You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
LEGENDE ROMANE<br />
VIATA IN TRECUT<br />
lEt=zzauTmoomweF3g<br />
DE<br />
V. A. URECHIA<br />
MDITIT.JINTE A III-a<br />
Considerabil adaosk<br />
CU ILUSTRATLUNI DE D. JIQUIDE<br />
BUCURESCI<br />
EDITURA LIBRARIET SOCECO & Comp,<br />
21, CALEA VICTORIEI, 21<br />
1896
Ma<br />
Esemplarele ce nu vor avea semnatura mea le vozzi<br />
urmdri clupit lege.<br />
46534.Stabifirnemul grafic I. V. Socecti. BucurescY.
INAINTE VORBIRE LA EDITIUNEA A iiia<br />
Domnul Socecg, mult cunoscutul §i stimatul<br />
librar-editor, Irni cere dreptul de publicatiune a<br />
nouel editiuni din volumul meg de Legende.<br />
Cu recunoscinta II cedez §i aceastä noul editiune,<br />
pe care o voig completa cu mai multe <strong>legende</strong>,<br />
povestiri din trecutul natiunei noastre §i<br />
cu cate-va reminisce* personale despre bar-<br />
batil ilustri modernl al RomA<br />
Fie ca buna primire ce a avut de la publicul<br />
roman editiunile anterioare sa o capete<br />
§i cea de fata, probabil ultimace se va face<br />
sub privegherea med.<br />
Bum-esti, £895. Noembre<br />
Aniversarta Mara Plevne).<br />
lor.<br />
V. A. URECHIA.
DEDICATIUNE<br />
(11-a editiune)<br />
In 1883, in luna Main, visitam, insotit de<br />
amicul men d. de Rosny, espositiunea frurnoaselor<br />
arte, sail, cum se (-sice, salonul anual.<br />
Pe cat mare 'mi era intusiasmul contempland<br />
nenurneratele cap-d'opere expuse, pe atata, marrurisesc,<br />
me simtiam umilit, ca roman, arnintindu-ml<br />
de starea in care se afla artele in patria<br />
mea.<br />
A doua cli pranziam la d. Carnot, ilustrul<br />
met pre§edinte de la Institutul etnografic frances.<br />
Veni vorba despre salon §i nu putul ascunde<br />
regretele inele, ca Romania nu poseda, aproape<br />
nimic in artele plastice, §i ca de abia an<br />
flout cati-va mode§t1 pa§1 in pictura.<br />
Romania, clise d. Carnot, este o teara<br />
destul de avuta, ca sa aiba impodobite pietele<br />
ormelor seale cu opere de arta ; decat, dupa<br />
cum pricep, guvernul d-voastre, nu face nimic<br />
pentru aceasta, sub cuvint ca nu poate plati milioane<br />
pe opere clasice disputate de toate mu-
6 DEDICATIIINE<br />
seele din lume, oil sa remunereze cu sute de<br />
mil de francl lucreri de arti§ti cu nume deja.<br />
ilustre. Schimbaci procedimentul: cu remuneratiuni<br />
foarte mici vett putea avea lucrari de arte,<br />
seninate de arti§ti debutanti, pe carl catl-va anl<br />
dupe aceea nu i-ati mai putea avea dent cu<br />
marl cheltuell.<br />
Din vorba in vorbe, ilustrul senator al Franciei<br />
'ml recornanda pe d. Hegel, sculptorul Institutului<br />
etnografic, care lucrase pentru d-sa 0<br />
care find la inceputul carierel, ar putea sa dea<br />
Romaniel opere minunate pentru o remuneratiune<br />
modestä.<br />
0 di apoi, incelqit de intusiasm, fare, a mai<br />
gandi la raceala cu care se primesce in teara<br />
orl-ce apel in favoarea operelor de arte, eu vequi<br />
pe d. Hegel §i semnararn contractul pentru statua<br />
lui Miron Costin !<br />
Nu mai amintesc aci dificultatile ce am intampinat<br />
la realisarea nebimel mele intreprindeft..<br />
Cep nu 'nii-ati trernis indarapt apelul prin<br />
care le ceream o subscripOune de 50 bani macar,<br />
adresandu-mi vorbe putin gratioase, deace nu 0<br />
injureturi! Un principe, om cu avere, 0 cu multe<br />
venituri, 'ml respunse la apel in termeni ce s'ar<br />
cadea sa, 'I tree aci pentru sciinta posteritatei.<br />
Dar ce sa me mai tanguesc de principi §i<br />
de boeri marl, cand chiar din membril comitetului<br />
organisat pentru ridicarea monumentului,<br />
n'at platit pane, astacll cotisatiunea de 200 lei,<br />
care le dete dreptul sa '0 vada numele scris pe
DEDIOATIIINE 7<br />
monument? Pana astaqi am rëmas dator cu vre-o<br />
500 lei d-lui architect Gabrielescu, care a construit<br />
piedestalul §i a avansat la lucratori ace§ti<br />
bani, pe cand am a lua mai mult de 1,000<br />
lei de la unil din membrii comitetului!<br />
Deaca amintesc aceste triste lucruri este<br />
numai, ca sä am ocasiune de a adaogi §i acea<br />
amintire, ca cel mai bun concurs ce am aflat in<br />
Romania pentru realisarea statuei lui Miron Costin<br />
'mi-a fost acordat de patrioticele femei din<br />
Ia§i, Craiova, Buzail, Ploesci, Pitesci, Boto§ani,<br />
Peatra (N.), Roman, Bacati §i Giurgiu.<br />
Doarnnele din aceste ora§e ail organisat serball<br />
pentru adunarea de fonduri necesare spre<br />
realisarea statuei lui Miron Costin. .<br />
La aceste serbari, a caror amintire este Inca<br />
vie in sufletul meil, am luat parte, oil singur,<br />
oil Insotit de ilu§tril mei amid. Vlahuta §1 Stefanescu<br />
de la Vrancea.<br />
Mai pretutindenea am povestit auditorului<br />
din sala serbarei vre-o legenda seat basm, din<br />
cele ce am avut ocasiune sa culeg in caletoriile<br />
mele prin teara.<br />
Astacli, intrunind in rnanunchiti <strong>legende</strong>le ce<br />
'mi-arl servit la complectarea de fonduri pentru<br />
statua lui Miron Costin, 'mi fac o placuta datorie<br />
de a-le dedica femeilor nobile §i <strong>romane</strong> bune<br />
din Ia§1, Craiova, Buzn, Pitesci, Ploesci, Boto-<br />
§ani, Peatra (N.), Roman, Bacat §i Giurgiu.<br />
V. A. URECHIA.
PREFATA<br />
(la I-a editiune)<br />
In 1887 avul onoarea neuitata, de a ceti Majestäii<br />
Sale Reginei, in feericul castel de la Pele§,<br />
cate-va din pove§tile coprinse in acest volum.<br />
Cand Majestatea Sa bine-voi sa asculte 130vestea<br />
Popa care scie carte", de abia incepusern<br />
a o ceti §1 Majestatea Sa gasi minunate aseménarl<br />
cu lucrarea lul BUrger : Der Kaiser und<br />
der Abt." Majestatea Sa incepu chiar a recita<br />
admirabil, cum scie sa le recite, versurile <strong>legende</strong>l<br />
germane.<br />
Marturisesc ca, putin sciutor cum sunt de<br />
lim.ba germana, et nu cunosceam aceasta opera<br />
a lui Barger §i sca am fost surprins de asemenarile<br />
foarte marl d'intre povestea ce culésesem<br />
la satul Brani§tenI Popa care scie carte" §i<br />
po-<br />
vestea lui Burger. M'am ternut chiar un moment<br />
sa nu intre in mintea Augustel noastre scriitoare<br />
banuiala, ca et fi imitat pe Burger<br />
in Popa care scie carte' §i n'a§1 fi märturisit<br />
aceasta.
10 FREFATA<br />
De atunci cestiunea asemënärilor multora<br />
din <strong>legende</strong>le noastre cu <strong>legende</strong> germane, englese,<br />
francese, spaniole, etc., m'aq 'preocupat, in momentele<br />
ce 'ml lasä libere alte ocupatiuni mai<br />
urgente. Am cetit de atunci insemnate lucrari<br />
de folkloristicc1 §i 'ml-arn format convinctiuni, de<br />
call cred util sa impartä§esc, in aceasta prefata,<br />
pe bine-voitoril lectorI ai pove§tilor din acest<br />
volum.<br />
In casul special al povestei Popa care scie<br />
carte" , lectorul va vedea, la nota ce se refer 5. la<br />
aceasta poveste, curn e probat, cä povestea noastit<br />
nu are a face cu poema lui Burger §i nu este<br />
o copie, oil o imitatiune de la acesta, oil-care<br />
fie asemengrile d'intre ambele lucräri.<br />
Burger. e mai probabil ca '§i-a scris balada<br />
Der Kaiser und der Abt" dup6 vechia balada<br />
englesa, culeasa la 1765 de Percy, cu titlul Regele<br />
_roan 0, Episcopul Canterbery", precum din<br />
comparatiunea versurilor englese li germane se<br />
poate vedea.<br />
*<br />
* *<br />
Dar a§a asemönäri intre lucrarile poetilor<br />
de la diverse natiuni pot avea o esplicatiune mai<br />
larga in lucrarile folklori§tilor moderni.<br />
SA, arnintim, in repede schite, originele importantel<br />
ramure de literatura, clisa astgcli : folkloristicä.<br />
Folkloristica e datorita Germaniel. In lupta<br />
contra influentel francese asupra literaturei ger-
PREFATA. 11<br />
mane, patriotismul eruditilor germani, cauta in<br />
literatura populara armele de lupta contra directiuneI<br />
francese §i näscura, folkloristica 1).<br />
Fralii Grimm, in lucrarile lor at pus basele<br />
unel intregi §coli, tinOend a proba cä asemänarile<br />
ce se g5sesc intre pove§tile populare ale diverselor<br />
natiuni Europene, provin de la comunitatea<br />
de origine.<br />
1) In curend, dupe esmplul GermanieT, i alte terY Incepure a<br />
nu maT desprqui literatura nescrisit popularit $i se colectarit produsele<br />
anonime ale poporuluT, $i asupra acelor colectii n't se esercitâ critics,<br />
fie dupe. $coala fratilor Grimm, fie dupe scriitorul austr ac von Hahn,<br />
orT dupe cel engles A. Lang.<br />
Nu am trebuirqit de a aminti aci diversele doctrine nitscute din<br />
esaminarea fundulut literar popular ; me merginesc de a spune, ca<br />
introducere la lucrararea mea, ce una din terile, carY dupe esemplul<br />
Germarne, se interesit de literatura populare, fu $i Francia. La 1807<br />
deja, ministrul de interne Crétet, din ordmea luY Nopoleon I, dit o circulara<br />
la prefectY, punendwie strama obligattune, de a colecta e de<br />
pretutindene monumentele idiomatelor populare, din tot imperiul. Acelag<br />
lucril proectase sit face $i comitele Salvandy, ministru al instructiuneT<br />
publice pe la finele domnieT le Ludovic Filip,<br />
Incercarea luY Crétet $i a le Salvandy fu repethe In Francia,<br />
in Septembre 1852, de ministrul instructiuneT publice H. Forioul, dupe<br />
ordinea luT Nopoleon III. Se infiinte o comistune orY Comiti de la<br />
langue, de I' histoire et des arts dc France), care dete instructiunt de<br />
modul cum sit se proceadit, pentru a se sduna produsele anonime ale<br />
geniulut popular trances. eMonitorul universah din anul 1852, publica<br />
lucrerile in acest sens ale le Ampere.<br />
Ceea-ce nu isbutire a face nicT Crétet, nicT Salvandy, nicY Fortout,<br />
se realise i Incit si adT continue a se realisa, de o pleiade de<br />
scrittorY, din toate terile Europe. Sciinta cea noue, Folkloristica, numere<br />
asteslY nume ilustre, ca ale lut Max Midler, Benfey, Comparetti, de Gubernatis,<br />
Khdler, Gaston Paris, Bréal, d'Ancona, Ralston, Anton de<br />
Trueba, Blade, Cosquin, etc.<br />
La ne RifimeniY, folkloristica cred ce se nitscu sub influinta<br />
Incercerilor din Francia ale lut Salvandy 5i Fortoul. Deacit cronicele<br />
noastre vechT ne amintesc despre o seamit de scrierT populare, opere<br />
ale fantasieT, nu este me putin adeverat, cit nu maT dupe Intoarcerea<br />
din Francia a cl.luT V. Alecsandri, se Incepe Lulegerea de cfintece, balade<br />
populare, etc.
12 PREFATA<br />
Sistema frAilor Grimm, adoptata de Max<br />
Muller §i de rnuql alp, a fost cu deosebire desvoltata<br />
de filologul austriac d. de Hahn, in introductiunea<br />
la Poveeile greee i albanese" 1)<br />
Wilhelm Grimm clisese, ca, elementele mitice,<br />
ce se afla, in toate pove§tile popoarelor ariene,<br />
at o origine comuna.<br />
Aceste elemente mitice seamöna, cu fragmentele<br />
unel petre pretioase sdrobita, ale careia<br />
fragmente s'ar fi Impra§tiat pe parnent in mijlocul<br />
paji§tel §i a florilor : numai ochi strebatatori<br />
le pot descoperi. Semnificatiunea lor e perduta<br />
de niult timp, dar este Inca simtita §i aceasta<br />
da povestel insemnatatea ei" 2).<br />
Iacob Grimm qice §1 el: Pove§tile populare<br />
sunt ultimele ecouri ale miturilor antice... Este<br />
o eroare d'a se crede, el aceste pove§ti s'at<br />
näscut in cutare, seat cutare loc favorisat §i<br />
ca de acolo, cu timpul, at lost duse mai departe,<br />
prin cutare, on cutare cal" 3).<br />
De aceastall parere e Max Muller, cä adeca<br />
asem6narile, cari se gasesc in pove§tile populare<br />
ale diverselor natiuni Europene, nu provin<br />
Anton Pann, si maT recent Ispirescu, nu maT putin minunat<br />
contrilmura la folkloristiea ronaneased. Aceastl nouit ramurii culturall<br />
devine importantil la noT, prin IucrriIe d-lor Odobescu, Hasdefi, G.<br />
D. Tedorescu, Marian, Gaster. D-lor ail studiat si studiazI productiunile<br />
geniuluT popular : cântece, <strong>legende</strong>, basmull, prove:1)e, ghicitorT,<br />
cimiliturT, etc., esind, ca fratiT Grimm, tema ce aceste ati comunii cu<br />
producerile populare de la alte limbY.<br />
I) Griechische und Albanesische Maerchen. Lipsca, 1864.<br />
2) Kinder und Hausmaerchen. Tom. III. Goettingen. 1856. pag. 409.<br />
3) Pentamerone, prefat6 la trail. germanK, Breslaii. 1846.
PREFATA 13<br />
de la irnprumuturl, seat imitatiuni facute de la<br />
popor la popor, ci apartin la perioada, care a<br />
precedat Impra§tierea rasei ariene ace1a§1 popor,<br />
care in emigratiunile spre Nord §i spre Sud,<br />
ducea numele soarelui §i al aurorel §1 credinta<br />
in cleil straluciti ai cerula poseda in limbagiul<br />
set chiar, in fraseologia mitologica §i proverbiala,<br />
germenil mai mult set mai putin desvoltati,<br />
cari trebuia inteo i de sigur, sa, dea plante<br />
identice, set foarte asemënatoare, in toate<br />
taramurile §1 sub toate clirnatele"i).<br />
Teoriile fratilor Grimm at aflat puternici<br />
contraclicetori. D. de Hahn le-a modificat. Astacli<br />
e probat, ca asemengrile pove§tilor de la diverse<br />
popoare provin §1 din alta causa decat a<br />
comunitgtei de origine. Se gasesc <strong>legende</strong><br />
identice nu numal la popoarele ariene.<br />
Va sä qicA §i pe calea imprumutului, a influintelor<br />
culturali, se pot stabili similitudinele<br />
legen del or .<br />
Din acest punct de vedere Reinhold Koehler,<br />
bibliotecarul de la Weimar, cu lucrarile seale de<br />
folkloristica, at adus solutiuni cu totul noue §i<br />
foarte pretioase2).<br />
Acest neintrecut critic de folkloristica urmaresce<br />
succesiv pove§tile clasificate in tipuri, le<br />
I) Chips from a German Workshop, torn. II. pag. 226 apucl<br />
Emanuel Cosquin : Contes .populaires. Paris.<br />
2) Weimarer Beitrage zur Literatur und Kunst. Weimar. 1865,<br />
pag. 590.
14 PREFATA<br />
urmaresce in decursul secolelor; de la popor la<br />
popor.<br />
Dar §i cu aceasta metoda: urmarind o poveste<br />
in trecerea ei de la rasa la rasa, de la popor la<br />
popor, tot la acelea§1 conclusiuni, in parte, ale<br />
fratilor Grimm se ajunge. Plecand cu investigatiuni<br />
asupra pove§tilor din diverse tëri, ajungem<br />
tot in centrul IndieL<br />
Nu ne simtim in stare sä urmarim filiapunea<br />
pove§tilor din acest volum, nici dupa vreuna<br />
din metodele sus amintite. Ne marginirn<br />
la lucrarea de simplu colector. Forma in care<br />
dam povestea culeasg, bung, seati rea, este lucrarea<br />
noastra, iar fondul este al poporului. Eruditiunea<br />
noastra de folklorist se va niargini la indicarea,<br />
in note, a pove§tilor similare, call ne-ar fi<br />
cunoscute, din alte limbi. Lucrarea folkloristica<br />
mai importanta s'o faca cel* competin0.<br />
Sinai& 1891.<br />
V. A. UREMIA.
I.<br />
LEGENDE
ION ISTETUL<br />
Pai, ci-ca, era la casarma la Malmezon un<br />
soldat de-1 qicea Ion Istetul. Nu ca doara era<br />
prea istet, ci pentru ca nu era istet de loc ! Capitanul<br />
Gloantä, la care de o vreme Ion era dat<br />
de vistavoit '1 clicea adese, la densul a-casa, cum<br />
'1 clisese §i la casarma peste doul ani de vreme :<br />
boane, istet, mai istet, me Ioane !<br />
Recruti1 din fie-care contingent, tot auclind<br />
aste vorbe, crequra cä vistavoiulun capitanului<br />
Gloanta 'I<br />
clice : Ion Istetul, §i de§ca Istetule"<br />
ai §i de§ca Istetule" mane, porecla se lipi de<br />
nume, ca mu§chiul de porn §i ca nevoia de om.<br />
De la o vreme §i Ion Insu§1, cand '1 intreba vreun<br />
sub-locotenent e§it prOspot ca felia de unt,<br />
din §coala militara, cand '1 intreba cum '1 Warne.,<br />
respundeat cu mana la boneta, stand smirna2):<br />
Ion Istetul, sä trait1 d-le sub-locotenent I<br />
I) Brosseur, servitor militar.<br />
2) 1)rept.<br />
46534. Legende Romeine.<br />
2
18 ION MEM.<br />
Veni acurn vremea sa fie liberat din oaste<br />
Ion Istetul, §i se pregatea sä se intoarne in satul<br />
lui, care era hat-colo, departe, in judetul ROrnnicul-Valcei,<br />
unde '1 a§tepta o muiere frumoasa, §i<br />
tinöra, ca apucase a '§i pune pirostiile popell) pe<br />
cap, inainte de ce pirdalnicul de sort sa '1 fie<br />
chiknat la oaste doar o invia vitejia lul tefan cel<br />
Mare §i a lul Mihait Viteazul... i pe ce odor de<br />
rnuieru§ca nimerise Ion !... Istet nu era Ion, dar<br />
dragostea n'are ochi,... ci-ca, §i deci fata dascalului<br />
de la biserica din SA leap, satul lul Ion, ca<br />
sa nu mai tread, o septornana a branclei peste<br />
18 ani implinitl, fan, ca petOla sa I poleeasca<br />
gatele negre ca peana corbului, primi sa fie nevasta<br />
lui Ion, §i iaca a§a: mai cu peciu12) de la<br />
protopopul, pe doui carlani, mai cu ceva colaci<br />
dati la mo§ popa, se facu nunta lui Ion cu<br />
Aesinia fata dascalului.<br />
§i.<br />
pe trait, neica!<br />
A§! pe trait! cand nu ti-al sfer§it de cres%<br />
tat reboajele datoriilor eatre cinstita muire !...<br />
Numai ce '1 imflara pe bietul Ion de la vatra<br />
unde, intr'o buna dimineap, Acsinia pusese sä se<br />
sfadeasca intr'o oala, la clocot, nisce dragi de sarmalute<br />
cu 'came de mascur, §1 unde mi-1 dusera<br />
la comisia de recrutare §i unde mi-1 desbracara,<br />
sa nu vö fie cu banat gol-goli§or, cum l'a<br />
facut rnaica-sa... i unde un domni§or cu mus-<br />
i) Cununia.<br />
2) Met de cununie liberat de protopop, care lud taxl pe el.
