nu în ultimul rând,
arată că are doi copii minori în întreţinere, soţia fiind casnică şi că deţine o
societate, în care este asociat.
Inculpatul Sali Ernis, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea în stare de
libertate, arătând că, în calitate de avocat, cunoştea consecinţele ce s-ar fi produs
dacă s-ar fi implicat în incidentele descrise.
CONSIDERENTE
Asupra cauzei penale de faţă, deliberând constată următoarele:
La 22.02.2012 s-a înregistrat pe rolul Curţii solicitarea Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi
criminalistică – dosarul de urmărire penală nr.19/P/2012 de propunere a luării
măsurii arestării preventive a inculpaţilor Cherim Ferat, Sali Ernis, Nicolescu
Adrian, Ghiţă Samir Marian şi Gheorghe Mihai pe o perioadă de 29 de zile
începând cu data de 23 februarie 2012 până la 22 martie 2012 inclusiv.
În referatul parchetului, s-a arătat că prin rezoluţia nr.19/P/2012 din
31.01.2012 şi ordonanţa cu acelaşi număr emisă la 20.02.2012, s-a început
urmărirea penală cu privire la mai mulţi inculpaţi, între care şi numiţii:
- Cherim Ferat, cercetat pentru infracţiunea prev. de art.321 alin.1 cp cu
aplic. art.75 alin.1 lit.a cp, art.180 alin.2 cp (parte vătămată B.M.), art.26 rap. la
art.20 rap.la art.174 cp (parte vătămată B.B.) cu aplic.art.75 lit.a din Cp., art.193
cp (parte vătămată Gavrilă Ştefan) cu aplic. art.75 alin.1 lit.a Cp şi art.2 alin.1
pct.1 din Legea nr.61/1991 rep., toate cu aplicarea art.33 lit.a şi b cp;
- Sali Ernis, avocat stagiar, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor
prev.de art.321 alin.1 cp şi de art.26 rap la art.20 rap.la art.174 cp (partea
vătămată B.B.) ambele cu aplicarea art.33 lit.b cp;
- Nicolescu Adrian, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de
art.321 alin.1 cp cu aplicarea art.75 alin .1 lit.a cp, art.193 cp (parte vătămată
Gavrilă Ştefan) cu aplic.art.75 alin.1 lit.a cp, art.26 rap la art.20 rap la art.174 cp
(parte vătămată B.B.) cu aplic.art.75 alin.1 lit.a cp şi art.2 alin.1 pct.1 din Legea
nr.61/1991 rep., toate cu aplic.art.33 lit.a şi b cp;
- Ghiţă Samir Marian, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de
art.20 rap.la art.174 cp cu aplic.art.75 alin.1 lit.a cp (parte vătămată B.B.), art.2

alin.1 pct.1 din Legea nr.61/1991 rep. şi art.32 alin.1 cp cu aplic.art.75 alin.1
lit.a cp, toate cu aplic.art.33 lit.a şi b cp şi
- Gheorghe Mihai, cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art.329
alin.1 cp cu aplicarea art.75 alin.1 lit.a cp.
Se susţine în referatul Parchetului că în noaptea revelionului dintre anii
2011 – 2012 (31.12.2011 – 01.01.2012), în clubul Bamboo de pe str. Ramuri Tei
nr.8,
sector 2 Bucureşti, a avut loc un incident care a degenerat într-o situaţie
conflictuală între partea vătămată B.M., numitul A.M.I. şi I.A. (martori în
această cauză) şi numitul Cherim Ferat căruia i s-au alăturat D.M., L.N., Ghiţă
Samir Marian şi alte două persoane.
S-a reţinut că inculpatul Cherim Ferat împreună cu alţi cunoscuţi, trecând
în apropierea unui separeu numit sufragerie, a îmbrâncit intenţionat pe partea
vătămată B.M., martorul A.M.I. solicitându-i să nu provoace scandal.
La câteva minute după acest moment, Cherim Ferat a revenit însoţit de
persoanele arătate, la masa părţii vătămate B.M., cerându-i acestuia să-l
însoţească; faţă de refuzul lui, se susţine în referatul Parchetului, inculpaţii Lazăr
şi Drăgan l-au imobilizat, l-au împins în camera numită sufragerie, unde Cherim
Ferat
l-a apostrofat că nu i-a făcut loc să treacă, după care l-a lovit la nivelul feţei cu
pumnul, intervenind şi numiţii L.N. (lovitură cu capul) şi D. care l-a lovit cu
pumnul.
Mai rezultă din acest referat că partea vătămată B.M. a fost agresată de
către D.M. care l-a lovit cu un scaun în cap, de L.N. care i-a aplicat o lovitură cu
pumnul la nivelul feţei şi de Cherim Ferat care i-a aplicat lovituri cu pumnii şi
picioarele.
Intervenind în apărarea părţii vătămate B.M., martorii I.A. şi A.M.I., au
fost la rândul lor loviţi de inculpatul Cherim Ferat.
La venirea agenţilor de pază ai clubului, partea vătămată şi cei doi care îl
însoţeau, Apostol şi Ionescu au părăsit încăperea, declarând că nu depun
plângere.