ION MEM 19<br />
tatile rase, ca bobocul jurnulit in apa clocotita ,<br />
mi-1 ciocani §i pe fata §i pe dos.<br />
Bun! striga acest domn, par' ca. ar fi<br />
ales un pepene de I copt !<br />
§i<br />
cate-va i1e dupa aceea Ion era la ca-<br />
sarma la Malmezon, in ciubote scalciate §i marl<br />
de nu-I tinea pe piciOre nici cu trei randuri de<br />
obiele §i mi,1 bagara pe bietul Ion in nisce pantaloni,<br />
care se pomenea la casarma din recrut"<br />
in recrut" cã odata avusera §1 vapura" ro§ie...<br />
De largi, nicl vorbal... doul Ionl puteag sa se<br />
aciuiasca in cel doul craci... Iar bonetul '1 ca-<br />
dea peste ochl... Noroc a se oprea in urechile<br />
cam rêsarite ale lui Ion, a alt-fel n'ar mai fi<br />
veclut, cu el pe cap, nici 'naintea ochilor...<br />
§eapte ani rérnase Acsinia fail de omul"<br />
sal.<br />
Hel !... pe atuncea nu era numal trel ani<br />
slujba in oaste §i cu atat mal putin nu era pe<br />
6 luni, cat fac acum cocona§ii, ca sa dovedeasca<br />
ca, egalitatea inaintea IeiI e lucru sfant !<br />
Ce-a fost, a fost ! acum Ion era sa fie liberat<br />
din oaste. §i ce vesel mai era! Intaia pentru<br />
ca avea sa-§i afle casa §i muierea pe care de<br />
§eapte alai nu le mai vecluse §i al doilea, pentru<br />
ca avea sa se intoarca la satul 14 la Salcatl,<br />
cu 600 de leu§ori in punga.<br />
Ca avea Ion muiere, o spusel mai sus....<br />
§'apoi vorba ceea: de muiere nu scapa nicl dracul<br />
1 Dar ca Ion avea 600 de leu§ori, yelp asta
20 ION In ETIII,<br />
se cade sa se larnureasca, ca nu-I tot atata de<br />
u§or de a avea 600 de lel, cat de a §l lega de<br />
grumazl o belea de femee!<br />
Ed, &etenia celor 600 de lel al lui Ion.<br />
*<br />
Nu cu multe lunl indaret, era Ion cu capitanul<br />
Gloantä, la care era dat ca ordonanta, in<br />
Tergul-Ocnel, in Moldova.<br />
Inteo cli '1 chiama don capitan.<br />
sa duel, me Inane, 'I clice capitanul, sa<br />
duel porunca asta la vame§ul din Ponorul Vulturului,<br />
din sus de Slanic....<br />
Am inteles, don capitane, dar...<br />
Dar ce ?<br />
Dar nu cunosc drurnul prin muntii aia...<br />
SI traitl don capitane!<br />
Mergl §i tu pe unde merg §1 altiI, ca<br />
vel nirneri... Nimerese orbil Suceava!<br />
Ion lila pu§ca, ca doar era el atata de istet<br />
ca sa scie, ca la muntl pot sa-1 iasa in cale<br />
niscal feare... §i porni... §i dal, §i dal I-. Haide<br />
hal !... tot inainte... pana ce ajunse la pOlele<br />
unul munte, unde calea se iezea.<br />
Nesciind incotro sa apuce, ca nu era pe<br />
acolo nicl Vpenie de om Ion se tolani pe malul<br />
Slanicului §i se odihni, haulind o doina de<br />
jale. Deodata ridicand ochil spre zarea dealulul,<br />
numal ce zari un om, care mergea pe coasta<br />
dealulul, cu doul magarl gret incarcatl.<br />
Unde merg altii, mergl i tu. Nimeresc
IOY ISTETUL 21<br />
orbil Suceava, a clis don capitan. Se vede ca<br />
pe unde merge omul Ala este drurnul... Pe acolo<br />
trebue sa rnerg §i ei, I§I ciise Ion.<br />
§i<br />
urca nene, la deal, ca o capra, de se pra-<br />
pAstuia, stirniti de picioarele lui bolovanil §i prunclul,<br />
ca la vreme de §ivoit !... Haida-hai! haidahal<br />
! Doar deo ajunge pe ornul cu AI dol magarI<br />
incArcati.<br />
Nici intarclie de a da de dénsul pe poala<br />
de din dos a dealului.<br />
Numal, omul cu magaril, cat zAri pe un<br />
soldat, cu pura la umör, ti§nind de dupa munte<br />
la cativa pa§1 de langa dansul, lasa magaril incarcati<br />
i o tuli de fuga, de-a dreptul, peste ponoare<br />
§i ripi.<br />
Nu era istet Ion Istetul, dar auclise el, in<br />
Thrgul-Ocnel de contr8bandi§til despre Ardeal.<br />
Pricepu, deci, Ca omul ala era un contrabandist.<br />
Acum, Ion merse dupa cel doT mAgarI, cari<br />
§ciau maI bine decat. el drumul prin poteci, §i'l<br />
scoasera mAgariI tocmai la SlAnic, dincoace de<br />
ori-ce vama. NumaI cum Ion n'avea de ce sa ocoleasca<br />
vamile, el merse, cu magaril incArcati, pana<br />
in valea Slanicului, dupa ce la ponorul Vulturulul<br />
dete porunca capitanuluI.<br />
Varne§ul de la Slanic, om priceput in socoteh<br />
de una tie, douë mie, dupa, ce scotoci tott<br />
desagit de pe magarif lul Ion, in carI desagl<br />
afla marfa scumpa de contrabanda, dete lui Ion<br />
partea ce i-se facea din prinderea contrabandel.<br />
Poate ca i-s'ar fi facut WI Ion ceva mal .mult
22 TON IBTETIII.<br />
de 600 lel, nurnal de: ncalul de dar nu '1 cata<br />
de musca la masele..." Bine §i cu atata. Ca ce<br />
poftitl? Sa nu se infrupte in oala cu smantana<br />
si bietul vame§?...<br />
Päi iacä de uncle-I venise lul Ion Istetul cel<br />
600 lel, pe cari '1 daduse in manile capitanulul<br />
Gloanta sa-I pastreze pana la liberare.<br />
Acu Ion Istetul '§l-a cumpérat haine ora<br />
nescl, ca de la casarma Tat<br />
luat toate haineli<br />
de soldat... Ba 'I.at läsat o sdreanta de manta<br />
de la care magazinerul a taiat toti nasturil §i<br />
care e ferfenititä mal dehal decat drapelul regim<br />
entului...<br />
Fie, Ca Ion e voios, ca are la brat, sub<br />
bete nouë, foaia de liberare §i e gata de plecare.<br />
Nu pot qice, ca nu este ceva mahnit Ion, ca se<br />
desparte de don capitan Gloantä, ca a fost totd'a-una<br />
bun cu el don capitan, dar bucuria covir§esce<br />
mahniciunea lui, Ca de I tot mal mult<br />
decat pe don capitan, iubesce Ion pe Acsinia lui.<br />
El, gata de drum, Ioane? '1 intreaba don<br />
capitan.<br />
Gata, don capitane, sa traiti I<br />
Thane, istet, istet sa fil Thane, Ca far' de<br />
istetie te dal afund in lume.<br />
Don capitane, sa trait"' I De ce nu-mi<br />
dal acum la plecare, vre-o douë, trel sfaturi buns,<br />
sa më istetesc, sa ma fac §i eu om 1
TON MEM, 23<br />
SA vedem. De ce o sA te apuci tu, in<br />
satul -Mt?<br />
S. traesc cum o vrea Durnnept, cu<br />
Acsinia §i cu socru-met.<br />
Socru-tet e om de omenie?<br />
Pill de !... Ce sa ye spuit, don capitane?...<br />
Socru met a invetat carte, ca sa se<br />
fad, popa, dar cand sA ia potcapul, s'a rasgandit,<br />
ca i-a cerut la piscupie prea multi galbeni....<br />
De popit nu s'a popit, dar cu gandul de popie,<br />
el se insurase cu o fatA din sat... A murit sermana<br />
din facere, nAscend pe Acsinia, neyasta<br />
mea, s'avem iertAciune... Apoi tata socru nu<br />
s'a mai insurat, dar remasa in trebile biserice§ci:<br />
se fAcu palamarit §i cantAret la biserica noastra,<br />
la Sfeat Ilie din SAlcati.<br />
i muierea ta trtiesce pe langa tata-set?<br />
PAL a§a dat cu mintea, ea, da.<br />
Ce! nu mil unde se aflA muierea ta?<br />
Nu, On, don. cApitane.<br />
Cum se poate? Nu ti-a scris?<br />
Nici odatA, don capitan, CA de cand cu<br />
purdalnicul Ala de sort, nu mai §cie biata unde<br />
am ajuns et.<br />
Dar de ce nu-I scrise§1 tu?<br />
Pal, daca nu §cit carte...<br />
Caporalul, mei Ioane, ti-ar fi putut scrie<br />
un reva§, ca el §cie carte...<br />
De!... a§a e, don cApitane... da nu 'mi-a<br />
venit in gand a§a ceva... cA vorba dumitale: isfet<br />
nu prea rn'a facut sfantul Durnneclet..
24 ION IBTETIIL<br />
Thane, istet, istet sa fii... Ca far' de istetie<br />
te daY a fund in lumea asta.<br />
Ascult, don capitane... Da-mi, rogu-te,<br />
vre-o douë, trei sfaturi bune... Le-oit tot Vice<br />
in mintea mea, ca Tatal nostru, §i lar 'mi-or<br />
prinde bine, ca daunaVi cand 'ml-aI Vis ca or-<br />
bil nimeresc Suceava."<br />
Hei, Mete! sfaturile bune aduc bani Ia<br />
chimir.<br />
A§a e, don capitane; acela ce 'mi dadaunacli<br />
adus 600 leu§ori in punga.<br />
§cil ce? me Ioane, sa facern un terg.<br />
Et limit<br />
da un sfat bun §i tu sa mi-1 platesci<br />
200 de lei, din cei 600 ce ai la mine.<br />
Aoleo ! don capitane... e cam piperat sfatun<br />
200 de lei!...<br />
Apoi de nu-I fi sfatuit bine, me Ioane,<br />
o sa pert.I i cel 600 de lei §i cine §cie? poate<br />
§i viata! A§a Haide fie! da-mi, don capitane,<br />
sfatul §i 1.1 ia 200 de lel din banil mei.<br />
Iaeä ce te sfatuese !<br />
FA din drumul mare,<br />
Noaptea, pe carare."<br />
Fa din drumul mare... N'o sä uit sfa<br />
tul durnitale, don capitane... Mal da-mi unul, don<br />
capitane, ca sa me mai istelesc...<br />
Bine, dar o sa coste alte doue sute lei...<br />
Val I ce scump e !...
ION MEM 25<br />
Apol ce?... Uitat'al C. numal cu un sfat<br />
al meil, daunadi ai ed§tigat 600 de lei?<br />
Aa e, a§a e 1... PM mal da-mi unul §i<br />
11 mai opresce alto douë sute de lei, dnä nu<br />
se poate mai putin.<br />
Al doilea sfat e acesta: Catall de<br />
treaba ta! Nu 11 baga lingura unde nu 11<br />
fierbe oala!"<br />
Minunat sfat, l ma...<br />
Numai pocat, mei Thane, ca-ti mai lipsesce<br />
toemai al treilea sfat, ca sa mergi a casa<br />
lini§tit...<br />
Ce nu mi-1 därue§ti don cdpitane, rati§,<br />
ea dimerlia a unspredecea la merta ?<br />
Ce ohl darui eü rati§, este un cozonac<br />
minunat de la Fialcowski, sa-1 niananci a<br />
casa cu nevasta i cu socru-tn, §i un pol pentru<br />
cheltuiala drumulul, daca, bine inteles, vel<br />
plat cu cel douë sute lei ce mai ai la mine,<br />
al treilea sfat bun ce 11-oit da.<br />
Ba asta nu, don capitane Sa r6rnaia<br />
CU punga goald, dupä ce am fost a propetar pe<br />
600 de leu§ori!<br />
N'al audit tu, Ioane, cä pana 'n trei sunt<br />
lucrurile bune? S-ta Tro4ä, me boane....<br />
Ba am audit, dn!... S-ta Troital...<br />
Apol trei sfaturl sunt mai mult ca dou6...<br />
Bann nu 'ti sunt de nicl un folos, tie, mö Thane_<br />
ed cu istetia ta cea subtire n'o sa ajungi cu ei<br />
a casd...<br />
o sa ti-i fure vre-un punga§, o sä te
26 ION IBTETUL<br />
insale vre-un vagabond... Sfaturile mele nu p-le<br />
poate fura nimeni, niel le pop perde.<br />
Ve1, asta-i asa pe crucea mea ! Haide<br />
fie! DA-mi, don capitane, sfatul cel al treilea.<br />
si II opresce ce a mai rémas din bani... IIaide,<br />
trampal...<br />
laca al treilea sfat:<br />
and al zor,<br />
Nu pune mfina pe topor,<br />
Niel pe cutit,<br />
and WI arnärit !"<br />
Na, iaca, me Ioane, si un pol de drum si<br />
iaca si cozonacul... da nu cum-va sa-1 inbepi pe<br />
drum; sd-1 duoi intreg a cask sa-1 mändnci ea<br />
nevasta si cu socru-tea.<br />
S tri don cdpitane!<br />
. I<br />
Ioane, istet, istet fil... E cale<br />
*<br />
buna!<br />
Ion Istetul abia plecd dela casa capitanului<br />
si intalni un chervan, care mergea cu marfd la<br />
Whit, la ROmnicul-Valcei.<br />
Se invoi Ion sa dea un lea si sa-1 ia de calarele,<br />
pe cararnbil de din derapt. De, nu tot<br />
omul poate dispune de o butcd, de o caleasca...<br />
Mai merge omul si mai asa; destul ca 'sI cruta<br />
Ion cismele, putea el se 'sI<br />
mai batogeasca cele<br />
parp moi de hurducaturile chervanului.
ION INTETIIL 27<br />
§i merse §i merse chervanul! Trecu §i de<br />
Pite§tii cel pitiV la Gura-Vail; trecu §i de Curtea<br />
de Arge§... Cand iat a. calea apuca pe dealuri<br />
marl, prin codri de§l in inieq de noapte.<br />
FA din drumul mare,<br />
Noaptea pe carare !<br />
'§i clise Ion Istetul §i sarind dupe, cararnb:<br />
Apuc pe aci, striga catre chirigiU. Oiil a§tepta<br />
chervanul in virful dealului.<br />
- Esti nebun, me? striga chirigiul, ciobanil<br />
§i caprele abia se cgtara pe acolo!...<br />
FA din drumul mare, noaptea pe cararei.<br />
clice in gandul sell Ion, §i apuca pe ceraru§a ce<br />
abia sa zärea la lumina lunel §i a stelelor.<br />
§i haide! haide!... pang ce resbi, prin stand<br />
§i tufivri in muchea dealului, de e§i iar la drum.<br />
Acolo a§tepta Ion mai bine de doue ceasuri, pan&<br />
ce aucli scartiind jalnic rotile chervanului, care<br />
se apropia.<br />
Dar care nu fu groaza §i mirarea lui Ion,<br />
cand yell] pe chirigit cu capul spart, insangerat<br />
§i pe cel doul negutatori, stapanii mArfel,<br />
batuti ca val de el §i plini de sange!<br />
La intorsetura drumuluI, chervanul fusese<br />
inconjurat de o ceata de hoti, carl pradara pe<br />
bieiI oamenil de marM §i de banii din punga<br />
§i-I batusera §i-1 stalcisera de-i lasasera abia<br />
cu viata!<br />
Ion Istetul planse de bucurie, cugetand cu
.28 TON MEWL<br />
recunoscina la capitanul sëü, al caruia sfat il<br />
scapase de soarta tovara§ilor sél de drum.<br />
De frica insa sa nu pata §i el mai Incolo<br />
soarta celor-l-altl, cad era Inca noapte adanca<br />
cum dete de o carciumä in cale, se pogori §i<br />
rémase de chervan, voind sa poposeasca pana la<br />
qiva sub coperernant de cre§tin.<br />
Toc! Toc! Toc! Bate in u§a casei §i un<br />
om cu un chip nu prea de Doamne-ajuta deschide,<br />
Iiind in mania un opaet fumegator.<br />
Bucuro§1 la oaspet1? vice Ion cam cu<br />
jumaate de gura ?<br />
Intra rëspunde nu prea cu bland grait,<br />
omul cu opaetul.<br />
Ion cat vëcluse mutra aceluia, ar fi fost<br />
gata sa nu se mai desparta de chervan, dar acesta<br />
era acu hat, departe. El intra deci in tinda<br />
caseI, §1 din tinda, in camera de la dreapta, chcend<br />
in gand Tatal nostru", §1 se a§eqa langa<br />
vatra, unde carciumarul frigea o bucata de epure.<br />
Cat pe ce era sa, intrebe Ion de nu '1 e<br />
team& carciumarulul sä locuiasca singur a§a de<br />
departe de ROmnicul-Valcel, singur in mijlocul<br />
codrilor, dar '§1 aduse aminte de sfatul capita-<br />
nuluI : Nuil baga lingura, unde nu-ti<br />
fierbe oala.<br />
Cat* de treaba ta!" Ion intreba decl numal,<br />
de nu i-se poate da ce-va de mancat?<br />
Eaca, frig epurele asta. 1Te imbuca cu<br />
mine din el....<br />
Cand friptura fu gata, omul de gazda puse<br />
o mesitä rotunda §i scunda langa vatra, apoi
ION MEM 29<br />
merse la un colt al camerei, deschise o u§1<br />
ca de pivnita §i striga cu un glasporuncitor :<br />
Sue ! Vino I<br />
Ion nu era istet, dar nicl fricos nu era.<br />
Totu-§I sirnti pörul maciuca in vOrful capului,<br />
auclind graiul omului catre nu §cit cine din pivnita<br />
de sub camera.<br />
Acu-I acu!... gandi Ion ; s'at sfir§it de<br />
mine !...<br />
§i mai tare spori groaza lul, cand zari<br />
e§ind din pivnita un schelet groznic, acoperit<br />
cu ni§te sdrente, cu ochii stin§1 in fundul capului,<br />
cu perul incalcit, nepeptanat §i privind la<br />
Ion cu spalma. Era o femee, care cauta sä se<br />
inveleasca cat putea mai bine In zdrentele ce-i<br />
acoperea trupul, stand langa u§a secreta pe uncle<br />
se urcase in camera.<br />
Cat pe ce era sa intrebe Ion Istetul dupa<br />
ce se mai lini§ti cine era acea nenorocitä de<br />
femee §i de ce era ajunsa in a§a ticaloasä stare?<br />
dar '§I aminti de sfatul de al douilea al capitanului<br />
§i puse gard de tacere imprejurul buzelor<br />
seale.<br />
Acu gazda pofti pe Ion la masa. Se pusera<br />
sa cineze: cel antahl foarte lini§tit, iar cestui<br />
din urma batindu-i-se inima rëu §i amendoul<br />
tacuti ca pe§cele.<br />
Gazda arunca din cand in cand bietel femei<br />
cate o bucatica de pane §i vre-un os de<br />
ciotverta, pe care nenorocita le sfa§ia cu mare<br />
pofta.
30 ION INTETIIL<br />
Sfer§indu-se cina, gazda se ridica, dete un<br />
ghiont scheletuluI de femee de o baga iar in<br />
pivnj j inchise iar ua tainica, cu zavorul ce<br />
avea, pe din afara. Apol se a§ecla iar lini§tit<br />
langa, vatra.<br />
Iar Ii veni luI Ion pe verful limbei porta<br />
de a intreba gazda de ce caznea atat de reil pe<br />
acea biata muiere, dar pe loc i§l aminti de sfatul<br />
capitanului §i-§I inghii scuipatul nodurI, ca<br />
ba, nu-I scape vorba din gull,.<br />
Se culcara apoI i gazda §i Ion.<br />
Dar pas de inchide ochil dupe cele ce a<br />
vëclut bietul Ion !... Cat rope de rnoara statura<br />
ho1ba0 ochiI lui toata noaptea, §i inima buT batea,<br />
bätea, ca frunza de plop la adierea ventulul....<br />
Del nid nu §cil cand o sa se scoale gazda<br />
de pe 1avtca, unde se prefácea, poate, Ca sforaia<br />
prin somn.... 0 sä chiame din pivnita cine mai<br />
§cie cate scheleturf §i sa, stringa de gat pe Ion...<br />
Brr ! Cate cruel facu Ion 'in noaptea aceea, numaI<br />
unul Dumnecleil §cie !<br />
Incepu acum a se miji de qiuä. Lumina zorilor<br />
se cernea cu greti roVetica prin ochiul de<br />
gearn murdar, arilat in un colt al burdahanului<br />
intins pe mica cercevea a unicel ferestruice a<br />
camerei.<br />
Minune I... Nu m'a omorit ! i§1 clicea Ion,<br />
care cum prinse ochiul seu de§tept, de §cire c'a<br />
sosit cliva, se grabi a se scula §i a se gati de<br />
plecare.<br />
Cum al petrecut noaptea? intreba gazda.