Se afirmă prin referatul Parchetului că partea vătămată B.M. a suferit,
potrivit certificatului medico-legal nr.A2/27/02.01.2012, leziuni produse prin
lovire cu un corp dur pentru care s-a prevăzut necesitatea a 11-12 zile de îngrijiri
medicale.
Ca urmare a acestui incident, s-au făcut trei apeluri către serviciul de
urgenţă 112, solicitându-se intervenţia organelor de poliţie întrucât, în jurul
orelor 02.42 – 02.54, a avut loc o bătaie soldată cu victime.
După aplanarea incidentului, ca urmare a intervenţiei personalului care
asigura paza clubului, se susţine prin referat de către Parchet că partea vătămată
B.B. Paul intrând în încăperea numită „sufragerie”, l-a văzut pe inculpatul
Cherim Ferat dezbrăcat de cămaşă, înconjurat de inculpaţii Nicolescu Adrian,

Ghiţă Samir Marian, Sali Ernis, Gheorghe Mihai şi de numitul D.M., proferând
ameninţări cu privire la uciderea lui A.M.I. dacă l-ar fi prins.
La afirmaţia lui B.B. că numitul Apostol este prietenul său, în încăpere
rămânând doar câţiva agenţi de pază (martorii R.L., O.G., D.C. şi M. G.),
Cherim Ferat împreună cu D.M. şi inculpaţii din prezenta cauză, mai puţin
G.M., l-au imobilizat pe acesta, l-au împins într-un grup sanitar unde, sub
ameninţarea cu cuţitul a fost obligat să se aşeze în genunchi.
Se mai susţine de către Parchet că, apoi, cei numiţi mai sus l-au lovit pe
B.B. cu pumnii şi picioarele iar Ghiţă Samir Marian cu un extinctor la nivelul
capului.
S-a apreciat că agresiunea asupra părţii vătămate a durat aproximativ 6
minute. În acest interval inculpaţii menţionaţi au intrat şi au ieşit din grupul
sanitar până când, la un moment dat, în faţa uşii acestuia s-au postat inculpaţii
Nicolescu Adrian şi D.M. (înarmaţi cu câte un cuţit), L.N., Sali Ernis (cu o sticlă
spartă în mână pe post de armă?!) şi Cherim Ferat cu o scrumieră în mână,
ameninţându-i cu aceste obiecte pe agenţii de pază ai clubului (R.L., P.A., D.C.
şi O.G.) şi pe partea vătămată Gavrilă Ştefan, împiedicându-i să pătrundă în
grupul sanitar şi să vină în ajutorul părţii vătămate B.B. Paul.
Prin raportul expertizei medico-legale A1/513/2012 depus la dosar, s-a
stabilit că partea vătămată B.B. Paul a prezentat leziuni traumatice care au putut
fi produse la data de 01.01.2012 prin lovire cu corp dur, necesitând 30-35 zile de
îngrijiri medicale, leziuni traumatice care nu au pus în primejdie viaţa acestuia.
Inculpaţii au încetat agresiunea la momentul când au fost anunţaţi că au
sosit organele de poliţie.
S-a mai precizat în referatul propunerii de luare a măsurilor de arestare
preventivă că s-a dispus faţă de inculpaţi măsura reţinerii preventive pe o durată
de 24 de ore, începând din 22.02.2012 ora 10.00.
S-a precizat că săvârşirea infracţiunilor pentru care sunt cercetaţi
inculpaţii aflaţi în situaţia prevăzută de art.148 lit.f cpp, se probează cu procesulverbal
de cercetare la faţa locului, planşa fotografică, declaraţiile părţilor
vătămate, a martorilor audiaţi, rapoartele de expertiză medico-legală şi de
constatare tehnico-ştiinţifică, procese-verbale de redare a convorbirilor
persoanelor care au apelat serviciul de urgenţă 112, proces-verbal de vizionare a
înregistrării video.
Se mai susţine prin actul de sesizare al instanţei că inculpaţii au avut
asupra lor cuţite, bricege, baston telescopic – castet, că întreaga activitate
infracţională s-a desfăşurat într-un loc public, că aceştia au exercitat violenţe,
intimidând pe cei care au devenit ulterior martori în prezenta cauză, au distrus
bunuri, au produs vătămări corporale, tulburând liniştea publică într-un local
aglomerat, cu impact psihologic remarcant la nivelul comunităţii, vizând
săvârşirea de fapte antisociale.
La dosarul cauzei s-au ataşat două volume de urmărire penală
instrumentate de Parchetul de pe lângă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică în dosarul
nr.19/P/2012 (vol.I 380 pagini, vol.II 253 pagini).
În instanţă s-a făcut aplicarea art.70 alin.2 cpp şi potrivit art.323 cpp s-a
procedat la audierea inculpaţilor, declaraţiile fiind consemnate şi ataşate la
dosar.
Parchetul prin reprezentantul său a solicitat emiterea mandatelor de
arestare în temeiul art.149 1 alin.8 şi 10 cpp.