ION MEM 31<br />
De minune L.. Bogdaprosti!...<br />
Te duel multamit de la mine?<br />
Cat se poate de multamit... Bogdaprosti!...<br />
Nu ti-s'a parut nirnica.... ciudat.... in<br />
casa m ea ?<br />
Ian fugi incolo, omule !... Ce s mi-se<br />
para ciudat?<br />
Gazda se arunca asupra lui Ion....<br />
Nu v6 intrist41, oameni buni... Nu spre a-1<br />
gatui se arunca gazda pe Ion, ci spre a-1 cuprinde<br />
in bratele seale, cu dragoste.<br />
Nu te teme ornule, II qice gazda, cu<br />
lacrimi de bucurie. Lasa-më sa te imbrati§ez, ca<br />
dumneata e§ti omul care '1 caut de patru anl<br />
de QIle, dumneata ai adus pacea in casa mea;<br />
dumneata aI mantuit douë suflete L.. Vrel, qicl,<br />
sä 'mi platescl pentru gasduire? 0 nu nu sunt<br />
in stare sa 11 multamesc pentru binele ce 'mi-<br />
aI facut !...<br />
Graiul carciumarului era atat de bland, ca<br />
Ion Istetul se lini§ti i '1 lasa sa-I imbrati§eze.<br />
Dar tot nu pricepea Ion, oil cat de istet era,<br />
de ce atata dragoste pe el? Cum adeca mantuise<br />
el douë suflete? Dar sa intrebe tot nu voi,<br />
ca era sfatul al doilea al capitanulul, ca o strajä<br />
neclintita pe buzele<br />
lut<br />
Noroc Ca gazda Ii domiri, povestindu-I cele<br />
ce urmeaza :<br />
Muierea mea i ell traiam in pace §i lini§te,<br />
colo, la ROmnicul-Valcei. Numal incepura<br />
a se amesteca in casnicia noastra vecinele noastre.
32 ION IBTETIIL<br />
Cumetra Mariuta clicea ap de mine, cumetra<br />
Guralia §opotea ap de muierea mea... AI una,<br />
mane alta... '§i-a bggat dracul coada intre nol,<br />
de nu mai aveam cli bung, de trait. Veni treaba,<br />
ca nevastA-mea nu me mai putea suferi cu vederea<br />
§1 inteo qi puseid mama pe un rAva§ ce-I<br />
adusese o altA cumetrA, de la un pu§ca'n-lung,<br />
notar de la un sat vecin... Inteleseit CI nu era<br />
departe sä 'ml pue flori la ureche. Atunci, aproape<br />
turbat de manie, am jurat la icoana Maicei Precista,<br />
sA me resbun de ea §i s. ucid pe toti carl<br />
se vor mai amesteca in trebile casei mele, pang,<br />
la liva cand void da de un om al lui Dumnecleti,<br />
care sl nu se amestece in trebile altuia,<br />
ci sA-§1 caute numai de ale seale. M'am mutat<br />
in codru, aci, 'mI-am inchis muierea colo in piv-<br />
niä unde<br />
sta de patru ani... Tot In pivnita am<br />
ingropat pe top' cei cari all venit in casa mea<br />
§i s'au amestecat in trebile mele. Si pe dumneata<br />
te-a§l fi sugrumat §i ingropat, colo, In<br />
pivnitA, de te-ai fi amestecat in trebile mele, de<br />
mai fi intrebat despre lucruri ce nu te privesc!<br />
Si<br />
pe .cand Ion remAsese ca inlemnit intro<br />
groaza co 'I insufla gazda lui §i intre primejdia<br />
din care il mantuise sfatul capitanului, carciumarul<br />
merse la gura pivniei, o deschise I cu<br />
blanda vorba striga :<br />
Vino iubita mea, vino I C. iata e§ti ertatA!...<br />
s'at sfer§it necazurile teale §i ale mele !... Sunt<br />
deslegat de juramintul ce am facut la Maica<br />
Precista... Nu vei mai sta inchisa in pivnita §i
ION MEM. 33<br />
in zdrente invelitä.... Ne intoarcem la ROmnicul-<br />
Valcel, in casuta noastra. 0 sa, daa foc cocioabei<br />
a§tia blestemate!<br />
§i aretarea e§i din pivnita, plangend de bucurie,<br />
§i gazda lui Ion scoasä din un sicrias, de la capetul<br />
lavitei, de sub un clit de perne §i de velinte<br />
frumoase, un rand de haine mandre, nurnai in bibilurf<br />
§i fluturi de aur §1 intoli pe biata femee<br />
cu ele in locul zdrentelor, pe cand Ion se departa<br />
bucuros de la aceasta casa, d'abia 1ini§tindu-§1<br />
inima §i mereu gandind cu recuno§tinta la<br />
capitanul Gloanta §i la sfaturile 1111 cele. bune.<br />
Cand Ion era acum in verful until deal, din<br />
care se vedea in vale ROmnicul-Valcei, in deraptul<br />
lui zari in flacari carciuma cea blastemata<br />
§i un car cu boI venind in urma lui, incarcat<br />
cu toate alea ale gospodariei §i pe de-asupra<br />
biata femee din pivnita.<br />
*<br />
Ion Istqul mergea, mergea... Inima lui nu<br />
mal batea acum de groaza, ci de nerabdare ca<br />
nu departe de ROmnicul-Valcel, se itiea, ca prin<br />
sita cea de prescuri, clopotnita satulul sot.<br />
Cine nu §cie ce simtirI de§teapta in suflet<br />
vederea, dupa o lunga lipsire, a clopotnitei locului<br />
unde te-ai nascut! cand aull de departe<br />
sunetul clopotelor, sunet cu care urechea ta a<br />
fost deprinsa in copilarie, ti-se pare el auqi cea<br />
mal dumnepeasca rnusica!<br />
16534. Legende Romdne. 3
34 ION MEWL<br />
Dar nu incape vorba de inima albastra,<br />
intr'o biata snoava ca aceasta.....<br />
Biath omenire!... Bucuria lui Ion se schirnba<br />
in temeri §i in banueli, numai ce zari, de departe<br />
clopotnita satului söü :<br />
Cine-mi spune i§1 clicea el, cu ochil tinta<br />
la clopotnita ; cine-mi spune de mai trae§ce Acsinia?<br />
Apoi de traesce oare rëmas-a ea femee cum<br />
se cade?<br />
Fiere amara era inimei seale intrebarea a<br />
doua ce '§i. facea.<br />
Pana, ce trecu de ROmnicul-Valcel, unde<br />
mai nu se opri Ion, qorindthl dorul satului söt,<br />
sosi §i seara. Pang. ajunse la jithria satulur, acurn<br />
era noapte bine §i luna se ridica mareata §i balae<br />
pe cer in capul miri§tel.<br />
Chiar la doui pa§1 de la jitarie era casa lui<br />
Ion, seat mai drept graind, casa palamariului bisericel.<br />
0 livede deasa era in jurul casei. In<br />
aceasta livede Ion i§1 puse in gand sä se aciueasca,<br />
sa, yap, inainte de a da cu ochil de Acsinia ce,<br />
0 cum merg lucrurile pe la el a-casa ?<br />
A§a facu. D-abia era de cate-va minute, intr'un<br />
aluni§ des cand iata se deschide u§a casei<br />
0 un popa, (care, la lumina lunei, i-se paru lui<br />
Ion, frumos §i trial.), e§ind din casa, lise din<br />
pragul u§el, cu dragoste, nevestei lui Ion : 216<br />
intorc indatal draguta 1"<br />
Draguta !... Un popa tinër lice nevestei<br />
lui Ion : Draguta I<br />
Ion puse mana pe cutitul din cingötoare 0
ION ISTETIII, 35<br />
cum scapara fulgerul II scapara prin minte sa<br />
se sverle asupra popei, sä-1 sträpunga cu cutitul<br />
§i apoi asupra muierei seale necredincioase.<br />
Dar Ion '§i aminti de sfatul capitanului :<br />
La vreme de zor, nu pune meina pe topor ; nc<br />
pe cutit, cdnd qtf ametrit". Ion deara opri mi§carea<br />
sa §i se hotari, sa nu face, aa ceva, sa<br />
nu se resbune decat a doua qi fdrd de zor.<br />
E§i deci din tuft dupe, ce se departa popa,<br />
§i Inca din batatura casei, langa prispA, striga,<br />
sta.panindu-§1 mania: Nevasta ! Acsinio !<br />
Acsinia cunoscu glasul, e§i rapede i imbratisä<br />
cu multa dragoste §1 bucurie §i cu dulci<br />
mangaeri pe Ion Istetul.<br />
Ce-i muierea! gandea Ion. Ia o pisica vicleana!<br />
Dar §i el, mai din dragoste mai din<br />
prefacere, imbrati§a pe Acsinia.<br />
Frurnos! lice femeea, frumos !... Seapte<br />
ani departe de mine §i nu 'mi-ai scris macar :<br />
negri ti-s ochit<br />
!... .<br />
Nu mai §ciam de e§cI mort on vit !<br />
Da tu 'ml-ai scris ?<br />
Ce minciunos !... Tata 11-a trimes peste<br />
20 de reva§e §i n'al respuns la nici unul.<br />
Pentru ca nu le-am primit.<br />
Ce lici ? Apoi tata punea pe reva§e<br />
numele tefl: Ion Ducla.O.<br />
Apoi toti me §cit in oaste cu numele<br />
de Ion Istetul.... i unde trimiteati voi reva§u1<br />
vostru ?<br />
Scriam noi pe reva§: sei se trimeatd uncle
36 ION ISTErm<br />
o fi soldatul Ion Duddi I, la regimentul M. Da<br />
1I-o fl foame, Ionica... Cinat-al tu asta seara?<br />
Ba cleu nu....<br />
Cum o veni tata o sa cinam... Ca uite,<br />
clocote§ce malaiul proaspat §i galben ca aurul<br />
in ciaun....<br />
§i a§a graind, Acsinia, cu manecele came-<br />
§el suflecate pana in betele altitelor, intinse pe§chir<br />
curat pe mösuta cea rotunda §i a§eda trei<br />
tacarnurl, lingurI de tisl, ca la qi de sörbatoare,<br />
cane de aicla inflorite, de la rno§1.-<br />
Numal ce se deschise u§a §i intra iar popa...<br />
cu pricina.... Cat v6clu potcapiul it5indu-se pe<br />
u§ä, Ion §i puse mana pe cutit Noroc ca popa<br />
intra cu fata spre Ion.<br />
Val ! ce era sa fac, striga Ion, läsand<br />
sa-I cada cutitul din mana... E socrul meg !...<br />
Dascalul deacurn §eapte anI, era acurn calugar<br />
§i poi:4.<br />
Vecil ce bine-I prinse lul nea Ion Dudn<br />
sfatul cel d'al treilea al capitanulul GloantA ?<br />
Deaca el, din aluni§, dadea zor la cutit, a§a-1<br />
ca Ion Dudail se facea uciga§ de socru?... Temnita<br />
li §cia de oase !. .<br />
Mirarea popel Onufrie fu mare v6Ond cutitul<br />
cAclut din manile lul Ion, dar bietul liberat<br />
marturisi tot gandul lui cel ret.<br />
MAI loane, ce ? te credeal tu cu panchitele<br />
alea de la Bucure§cl?<br />
§i parintele imbrilti§6, pe Ion §i-I bine-cuvinth.<br />
Iar Ion nu mal ispravea de laudat sfatu-
ION ISTETUL 37<br />
rile capitanului, macar ca nevasta 1.ui gicea:<br />
Pecat, Ionica draga, ca ne-ar fi prins bine eel<br />
600 de leu§ori!... Sfaturi §i gicetori invata omul<br />
de la rno§I §i stremo§i, nu pe 600 lel.. . El da<br />
poftim la, masã L."<br />
Se pusera la masa, marnaliguta fumega ca<br />
didelnita popei la liturghie. Popa scoase un fedele§<br />
mandru inchistrit, cel care imblasa roan<br />
la rnasa de la nunta Acsiniei §i in care Orintele<br />
acum tinea vin de cel ce pune la sfantul<br />
Potir... Atunci §i Ion Dudat nu voi sa remana<br />
mai pre jos de cat socru-set. El scoase din desagi<br />
cozonacul...<br />
Cozonacul d-lui capitan cinstite White_<br />
'111I-a gis sa-1 aduc intreg, neatins §i numal Cu<br />
sfintia ta §i cu Acsinia sal mancarn... Cozonac<br />
boeresc, Acsinio !... de la Firear-al-Coteetf.')<br />
§i rupse cozonacul §i... o ! minune ! Zing !<br />
zing! zing ! .. Curg din cozonac unul, dol, trel,<br />
30 de poll I Toti reman incremeniti, dar Ion<br />
ce mai ochi holbal...<br />
Augl, cozonac de la Firear-al-Cotccit2 E<br />
de la firear al lid Dumnecleii, cozonacul tell, me<br />
Ioane, qice rigend parintele Onufrie.<br />
Eaca a§a! Capitanul Gloanta pusese bine<br />
cel 600 de lei al lui Ion, in cozonac, ca sa nu<br />
ii fure cine-va, ori sa-1 in§ele vre un punga§...<br />
Sa traiasca capitanul Gloanta, gice Ion,<br />
aruncandu--§1 caciula in inaltul podulul §i podi-<br />
1) Fialcovski.
38 TON IBTETIII,<br />
dindu-11Acrirne1e; cand o fi vre-o bätälie, me pun<br />
in fata lui sa nu-1 ajungd g1o14 du§mänesc!<br />
Omul lui Dumnoilet, cdpitanul teu, adause<br />
parintele Onufrie, zuruind in palma, ca un zaraf,<br />
cel 30 de napoleoni.<br />
Da de g1onti dupidne§ci !... ofta Acsinia...<br />
Mal bine de cat g1oan0 i resboaie, mai bine<br />
sa ne fereascd, Dumnecleu §i sä tind pacea 'n<br />
lume Ii)<br />
Sinaia, 1887.<br />
I) VeclT notele relative la aceastit legendl, la finele volumuluT.
VACA BABEI FLOAREA<br />
I.<br />
Lacomia perde omenia !<br />
Bine a cjis Rornanul care a lis aceasta.<br />
Iaca ce s'a intemplat Babel Floarea §i cedovedesce<br />
terneinicia graiului <strong>romane</strong>sc.<br />
Ci-cd baba Floarea, cu perul alb ca mita<br />
oael albe, §i fata sbircita ca unda suflata. de vent,<br />
iar in gun, necl un dinte, se ruga lui Dumne-
40 VA0A BABEI FLOAREA<br />
let op i noapte sa-1 daruiasca o vac*, sa.-I<br />
dea lapte, ct laptele e hrana betranqelor i a<br />
gingiilor vadane de dinti.<br />
Dar in loc de vacuta, n'avea baba Floarea<br />
decat o biata caprä, al careia ied impartea laptele<br />
el cu baba.<br />
Inteo qi se scoala des de dimineatá sä mulga,<br />
capra, inainte de a o slobocli la pa§une, cand<br />
iacA,<br />
pA§ind pragul tindei, piciorul babel da de<br />
un motofol de borfe...<br />
Ce-o fi ? gandi baba.<br />
Cum era de betranete incovadata §ira spinärei,<br />
de cauta mai mult spre pament decat la<br />
ceriti, baba Floarea n'avu mult sa se plece ca<br />
sa vada ca nu era boccea de borfe, ci un biet<br />
copilas<br />
lepadat de o mama rea...
VACA BABEI FLOAREA 41<br />
Ef, ce te faci babo ? se 'ntreba Floarea,<br />
riVend. Iacti! un copil iti trebuia tie !...<br />
NumaI cum avea inima buna, baba lug, pruncul<br />
in brate §i-1 desmierdA clicend :<br />
De, if suge §i tu cu iedul la capra... Ce<br />
'ml-o mal rëmâne in uger, 'n1I-o ajunge §i mie,<br />
0, bëtranotile nu-I cea mare paguba, de n'or<br />
avea cu ce sa, dAinuiasca...<br />
IL<br />
Petre ! Vice in acea vreme, Mantuitorul<br />
Isus Hristos, din ceriuri cautand cu privirea spre<br />
bordeiul babel Floarea ; Petre ! yell tu ce se petrece<br />
colo, in Teara-RomanOscal in Buda a pustie,<br />
unde §eade baba Floarea?...<br />
Sf. Petru sa uitã prin gaura cheel raiului,
42 VACA BABEI FLOAREA<br />
ca sa vacla mai bine §i ca prin ochian zari pe<br />
baba Floarea tinend cu drag la tita capreI pruncul<br />
ce gasise la pragul bordeiuluI sn.<br />
Cata milostivire, Doamne, Vise Sf. Petru,<br />
in inima bietei babe 1 Ea n'are pentru sine de<br />
ajuns lapte de la o capra, i a ce brurna maI<br />
are la un copila strëin.<br />
Tot mai sunt suflete bune, pe lume, Petre...<br />
Bucura-te, Vice riclend Mantuitorul : n'o sa<br />
'ti rëmana raiul de tot pustiu I Dar cii una,<br />
Petre?... Se cade sa räsplatirn babel Floarea pentru<br />
bunatatea el de suflet... Haide, Petre, Mealtap<br />
opincile de fer §i sa pornim iar pe lume...<br />
III.<br />
Boc, boc I<br />
Dumneleti §i cu Sf. Petru bat cu toiagul in
VAOA BABEI FLOAREA 43<br />
u§a bordeiului babel Floarea. Ea vine §i deschide.<br />
Bucuro§i la oaspeV, mania betrana? çlice<br />
Sf. Petru, intrand cu Doinnul Dumnecle0.<br />
Poftim, cu ce-o da Dumnelet... Ca la<br />
casa aluT sarac, lice baba inchiclend u§a dupa<br />
ce intrasera cel doi calëtori.<br />
Apoi o da Dumneclet, qise Mantuitorul,<br />
facend semn Jul Sf. Petru cu coada ochiului.<br />
Da-ne, mama ceva kiptipr, Ca malaiU avem noi<br />
in traistä...<br />
Baba se uita pe furi§ la copilul, care dormia<br />
in copae langa vatra §i un moment pare<br />
ca statu pe ganduri. Cugeta biata betrana: de<br />
dail laptele, cu ce hränesc copilapl?... El,<br />
dar<br />
sä le dat partea mea, ii clise indata Floarea,<br />
ca n'oitl mai muri de foame pana mani...<br />
A§a §i facu.<br />
Pe cand Mantuitorul gusta cu Sf. Petru lap
44 Vila BABE1 PLOAREA<br />
tele din strachina cea frumos smaltuita §i cu<br />
linguri de lemn nouë-noulite, baba grija de conil,<br />
ca. se desvelise...<br />
Petre, adevbr graesc tie, ferneea aceasta<br />
mö minuneaza ; ne-a dat cea de pe urma picatura<br />
de lapte cu care avea sa potoleasca all<br />
chiar foamea et..<br />
A§ia §opti Mantuitorul Jul' Sf. Pe',..u, apol<br />
chiamand pe Floarea :<br />
Mama barana, dar laptele ti e de capra...<br />
Arad, n'ai ?...<br />
Sa am vaca ?... Nu 'mi-a daruit una Sf.<br />
Dumnelet, macar ca, mult mö rog... nu atata<br />
pentru mine, cat pentru plodanul ala saracutul...<br />
Da bine Petre, Oise Mantuitorul riclend,<br />
ce-o fi gandind Dumneclefi, de n'ail auclit pana<br />
astacli rugaciunea matu§el?...<br />
Pal Ca n'o fi avend numal pe baba Floarea<br />
de ascultat, sfantuletul de Dumnecleu, intrerupse<br />
betrana aproape supërata ca, cine-va 'graesce<br />
cu neevlavie de Durnneget...<br />
Pupa ce se ospatara cel dol sfintl calOtorl,<br />
Mantuitorul lise lui Sf. Petru :<br />
Petre ian bate de trel orl cu furca aia<br />
.a, babel, decolo din grinda easel, bate in pripiciul<br />
hornului.<br />
Cat sfOr§i de batut a treia oara, numal ce,<br />
la up bordeiului, se aucli mugincl o vaca cu vitel.<br />
Baba Floarea rëmase incremenita...<br />
0 vaca cu vitel, la up bordeiului, jupanilor<br />
1... A cul o fi oare?