Această cerere este formulată la un interval de aproximativ de 2 luni de la
incident întrucât, între timp, s-au făcut cercetări de identificare a persoanelor în
discuţie care iniţial erau cunoscute de partea vătămată doar prin poreclele
acestora.
În condiţiile art.143 cpp există indicii şi chiar probe care justifică
presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele pentru care sunt
cercetaţi, iar acestea configurează infracţiunile care li se reţin în sarcină fiecărui
inculpat.
Cu referire la inculpatul Gheorghe Mihai, s-a solicitat instanţei să ia
această măsură întrucât, deşi nu se reţine că ar fi exercitat violenţe, totuşi şi el sa
aflat între cei care au folosit cuvinte şi gesturi de natură a aduce atingere
ordinii şi liniştii publice care a determinat cele trei apeluri la serviciul 112.
S-a arătat că sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prev. de art.148 lit.f cpp
şi că pentru buna desfăşurare a cercetărilor este necesară arestarea preventivă a
inculpaţilor, cunoscuţi ca persoane violente, de care martorii din lucrări se tem.
Inculpaţii pe rând, prin avocaţi, au invocat nulitatea absolută privind
sesizarea instanţei potrivit art.197 alin.2 şi 4 cpp, întrucât în cuprinsul
ordonanţei de reţinere, împotriva căreia s-a formulat plângere în baza art.140 1
cpp, nu se menţionează temeiurile prev. de art.137 cpp. De asemenea, s-a
invocat necompetenţa Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. de a instrumenta această
cercetare privindu-i pe inculpaţi deoarece calitatea de avocat a unuia dintre
coinculpaţi (Sali Ernis), atrage competenţa materială a Parchetului de pe lângă
Curtea de Apel Bucureşti. Preluarea cercetărilor penale de către Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
s-a făcut în temeiul unor dispoziţii declarate neconstituţionale, prin decizia
1058/14.11.2007 privind art. 209 alin.4 1 cpp.
Fiecare inculpat, pe rând, a arătat că nu sunt suficiente indicii sau probe
care să justifice presupunerea rezonabilă că aceştia au săvârşit infracţiunile
pentru care sunt cercetaţi.
Au afirmat că nu sunt întrunite cumulativ prevederile art.143 ref. cu
art.148 lit.f cpp, că elementele caracteriale le sunt favorabile şi că nu există
probe care să ateste că cercetaţi în stare de libertate sau sub puterea unei măsuri
preventive mai puţin restrictive, ar împiedica desfăşurarea cercetărilor, s-ar
sustrage de la cercetări or, ar distruge, denatura sau influenţa declaraţiile
martorilor.

Parchetul prin reprezentantul său a solicitat instanţei să respingă ca
nefondate excepţiile invocate, întrucât s-au respectat dispoziţiile legale, atât în
ceea ce priveşte competenţa materială a organului care efectuează cercetările
penale, cât şi cu privire la emiterea ordonanţelor de reţinere.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea reţine următoarele:
În ceea ce priveşte incidenţa dispoziţiilor art.197 alin.2 şi 4 cpp privind
ordonanţa de reţinere a inculpatului Cherim Ferat emisă de Parchet la
22.02.2012, pe motivul că aceasta nu cuprinde temeiurile prevăzute de art.137
cpp, Curtea urmează să o respingă ca nefondată.
Ea s-a emis cu respectarea dispoziţiilor legale şi cuprinde toate menţiunile
prev. de art.143, faptele ce fac obiectul învinuirii, textele de lege aplicabile
precum şi cazul prevăzut de art.148 cpp şi temeiurile concrete din care rezultă
existenţa acestuia.
În ceea ce priveşte competenţa materială de instrumentare a cauzei de
către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea urmează să
constate că prin efectul dispoziţiilor art.209 alin.4 2 cpp procurorul ierarhic
superior poate îndeplini oricare dintre atribuţiile exercitate de procurorul ierarhic
inferior, actele acestuia putând fi, la preluarea cauzei, infirmate când se
consideră ca fiind contrare legii.
Cum şi această excepţie este nefondată Curtea urmează a o respinge,
procedând la soluţionarea propunerii Parchetului privind inculpaţii din prezenta
cauză.
Este de necontestat că în noaptea de 31.12.2011 – 01.01.2012, în Clubul
Bamboo din str. Ramuri Tei nr.8, sector 2, a existat un conflict care a degenerat
dintr-un incident petrecut între partea vătămată B.M. şi Cherim Ferat, urmat de
un alt incident consumat între B.B. P. şi Cherim Ferat.
În acest conflict au fost implicaţi în mod direct sau prin însăşi prezenţa
lor, inculpaţii Ghiţă Samir Marian şi Sali Ernis care l-au însoţit la petrecerea
revelionului pe Cherim Ferat şi inculpaţii Nicolescu Adrian şi Gheorghe Mihai
care se cunoşteau cu inculpatul Cherim şi care s-au aflat în incinta clubului unde
s-au petrecut evenimentele.
Audiat în instanţă, inculpatul Cherim Ferat a recunoscut parţial învinuirile
aduse şi a prezentat, nuanţat, istoricul celor întâmplate. El a negat în mod
categoric vreo implicare a sa şi a celor care l-au însoţit în lovirea părţii vătămate
B.B. Paul în spaţiul denumit sufragerie şi în grupul sanitar unde a fost agresat.
La rândul său inculpatul Nicolescu Adrian zis „Africanul” a negat că ar fi
avut asupra sa vreo armă albă (briceag, cuţit), că ar fi folosit-o ori ameninţat cu
ea pe cineva sau că l-ar fi lovit pe B.B. P.. Acesta a negat că s-ar fi postat în faţa
uşii grupului sanitar şi că ar fi împiedicat agenţii de pază să intervină la
strigătele părţii vătămate în ajutorul acesteia.
Nicolescu Adrian a afirmat că el a venit în „sufrageria” clubului să
aplaneze primul incident când Cherim Ferat era cu bustul gol şi prezenta urme
de lovituri.

La rândul său Ghiţă Samir Marian a arătat că nu are cunoştinţă de un alt
incident decât cel în care a fost implicată partea vătămată B.M.. El a afirmat că
după intervenţia agenţilor de pază ai clubului împreună cu Cherim Ferat, Sali
Ernis cu soţiile şi ceilalţi cu care veniseră la petrecere, au părăsit clubul. Acesta
a negat că a lovit-o pe partea vătămată B.B. Paul, că s-ar fi aflat în grupul sanitar
al Clubului şi că i-ar fi dat acesteia cu un extinctor în cap.
Situaţia de fapt este descrisă în referatul de propunere de luare a măsurilor
de arestare preventivă şi ea este susţinută de materialul probator care contrazice
susţinerile inculpaţilor susmenţionaţi, inclusiv în ceea ce priveşte inexistenţa
celui
de-al doilea incident şi implicarea lor individuală în amploarea lui.
Martorul I.B.C. care a apelat la 112 sesizând organele de ordine cu privire
la scandalul din club (fila 36, 149 vol.I d.u.p.), a arătat că inculpatul Cherim
Ferat a lovit cu un scaun în cap pe B.M., cu o scrumieră metalică din bar o altă
persoană.
I.S. (fila 44 vol.I d.u.p.) martor în cauză, a arătat că l-a văzut pe partea
vătămată B.M. lovit la cap şi plin de sânge, fiind însoţit de O.G. Laurenţiu care
i-a spus „că s-a certat cu Ferat şi băieţii lui”.
În declaraţia sa, O.G. Laurenţiu (fila 246 vol.I şi fila 185 vol.II d.u.p.) a
arătat că partea vătămată B. a fost lovită de Cherim Ferat „cu pumnii” şi apoi
„cu o bucată de scaun în cap”.
Între alţi martori audiaţi pe acest aspect, A.M.I. (fila 170 vol.II d.u.p.) a
arătat că partea vătămată a fost imobilizată de numiţii L.N. zis „Ştirbu” şi de
M.D.. Aceştia l-au împins în sufrageria unde inculpatul Cherim Ferat a încercat
să-l lovească cu lama unui cuţit, moment în care A.M.I. l-a prins în braţe pe
agresor, derivând lovitura.
Apostol el însuşi a fost agresat de Cherim primind un pumn în gură şi
lovit cu mânerul unui cuţit în cap, alte lovituri primindu-le de la L.N. şi M. D..
În acelaşi sens sunt şi declaraţiile lui I.A. (fila 175 vol.II d.u.p.).
Declaraţiile acestor martori se coroborează cu susţinerile părţii vătămate
B.M. consemnate la filele 164, 167,296 vol.I d.u.p.
În mod concordant martorii audiaţi (agenţi de pază), personal al Clubului
(ospătari, barmani etc.) au fost în consonanţă şi cu declaraţiile părţii vătămate
B.B. Paul (filele 2, 24, 147, 156 vol.I d.u.p.), care a afirmat, astfel cum rezultă şi
din procesele verbale ale organelor de poliţie (fila 80 şi 81 vol.I d.u.p.) că la
incident a participat activ şi inculpatul Nicolescu Adrian zis „Africanul”. S-a
arătat că acesta l-a lovit pe Badea cu pumnii şi l-a ameninţat cu un cuţit.
Cu privire la activitatea infracţională a acestui inculpat s-au consemnat
mai multe declaraţii:
- I.B.C. (fila 36 vol.I d.u.p.);
- R.L. V. (fila 40,168,295 vol.I d.u.p.);
- I.S. (fila 44 vol.I d.u.p.);
- M.A.C. (fila 57, 162 vol.I d.u.p.);

- B.D.F. (fila 63 vol.I d.u.p.);
- I.S. (fila 169 vol.I d.u.p.);
- P. E. A. (fila 185 vol.I d.u.p.);
- O.G. L. (fila 246, 247 vol.I d.u.p. şi fila 184 vol.II d.u.p.;
- D.C. E. (fila 240 vol.I d.u.p.);
- P.E.A. (fila 198 vol.II d.u.p.).
Aceşti martori au declarat pe de o parte că inculpatul Nicolescu a agresato
pe partea vătămată B.M., iar pe de altă parte că acesta avea asupra sa un
briceag cu care ameninţa agenţii de pază ce încercau să intre în grupul sanitar
unde era agresată partea vătămată B..