VAC& BABEI FLOAREA 45<br />
E a dumitale, betrano, clise Mantuitorul...<br />
Iaca, de acum al lapte pentru copil §i pentru<br />
betranete unse.<br />
Baba Floarea nu se putu stApani de a e§i<br />
pe data afara, §1 cu inima voioasa desmerda pe<br />
murga, care par'ca cuno§cea pe betrana de ani<br />
de clile, alia se bucura de a o vedeal...<br />
IV.<br />
El, dar cei doI caletorl pornin...<br />
FLA sa-§I dea seama mai bine de fericirea<br />
ce-I venise, caletoril e§isera §i plecasera.<br />
NumaI ce te facl cu purdalnica de fire orneneasca?<br />
cu cat are mal mult cre§tinul, cu atat<br />
pofte§te mal mult!
46 PAM BABEI FLOABEA<br />
Am o vacd, i§I vise baba Floarea... Adeca<br />
de ce sä n'am dou6? Ce at fäcut caletoril dia<br />
pot face §i et. Ean sa iet §i et furca din grinda<br />
§i sa bat pe pripiciul caminului.<br />
Cat gandi ala §i facu.<br />
Numai cat ai clipi din ochl, murga incepu<br />
a rage cumplit in batatura bordeiulul... Se uitä<br />
Floarea pe ferestruica... Ce sa vadd? Un lup<br />
mare cat un taur doborise vaca §i o manca...<br />
Lacomia perde ornenia I<br />
Nu se multamise Floarea cu ceea ce-i daduse<br />
Dumneclet. A venit lupul sa-1 iee darul...<br />
Baba se puse pe plans, arnar cdindu-se...
VACIA BABEI ELOAREA 47<br />
V.<br />
Da bine, Doamne, dupä ce te-al milostivit<br />
de al dat babel o vacup,, de ce i-o luall,<br />
tran-litênd un lup ? intreba mahnit Sf. Petre.<br />
Nernultumitorulul se iea darul", qice<br />
neamul <strong>romane</strong>sc, cu dreptate, röspunse Mantuitorul...<br />
Nurnal iata 0, vine iute la Mantuitorul,<br />
Santa Maria, maica-sa §i:1 qice :<br />
Fiule, uite colo, in bordeiul Floarell cum,<br />
i0 inneaca plansul, grijind de un copila§... Iarta-I<br />
gre§eala, fiule, ca sa scie omenirea, ca in casa<br />
unde gAsesce mila §i adapost copilul lepadat, nu<br />
incape jalea §i saracia...
48 VAOA BABEI FLOAREA<br />
Amin, clice Mantuitorul...<br />
§i din acea clipeala, murga iar se arätä babel<br />
Floarea, intreagd §i sdnätoasd, deI freca,<br />
biata fernee ochil §i se intreba oare n'a visat<br />
ea lupul ?...<br />
Da sa, mai WW1, §i ea cu furcd in pripichl<br />
ea edlëtorul, ca sã alba §i a doua vacd, ca mal ba<br />
Ba adecd, furca o lud baba in brat §i toarsd<br />
in §i land, de facu tOle tinculul, de nu duse lipsa<br />
nici bdiatul, nici densa.<br />
Hel, furca harnica face minuni nu numai<br />
in manile hal Durnnecleil!<br />
Dar :<br />
Ldcomia perde omenia !"<br />
BqtenY, t 888.
POPA CARE SCE CARTE ')<br />
I.<br />
Päi, cucoane, ci-ca era odatä, in satul nostru<br />
(care acli if clic Bräni§teni, da pe vremea<br />
aceea se numea Bärbescii), ci-ca era odata in sa<br />
tul nostru un popa prea invqat, de §cia toata<br />
cartea serbeasca §i cea le§easca §i cea letineascei<br />
Si citea psaltirea ca tatal nostru, de mersese<br />
fairna invöäture 1u, la rsärit §i la sfintit de<br />
soare, la miaqa-noapte §i la miapqi.<br />
11 Citim In cRomanul, de la 29 Iulie, 1887 :<br />
Lileratura romdrid la Pelef. Sambata 15127 hale, ci. i d.na V.<br />
A. Urechia, all avut onoarea a dejuna la Castelul Peles. Dupa dejun,<br />
la care lua parte d. I. C. Brätianu i doctorul In teologie d. Dulton,<br />
din Petersburg, Majestatea Sa Regina dart sl asculte do0 din <strong>legende</strong>le<br />
culese de d. V. A. Urechia, din acele ce d-sa povestesce la seratele<br />
literare, ce dlt In folosul statue Jul Miron Costin. D. Urechilt citi<br />
povestea ml Ian AteMl, (care avu atat de mare succes la Academie si<br />
pe aiurea), cum si legenda luT Gloan/d Porealul, o legenda minunata,<br />
comma negresit cu variante, - la maT toate popoarele ariene. In<br />
limba germana ea a fost data in versurl de catre Burger ; In limbo<br />
spaniollt ea a fost culeasa de catre folcloristul Trueba ; In limba francesa<br />
au dat de ea folcloristT ca Paul Sebillot, Francisc Blade, Cosquin.<br />
Minunate sunt apropierile aceste ale literature orale ale popon-<br />
46.534.Legende Romdae. 4
50 POPA CARE EVE CARTE<br />
Tot satul, de la §oltuzul Vrajba, paria la<br />
nea Suei1, cel mai tinër din eel 12 pargari, '§i<br />
lua de departe caciula §i se ferea in laturl in<br />
calea lui, mal dehal de ar fi fost jupan Para,labul...<br />
Ba ce!... Pal ci-ca venia lumea dupa lurne<br />
sä asculte graiul cu miez al popel §i s primeasca<br />
de la el sfat de Os §i la nevoie.<br />
Numai Badea Gloanta, porcarul satului, nu<br />
era de parerea lumel intregl despre invètatura<br />
parintelui Onofrei ca ala era nurnele din botez<br />
al popei.<br />
A§1 ! invötat !... qicea Badea Gloanta,<br />
tragend cu ghioaga lui dungi in colbul din drum,<br />
unde intalnea oameni din sat, ducênd porcii la<br />
pa§une. A§1 ! invötat !... Ean taceti, oamem<br />
buni !...<br />
Cartea popel e subtire de tot!... Ean in-<br />
vertesce, jupan Vrajba. oltuze, taciunele asta<br />
aproape stins, nu mai cu o schintee de foc invOrf...<br />
ean invêrtesce-1 rapede in cerc... Vedeti, oameni<br />
relor : acestea probeazi odat i. maT mutt, cat ar trebui popoarele st<br />
trNiasci Intre ele ca nisce adev6ratT fratt<br />
Majestatea sa Regina a ascultat, ni-se spune, cu multi plicere<br />
legenda originali a NT Ion Istetul si a fost foarte multimiti, annntindu.sY<br />
frumoasele versurY ale <strong>legende</strong>T germane, sit o afle reprodusit In<br />
povestea luY Mos Duclid, din sand BirbesciT, a luT Miron Costin.<br />
D. Urechi g. a aritat MajestiteT Seale maquetele statue( luT Miron<br />
Costin i Majestatea Sa a bine.voit a provoca scurte amintirT din viati<br />
nemuritoruluT cronicar.<br />
Aceasti seratä literari s'a prelungit mai multe ore, gratie interesuluT<br />
cu care glorioasa noastri Suverani i poeti, ascultit tot ce se<br />
referi la limba si istoria natiund <strong>romane</strong> I<br />
1) ,S'oltustel orY judetul, ceea ce este adT primarele. Pargari sunt<br />
actualiT ConsilierT comunalT.
POPA CARE SCIE CARTE 51<br />
buni, ce math de foc face schinteea ? N'ati clice<br />
ca are in mani un cogemite soare?<br />
0 biata schintee e §i invötätura popei, dar<br />
a§a o invOrte§ce de cu me§te§ug la vederea satului,<br />
de vi-se pare soare mare §i luminos !...<br />
Nu, jupane pargare, nu este invétat popa Onofret,<br />
ci mare pi§icher !...<br />
Vorbele lui Gloanta nu schimbaa cursul gandului<br />
ob§tesc, ca a§a-i omenirea, cocoane: and<br />
apuca intr'o parte, geaba-1 pul stavila, ca, ea, ca<br />
§i puhoiul neterrnurit, sä rapede la vale nepotolit.<br />
Ba 'Inca Gloantä era luat la ochi röi, nu numai<br />
de parintele Onofrei, dar §i de tot satul...<br />
§oltuzul chiar, ii tot subtiä simbria ce-1 platea<br />
satul pe fie-care an, pe mësura in care Gloanta<br />
subtia, cu vorba lui, cartea popet.<br />
Tar pargarh, frati de cruce cu popa, alegea<br />
pentru Gloanta, opincile de SanMedru 1) §i San-<br />
George, tot putrede. de rëmanea porcarul pana<br />
la septamana numal cu talpaloagele de la masa<br />
Pa-I a§a-I deaca te pui in poara cu domniile !...<br />
Val de badea Gloantä !... De Ole rele, de pasuri<br />
§i de lipse, el ajunse slab §i de§irat §i galben,<br />
ca cocianul de cucuta in toamna ; iar parintele<br />
Onofret, tot mai rotofeig de null mat incapea<br />
in pete !... Palamariul chiar, punea prinsoare, ca<br />
de o mai merge burta parintelui tot infoindu-se,<br />
Inca o iarna §i o primaveara, apoi n'o sa mai<br />
poata e§i cu cadelnite, prin derele mid, la letur-<br />
1) SAntul Dumitru
52 POPA CARE SCIE CARTE<br />
ghie. Pana §i parintele Onofrel se speriase §i<br />
creqend ca'i<br />
vina colivei §i a colacilor un§1 cu<br />
miere §i increstati cu miez de nuca noug, nici<br />
mai punea gura pe a§a ce-va... Dar burta tot in<br />
spor mergea 'nainte... Hefl traiul ticnit, lauda<br />
lumei, nlultamirea sufleteasca te ingra§a rna dehal<br />
cleat coliva §i colacil.<br />
Fairna invetaturei parinteluI On ofrel trecu<br />
de jitaria satului, §i din orn in orn, ea strebatu<br />
pana la Suceava §i la Suceava resbi pimä la<br />
urechile 1u tefan Voda.<br />
Mai, ce-i de popa de la Barbe§ci, clise<br />
intr'o i la Divan §tefan Voda, ca i-se inchina<br />
lumea ca la popa cel mat carturar... 0 sa me<br />
due intr'o i la Barbe§ci sa-1 \Ted §i et...<br />
§i eata, maxi, ci sosi qiva acea, cand trebile<br />
töreI dusera pé §tefan Voda la Roman... §i<br />
cum Barbe§cii sunt ca de o svirlitura de pra§tie<br />
din Roman, numai ce dete lui Voda in gand<br />
sa mearga intr'o seara la Barbe§ci, sa afle pe<br />
parintele Onofrei cel vestit de carte rnulta.<br />
Incaleca Maria Sa Voda pe calul hal cel alb<br />
de tise parea cand 'I vedeai, ca-I un archanghel<br />
calare §1 far' de alait, numal cu doI, trel slujba§1<br />
merse la Barbe§ci.<br />
Dar pasa-mi-te §1 aflase §oltuzul Vrajba, ca<br />
o sa vie la Barbe§el Voda §i a§a chitia el, ca<br />
la densul drept o sa, traga tefan Vod. Nurnal
POPA CARE EOM CARTE 53<br />
Vocla trase drept la parintele Onofrel. Geaba<br />
(211tuzu1 a§ternuse velinte vërgate ca ogoarele de<br />
toarnna, de-alungul bataturei casey, pe prispe §i<br />
in camëri; geaba adusese de la rnönastire, Divan<br />
de mötase, ca sa se odihneasca pe el Maria Sa<br />
Voda...<br />
Buciumele clicean pe intrecute cu viorele in<br />
chiotoarea bataturei, langa parleaz §i din colibele<br />
de scanduri nouë, cu miros de brad se urea la<br />
inaltul ceriului fnmul focurilor, unde jupaneasa<br />
lul Vrajba, futele lui, nepoatele §i vecinele cu<br />
manecile suflecate pana la gala, inverteaü, unele<br />
frigari cu berbeci intregi, de se rurneneat<br />
la dogoareala jaruhu, §i altele priveghiaa in cuptoare<br />
malaiul intins pe frunze de nuca verde,<br />
crescOnd ca gogoa§a aurita, pe cand argatil intorceati,<br />
haulind o dolma, la teasu1 din care<br />
curgea, imprastiind moale miresme, uleiul de<br />
semi* proaspete, pentru pregatit bucatele lui<br />
Voda. Toate erag gata de bunä primire a Domnului<br />
la casa lui Vrajba, dar Voda clise §oltuzuluf<br />
: Nu numai cu pane trdere omul, ci i cu<br />
tot cuvéntul ce ese din gura lui Dumneclete . Du-rnë,<br />
jupan §oltuze, la gazda la parintele Onofrel, ca<br />
nesecat isvor curge acolo, de sfat bun §1 de<br />
graig domirit...<br />
Sa nu mai lungesc vorba, boerule, ca vorba<br />
lunga saracie in punga... Cat vëclu Maria Sa
54 POPA OARS NM CARTE<br />
Voda pe parintele Onofrei §i cat din buzele lui<br />
resuna la auzul lui Voda graia <strong>romane</strong>se, nici<br />
ca mai il trebui lui §tefan Yoda sg, stea cu popa<br />
la sfat, pang, ce sg, se urce clo§ca, cu pul pe<br />
ceriti, cale de mai multe suliti, cg.-rni scia Voda<br />
pe popa din fir-a-por. Cu mebenchiul mintei seale<br />
imporatesci proba de ajuns §i de remas fgcuse<br />
Voda de invötatura popei... Atuncl Vodd, care<br />
nu iubea minciuna §i era mare du§man al faimel<br />
celei neintemeiate, se hotari sa de§tepte satul<br />
din in§elaciune, ce Vic : satul ? lumea intreagM<br />
Parinte Onofrei, Vise §tefan Voda, cAnd<br />
fu gata de plecare. Lumea se inching, sfintiei<br />
teale ca la cel mai invetat preot. In Moldova<br />
intreaga, faima invetaturei sfintiei teale se lupta<br />
sg, intunece §i pe a Episcopilor §i pe a Inalt Prea<br />
Sfintitului Mitropolit.<br />
Pentru ca i ell ca toata tearg, sa-rnl plec<br />
cu urnilintä capul inaintea sfintiei teale, m'am<br />
hotarit sa pun la incercare adencirnea mintei §i<br />
inaltimea gandului sfintiei teale. Trei intrebäri<br />
o sail pun, cinstite parinte, §1 nu indatg, ci In<br />
vade de una lunä de qile a§tept sa'mi rëspunVi<br />
la acele trel intrebarl. AVI este 15 Florar, la<br />
15 Cire§ar vei venl la Roman. Acolo void fi ed<br />
§i tot Divanul terei, la Episcopie. Vino, atunci,<br />
intra in Divan, la soarele a Chindie... Deaca respunch<br />
bine la o intrebare numai, nu-i fi spanzurat<br />
de gade, ci Mat... Dead, la douë intrebail<br />
respunp bine, arma§ul mare te va ucide<br />
cu chiar buzduganul domnesc. Dead. respunVi
POPA CARE OWE CARTE 55<br />
cum se cade la tustrele intrebarile mele, te fac<br />
Episcop de Radauti... Nu-mi place falma altoita<br />
in crengile stufoase a pornuluI minciunel!...<br />
Ascult, Maria To, Oise popa galben ca<br />
fuiorul de borangic §1 tremurand Ca para Mae):<br />
de la toiagul mortului, cand e dus la groapa pe<br />
Oi<br />
de vent.<br />
Eaca intrebarile, parinte Onofrei:<br />
Voit sa §cit intait, cat pretuesc et? Irn-<br />
bunatorii din jurul scaunului domnesc 'mi ic<br />
Ca n' am pret...<br />
Ce crecli d-ta parinte?<br />
Al doilea, voit sa scit, de oare-ce Dumneclet<br />
a pus spata otelitä in mana mea, la care<br />
neamurile vecine se inchina, in cat timp puterea-0<br />
et ajunge de la un capet la altul al<br />
lumei ?<br />
§i al treilea, 'ml<br />
vel spune, care e gandul<br />
in care sunt gre§it ? In breasla linguOtorilor din<br />
Divan nu pot gasi respuns la a§a intrebare. Un<br />
preot cu mintea luminata de invetatura, cum<br />
dice lumea ca e§ci sfintia ta, va gäsi respuns<br />
bun cu mare inlesnire.<br />
A§a dar, la 15 Cire§ar, cand soarele o fi a<br />
chindie... la Roman, la Divan !... RespunsurI bune<br />
ca de la un orn de carte Wept. Episcop de Radaut1,<br />
oil spanzurat, set taiat... de nu buzduganit!<br />
Am Ois !...<br />
Dar, Maria Ta !<br />
Am Ois ! striga §tefan Voda incalecand<br />
cu curtenil sel §i plecand indörät spre Roman.