În acelaşi sens sunt şi procesele-verbale de recunoaştere de pe planşele
foto aflate în cele două volume ale dosarului de urmărire penală şi declaraţiile
altor persoane prezente la momentele incidentale.
În declaraţiile părţii vătămate B.B. P. (fila 24,29 vol.I d.u.p.) se face
referire la inculpatul Ghiţă Samir Marian care l-ar fi lovit în cap cu un extinctor.
Există indicii în acest sens, iar afirmaţiile părţii vătămate sunt susţinute de
o parte din probatorii: la fila 40 vol.I d.u.p. se află depoziţia martorului R.L.V.
care vizează participarea acestui inculpat în ambele faze incidentale (părţi
vătămate B. şi B.).
Martorii B. D.F. (fila 63 vol.I d.u.p.), D.C.E. (fila 194 vol.I d.u.p.), G. Ş.
(fila 180 vol.II d.u.p.), O.G. L. (fila 84 vol.II d.u.p.), contrazic susţinerile
inculpatului că nu ar fi fost implicaţi în nici un fel în incidentul din „sufrageria”
şi grupul sanitar ale Clubului.
Martorul P.E.A. arată în declaraţia de la fila 120 vol.II d.u.p. că
extinctorul nu se afla la locul acestuia, cam la un metru de uşa grupului sanitar,
acesta fiind găsit la venirea organelor de poliţie în incinta acestuia pe podea.
Toate aceste probe care se completează şi cu procesele-verbale de
recunoaştere ale inculpaţilor din planşele foto aflate în cele două volume ale
dosarului de urmărire penală, vin să contureze tabloul infracţional.
S-au configurat multiple aspecte care la acest moment procesual se
circumscriu indiciilor, probelor cerute de lege pentru a se dispune o măsură
preventivă restrictivă de libertate, justificată de gravitatea faptelor, împrejurarea
în care s-au consumat, amploarea acestora, numărul de persoane implicate în
acţiunile violente, verbale şi fizice, impactul asupra comunităţii.
Scopul luării unei măsuri preventive este, între altele, asigurarea bunei
desfăşurări a procesului penal, preîntâmpinarea unor situaţii care ar impieta prin
acţiunile inculpaţilor soluţionarea cu celeritate a cauzei penale.
Pe de altă parte se are în vedere gradul de pericol asocial al infracţiunilor
şi nu în ultimul rând severitatea sancţiunilor prevăzute de lege.
Incidenţa dispoziţiilor art.146 corob. cu art.143 cpp este motivată prin
îndeplinirea cumulativă a prevederilor art.148 lit.f cpp referitoare la sancţiunea
pedepsei cu închisoare mai mare de 4 ani, vizând infracţiunile reţinute în sarcina
inculpaţilor şi pericolul concret pentru ordinea publică prin lăsarea în stare de

libertate a acestora cu privire la care există indicii şi probe că au comis faptele
pentru care sunt cercetaţi.
Or, activitatea infracţională a celor trei inculpaţi Cherim, Nicolescu şi
Ghiţă este prefigurată de mai multe elemente în măsură să justifice admiterea
propunerii avansate de Parchet şi care este în consonanţă şi cu jurisprudenţa
CEDO care arată că o astfel de măsură temporară poate fi dispusă pentru a
permite cercetarea cu celeritate a cauzei şi împiedicarea oricăror acte care ar
zădărnici aflarea adevărului.
Fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina acestor inculpaţi
– tulburarea ordinii şi liniştii publice într-un local la un eveniment festiv;
- portul şi folosirea fără drept a cuţitului, castetului, etc. într-un loc public
şi în împrejurări care primejduiesc viaţa, integritatea corporală a persoanelor şi
consecinţa tulburării ordinii;
- ameninţările proferate (inculpaţii Cherim şi Nicolescu);
- precum şi autoratul (Ghiţă Samir Marian) şi complicitatea (Chemir şi
Nicolescu) la tentativa la infracţiunea de omor în condiţiile art.75 alin.1 lit.a cp
pentru fiecare din faptele arătate, sunt de o mare periculozitate, ceea ce inspiră
temere în mediul social a cărui protecţie se poate asigura printr-o măsură legală,
preventivă aplicată celor în cauză.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Gheorghe Mihai, acesta este cercetat
pentru comiterea infracţiunii prev. de art.321 alin.1 cp cu aplicarea art.75 alin.1
lit.a cp.
În toate declaraţiile sale, inculpatul neagă implicarea sa în vreuna din
fazele conflictului din noaptea de 31.12.2011/01.01.2012 de la Clubul Bamboo.
Gheorghe Mihai a arătat că la venirea organelor de poliţie, aflându-se pe
holul de ieşire al Clubului, a întrebat ce s-a întâmplat şi, întrucât, şeful pazei i-a
răspuns: „Nimic, du-te acasă”, a plecat împreună cu Nicolescu şi cu fetele care îi
însoţeau. El nu a avut vreo altercaţie cu vreo parte vătămată şi nici nu s-a aflat în
„sufrageria” unde s-au consumat faptele.
În referatul de propunere de luare a măsurii arestării şi faţă de acest
inculpat există o singură menţiune la fila 4, şi aceasta generică, din care rezultă
că: „După aplanarea scandalului (incidentul cu partea vătămată Biban Mihai)
prin prezenţa personalului care asigura paza Clubului, a intrat în încăperea
numită „sufragerie” partea vătămată B.B. Paul care l-a auzit pe inculpatul
Cherim Ferat strigând că-l va ucide pe A.M.I. (prietenul părţii vătămate) dacă îl
va prinde. Cherim Ferat era înconjurat de inculpaţii Nicolescu Adrian, Ghiţă
Samir Marian, Sali Ernis, Gheorghe Mihai şi numitul D.M.”.
În plângerea sa, partea vătămată B.B. Paul (fila 24 vol.I d.u.p.) afirmă
doar că Gheorghe Mihai era în preajma inculpatului Cherim Ferat. La rândul
său, martorul B.D.F. (fila 63 vol.I d.u.p.) a afirmat că inculpatul este cunoscut
sub porecla „Babanul” şi face parte din grupul lui Cherim.

La fila 194 vol.I d.up. D.C.E. afirmă că Gheorghe Mihai a participat la
bătaia din Club, fără însă să spună pe cine a lovit, în care dintre momentele
conflictului a intervenit şi faţă de care parte vătămată.
Existenţa unor indicii legate de prezenţa inculpatului Gheorghe Mihai şi
eventuala sa participare în actele infracţionale de tulburare a liniştii publice în
condiţiile reglementate de art.321 alin.1 cp, coroborat cu art.75 alin.1 lit.a cp, nu
sunt suficient de convingătoare, ca şi probele testimoniale de altfel administrate
până în prezent, pentru a da curs cererii Parchetului şi a lua faţă de acesta
măsura preventivă cea mai severă.
În acelaşi timp însă, pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal
aflat într-o fază încă incipientă, a împiedica o eventuală zădărnicire a aflării
adevărului cu privire la fapte grave, aspru sancţionate de lege, ce prezintă
pericol social ridicat pentru ordinea publică, Curtea va dispune, în raport de
art.136 alin.1 şi 8 cpp, obligarea inculpatului de a nu părăsi localitatea Bucureşti,
fără încuviinţarea organelor judiciare în conformitate cu art.145 rap. la art.143
alin.1 cpp.
Curtea, va obliga inculpatul să respecte dispoziţiile art.145 alin.1 1 , precum
şi alin.1 2 lit.b şi c cpp.
Totodată, se va atrage atenţia inculpatului asupra încălcării cu rea-credinţă
asupra măsurii aplicate şi a sancţiunii care operează în această situaţie potrivit
art.145 alin.3 cpp.
Între inculpaţii pentru care s-a solicitat arestarea preventivă se află şi
inculpatul Sali Ernis, avocat stagiar, acuzat de tulburarea ordinii publice în
condiţiile art.321 alin.1 cp cu aplic. art.75 alin.1 lit.a cp, complicitate la tentativa
de omor prev.de art.26 rap la art.20 rap la art.174 cp, cu aplicarea art.75 alin.1
lit.a cp şi art.33 lit.b cp.
În referatul Parchetului se afirmă că Sali Ernis s-a aflat alături de ceilalţi
inculpaţi în jurul lui Cherim Ferat dezbrăcat de cămaşă şi cu urme de lovituri
care striga că îl va ucide, dacă îl va prinde pe A.M.I..
În raport de această menţiune, instanţa înţelege că acesta nu a fost implicat
în incidentul a cărui parte vătămată a fost B.M..
O altă afirmaţie a Parchetului, generică prin formulare, se referă la
imobilizarea părţii vătămate B. B.P., în prezenţa agenţilor de pază R.L., O.G.,
D.C. şi M. G., de către inculpatul Cherim Ferat, împreună cu inculpaţii Sali
Ernis, Nicolescu Adrian, Ghiţă Samir Marian şi numitul D.M. şi introducerea
acestuia în grupul sanitar al clubului unde, sub ameninţarea cuţitului, a fost
îngenuncheat, lovit cu pumnii şi picioarele, iar la nivelul capului cu un extinctor
de către inculpatul Ghiţă.
S-a reţinut prin referat că în incidentul consumat în faţa uşii grupului
sanitar Sali Ernis avea în mână o sticlă spartă pe post de armă şi alături de
ceilalţi inculpaţi nominalizaţi ameninţa cu gesturi verbale şi fizice violente
paznicii care încercau să ajungă la partea vătămată ce striga după ajutor.

Din declaraţiile părţii vătămate B.B. P. (fila 2 vol.I d.u.p.) rezultă că
acesta îl cunoştea din vedere pe Sali Ernis şi l-a recunoscut în preajma lui
Cherim în „sufrageria” unde se consumase primul incident. Partea vătămată
susţine pe de o parte că a fost împins şi lovit şi de Ernis (fila 24 vol.I d.u.p.), iar
pe de altă parte descriind aceeaşi situaţie, nu face nicio referire la participarea
acestuia (fila 147, 156 vol.I d.u.p.).