56 POPA CARE SCIE CARTE<br />
IV.<br />
Eh! cu Stefan Voda nu era de gluma....<br />
Deaca el adesea varsa sange omenesc pentru o<br />
gre§eala de nimica, cum era sg römae bietului<br />
popa Onofrel, vr'o razg de nadejde, ca la 15 Cire§ar,<br />
Voda l'o ierta, deaca chiar nu va da in<br />
Divan rëspunsuri bune la intrebarile lui? La<br />
mare grijg ultra parintele OnofreL din acel minut...<br />
Nu i-se mai alegea nici de mancare, nici de<br />
odihna, cu cat o cli se ingramadea asupra alteia,<br />
ca valurile la mare.<br />
SI vedeti, oameni buni, clicea porcarul<br />
catre sateni, privind curn popa slabia pe toata<br />
cliva, de grija; sa vedeti, ca n'o sa §cie de<br />
réspunsurile a§teptate de Maria Sa Veda.... Nu<br />
ye spuneam eli ca-1 subtire tare cartea popel?<br />
Si cum se internpla la omenirea intreaga,<br />
cu cat preotul Onofrei slabia de grip, cu atat sa<br />
ingra§a protivnicul sëti, Gloanta, de multamire<br />
sufleteasca, ca o sa iasa mintea lui mai la lumina.<br />
decat a lui Onofrei.<br />
NurnaI douö clile mai era acum pang la 15<br />
Cire§ar §i parintele OnofreI nu daduse de nici<br />
un röspuns de Doamne-ajuta! i sa nu cugeti,<br />
boerule, ca bietul popg nu se Meuse luntre §i<br />
punte, doar o da de unul... Cercase dear el §i<br />
la psaltire: o deschisese pang in treI orl pe santul<br />
pristel, cu ochiI inchi§1, la intemplare, boscorodind<br />
de 100 ori : Doamne miluesce! Dar ce
POPA CARE NIB CARTE 67<br />
se vecli? pe fata psaltirel deschisä, la dreapta,<br />
bietul popa citia tot osanda lui.<br />
Ce mal chibzui santul parinte? El in§ira pe<br />
santa masa toate cartile bisericesci §i apoi cu<br />
epatrafirul pe cap, se invert de trel orl in jurul<br />
jertvelnicului §i apoi, pe dibuitele, puse mana pe<br />
cartea ce nerneri. Era evanghelia. DA patrafiru)<br />
de pe ochi, citesce:<br />
Fericiti eel seraci cu duhul, ca a acelora<br />
este imperatia cerurilor", clicea evanghelia pe<br />
fata dreapta, la locul deschis.<br />
Va se clia numai in cer este scaparea<br />
mea !<br />
ofta parintele Onofrei.<br />
V.<br />
In cliva de 14 Cire§ar, era parintele Onofrei<br />
tot atat de aproape de a fi gasit respunsurile<br />
cautate, cat e aproape turcul de sfanta imparta§enie....<br />
'TI era clöu mila, sa intelnesci pe bietul<br />
preot, slab §i deVrat de-i cadea potcapul pana<br />
peste urechl §1 antereul balabania pe trupul lui,<br />
ca §tiuletele de porumb singur intr'un hambar<br />
pustit, cautätura bietului preot era painginitä de<br />
veghiere §i pa§ia ganditor, ca luna singurateca<br />
prin [Mile Bugeacului.<br />
De ce nu te intrebi, cinstite parinte, §i<br />
cu Gloanta Porcarul, II ise Vrajba §oltuzul, intelnindu-1<br />
in dimineata ilei de 14 Cire§ar, §i facendu-i-se<br />
rnila, de popa, care i-se paru ca un
58 POPA CARE FACIE CARTE<br />
wort de pe fata caruia s'a luat giulgiul. intreaba-te<br />
clet cu Gloanta, CA vorba cea: nice nu vie'<br />
din ce tufa tisnere epurele I...<br />
SA me intreb ea cu gugumanul acela,<br />
ea?! respunse maret parintele Onofrel, care nici<br />
inort nu vrea sa se dea rAmas din carte, de un<br />
porcar.<br />
Numal, dupa ce §oltuzul se del:Arta, ce<br />
gandi popa? Me parinte Onofrel, adeca de ce<br />
nu cercl, daca 'Ana §i §oltuzul te indeamna?...<br />
Badea Gloanta porcarul e om nevoie§... Catl-va<br />
zlotl tatare§cl, vre-un poloboc de miere, cate-va<br />
parechl de opinci mol, argasite la Suceava, l'or<br />
face sa nu mal spuna la nime ca 'i.-am cerut<br />
ea sfat, lul, un porcar far' de invetatura... Palce<br />
!... Dei din indni Petre, di te inneci" , a strigat<br />
mantuitorul unul cogemite Apostol... Ean sa<br />
mal cerc §i cu Gloanta." Pastoril a§tia, haulind<br />
toata cliva a lene, prin rnuntl §i poene se istetesc<br />
mult §i se gandese la multe, de care nol<br />
carturaril n'avem nici banuiala... Ci hal, me parinte,<br />
la nea Gloantal..."<br />
VI.<br />
Toata lumea spune me Gloantä, ca e§c1<br />
un nataret, clice parintele Onofrei, gasind pe<br />
porcar pe priporul unul deal coperit de stejari<br />
betrani, pe sub earl turma lui de porci rontaia<br />
cu nesap ghinda ailuta de cu toamna. Totl
POPA CARE HIE CARTE 1,9<br />
din sat te socotesc, nea Gloanta, de om prost,<br />
nurnal et, nu.<br />
Aa qicearn eti, en seara, lui jupan Sucila<br />
pargarul:<br />
Vrei sa 'ti dovedesc jupane pargare, ca<br />
rët §i far' de cale ail tot subtiat simbria lui<br />
Gloanta, ca. el nu e om prost, ci om dP sfat<br />
ales ?... Uite, d-ta §i cu tot sfatul, credeti,<br />
numai et am ä Kit da respunsuri la intrebarile<br />
cele trel ale lui Voda, da ean sa auqiti pe<br />
badea Gloanta, sa vedeti ce minunat ar §ci §i<br />
el rëspunde..." A§a e, fiule Gloanta, ca aI §ci ce<br />
sa, spui lui 1Järia Sa Vodä, daca te-ar intreba :<br />
cat pretuesce el ? In cat timp va ocoli el lumea<br />
cu sabia lui viteaza §i care-i gandul lui cel<br />
gre§it ?"<br />
A§1 ! 11-al gasit sä in§ele parintele Onofrel<br />
pe nea Gloanta cu §osele, cu momele de soiul<br />
acestal... NicI pe vorba de claca, nici pe zloti<br />
tatare§ci, nici pe qece vedre de miere, nici pe<br />
12 parechI de opinci mol argasite la Suceava,<br />
nu se primi, Gloanta sä dea parintelui Onofrei<br />
sfatul ce ambla sa-i smulga...<br />
cii una parinte? Ce maI la deal la vale...<br />
Dami antereul, giubeaua §i potcapul sfintiel tale<br />
sa-le imbrac et... §i-a§a nu-ti mai yin, ca al slabit<br />
de nevoie, al ajuns ca resteul de alun... Im-<br />
braca-te cu itarii §i cu sucmanul met...<br />
Tine-mi<br />
locul cole, la turma... Voir' merge et in locul<br />
sfintiei tale la Roman §i voit da et respunsuri<br />
ea
60 POPA CARE BOIE CARTE<br />
lui WA de nu 'f-or placea, pe mine m'o spanzura,<br />
ori m'o taia, ori m'o buzdugani...<br />
Ce gandi popa? Me parinte Onofrel! mai<br />
bine o QI porcar tologit pe pajilte, decat um le§<br />
de popa, putreclind de aleluia sub paji§te!<br />
Haide, trampa cu hainele, mö<br />
Nu Ca me tern et de a merge la Divan, singur,<br />
dar am facut mö Gloantä un buboit la moalele<br />
spetelor de nu pot incaleca tretinul, sa merg la<br />
Roman... Du-te, d-ta, bade Gloanta §i noroc bun!<br />
Dupa ce oit trece hopul, adauga popa<br />
intre dinti, 'mi WA et iar hainele §i Onofrel tot<br />
la altar, poate §i episcop la Radauti, iar nea<br />
Gloanta tot cu ghioaga dupa porch' satului!...<br />
Ci haide, trampa fiule !...<br />
Hainele popei de pe cand era el rotofel,<br />
venia acurn leite lui nea Gloanta §i itaril §i sucmanul<br />
acestuia, cari nici mai le putea imbraca<br />
de multe I1e Gloantä, ea nu-1 mai incapea, se<br />
potriveat popei ca teaca la cutit.<br />
VII.<br />
Gloanta...<br />
Sosi acum 15 Cire§ar, Stefan Voda adunase<br />
Divanul in casa cea mare de oaspeti a Vladical<br />
din Roman.<br />
Voda stetea maret in fundul camerel, Incunjurat<br />
la dreapta §i la stanga, de sfetnici, ca<br />
Durnneclet la judecata cea de pe urma. Divani§ti<br />
cu toiage de aur, de argint, vergate cu ro§ §i<br />
cu toate fetele curcubeului, care la locul lui,
POPA CARE SCIE CARTE 61<br />
'§i dadea sfatul in trebile terel, and MO, la<br />
soarele a chindie, se deschise u§a divanulul §i<br />
intra un preot.<br />
Popa Onofrel! Vise cu mirare tefan<br />
Vode, care putin a§tepta sa vie acesta la qiva<br />
hoteritä, cu respunsurile, dupe ce-1 simtise Voda<br />
cat e de sörac de carte.<br />
Parintele Onofrel! rnurmura sfetnicii,<br />
carl acum §ciati §i el §iretenia lucrulul.<br />
Bine-al venit la nol, parinte Onofrel,<br />
adause §tefan Vode... Bre! da ce schimbat mal<br />
e§c1 la fata!<br />
HO IMaria<br />
Ta, grija schimba fata o-<br />
mulul...<br />
A§a este, Maria Ta, qise marele logofet,<br />
grija te imbetrane§ce §i te poce§ce'mal lute<br />
decat vremea.<br />
EY, ce respunsuri ne aduci, parinte Onofrel,<br />
intreba Voda.<br />
Maria Ta al. Vis: pope, sa'ml spul cat<br />
pretuesc eti?"<br />
A§a e... §i ce'mI respuncll, ca uite, Dumnealor,<br />
boeril Domne§cI, 'ml ic meraO, ca eti<br />
sunt far' de pret !<br />
Pal, a§a socotesc e, ca boeril se in§ala,<br />
sa am ertaciune dela Marine Lor, se in§ala din<br />
dragostea cea mare ce ati catre Maria Ta Doamne.<br />
Et<br />
pe Maria Ta, nu dat mai mult de cat 29<br />
da argintl...<br />
Cum a§a? esclame marele Logofet ingrozit...
62 POPA CARE RCM CARTE<br />
Deaca Mantuitorul §i Domnul nostru Isus<br />
Christos a fost pretuit in 30 de arginti, apoi<br />
Maria Ta nu I crede doara, ca-I fi facênd mai<br />
mult de cat 29...<br />
Minunat ! strigara inteun glas<br />
Divani§til.<br />
Ce sä mai qica, alta §i Voda, cand sfatu 1<br />
intreg se minuna de rospunsul popei?<br />
Bine parinte Onofrei, de spanzuratoarea<br />
mipleasca al scapat... Acurn la a doua intrebare:<br />
Märii boeri d-voastra, dice Gloanta catre<br />
sfetnici, aa nu e adeverat ca Maria Sa Voda e<br />
soarele Moldovel? Nu-I qicetI, Marine d-voastre,<br />
cu acest nume de : Soare ?<br />
A§a e ! a§a e !... striga pe intrecutele<br />
boerii.<br />
Pal deaca aa e, urmeaza Gloanta, lui<br />
Maria Sa Voda, Soare, ca sa inconjure lurnea<br />
ii trebue 24 de ceasuri, ca atata pune soarele<br />
de se face (ill §i noapte....<br />
Mo rog cearca-te sa arOti Divanului, ca a<br />
miuit cand a chiamat pe Voda soare !... ROsuna,<br />
deci bolta easel' de : Aa e! ! al boerilor marl §i<br />
mici §i a curtei rnal mOrunte....<br />
Da ea nu sunt soare! cerca sa clica<br />
Voda....<br />
Numal ce sa mai clica Voda, deaca tot Divanul<br />
intr'o gura striga i lauda rospunsul istet<br />
al lig Gloanta.<br />
Fie, parinte Onofrel.... Cand ii ic trei<br />
ca...<br />
e§ci cu chef, te du i te culca... necum<br />
cand u teara intreaga te chiama soarele el ! Fie,
POPA CARE HIE CARTE 63<br />
sunt soare, dead, ye incalQiI pe langa mine.... Dar<br />
deaca, cinstite parinte, te-al invrednicit cu acest<br />
rëspuns a nu fi dent buzduganit cu buzduganul<br />
met, ean sa, vedem §1 al treilea rospuns.<br />
Ai intrebat, Maria Ta, eare-I gandul<br />
gre§it al Mariel Tale. Pal, Marite Doamne,<br />
chiar acum te Mph in cea ce gande§ci...<br />
A patit'o, murrnurara boerii.<br />
Cum a§a? striga Vodd, iute cum era,<br />
de se cutremura Divanul.<br />
Gandul lui Maria Sa Voda nici o data<br />
nu-I gre§it, Parinte, clice Vornicul de teara de<br />
sus, cel mai lingu§itor dintre sfetnici.<br />
Ba grepsce, jupan Vornice, ca i Voda<br />
e om ! röspunde fara sfiala Gloanta. Maria Sa<br />
crede acum ca graepe cu popa Onofrel de la Barb<br />
e§ci<br />
El §i ? striga Voda.<br />
Pal nu cu popa Onofrei sta de vorba<br />
Maria Sa Voda, ci cu....<br />
Ci cu porcarul Gloanta, striga din u§a<br />
Divanului, §oltuzul Vrajba, intrand iute. Da,<br />
Maria Ta.... e Gloantä porcarul, imbracat in haina<br />
popel, ca sa-1 scape de moarte.... Popa Onofrei<br />
s'a imbracat §i el in hainele lui Gloanta de<br />
porcar §i pazere in locul lui turma de porcl in<br />
tejari§ce.<br />
Gloanta porcarul? striga tefan Voda, de<br />
se sgudue iarki Divanul. Mai nene, n'ai ghicit<br />
al treilea respuns.... Ca et nu cu un porcar<br />
graitam acum ci cu... Ci cu Prea Sfintitul Episcop
64 TOPA CARE BOLE CARTE<br />
de Reidauci, L... Cine, boiari d-voastra, se cade<br />
sa fie pastor al -Orel, de nu va fi ornul cu mintea<br />
isteata, §i cu sfatul neintrecut ? Onofrei pastor<br />
remane, dar nu la turma de oamenI, ci la acea<br />
unde '§i-a aflat scaparea vietel... Acolo sa-1 14",<br />
jupan Vrajba, auclitu-m'ai? Ia loc la dreapta Mitropolitulul,<br />
Prea Sfinte parinte Gelasie, Episcoape<br />
de Radauti, adauge Voda, luancl de mane, pe<br />
Gloanta porcarul de odinaoara §1 punendu-1 pe<br />
scaunul de Vlaclica, in strigarile de bucurie §i<br />
de minunare ale tuturora....<br />
Bietul Gloanta, parintele Gelasieplangea<br />
§i ridea.... Nu mai §cie inima omului cum sa<br />
gralasca, cu ris ori cu plans? cand o podide§ce<br />
nea§teptata fericire.<br />
§i eaca, clice mo§ DudAil terminand, §i wee.<br />
cum se aleg pastoril sufleteri al nearnului roanesc....<br />
Wei sa icI, mo§ule : curn se alegeati<br />
odinioara?....<br />
Dar ce-a fost poate se mai fie !<br />
SA te aucla Dumnecleil rno§ule.... Numai<br />
eil nu cred in pove§ti, de§i me 'nebunesc dupa<br />
ele, sa-le ascult.
FM UNTIL 1 YETI AVEA ORI-CE VETI CERE!<br />
De la Pa§d pang la Dumineca cea mare, nu<br />
cacluse bOba, de ploaie pe terina prafuita. }linentul<br />
se cascase de uscaciune, cat gura betivulul<br />
pe cepul antalului, §i. holdele abia resarite, se<br />
chirceaa §i se galbeneat ca fata nemaritata.<br />
Vai l de nol, jupan judet.... Ce ne facem<br />
de o mal tine secetea asta numal o septemana,<br />
qiceat sätenil din Gura-Vaiei, a§teptand ca stapanireaJudetul<br />
§i cel doI-spre-tlece pargari al<br />
satului sä deschida el, dupd, datoria ion §ghiaburile<br />
lacatuite ale ceriului, doar o ploua §i s'o<br />
recori pamentul insato§at.<br />
AV colo de geaba este GiudeV....<br />
Numal a§a de florile merului "1-am dat nol toiag<br />
mandru impistrit a manal... Ce fac, me rog §i<br />
cel 12 pargari? Barem sa ne dee ploae la vrern<br />
e !...<br />
Ca, dreptul lui Dumnecle0, nu häuliat de a<br />
casca-gura neci dormeag, necl bietul Judet, neci<br />
cel 12 pargari ! Facusera el tot ce le statuse<br />
in putere: alergasera tocma la curtea de Arge§,<br />
46334.Legende Romane. 5
66 FIT1 IINITI I VEn AVEA ORI-OE VETI OERE<br />
unde traia baba Moaca, cea care pentru plata de<br />
doui ughl 1) pe an, aprinde luminarele de ceara la<br />
felinarele din mijlocul crucilor de lernn, de la<br />
rnormintele din tintirimul mönastirel, §i le cadelnita<br />
cu smirna §i tamale, la sarbatori imperate§ci,<br />
baba Moaca, cea care, face prescurile de Sf.<br />
potir §i incheaga boabele de grat la coliva, cu<br />
miere mirositoare §i cu miez pisat de nuca, alb<br />
ca fulgil de zapada.<br />
Mama Moaca, ce ne facern ?.... Nu ploua....<br />
Terina-i arsa ca inima nevoia§ului dupa ceas de<br />
bucurie....<br />
Pad, jupan Judete, sa deslegarn nuoriL...<br />
legat du§manii... ca are bietul roman du§mani,<br />
cum are umbra bradul cel 'nalt...<br />
Desleaga-1, desleaga-I mama Moaca. 'p-<br />
om da de fie-care om din Gura-Vaiel, cate un call§<br />
de grat cu chipul lui Christos §i cate un fuior<br />
de canepa<br />
Mama Moaca boscorodi ce boscorodi in limba<br />
duhurilor, cu fata la Resarit ; scuipa la spate,<br />
amelinta cu cutitul, ce lua din carambil<br />
cismelor lui jupan Vrajba Judetul, la dreapta<br />
§i la stanga, pana'n trei on, apoi scoase o ulcica<br />
cu un pamatuf de busuioc rnanunchiat prin o<br />
sdreanta de pre§ura, cu fluturi de aur, din sicrie-<br />
§ul peste care erat cladite pana'n grinqile podului<br />
perne §i velinte vergate ca ogoarele toamna....<br />
Galbent<br />
melitata...
FIT! UNIT! FA VET! AVEA 0111-0E VET! CEEB 67<br />
E untura de §earpe ucis de fan, mare,<br />
jupan Judete.<br />
§i e§ind cu Judetul in batatura bordeiului,<br />
unse cutitul boscorodind toate alea pe graiti de<br />
duhurl negre §i numal ce, facend trel tOrcoale<br />
prin batatura, din ce in ce mai larg tercolul, cum<br />
se rnaresc rotogoalele ce face unda, in care al<br />
nsverlit o peatra, infipse cutitul in mijlocul bataturei,<br />
in dreptul unui noura§, stingherig pe ceria<br />
ca sihastrul de la Priporul Vulturulul §i galbui<br />
ca tuleile de boboc....<br />
Stai<br />
Norule, horaqule<br />
Tmple-ne faga§ele,<br />
Mal 'Ma paraele,<br />
§i 'nverclesce holdele..."<br />
Da noura§ul '§i cata de drum, ca banul singuratec<br />
din punga celui serac, necum sa se mal<br />
inchege nor de nor, ca ban langa ban in haz<br />
neaoa bogatului....<br />
§i mi-te in trel Q.ile de post : Lw lea, Mercurea<br />
§i Vinerea, mama Moaca lega nourul cu<br />
cutitul, dar tot nu slobocli cerul nemilostiv macar<br />
roua dirninetei pe holdele ofilite.<br />
Pal cum sa ploaue, jupan Vrajba?... Nu<br />
isbutiram, ca s'att lasat vr'o fata din Gura-Vaiel<br />
s'o sarute flacati in cli de Santa Vinere! ....<br />
Fie §i-a§ial.... Numal ce mai retnane de facut?<br />
Vreme de rebdare nu mal este, ca a§ia-§1
68 FITY UNITY 51 VErt AVEA ORI-OB VEV IMRE<br />
satul se aduna Ia pirleazul bisericel, §1 se sfátuia,<br />
indärjit de mo§ Sucild, biv1)-judet, sa schimbe<br />
de la carma satulul pe Vrajba §i pe cel 12<br />
pargarl, ca de cand ei tin pecetea Gura-Vdiei,<br />
merge rëfi, itil de tot I...<br />
Ce mai la deal la vale I... Nu mai pupa jupan<br />
Vrajba el anteit maim. popel, Dumineca, la<br />
anaford, dead, numal trel li16 Inca n'o ploua!<br />
Desnadajduit, röa probozit de muierea WI',<br />
care o apuca clued-se pe pustie numal cat gandia<br />
ca o sa-i taie drurnul §i sa-I treaca Inainte<br />
and, muiere, a noulul judet, §i la biserica §i la<br />
§eptoare, bietuf jupan Vrajba merge la Orintele<br />
Onufrie, archimandritul de la mOndstirea din<br />
Curtea de Arge§.<br />
Pdrinte sfinte, blagoslovere !... Ce ne<br />
facem ? Nu Vona... Holdele se prapadesc... Satul<br />
fierbe a rësvratire... E Mt de mine §i de cel 12<br />
pargarl, de nu ne rnantueri cu sfintele rugaciuni....<br />
Ean mai citere vr'o molitva la lacra<br />
sfintel; mai scoate prin ogoarele jalnice alea Ante<br />
icoane, doar s'o milostivi Dumneclefi! ....<br />
Ce gandi parintele Onufrie? Cat ai clipi din<br />
ochl el '§i plimba cautatura pe largul eeriului<br />
§'apoi. la borcanul de la fereastra, in care tinea<br />
un brutdcel verde... Pe cerit nici firicel de nor...<br />
§i brutacelul gafaia cu botul cascat dupa ploaie. .<br />
Nicl un sernn de ploaie nu dadeaft nici coco§i1<br />
din bdtaturd, nici pisica null lingea blana...<br />
1 Ex.
FIV um! kir VET! AVEA ORI-OE VET! OERE 69<br />
Pace! nadejde nu-1 de burl, macar cat pecat la<br />
inima Fecioarel...<br />
De-oit scoate icoanele, gandi §iretul popa,<br />
§i n'o ploua, ales -de oiu scoate sfanta lacra,<br />
eine mal aduce prinoase la biserica? S'a intercat<br />
cu. acaftistele §i cu sarindarele!<br />
Si popa, viclean ca o vulpe, respunde lul<br />
jupan Vrajba: AI e Jor... Vino Dumineca cu<br />
tot satul la mOnastire, sa me inteleg eü cu sätenil...<br />
Vor el bloaie cu clabuci, of nurnal o<br />
bura ca prin sita de prescure? Voirl cere la<br />
Dumneclet §i la sfintele moa§te ce or pofti... Si<br />
le o da Dumneleü §i sfintele moalte dupa pofta<br />
inimel lor pravoslavnice.<br />
Dumineca urmatoare, in faptul iIeL intra<br />
in curtea mOnastirel satul intreg de la Gura-<br />
Vaief. Betrani, tinerl, femeT, fete, copil veniati,<br />
toV cu totif, cu Judetul §i pargaril pa§ind in<br />
frunte, cu toiagele lor mandre. Iar paracliserul<br />
toca-toca in turnul mOnastirel, dupa poarta, mai<br />
cu marafet decat in alte Pal ce!... Biserica<br />
are sa fie plina de oarnenl §i discul o sä<br />
se imple de lescal §i de potronid, de impartit<br />
cu popa Onufrie §i cu diaconul Macovel. Ce sa<br />
ye mal spun? Abia era soarele ridicat de doue<br />
suliti de la sprinceana ogoarelor, despre Resarit,<br />
§i biserica era plina de oameni ca un cuib de<br />
lastuni. Nici afara din biserica, la jugul cel infipt
70 FITI tIFIV Eg VETT AVEA ORT-CE VETT ORE<br />
in parnent, jug in care Vlaclica pune la iIe<br />
de serbatoare pe cei carl nu vin trei Dumineel<br />
de-a rendul la sfanta liturghie, acum nu era<br />
nimenI injugat. Nurnai doui arge§eni lipseaa de<br />
a treia oara, dar acelora nu le duceti rnila, oameni<br />
buni, ca n'aa el grija de jugul Vladicei,<br />
calf resplatesc el pocatul cu cate doui purcel<br />
de cate o hula, o banita de prune din leasa cea<br />
calda Inca, §i cu cate doul-trei sad de Ian brumarie.<br />
Dupe ce diaconul Macovei clise ectenia: Sa<br />
plinim rugaciunile noastre de dimineatO. Domnulul",<br />
parintele Onufrie bine-cuvinta din dverile<br />
marl §i 4ise noroduluI :<br />
Oamenl . buni, cre§tinI bine-credincio§1 !<br />
AU venit la mine jupan Vrajba Judetul din Gura-<br />
Vaiel §i 'ml-ad spus, cä cereti ploaie, ca vi-s'ag<br />
ofilit terinele... Apol eata, gala sunt ea oil §i<br />
cand sä scot sfanta laera cu moa§te §i sfintele<br />
icoane, sa fac rugaciuni, ca Durnneclet sa de§chida<br />
§ghiaburile ceriulul §i sa se reverse mila<br />
Jul pe ogoarele d-voastre... Numal vreti sä §cia<br />
domirit in ce i vroitf voi ploaia ?...<br />
0 vreti voi<br />
mane, Luni?<br />
Dumnelet sä ne fereaseä de ploaie, mane<br />
Luni, cinstite parinte, striga maT multi oameni<br />
dintr'un colt al biseriee'l... Mane nurnai sa nu<br />
ploaie, c'am dat foc la cuptoarele cu oalele... Am<br />
perde de o ploua manl toata munca noastra, fbI<br />
olarii, de n'o maT intarqia ploaia barern o
FIT1 1311M I VETI AVEA ORT-CE VET1 CUE 71<br />
Bine, oarneni buni ; apoi vreti voi sa<br />
ploaie Marti?<br />
Nu, sarutarn dreapta Cuvio§iel Tale I...<br />
SA nu ploaie Marti, Ca sfar0m mane de cosit<br />
iarba, 0 cum atat de putina s'at facut, de o<br />
mal apuca o i ploaia, verde, neadunata, toata<br />
se topere... Numai pang, Mercuri sa nu ploaie !...<br />
Fie, cre§tini blagoslovitl... SA rugam<br />
dar pe Dumneclet sa, ne daruiasca ploaie pe qiva<br />
de Mercuri.<br />
Aoleo ! Cinstite parinte, da ce ne facem<br />
no); fetele, de ploaua Mercuri? Pal nu §cil Sfintia<br />
Ta, ca Mercurea e i de terg, la Arge§?... Aducern<br />
de vinlare biete cate va oau i pui de<br />
gaina, sa prindem catl-va zloL.. Pai, ca la terg,<br />
mergem cu hainele cele mai bune... A§a ca le<br />
perdem de ne apuca ploaie cu ele?... Ci lasa,<br />
Sfinte Parinte..., lasa sa ph)aie Joi.<br />
Bine, fetelor, sa ploaie Jol, deaca nu mai<br />
(lice nime nirnica.<br />
Da ce §ciü fetele de nevoile oarnenilor,<br />
striga o droaie de copil.., Auçh sa ploaie Joi !...<br />
PAI, Joia ne da drumul dascalul de la psaltire...<br />
Atata cli bunä avem i nol intr'o soptemana, sa<br />
batern poarca..., sa ne mal petrecem... §i tocmai<br />
Jol sa ploale ! !...<br />
,,Lasati copiii sa vie la mine" a 4is<br />
Mantuitorul, striga parintele Onufrie, cu un zimbet<br />
de §iretenie. Joia este a copiilor, oameni<br />
bunt.. Ean sa ne rugam sa. ploaie tocmai Vineri.<br />
PAY, cum de nu! striga din resputeri
72 PITT UNITY Eg VEV AVEA ORI-OE VEV CERE<br />
alte glasuri. Vineri avem de pus temelia la biserica<br />
din Poiana Verde... Ce?... o sa perim de<br />
foame noi zidarii, de hatirul plugarilor.<br />
De 1 nu ye maniati, (lice papa... Nu yoip<br />
ploaie -Vineri ? Bine, fie pe cliva de Sarnbata.<br />
Da bine parinte, nu te gandeFl? SambAta<br />
spalam rufele... Doue biete cam41 avem<br />
de cap... Deaca mane nu este albita a doua, re.<br />
man barbatil neprimenip Durnineca?... De ploaua<br />
mane, unde uscarn rufele?<br />
A§a, ciëti, adaoga i jupan Vrajba L.. Si<br />
unde pui ca Sambata am de dus la Vornicia de<br />
judet §i banii vineretulul... Sit me mureze ploaia<br />
ca pe un parece? Urn betran, sa me imbolnavesc<br />
?<br />
Deci, nu dap voie lui Dumneclet, oarneni<br />
buni, sa ploaie decat Dumineca?<br />
Doamne apork strip, intr'un glas diaconul<br />
Macovei §i paracliserul. Ce ne facem nol cu<br />
biserica de ploaua Dumineca ? Ce bruma de ca§tig<br />
mai ese la disc intr'o cogernite mOnAstire<br />
pustie? Bine, oameni buni, crepni blagoslovip...<br />
n'o ploua nici Luni, nici Mary, nici Mercuri, nici<br />
Joul, nici Vineri, nici Sambata, nici Dumineca...<br />
Numai deaca nu vreti sä ploaie, de ce facep clile<br />
rele lui jupan Vrajba Judetul §i celor 12 pargari?...<br />
Se veniti la mine atunci sa scot icoanele<br />
i sfintele moWe, cand top vep voi intr'un<br />
glas sa ploaie, ca numai ce uniti pot dobdndi<br />
org-ce vor cere de la Duninclea!" .
VORBA POTRIVITA<br />
Me Ioane, ise, de§teptandu-se din somn,<br />
cum zari, prin ochiul de geam prins in bardahanul<br />
ferestrel, furiandu se in bordehl, lumina<br />
alba a zorilor, me Ioane, Vise lelea G-rapina,<br />
nevasta pargaruluf Sucila, din satul luI Caraiman,<br />
scoala ca-1 qiva mare, inhama §arga la caruta<br />
§i du sacul asta cu papu§ohl la moarlt de-1 macina.<br />
Dar sa nu-1 dal morarului decat un pumn<br />
de fie-care dimerlie, auchtu-mai ?<br />
Era, boieri dumneavoastra, Ion, feciorul lelei<br />
Grapinei, ver primar eu Ion Istetul, vistavoiul<br />
capitanului G-loanta. Adica de rubedenie, vorba<br />
sä fie, ca nu era pe legatura din sante, ci pe<br />
ternelie de prostie.<br />
§i fiind-ca lelea Grapina Fiea ce odor de fecior<br />
avea, se tinea tot pe langa el, doar o inlama<br />
§arga cum se cade §i n'o mal pune, ca<br />
mai alaltaieri, in locul darlogilor, capastrul.<br />
VeçIi, me Ioane, mai Vise lelea Grapina,<br />
cand §arga fu inhamata, vecli de nu te apuca<br />
sä dal mai mult morarulul dent un pumn de
71 VORBA POTBIVITA<br />
fie-ce dimerlie. 1i me, pana ce-i ajunge la moara:<br />
un punm de fie-ce dimerlie, Ca e§ci ultuc §i '11-o<br />
lua morarul uium mai mare.<br />
Lasa, mamma, nu ult etL. Ohl tot proteti<br />
pe drum ea Tatal nostru, sfatul dumitale:<br />
ccite un punm de fie-ce dimerlie.<br />
Lasä, mamma, nu uit<br />
et.<br />
§i hi! §argo!... Biciu§ca plesne§ce, rotile neunse<br />
scartie §i §arga care§1 sirup limba apesata<br />
de fringhia ce Ion II pusese In bot drept zabala,<br />
porni duioasa la trepezior.<br />
Iar Ion, §egend pe sacul cu papu§oiul desfecat<br />
la §eptoarea de San Medru, clicea cu atat<br />
mai cu glas sfatul masel, cu cat jalnicul scarpit<br />
al crue ii acoperea graiul.<br />
Cate un pumn de fie-ce dirnerlie!<br />
Cate un pumn de fie-ce dimerlie!<br />
De abia trecuse Ion de jitaria satulul §i intrase<br />
intre lanuri, cand iaca dete de ni§ce terani,<br />
carl semënat grau de toarnna.<br />
Buna dimineata, me Ioane, ii striga unul<br />
din sateni.<br />
Cate un pumn de fie-ce dimerlie, gicea<br />
meret Ion.<br />
A§a, mangositule? striga teranul, repeclindu-se<br />
i apucand de darlogi §arga, care se<br />
opri pe loc, atat doria sa mai poposeasca. A§al...<br />
Tu ne urezr sa culegem numai un pumn de fiecare<br />
dimerlie? Aucli, me Iona§cule, me Ursule,<br />
ean ascultati, voi, auclit1 ce ne pomazue§ce mangositul<br />
asta?...
VORBA POTRIVTTA 75<br />
Ion avu, Ursul ltisarä de aruncat graul in<br />
brasda neagra, cea cu putire qile in urma netecl<br />
peptenata de boron §i de grapa de fier, §i nave-<br />
lira<br />
asupra 11.11 Ion §1 mi-1 bat ca pe un nuc in<br />
cli de toamnd.<br />
Ao1eti oameni buni... De ce me bater...<br />
Mania m'a invetat sa cue a§a.<br />
SA nu mai clici a§a, prostule. SA urea<br />
dimpotriva oarnenilor : AOI unul, la toamna o<br />
rnie!"<br />
Hi §argo!<br />
Ridica din coada §arga sti ia putere, scutura<br />
din bot §i pleca.<br />
AçIi unul, la toanma o mie ! qicea mereti<br />
Ion, in gura mare.<br />
Cum a§a, nelegiuitule, striga oprind iapa<br />
de darlogl, un gligan de paltimar, care purta pe<br />
umeri un felinar mare de biserice., inaintea until<br />
mort ce stitenil duceati la cirnitir.<br />
Carula lui Ion se intelnise cu mortul ; Ion<br />
dase in lAturi, dar tOt nu incetase de a striga :<br />
Adi unul, la toonnel o mie<br />
Cum grae§cl, tu, me, intorsule de la<br />
tita marl? Unde a murit 41 din sat unul, Ia<br />
toamna sa moara o. mie?<br />
jap! §i jap ! cu felinarul dant peste spatele<br />
lui loan.<br />
Aolet ! jupane dascale, n'ol maI clice a§a...<br />
SA nu mai' Orl Oi: Dumnelet s'o<br />
ierte; sal fie Vilna uparal... §rti fa crude.<br />
Hi §argo ! Hi!... Plist, plist 1...
76 'MBA POTRIVITA<br />
arga porni. Ion i§1 netezi spetele care '1<br />
usturati, ca §i cand le ar fi muiat in ardeit pisat<br />
§1 porni iara strigand : Dumneqeu s'o ierte !<br />
sal fie Orina uloaral...<br />
Cat o fi mers §arga, nu spune povestea,<br />
dar iata, ca se opri, intampinandu-se cu o ceata<br />
de oatneni, earl calarl, car.' pe jos, dupa care<br />
venea un car cn patru bol, cu coarnele poleite.<br />
In car, pe un clit de yell* vOrstate ca toamna<br />
ogoarele paturite pe o lada, de Bra§ov, mandru<br />
impodobita, §edea o fan frumoasä, cu beteala §i<br />
flori pe cap §i alte douë fete cu carlionti de beteala<br />
§1 ele la dreapta parului. In carambil carului<br />
era a§eclat un brad verde mandru impodobit<br />
cu panglici §i margele.<br />
Cum vedep era o nunta.<br />
Da ce.I pasa lul loan de nunta, de oarnenit<br />
cel calari, cu naframi §i cu tulpane scrise la franele<br />
cailor §1 cu fedele§e pline de yin, fedele§e<br />
impistrite §i cu naframi la urluig.<br />
Vorniceil chiuia §i da din pistoale; doi ti-<br />
gani negri ca tIciunele mitt<br />
tragea la isoane pe<br />
cobp §i vioara, dar Ion i§i cata incet de drum,<br />
trecend pe langa nunta§1. §i mereil strigand :<br />
Durnneqed s'o ierte, sa'i fie tërina u§oara 1"<br />
Ca urezl tu, neghiobule, ii striga unul<br />
din vornicel, care se broth sA treaca mai pe aproape<br />
de Joan.<br />
Dumneclet s'o ierte... sa,'I fie térina u-<br />
§oara! striga Ion, cugetand c palamarul de mai
VORBA POTRIVITA 77<br />
adinioara ii dedese In vorbele aceste, graiti de<br />
dragoste cu omenirea intreaga.<br />
A§a, gtec tu, me! tontule ? A§a.<br />
urezl tu nunta i mireasa?<br />
jap! i jap! cu fede1e§u1 plin peste cap,<br />
de cat pe ce sa'l podideasca sangele pre Ion pe<br />
nas i pe gura.<br />
Aolet jupane,n'ol mal vice ap<br />
S QieI, naucule : Sa traiasca mini, sa<br />
traiasca. nap !... sporifl §i berechet !<br />
A§a oi qice MdicA... Slabe§be-me din ba-<br />
taie...<br />
§i hi, argo !... Plist, plist!... Set trdiascd<br />
mira, scl trdiascei ncqif Spor qi berechet !...<br />
§arga cand 11 batea pe Jon, auqea pocnet<br />
de oase isbite qi da seama, cum de n'&<br />
doare pe ea ?... Se bucura biata o clipa ca doara<br />
pelea se ingropse de nu mai sirntia lovituriler<br />
dar cand sfichiul biciului lul loan o ciupi din<br />
not pe spinare, intelese ca densa saraca nu'O<br />
perduse de loc neplacuta simtire. Hei, ce sa<br />
faca? Lungi pasul, incretinduli pelea spinarei,<br />
§i o tuli cam la treapat cam la goana, trecu vec .<br />
doue ponoare §i un crarnpeffl de faget.... Cand lath<br />
sosi la pirleazul unei case de rnopean. Aci träece<br />
cia§nicI)Palamida, care se vede ca prinsese pre<br />
jupanita luI, Rada, stand de vorba in miecl de noapte<br />
cu un pu§ca2n-1una de diac 2) din sat, §i acu<br />
I) Paharnic, boierie.<br />
2) Scriitor.
78 VORBA POTRIVITA<br />
mi-i tragea jupanitei Radei o sfantuliV de batale,<br />
sa-i descante de cel facut.<br />
Da ce-1 pasa lui Ioan de jupanita Rada, de<br />
pelea el !... Numa de, §arga mai miloasa de picioarele<br />
ei, rarise pasul §i cand trecu pe langa<br />
pirleazul easel, a§a-§i o stinchi de tot.<br />
Hi §argo, striga incetinel Ion... Set' tra"iascet<br />
mini si trdiascd na§ii Spor §i, berechet I...<br />
Ce icI tu, betivule! striga barbatul incetand<br />
de a'§i bate muierea, cad auqise graiul<br />
lui Ion. Ce ici tu, betivule?...<br />
Ce al tu sa te<br />
amesteci in casnicia oamenilor §i sa'p bap joc<br />
de el? §i trosc! §i plosc Amendol, jupan<br />
Palarnidä §i jupanita Rada i§i uita de necazurile<br />
lor si fac necazul lui Ion, croindu-1 pe spete, el<br />
cu tapoiul, dinsa cu furca...<br />
Aoleil I n'oi mai clice, oameni bunt.. Oi qice<br />
cum ye place.<br />
SI qicf: a§a, ti se cade muere!...<br />
A§a ol qice. jupane! Hi §argo!... Plist,<br />
Plist!... Aa i se cade mittere !"<br />
De abia §arga, care ciulind meree <strong>urechia</strong>,<br />
tot se intreba cum de aude batal §i ea nu le<br />
simte, de abia ajunsese la cel-alt cap al satului,<br />
unde in dreptul putului cu cumpana nalta se<br />
crucesc drumurile, §i iata cá §arga se opresce<br />
cad yeclu calea iezita de un car prea incarcat<br />
§i resturnat... 0 muiere, care pasemite statuse<br />
pe yerful carului, gemea sub car, cu piciorul<br />
doara frant, iar carau§ul nacajit, amarit, fail de
VORBA POTRIVITA 79<br />
ajutor, and fluera de necaz, and se opintea sa<br />
salte roata carului resturnat peste piciorul bietei<br />
mulerl...<br />
A§a ti se cade muiere! poftoria meret<br />
loan, nebagand de seamd de nenorocirea bietului<br />
cardu§.<br />
Cum grdelci tu, netrebnicule? striga cdrdupl<br />
amArit. In loc sa-mi dal ajutor, me mai<br />
injuri?<br />
§i cum era cu o parghie in rnana, cu care<br />
se ispitea sä Mice carul, o intoarce pe spetele<br />
lui Ioan.<br />
Aoleü! nu me ucide !... n'oi mai clice<br />
a§a jupdne!...<br />
SA nu mal clici... Cand veqi nevoia omu-<br />
lul, ajuta'l §1 Qi nevoiei: Aqo focul s'o dila!<br />
Bogdaproste, badeo, de invëtatura....<br />
Doar a D-tale o fi mai burial ca dupa urma celor-l-alte<br />
m'am ales tot cu ban<br />
§i Ion ajuta pe cardu§, de-§i puse carul pe<br />
roate §i muierea In car.<br />
A§a sä clicl, mai Mete, and vecU nevoia :<br />
ArTo focul so arcla !<br />
arga nici de astä data nu pricepuse lovitura<br />
care pocnise la aucl... dar simti ret sfichiul<br />
biciului lui Ion, §i decl porni iard...<br />
Numal nu'§1 scuturasa foalele, care suna a<br />
de§ert, nici cat ai qice de o mie de ori Doamne<br />
milue§ce §i se opri §arga speriata de o palalaie<br />
mare, ce veclu inaintea el. Ardea un co§ la casa
80 VORBA POTRIVITA<br />
unui Oran i furnul e§ia in valurl negre §i Intetfte<br />
prin ursoaica coperiplui.<br />
AN'o focul s'-o cola, striga meret Ion<br />
dupa, invetatura carauplul, privind la focul care<br />
cat de cat sa tipeasca prin coperi§ul de stuf al<br />
easel.<br />
Sei-mt arclei focul casa? A§a, imI dore§ci<br />
tu, afurisitule, striga, bietul proprietar al casei,<br />
de langa put unde scotea apa?<br />
§i<br />
curn era cu doinita cu apa, se rapede la<br />
caruta lul Ion §i mi'l bot6aza de rni'l moaie, ca<br />
pe un §oarece murat in putina cu vary,.<br />
Aolet ! da ce facul?<br />
SA nu mai (lid: ArTo focul" natara-<br />
ule ; eand veqi nevoia omului, qi.: Sariti oarnem<br />
buni !"<br />
De cate ori prirnia cate o Mara, Ion 10<br />
resbuna pe biata arga, care simtia cate douë,<br />
trel sfichiuri ardeiate de bicit, ca se porneasca,<br />
ea §i cand biata iapa s'ar fi impotrivit la a§a<br />
ceva.<br />
Plist ! Plist! arga scutura din spinare, dupe<br />
obiceiul el, ca i cand s'ar fi simtit pi§cata de un<br />
taun, i porni. Ioan striga cat il tinea gura :<br />
Sdrip<br />
oamed bud !<br />
Cat rnerse §arga pe cale pustie, numai cioarele<br />
se sburataceau, speriate de strigatele lui<br />
Ion, dar iata ca acum caruta intrit 1ntr'un sat<br />
mare.<br />
Sariti oarneni bunl ! . . . Sariti oarneni<br />
buni !
'UREA POTRIVITA 81<br />
Satenii aulind a§a striggte, aleargg care mai<br />
de care dupe cgruta lui Ion, socotind ca doar<br />
nu'§i poate instruni arga §i a 'i-e fricg sg nu'l<br />
restoarne intr'un §ant WI frangl junghietura<br />
gatul ul.<br />
Ptru ! ptru! striga care mai care.<br />
Si unul apuca de roata, altul de darlogh §argei,<br />
al treilea se puse In fata epel, minunata de ostenealg<br />
ce'§i da atatia oameni s'o facg sa stea,<br />
pre densa, care nicI dorea alt-ceva mai cu pofta.<br />
SaricI oameni buni! nu inceta de a clice<br />
Ion §i cand §arga, recunoscetoare satenilor, se<br />
opri.<br />
Ce este? ce este ?<br />
cum nu era nirnic :<br />
E beat, oamenl buni, gise unuI din sgteni.<br />
Orl e nebun, adaugg altul. .<br />
Nebun (-jet, strigg al treilea...<br />
Apoi cand treI itl clic a e§ci a§a §i pe<br />
dincolo, a§a §i pe dincolo te socoate lumea intreaga...<br />
StatI me, striga §oltuzull)... Ean sa'l ducem<br />
la casa satului, pang i-orn da de capittait.<br />
Cica nebunilor, ca sal lini§te§ci, sg le<br />
dal cate o chelfanealg cu nuiaoa, jupan §oltuze,<br />
mai spune §i paraclisierul.<br />
Sariti oameni buni! striga mai tare Ion,<br />
auclind de batae.<br />
A§a ti'l vorba ? Pe el, bgeti !<br />
i) Primarul.