Martorii R.L. V. (fila 40, 168, 295 vol.I d.u.p.), I.S. (fila 44 vol.I d.u.p.),
M.A. (fila 57 vol.I d.u.p.), M.A. (fila 48, 161 vol.I şi fila 211 vol.II d.u.p.),
B.D.F. (fila 63,159 vol.I d.u.p.), I. S. (fila 169 vol.I d.u.p.), O.G. L. (filele 292,
293 vol.I d.u.p.), D.C.E. (fila 194, 246, 247, 291 vol.I d.u.p.), G. Ş. (fila 196
vol.II d.u.p.), P.E.A. (fila 198 vol.II d.u.p.), au arătat că:
- l-au văzut pe inculpatul Sali Ernis în preajma lui Cherim Ferat, este
cunoscut că face parte din grupul acestuia, fiind rude, nu a fost identificat ca
fiind unul dintre inculpaţii care au imobilizat-o şi introdus-o în grupul sanitar pe
partea vătămată, nu a fost văzut să poarte asupra sa arme albe, nu a participat la
scandal, comportându-se agitat, în timpul celui de-al doilea incident dădea
telefoane şi a stat în spatele inculpatului Nicolescu şi nu a zis nimic.
Există însă şi două declaraţii de unde reiese că Ernis s-ar fi postat alături
de Nicolescu şi Cherim în faţa uşii grupului sanitar, împiedicând agenţii să vină
în ajutorul părţii vătămate.
Sunt martori prezenţi în desfăşurarea conflictului la Clubul Bamboo care
nu-l menţionează, nu-l identifică ca participant la vreunul din incidentele serii
sau cel puţin să fi asistat la evenimentele derulate.
Prin alte mărturii inculpatul Sali Ernis este doar identificat în preajma
unchiului său Chemir, fără să se facă vreo legătură directă cu faptele reţinute în
sarcina sa.
Nu puţine sunt declaraţiile prin care se susţine că inculpatul Sali Ernis nu
a acţionat, nu s-a implicat în scandal.
Nu este mai puţin adevărat însă că în unele declaraţii testimoniale se
afirmă că a fost părtaş la ameninţarea verbală a agenţilor de pază aflaţi în faţa
uşii grupului sanitar unde era agresată partea vătămată B.B. P..
Există şi probe prin care se spune că inculpatul ar fi avut în mână un pahar
spart folosit ca armă de ameninţare, dar şi o formulare generică cu privire la
acelaşi aspect, din care rezultă însă că inculpaţii Cherim, Nicolescu Drăgan şi
Sali ar fi avut „în mâinile lor” o sticlă spartă pe care o ţineau de gât şi o mişcau
ameninţător.
Curtea apreciază că sunt în cauză indicii, chiar şi eventuale probe care ar
putea susţine teza acuzaţiilor formulate de Parchet prin încadrarea juridică dată
faptelor reţinute în sarcina inculpatul Sali Ernis.
Din această perspectivă şi fază procesuală, Curtea va respinge propunerea
de arestare preventivă şi va dispune luarea unei alte măsuri privative de libertate
mai puţin restrictive, dar care îl obligă pe inculpat să nu părăsească localitatea
Bucureşti fără încuviinţarea organului judiciar care a luat măsura, cu asumarea şi

espectarea obligaţiilor prev. de art.143 corob. cu art.145 alin.1 lit.a, b, c, d şi
art.1 1 lit.b şi c pp sub sancţiunea prevederilor art.145 alin.2 2 şi 3 cpp.
Suspus rigorilor dispoziţiilor legale prev. de art.145 cpp, inculpatul este
ţinut să respecte obligaţiile stabilite de instanţă, astfel încât să nu împiedice
desfăşurarea procesului, să nu impieteze aflarea adevărului ori să se sustragă
cercetărilor.
Instanţa nu poate ignora paleta largă destul de diferenţiată a declaraţiilor
martorilor oculari la evenimentele din noaptea de 31.12.2011/01.01.2012 care se
întinde de la doar simpla recunoaştere a inculpatului Sali Ernis ca fiind un
apropiat al lui Cherim Ferat, cu care este de altfel rudă, la participarea pasivă,
neangajată în conflict a acestuia, la atitudinea ameninţătoare, având sau nu un
obiect (sticlă sau pahar spart?!) în mână, folosit ca armă în momentul când se
afirmă că asigura, alături de alţi inculpaţi, paza uşii grupului sanitar unde se afla
partea vătămată Badea.
Aşa fiind, Curtea urmează, respingând excepţiile invocate de inculpaţi, să
admită în baza art. 149 1 pct. 9 Cpp, propunerea de arestare preventivă să
dispună arestarea preventivă a inculpaţilor Cherim Ferat, Nicolescu Adrian şi
Ghiţă Samir Marian, în condiţiile art.148 alin.1 lit.f cpp rap. la art.143, art.149
cpp şi art.149 1 alin.10 şi 11 cpp, pe o durată de 29 zile de la data încarcerării, cu
emiterea în condiţiile art.151 cpp, a mandatelor de arestare preventivă pentru
comiterea faptelor pentru care sunt cercetaţi.
În ceea ce priveşte pe inculpaţii Gheorghe Mihai şi Sali Ernis, respingând
propunerea de arestare, Curtea va dispune, în baza art.146 1 alin. 11 1 coroborat cu
art. 145 Cpp comb. cu art. 143 alin. 1 Cpp, art. 136 alin. 1 lit. b Cpp, art. 145
alin. 2 Cpp, obligarea fiecăruia dintre aceştia de a nu părăsi localitatea Bucureşti
fără încuviinţarea organelor judiciare pe o durată de 29 de zile, de la 23.02.2012,
la 22.03.2012 inclusiv.
Totodată, în baza art.145 alin.1 1 cpp fiecare dintre aceştia vor fi obligaţi să
respecte îndatoririle prevăzute la lit.a, b, c şi d şi de asemenea în condiţiile
art.145 alin.1 2 cpp să nu se deplaseze sau să acceadă la sediul clubului Bamboo
unde a avut loc incidentul, să nu se apropie de părţile vătămate, de ceilalţi
inculpaţi, de martorii şi experţii din această cauză, cu care să nu comunice direct
sau indirect.
Se va atrage atenţia fiecăruia dintre cei doi inculpaţi că în cazul încălcării
cu rea-credinţă a acestor obligaţii, se va lua măsura arestării preventive a
acestora.
Prezenta încheiere va fi comunicată instituţiilor prev. de art.145 alin.2 1
cpp.
Văzând şi dispoziţiile art.192 cpp.
DISPOZITIV
Respinge, ca nefondate, excepţiile invocate de inculpaţi prin avocaţi.

I. În baza art. 149 1 pct. 9 Cpp, admite propunerea de arestare preventivă
formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de
urmărire penală şi criminalistică privindu-i pe inculpaţii Cherim, Nicolescu
Adrian şi Ghiţă Samir.
În baza art. 148 alin. 1 lit. f Cpp coroborat cu art. 143 Cpp, art. 149 Cpp şi
art. 149 1 alin. 10 şi 11 Cpp, dispune arestarea preventivă a inculpaţilor Cherim
Ferat, Nicolescu Adrian Şi Ghiţă Samir Marian pe o durată de 29 de zile, de la
data încarcerării.
În baza art. 151 Cpp se emite pe numele fiecărui inculpat mandat de
arestare preventivă.
II. În baza art. 149 1 alin. 12 Cpp, art. 145 1 Cpp, respinge propunerea de
arestare preventivă a inculpaţilor Gheorghe Mihai şi Sali Ernis.
În baza art. 146 1 alin. 11 1 coroborat cu art. 145 Cpp comb. cu art. 143 alin.
1 Cpp, art. 136 alin. 1 lit. b Cpp, art. 145 alin. 2 Cpp, dispune obligarea fiecărui
inculpat Gheorghe Mihai şi Sali Ernis de a nu părăsi localitatea Bucureşti, fără
încuviinţarea organelor judiciare pe o durată de 29 de zile, de la 23 februarie
2012 la 22 martie 2012, inclusiv.
În baza art. 145 alin. 1 1 Cpp, fiecare dintre inculpaţii Gheorghe Mihai şi
Sali Ernis, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea Bucureşti sunt
obligaţi să respecte următoarele obligaţii:
a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de
judecată ori de câte ori este chemat;
b) să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea de
organul judiciar care a dispus măsura conform programului de supraveghere
întocmit de organul de poliţie ori de câte ori este chemat;
c) să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea organului judiciar;
d) să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nicio categorie de arme.
În baza art. 145 alin. 1 2 Cpp, pe durata măsurii, inculpaţii Gheorghe Mihai
şi Sali Ernis sunt obligaţi să respecte următoarele îndatoriri:
- să nu se deplaseze sau să acceadă la sediul Clubului Bamboo, de pe str.
Ramuri Tei, nr. 8, sector 2, Bucureşti;
- să nu se apropie de părţile vătămate din prezenta cauză, de membrii
familiilor acestora, de persoanele împreună cu care sunt cercetaţi pentru
comiterea faptelor expuse în propunerea de luare a unei măsuri preventive, de
martori şi experţi, să nu comunice direct sau indirect cu cei menţionaţi.
În baza art. 145 alin. 2 2 şi alin. 3 Cpp, atrage atenţia fiecărui inculpat că,
în cazul încălcării cu rea-credinţă a acestor obligaţii, se va lua măsura arestării
preventive împotriva acestora.
Conform art. 145 alin. 2 1 Cpp, copie de pe prezenta va fi comunicată
fiecărui inculpat, secţiei de poliţie în a cărei rază teritorială locuieşte,
jandarmeriei, poliţiei comunitare, organelor competente să elibereze paşaportul
şi organelor de frontieră în vederea asigurării respectării obligaţiilor mai
susmenţionate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului şi onorariul avocatului din
oficiu în sumă de 100 lei (pentru inculpatul Ghiţă Samir Marian) se suportă din
fondul Ministerului Justiţiei.
Cu recurs în 24 de ore.
Pronunţată în şedinţă publică azi, 23 februarie 2012.