82 VORBA. POTRIVITI<br />
§i jap !... §i pleosc!<br />
Tot mai. strigi : säril oameni buni, de<br />
al sculat in picioare tot satul?<br />
Aolet ! nu mai strig... Da cum sa<br />
morarului jupan Soltuze ?<br />
qic<br />
Din una alta, intelese tot satul, ca Ion era<br />
subtire la minte, cat verful aculul §i ca merge<br />
la moara s macine porumbul din sac §1 ca 1-a<br />
trimis maica-sa.<br />
Da cum te-a invetat math ?<br />
Cate un purnn de fie-ce demerlie, sa<br />
Bine te-a sfatuit, me prostu Ie. Uite, moara<br />
e colo in vale, la iazul luI Cuza Barbosul. Dute<br />
§i<br />
macina, ca-I veni la rind lesne, ca act nu<br />
macMa nici parcalabul, nici vel-vornicul de oral,<br />
nicl §oltuzul, nici pargariI, nici popa Onufrie.<br />
Ce minunatie ! gandi Ion; dupe vorbele<br />
mamei am mancat batae numai cat am e§it<br />
din sat, §i acum me intorc iar la vorbele mameI<br />
!... Se vede unde am fost cica intors la<br />
tita.... Hi! §argo !... Cate un pumn de fie-ce<br />
dimerlie !...`<br />
Ptru, ptru, argo !<br />
Ion ajunse la moara... Tocmai e§ia din moara<br />
cel din urnal sac de faina §i morarul se gatea,<br />
neavend graunte in co§,_ sa dea drumul apei, sa<br />
opreasca roata. Cat verslu §arga oprinduse in<br />
batatura morel, morarul veni de ajuta pe Ion<br />
sa descarce sacul §i pe data il turna in co§ §i<br />
dete drumul petrel.
VORBA POTRIVITI 83<br />
and Mina galbena ca aurul curgea in sac,<br />
Ion §edea pe ganduri, rezernat de u§a morel.<br />
Se batea el cu ganclul : o fi vrend mama<br />
sg-I (Tail eti un pumn bietului morar, oil sa-mi<br />
dea el de la el cate unul de fiece dirnerlie?<br />
Dar peatra a sfer§it de dumicat boabele, §i<br />
pe lingura ve§cai nu se mai prelinge Ming, sacul<br />
e plin cu veil.<br />
'Ti-e gata Mina, Mete; strigg morarul.<br />
Acu-I acu, gandi, Ion... Pecat de biptul<br />
morar ! Mai bine sa-I intorc eil spatele sg 'mi<br />
dea el mie.<br />
Bine, bade morar... Haide, da... Cate un<br />
pumn de fie-ce dimerlie.<br />
i<br />
intoarse spatele cake morar.<br />
Acesta crequ ca Ion cere sa-1 pue sacul in<br />
spete.<br />
Acum, indatg, Mete; sa mesurgm... §i<br />
'§i lug singur uiumul.<br />
Mirarea lui Ion fu nespusä, cand la urma<br />
urmel, dupe ce merea 41 intorsese spetele, doar<br />
'i-o da pumnii, se trezi cu sacul in spate, astupat<br />
bine cu o tepu§a noug.<br />
Ce mai stai? incarcati caruta ! strigg<br />
morarul.<br />
Se vede Ca tot eu trebue sg-I daa pumni<br />
se gandea Ion, care urcat in druta a§qa sacul.<br />
§i pe cand cugeta sa pogoare ca sa plateasca<br />
cu cinste rnorarului, acesta trage un bicia §argei,<br />
care pleaca in treaped.<br />
El, 'i-oiu plat alta data, '§i qise Ion.
81 VORBA POTRIVITA<br />
Dar sosit a casa, el povesti maica-sa pateniile<br />
lui, cu vorbele ce-1 invetase densa §i oamenil<br />
din cale. Hel! mei Thane, ma e cand nu potrive§ci<br />
vorba dupe oarnen1 §i dupe gandurI.<br />
Ca de-aia 'ml qicea tata merea:<br />
Fate, meren se, gande§cl,<br />
La grain cand te otareqd,<br />
Nu gni la totI c'o vorba :<br />
Dupe, cuptor §i cociorba,<br />
Ca de ti-I scurt cuptorul,<br />
ItI ajunge vatrariul ;<br />
De-I cuptorul adanc tare,<br />
Cociorba-I prajina mare.<br />
Vecif cu cine te 'ntélneNi,<br />
Cand te-apucT ca sa grae§ci,<br />
Ca alt-mintrelea te 'nhata.<br />
Cine la grain vrea povan,<br />
A tacea meren invan,<br />
Ca-I de aur §i tacerea,<br />
La cine n'are puterea,<br />
i zapis greti iscele§ce,<br />
t ine meren flecare§ce.<br />
Vorba de-I clisa la vreme,<br />
De nimica nu te teme ;<br />
Vorba de n'o potrive§cI,<br />
Ca pul ren VI necinste§cI...<br />
Vorba 'n cinste del nescute,<br />
§i du§manul o asculta ;<br />
Vorba cea nepotrivite,<br />
E dularna ren croin :<br />
Nu te 'ncape del prea strimta,<br />
OA o cold ce e prea lunga...<br />
Vorba goala-I goala punge !
VORBA POTRIVITA 85<br />
Vorba nu e de pricinA,<br />
Mud nu ni4 vIata senina ;<br />
Ci e 0, n'am potrivit,<br />
Vorba cu gandul cinstit.<br />
Et povestea-rnI am sfirsit,<br />
Dar grait'am potrivit ?
NEA SARACILA<br />
De Nea Saracila se tinea nevoia grapa. Cata,<br />
foame, cata goliciune era in casa luI, nu aterna<br />
fire de trestie la stre§ina easel 1111 ! D'apoi ease<br />
copil, unul dupe altul, la rend ca tevile de la<br />
nait, call plaugeat ? §i unde pui bataile ca pe<br />
toba ca sa tacal... Adeverat iad casa luf Saracila<br />
! SI 'ci astupi urechile, numal sa nu at.*<br />
certele, chiotele §i jalea plodanilor dupe un codri§or<br />
de pita. Ba sa 11 astupi clea §i ochil sa,<br />
nu fad, bataturi, isbiti de paretil gol, de lavitele<br />
ciotoroase §i fara de velinte, oil de oasele re-<br />
Ante ale fetel lul Nea Saracila §i a bietei lui<br />
muierl. Manele ldr, carlige lungi de fOntana, iar<br />
sdrentuitele haine pe trupurile lor, ca momaile<br />
de speriat vrabiile in lanurile de holde.
NEA BIRICILA 87<br />
Iar nu gasisi<br />
de lucru, omule<br />
? Ilse muierea<br />
intr'o seara,<br />
Jul Saracila.<br />
Mai cearca sall<br />
schimbimeseria,<br />
ca uite, nu merge<br />
de loc. De ce nu<br />
te fad §i tu hamal<br />
? Eaca, vecinul<br />
nostru Grosanu,<br />
e hamal<br />
la port §i nu se<br />
intoarce a casa<br />
inteamurg in fiece<br />
li Mt, de<br />
pita la subsioara pentru copil!<br />
Bine muiere, sti mai cerc 0 cu hamalieu....<br />
Numai o sa yell ca n'am sä scot nici<br />
din meseria asta cu ce sa vö ostoesc nevoia zilnica....<br />
Cand se leaga soarta rea de om, te sbati<br />
in ghiarele ei ca pe§cele in mreje, pana ce-ti dai<br />
duhul.<br />
A doua cli Nea Saracila, cat sirnti bardahanul<br />
ferestruicei easel incalclit de o raz 5. de<br />
soare, desprinse un crampel de funie de teit,<br />
intinsa din vreml mai bune intre horn §i peretele<br />
*
88 NEA BARACILA<br />
t'<br />
14r<br />
din fund al cArnArei,<br />
de se punea pe el,<br />
cand era ce sä se<br />
atOrne, §i se duse la<br />
port cu funia salba<br />
pe piept §i se MO<br />
intre harnalii carl asteptaa<br />
rnu§teril.<br />
Cum il vëclurA<br />
harnalii, nu rnai stinchea<br />
din hohote:<br />
Ha, ha, ha!<br />
Nea Saracill harnal!<br />
SA §Citi<br />
umfla sacul cu grau<br />
ca vêntul peana, nu-<br />
_<br />
mai dead, alt harnal<br />
o duce graul, iar el<br />
sacul gol! ha! ha!<br />
hat<br />
Cu manile §i picioarele lui ca riphitorile<br />
§i slab de se clatina ca foaia de plop, null mai<br />
desleaga el de la piept curmeiul de tern ca sa<br />
lege sarcini<br />
*i<br />
tot a§a, §i tot a§al...<br />
Unul cate unul, hamalil furl nairniti de negutatori<br />
§i corabieri §1 rörnase singur singurel<br />
nurnal Nea Saracila. Acum era soarele de trei<br />
suliV de la sprinceana cerului,. cand eaca trece<br />
pe langa Saracila, jupan Imbuibatul, care cuno§cea<br />
de mult timp pe bietul muncitor.
NEL 8ARAOILA 89<br />
- Ce<br />
fad tu ad,<br />
me Saracila<br />
?<br />
Ce<br />
sä fac, jupane<br />
? a§tept,<br />
doar<br />
'ml-o tramite<br />
sOrta<br />
vre-o slujba.<br />
de hamal.<br />
G1ume§c1 me? Tu, hamal?<br />
-- Pal! scaunul dornnesc nui slobod pentru<br />
mine, jupane. Me facul, ot, hamal, ca am o<br />
foarne lunga de trei cotl, §i dintr'ensa trag cu totl<br />
dintil §ease copil, ca canil dint'ro tureatca, veche.<br />
Matele ghiorae la tot neamul meg §i doar-doar<br />
sa se manance unele pe altele... Hel, d-ta, care<br />
al de toate berechet, habar n'ai de nevoia omulul...<br />
Lauda Domnulul, Nea Saracila, 'rni-a mers<br />
bine in toate, §i de unde acum 20 de aril n'ayearn<br />
para chivara, acuma am ocine, case §i<br />
corabilCe sa facl, Saracilä? De cancl ii lumea,<br />
a fost §i o sa, tot fie : la unul nevoie i la altul<br />
bund vote, ca omul se na§ce fie-care cu soarta<br />
I ul.<br />
Soarta mea jupane, nicl Scaraotki, cu<br />
toata lungimea coltilor lui, n'o poate Mistui.
90 nit SARAOILL<br />
111i-s'a facut mila de tine, Nea &IMAM,<br />
§i de oare-ce te facu§1 harnal, o sit 11 dat ea o<br />
slujba pe cliva de astäcli. 0 sa 11 daa de dus o<br />
sarcin a. mai potrivita, cu umerii tei. Dute pang.<br />
la Soarta mea, la palatul ei, §i-I spune multe InchinrLciuni<br />
de la jupan Imbuibatul §i ca-1 multame§ce<br />
de toate bunurile ce-i tramite. Eaca, me,<br />
pentru osteneala ta, qece galbeni tätäre§ci.<br />
Numai qece galbenl, jupane? Soarta d-tale<br />
e hat colo departe... colo, tocmai pe dealul lui<br />
Hristos, cu trei cruel... de-oia merge intr'acolo<br />
pe albia paraulul, prin petri§, o sä-rnI ranesc picioarele<br />
desculte ; de-oit<br />
da prin dudgul de pe<br />
langa malurI, rn'oit inghirnpa. Mundt grea, jupane,<br />
clea, face 12 galbeni.<br />
Jupan Imbuibatul n'avea zor de slujba luI<br />
Saracila, ci doar ca ganclea din milostivire sa-1<br />
faca sa ca§tige ceva banl pentru hrana copiilor.<br />
El haide, fie 12 galbenI.<br />
Dar Saracila, cat auqi ca-1 0, 12 galbenI,<br />
pe loc dete 'Ayala purdalnica de lacomie in sufletul<br />
lui. Deci se intoarse dup. ce pornise §i<br />
Meuse catI-va pa§l :<br />
§ciI ce jupane? Pentru a§a, slujba grea<br />
mi-se face 15 galbeni.<br />
A§a 11-e vorba, badeo ? Apoi null mai<br />
dat de cat 9 galbeni.<br />
Deaca n'am mers ea pentru 12, apol pentru<br />
9 o sa me due?<br />
Apol, Nea Saracila, §cil una? Nu te maI<br />
duce, ca m'am resgandit.
NE A. SARAOILA 91<br />
SArAcill irilemni, cand amp cA-I scapa cei<br />
9 galbeni, earl 'r-ar fi prins atat de bine.<br />
JupAne, jupane drag, sa fie dupa vorba<br />
d-tale, da-ml numai 9 galbeni.<br />
Ba nu, bade Saracile, et n'am qis 9,<br />
ci 6 gatheni.<br />
Ba sa §cit bine ca s'or face copiii pastrarne,<br />
pentru 6 galbenl nu me duc et a§a departe.<br />
Bine, nu te duce. Remas bun, Nea SAracila.<br />
Jupan Irnbuibatul intoarse spetele §i pleca<br />
intealtA parte. Cat al scapara din amnar, se<br />
gandi SdrAcill :<br />
AfurisitiI de<br />
bogatl!.. Da ce<br />
sl fact? El can-<br />
-ta §i sArAchnea<br />
joacA dupe cantecul<br />
lor!..." §i<br />
fuga dupe jupai_<br />
\<br />
nul,strigandu-i:<br />
Asculta, jupane<br />
(90<br />
drag, primesc<br />
*411) 44,<br />
numal vase<br />
galbenl.<br />
A<br />
§ease gal-<br />
L's benI? n'am (ills<br />
atata, Nea SAräcild,<br />
ci numaI trel.<br />
Pecat jupane.... Ce hemisit o pue
92 NFA SARIOILA<br />
lilele in curnperla pentru bieti trel galbeni? Remai<br />
cu bine jupane.<br />
Rernai satiates, Saracila.<br />
Dar nu facu Imbuibatul alti qece pa§i §i<br />
Saracila iar il ajunge, ca 41 qisese in mintea lui<br />
amarita, ca : rai cu reil, dar mai rat feirei de Ile .<br />
Jupane, jupane, iaca me duc pentru trei<br />
galbeni.<br />
Se vede ca 'ti tiue urechea de foarne,<br />
Nea Saracila, de aucli tref cand et clic unul.<br />
Da- jupane, da jupane, da respunde bietul<br />
om mai iute decat sboara sageata din arc,<br />
ca. se temea sa nu-i mai scada iar plata hapsinul<br />
de Imbuibat. §i porni, nici mal a§teptand ca alta<br />
vorba sa mai iasa din gura bogatului,<br />
*<br />
Merse Saracila hamalul, prin riuri cu petre<br />
ascutite §i cu apele reel, prin dudauri cu tepi,<br />
care-i sangerat pulpele lipite de fluere, prin<br />
niunti nerasbiti de colti de iarba, prin padurl ale<br />
carer craci dese II luara vama zdrenViite1e1 haine...<br />
latä ca zari pe verful muntelui lui Hristos cu<br />
trel cruel', un palat dada pe stanci de diamante.<br />
Era de alabastru, cu portl de aur §i cu gradini<br />
de poml §i flori, vecinic inoite. Acesta era curtea<br />
Soartei begatilor.<br />
Saracila resurla, 'ii scoase ghimpil din fluerele<br />
picioarelor, I§I mai inoda, ale zdrente ce-i
BEA BARACILA 93<br />
mai lasase pe trup cracile poniilor, §1 holband<br />
ochil la rninunatia palatului, batu in poarta lui.<br />
Ce vrei tu, Saracila? intreba un glas din<br />
nauntru.<br />
Aid §eade, ni<br />
rog, jupaneasa Soarta<br />
jupanului Irnbuibatul<br />
din Galati?<br />
t I<br />
Aid.<br />
I-se infati§a o coconitä<br />
rnandra de<br />
putea Vice soarelui:<br />
prostule, date in<br />
laturi sa tree ell !"<br />
Stele erat. ochil<br />
ei, luna licarea in<br />
pörul ei de beteala<br />
diamantele<br />
neat pe haina el de<br />
raze, multe ca nisipul<br />
pe malul marel.<br />
Ce vrei, Nea<br />
Saracila?<br />
M'a trimes la d-ta jupaneasa, jupan Irnbuibatul<br />
din Galati, din teara Moldovel,<br />
aduc inchinaciuni i multämita pentru toate bunätätile<br />
ce T dal.<br />
Sa-i spui din partea mea a§a, ca ori sa<br />
vrea, on sa, nu vrea, am sal imbuib de bunatäI<br />
pana la moartea lui. A§a'rn1-e voia mea im-<br />
§i
94 NEA s ARIarLi<br />
pöräteascl. Aide, acum plead, iute de aici cA 'mi<br />
strici cheful cu calicia ta.<br />
Dar de ce jupaneasA, de buna-vreme ce<br />
nidi d-tale nuti place calicia mea, de ce nu 'ml-o<br />
schimbl pe o leacA de bogatie ?<br />
Nu-I treaba mea... Nu sunt ed soarta<br />
ta... Nu pot face nimic pentru tine. Soarta ta<br />
nu §eade departe de curtea mea... uite, colo la<br />
dreapta, dute §i cearcl s'o imblancsle§cI !...<br />
AdevOrat cA la dreapta palatului, SAracila<br />
dete de un fel de vizuina de stand rostogolite,<br />
pe care nici mu§chiul nu se prinsese §1 printre<br />
care numai §erpi §i scorpii fo§neaa de te lua<br />
groaza.<br />
Aoleo! Asta-i palatul Soartei mele !<br />
Cum e turcul i pistolul !... Ean sl-i vëd<br />
mutra. i incepe sa chiAme : Soarta, SoartA!<br />
Eaca, ese dintre stand o bAbAtie, goa1à, sfrijita,<br />
§i coco§atA. Gura ei fArl dintl falfaia ca<br />
aripele liliaculul §i-I<br />
curgeatl balele pe bu-<br />
II<br />
tl<br />
r r<br />
zele uscate, ca soul<br />
din opaetul spart.<br />
DouO lumini stinse<br />
se Vag in adOncul<br />
ochilor, coperiti de<br />
pleoape fail gene §i<br />
puchinoase.<br />
Nea SArAcilA incremeni<br />
mai de hai<br />
de i-ar fi e§it inainte
nit BIRIOILA 95<br />
Ce vrel, draga Saracila ? intreba baba<br />
rnotaind din buzele ei uscate.<br />
Ce sit vreat jupaneasä? Sa te daa dracului<br />
cu tot neamul MI, ca prea mai indragit<br />
§i te tii grapa de mine, de nu mai scap de pas<br />
i de nevoie.<br />
Si n'ai sa, scapi cat II trai, ca ea sunt<br />
soarta ta.<br />
Afla, mai clice baba, ca ea nu te las sa,<br />
ca§tigi §i ca mai eri tot ea ti-arn bagat in suflet<br />
lacornia, de n'ai primit de la Imbuibatul qece<br />
galbeni ca sa-1 slujeri.<br />
Afurisito !...<br />
Deaca nu adormeam o clipa, la cantecul<br />
de jale al copiilor tel fometego§1, nu eral tu sa<br />
fil macar atat de cuminte sa primeri a sluji pe<br />
Imbuibatul §1 numai pentru un galben, ca, te<br />
impingearn et sa nu primeri targul.<br />
Trasnite-ar Dieu, lighioae I<br />
Si Saracila se rapede asupra babel, dar ea<br />
se face nevoluta, strigand in hohote: Ha, ha,<br />
ha ! Soarta nu 1-o face omul, ci cum e de la<br />
Domnul !"<br />
*<br />
Nea Saracila plea, indarat spre Galati, uncle<br />
ajunse mal amarit i mai lihnit decat purcesese.<br />
La intrarea oraplui, intalni pe jupan Imbuibatul.<br />
Bine te-al intors sanatos, nea Saracila,<br />
il clice bogatul. Cat al fost tu in cale, am in-
96 NEA SARAOILA<br />
grijit et de casa ta §i am bagat de seama, ca<br />
tot bamil ce am dat pe numele copiilor tel at<br />
sporit trecend din rnanile lor intr'ale muerii tale.<br />
Se vede cei soarta lor e mai bund decdt a ta.<br />
Ti-am fagaduit un galben pentru munca ta, le<br />
am dat lor o suta, iar tie Iti dat numal un<br />
slat bun: se n'asculli nici odatd de glasul patimilor,<br />
cei numai ga omul poate repune soarta lui<br />
cea rea, iar mai ales fereFe-te de ademenirile<br />
la-comiei, cd: liicomia perde omenia."
NEA SARACILA I SURATA CALICIA<br />
(POVESTE AUDITA DE LA BABA FLOAREA DIN SOd).<br />
Pad, cicit era odata, pe vremea cand Domnul<br />
Hristos arnbla Ware pe un biet magaru§,<br />
iar nu in rödvan 1) de Mitropolit, iar sfintul Apostol<br />
Petru purta in toiag traisth de aduna in ea<br />
halca de pith, ce ii da Cre§tiniI cel buni la suflet,<br />
iar nu pe sub anteret, co§gogernete t6rh<br />
chiosca de plocoane vladice§d, on bortoasa de<br />
lefuri domne§ci ; era cica odatä un Net ferar,<br />
ce-I clicea Nea Saracila.<br />
De cum santul soare zugravia, cu pulbere<br />
de sidef, de aur §i de rubine, pe margenea ceriulusf<br />
geana Qilei i pana noaptea, la cantatul<br />
coco§ilor de miezul nopt,e1, era Saratila tot ciocaboaca<br />
cu ciocanul pe nicovalä.<br />
Muncia nea Saracila de-1 curgeat sudorile<br />
cat bobul, doar o prinde vr'un taler3) reslet, cu<br />
1) Trasurli Inchisl de lux. 2) Pune. 8) Ban.
98 BEL BARAOILA 1g EMEATA. GAVOTS<br />
ce sa stimpere a purdalnica de foame nepotolita<br />
a foalelor celor 12 copil, ce i-a dAruit sintul<br />
Dumneclet... CA de 1 Dumneclet ca-i Dumneclet<br />
§i. tot gre§e§ce crestaturile r6bu§u1uI : unde chitia<br />
el cA, cresta copil la reboajele celor bogatl, nimeria<br />
reboajele Jul Nea. SArAcila I...<br />
SuratA Calicie (ca, a§a se chiamA muiera<br />
lui nea SarAcila), suratA Calicie, ofta ferarul<br />
scotend, la capetul qilei, §ortul de pele §i tragendu§1<br />
picioarele amortite de mototoleala din<br />
gaura unde lucra; nu mai imfla foile, ca-i vreme<br />
de imflat foalele ploclilor. Ean aucli-i in batatura<br />
bordeiulul, cum ciripesc ca lastunil in cuib, doar<br />
or vedea vermu§ul in pliscul mamel lor...<br />
Da ce le-orn da, omule, cA de, foile le<br />
am invärtit ea toata clioa mai dehal cleat raschitoarea<br />
mamei Despel §i D-ta Inca toata, clioa :<br />
cioca-boca pe Mt, cAnd cu ciocanul mic ca cel<br />
de la tochita popel Elevterie, cand cu barosul,<br />
dar geaba: nu neam ales dent cu scAntel §i cu<br />
sgura... CA nime n'a venit sa-mI cumpere barem<br />
o cai6 de potcoava...<br />
El hel, da mani, Inca §i mai §i mai,<br />
surata Calicie, CA nu mai am nici un dram de<br />
fer ca sl pot lucra...<br />
Oh 1 Oh! badica SArAcila !<br />
Oh ! Oh! surata Calicie !<br />
*<br />
PAY, cicA a doua cli, des dimineata, de pus
NEA BARAOILA t SURATA OALIOTE 99<br />
§i'l pusa §ortul nea Saracila, §i surata Calicie<br />
Inca sufla cu foile in cea spuza de foc.., da bietul<br />
me§ter se scarpina in cap gandindu-se de<br />
unde fer pentru lucni? Cand eaca doi cal6torl<br />
r6t imbracatI §i sdrento§1 se oprira in batatura<br />
bordeiula Unul era calate pe un magaru§ §i<br />
celalalt pe jos. Calaretul e§i lega dobitocul de<br />
belciugul prins de popul unde me§terul lega obicinuit<br />
cail rnu§teriilor adu§1 la potcoveala, apol<br />
urmat de celalalt unchia§ intrara in bordehl.<br />
Buna dimineata, me§tere.<br />
Multamim D-stra, cinstit1 drumeti... Da<br />
ce poftitl de la Saraci la potcovarul?<br />
Ea sa-ml potcoverl magarupl, ca o sa<br />
ne urcam la munte §i-1 iute coltul de nu poate<br />
prinde copita fara de potcoava, clisa Domnul<br />
Hristos, ca tocma sfintia sa era aidoma, de§i<br />
imbracat in haine de cer§itorill, ca ambla tiptil<br />
in lumea sfintiei sale cu tovara§ul s6t1 de drum,<br />
care nu era altul decat San Petru. Da unde sa-1<br />
cunoasca bieti1 cre§tinI de me§te§ugarI, ca, erall<br />
sfintiile lor?<br />
Ei, nevasta, ce ne facem? De unde fer<br />
pentru potcoave? §opti Saracila, suratel Calicie...<br />
Pal ce o da tirgul §i norocul,.. Adá'ncoace, muiere,<br />
paftalele tale de argint, ale dela cununie...<br />
Taca I Caliculul<br />
scufa de margaritare 61 trebue !<br />
Adusa din sicrie§ surata Calicie paftalele...<br />
Aferirn, scula ! Lucru de argintar domnesc, 61 de<br />
facu ociajdiile titorice§c1 de la biserica lui Vocla !...<br />
poti satura ochii privind a§a, mandreta...
100 NBA BARACILA I SURATA CALICTE<br />
1.16 rog, flori cu docanul Murite cum abia le ar<br />
fi putut coasa, cu matasuri i bibiluri, pe pinza<br />
de burangic intinsä doba pe vesca desprinsa de<br />
la ciur !...<br />
Da nici mai cata nea Saracila la mandreta<br />
paftalelor, nici mai baga de searna cum lumina<br />
focului impland cu aurul el &wile dintre florile<br />
de argint, le Mcea §i mal minunate, ci hat paftalele<br />
cu clestele cel mare §i le baga in valtoarea<br />
carbunilor intetql de foile suratei Calicie.<br />
Ce faci, omule ? nu vech ca-s paftalele<br />
de argint? Vise Domnul Hristos.<br />
Fac potcoave pentru rnAgarupl D-tale...<br />
Da ce mai vorba lunga! Nea Saracila potcovi<br />
cu potcoave de argint magarupl lul Hristos.<br />
Cat am sail platesc, me§tere, intreba<br />
sfintul Dumneclet, cand nea Saracila lasa jos din<br />
§treang cel dupe urma picior al dobitocului.<br />
Ce sa-mi plAteri, omule? Vise nea Saracila...<br />
Cu un rac tot sarac!... Dupa coaja se<br />
vede pomul, dupa haina omul !... Pal, del eti cu<br />
gandul ca nici D-stra, ca i mine, nu prea aveti<br />
chiag de galbeni cu chip impëratesc... Hai noroc<br />
0 enétorie bunal...<br />
Se uita surata Calicia cu ochi olbati la<br />
nea Saracila i cugeta ea in capul : Mi-a innebunit<br />
bietul !" Da sa, cracneascA o vorba<br />
de a poncipl, ca mai ba, Ca §ciea surata, Ca<br />
nu scrie la cartea popel, ca gaina sa cante cucurigul<br />
i cocopl sa cotcodaceasca...<br />
Deaca nu vrel parale pentru potcoave,
NEA sArcion,A SI 8IINATA OALIOIE 101<br />
et o daruese trel daruri... Ca a§a cum me<br />
vecli sunt §i eü unul din vechilii lui Dumneclet<br />
§i am trecere pe la scaunul din Cerit al pre<br />
sfintiei sale. Heide, me§tere cu suflet bun, cere<br />
trei lucruri §i Dumneet ti le va da.<br />
Cere parte la rait, §optesce san Petru<br />
lui nea Saracila.<br />
Iaca breal... mi ol lAsa et 12 tincI pe<br />
lurne, ca et sg, me due la rait!... Deaca21 a§a,<br />
jupane vechilule al lui Durnnept, a§1 vrea...<br />
Ce al vrea?...<br />
A§I vrea ca on ce oiü pime in pungulqa<br />
asta de pelecare-i tot pustiesa nu mai<br />
iasa fAra de voia mea... Ca de 20 de ani, in<br />
fie ce i bag in ea pAralute gret muncite §i<br />
pan' a doua cli tot goala este!...<br />
A§a sa fie! clice Mantuitorul. Dar ce<br />
mai doresci Inca?<br />
Cere raiul, me cre§tine, §opte§ce iar<br />
San Petru.<br />
Ci da-mi buna pace, unchia§ule, cu raiul<br />
WI San Petru, ca n'o sa las et bietl copilai<br />
mei in iadul de pe lumea astal... AV voi, jupane<br />
vechilule, ca ori-cine o §edea pe scaunul<br />
Ala de IMO, vatra, sä nu se mai poatA ridica<br />
de pe el pana soil da et voie.<br />
A§a sa fie! Da baga de searna, omule,<br />
Ca nu mai al de cerut decat un lucru. Vecli de<br />
'1<br />
alege bine.<br />
Me omule, asculta-me pe mine, cere<br />
raiul, §opti iar San Fetru
102 10A BARACILA fg SURATA CAIICEE<br />
El ! pecate cu ornul ästal... Ce 'rni-e bun<br />
raiul, deaca eü n'oit mai fi pe lume cu baetii<br />
mei?... cii ce, mArite vechilule al lui Dumne-<br />
Vea ? Ean blagoslove§ce nucul Ala de langa curnpena<br />
putului, de colo, de la parleazul bordeiului,<br />
ca orl-cine s'o sui in el, jos sä nu se mai<br />
poata da frä voia nlea.<br />
De, fie cum voe§ci, Vise Sfantul Hristos.<br />
Incalecand pe rnegarupl cel potcovit cu potcoave<br />
de argint, i§1 lua 1.61-pas bun de la me§ter<br />
§i de la surata Calicie §i pleca impreuna cu San<br />
Petru.<br />
*<br />
Da bine, ornule, nu putu§1 cere barem<br />
un codru de pita pe Vlua do acli ? se incumeta<br />
a Vice surata Calicie, cä ean asculta corn se vAicare,<br />
de foame copila§il.<br />
De, rnuiere, minte de oni §i pace !...<br />
Warn luat dupe o poveste veche ce 'm.a<br />
spus'o<br />
cand eram copil, runup Starpitura, povesth cu<br />
trei lucruri minunate... ]-2Cti ca mai bine ceream<br />
o punP:a cu bani... Luarn'ar naiba, gogoman!...<br />
De-abia rostise numele Raba §i iaca \Ted<br />
intrand in bordeia un hoer, cu giubele scumpe<br />
de blgni, cu anterie de suharit, inmuiat in aur<br />
§i argint, incins cu brane de §alit, cu calpac de<br />
samur pe cap §1 a mane, toiag de argint Mut<br />
cu petre scumpe.<br />
II dati eti pungi cu galbeni, Vice nici
NEA BIBIOILA I SURATA CALIOIE 103<br />
una nici alta, boerul catre Nea Saracila, ca, era<br />
chiar dumnealui NaMa aicloma.Da-mi dal mie<br />
sufletul tell?<br />
Mama, mama! striga in tinda bordeMlui<br />
copilul cel mai mic, mezinul cel mai iubit...<br />
Da-mi pita ca 'ml-e foame<br />
Li-I foame baetilor, gandi Nea Saracila...<br />
Ada 'ncoace zapisul, jupane Scaraotki, §i-mi da<br />
bogatie... Numal sa nu-mi lei sufletul decat dupe<br />
vadea de 20 de ani, sa am trim) sa-mi asecl<br />
copiii pe la casele lor...<br />
Da ce fad, barbate?<br />
Ci tad, muiere... n'audi cit 11-1<br />
foarne?...<br />
Scaraotki dete lui Nea Saracila un sac, doui,<br />
multi saci de galbeni ferecati cu zimti §i curti<br />
domnesci.. , iar me§terul iscali zapisul mai d'inainte<br />
scris de Nasdravan, diacul lui Ucigal-Toaca,<br />
dand spre credinta. §1 iscaliturile celor 12 pargari<br />
al Iadului §i al oltuzului din Tartar, cu<br />
pecetea lul a mare, inrnuiata in sange omenesc<br />
in loc de chinavar.<br />
Apol pe traiu, neical... De unde nu era coaja<br />
de pita mucegaita pe polita hornului, intinde-te<br />
masa, ridica-te masa! §i euri domne§ci, §i carete<br />
cu telegarl arape§ci §i haine de matase<br />
muiate in aur, §i scule cu nestimate, §i copiii<br />
toti 12 imbracati ca feti de boer de *Divan...<br />
Trecura eel 20 de ani iute-iute, ca anul de<br />
noroc e mai scurt decat ceasul de necaz...<br />
Pal cand sosi veleatul din zapis, numal ce
104 BEA 81.1a01LA. I SURATA CIALIME<br />
se fäcura. neveclute §i curti §i carete cu roti poleite<br />
§i haine scumpe §1 pungi cu galbem...<br />
§i iar se gAsi Nea SArAcill in gaura sa de<br />
fierar, cu §oqul de piele, arsA de schintee la<br />
pept §i cioca-boca! cu barosul pe nicovall, iar<br />
surata Calicia irnfla iarAV foile, iar foalele celor<br />
12 feciorI iarki goale...<br />
Het!<br />
bogatja dracului nu i lucru de te-<br />
meiti ! cugetA, bietul Saracila.<br />
Da de platit o sA plAte§ci, Nea Sara-<br />
cilA, strigA din pragul u§ei Belzebut, cA aQ.1 e<br />
vadeaoa. AU trecut cel 20 de ant Haide, poftim<br />
dupe mine, CA de unde nu, te imflu cu copitde<br />
casA §i platescl ciobote ro§ii 1), ca la boerii<br />
de Divan.<br />
Aoleo ! muiere, ea-n-11 uitasem de zapis!...<br />
Fie, silice me§terul : ean poftim, §eclf jupane, numal<br />
o clipa pe Al scauna§ de langa vatra, pana<br />
ce 'inl-oia scoate §ortul §i m'ohl spala pe obraz<br />
de carbunt ca se cade sA me lel curat din Inmea<br />
asta GA puiul de gaina, §i nut pul la frigare<br />
cu tulee cu tot...<br />
Scaraotki se asecll, pe scAuna§, iar Nea Saracila<br />
se griji cat se griji:<br />
HaIde jupane ca-s gata!<br />
Naiba da sa se ridice de pe scauna§..., dar<br />
par'ca l'al<br />
fl prins de scaun cu un cuia de Uric...<br />
Se invertea cu scaunul pe loc ca roata moarei<br />
pe grindeit, dar de sculat, ca mal ba!<br />
I) Amends.
NEA BARAOILA I BURATA OALICIE 105<br />
Ci yin, jupane, ca's gata, since Nea Saracila<br />
riclend.<br />
Da nu vecli, mule, ca nu mö pot ridica<br />
de pe scaun ! respunde jupan Ucigal-Toaca.<br />
Pal de, eü te Wept, cum scrie la zapis !...<br />
Asculta, omule, lasamö sa me scol §i<br />
te mai las sä traesci un an cu bogatiile.<br />
Nu, jupane, nu! Da-mi macar clece anl<br />
Inca de bogatii...<br />
Dura-vura... Ce sa faca §i Dracul, cand e<br />
Prins in cursa Romanulul. SarAcila scrisä pe<br />
zapis vadea noua §i apol dete lui Scaraotki voie<br />
sa se ridice de pe scaun. Acesta e§i din bordeiu<br />
cu clabuci de manie la gun, dar ce putea sa<br />
mai faca? Zapisul e zapis §i chiar pentru cel<br />
cu coarne, ca doar nu e dracul boer de divan,<br />
sä scrie una la zapis §i alta sa fad. !...<br />
Ei, dar iaräl trecura cel qece anl cum ar<br />
fl fost clece qile §i de odata se facura neveclute<br />
curtile §i bogatiile §1 Nea Saracila iar se gasi<br />
pe prispa bordeiului söti serac...<br />
Numal ce se §i arata in batatura Scaraotki.<br />
Ei, acum s'a incheiat socotealal... Nea<br />
Saracila, poftim de vino cu mine.<br />
Vin, jupane, yin, ca dor mi-o ajunge §i<br />
de train, ca's acum om bëtran... Hal, surata<br />
Calicie, hal §i tu cu mine, ca unde merge barbatul<br />
sa cade sa mearga i muierea lui.<br />
§i<br />
dracul era voios, ca in boo de un suflet<br />
cat avea la zapis, o sa aiba acuma douë...<br />
Vin, cum de nu, omule ? Oice surata
106 NEA BARACILA 1 IIRATA CALICIE<br />
Calicie, numal o fi cam lungg calea §1 eli sunt<br />
pe nemancate... Ean urcate pe 1 nuc, bgrbate,<br />
demi bate cate-va nuct<br />
D'apoi nu soil tu camI e scrantit piciorul,<br />
respunde Nea Sgracila... Jupane, lumea.<br />
te scie cilibit11)<br />
cu muerile. Ean urcg-te in porn<br />
de bate cate-va nuci in poala babel, ca sg poata.<br />
merge cu not<br />
Atata-i trebui lui Nea Saracill !... ca se<br />
urca Scaraotki in porn sa batä nuci, sg se dee<br />
jos ca mai ba I<br />
Ci haidem, jupane, ca-i soarele a chindie2),<br />
e tarOM I Dain sus, da-'n jos... Val! picioarele<br />
dracului sunt intepenite ca radacinile stejarului.<br />
Mal omule, iar mi-o fazu§i bung!... Lasa-me<br />
sg me pogor.<br />
Ba clet, nu, pang ce nu te-i primi sg-rni<br />
mai la§l viata §i boggiile Inca pe alti 20 de ant<br />
Dura-vura, dracul primi sa-i mal lase lui<br />
Nea Saracila inca alti clece ani de viga cu bogape.<br />
EL dar trecura §i a§ti 10 aril iute, cum<br />
trece bucuria scurta a sgraculut<br />
§i iar se facura neveclute curtile domnescl,<br />
§i careta cu telegaril arapesci §1 haine §i scule<br />
§i bogatii... i iar se treclira, la vade, Nea Saracila<br />
§i surata Calicie in bordeiul lor cel sgrac.<br />
Numal ce i-a stat inaintea lor ranjind obraznic<br />
Scaraotki. Dar de asta data nu era sin-<br />
z) Delicat, politicos. 2) Arniacit.
NEA BARACIII I SURATA CALIOIE 107<br />
gur, CA se ternea mehenchiul sä nu mai pap, ca.<br />
in alte renduri, ci venise cu toti copiii de casei,<br />
adeca CU urgie de drAcurri de toata mana.<br />
El, gata me§tere? Poftim dupa mine !<br />
Ce sa, fad. bietul roman ?<br />
Haide, muiere, ca nu se cade sA a§tepte<br />
Maria Sa dracul. §'apoi suntem §i nol doue cacleturi...<br />
Ce mai ni e buna viata ? Ean privesce<br />
curn ni s'at prabu§it meril obrajilor, ca nu mai<br />
II opresc rnAselele in§irate ca gandul. Vorba ni<br />
falfae intre ginginl ca melesteul in dill subtire<br />
de rnamaliga... De Amblat nu mai putem elecat<br />
in carje, ca ni-s tepene picioarele ca reschitoarele,<br />
iar ochii canci ved calul negru, 11 zarese<br />
cat puricile... Geaba! funia e la par... Hirbul<br />
§tirb chiar deaca e de aur, nu-i bun decat de<br />
topit... Hai, nevastA, cA ne-a sunat clopotul.<br />
Hal, Marite Scaraotki !<br />
gata e Saracila §i cu surata Calicia sa,<br />
urmeze dupa Scaraotki insotitl de droaia de drAcu§ori.<br />
Numal cat ajunsera langa pragul u§el, Saracila<br />
se opri:<br />
Aoleo ! clise el.... Ce eram sa, fac ?....<br />
Moarte de drac, Maria-ta. Cel 12 MeV al mei,<br />
acurn sunt 12 nandra§1 voinici... EY scig ca acli<br />
Maria-ta vrel sa me iei §i s'ati otarit sa. te a§tepte<br />
acivatl pe langa bordeit, cu aghiasma<br />
sfinta §i CU sfinta cruce la mana... Cum te vor<br />
veclea vor sa dea navall asupra 'Oriel tale §i<br />
a alaiului M.-tale, §i nu se va alege din toti
108 NEA rthiOILA fg MAL& OALICIE<br />
nici cat e negru sub unghie... cá fil mei n'ad<br />
iscalit; zapis cu Maria ta. Pal ea nu vreat sa-ml<br />
talc zapisul, Ca destule pecate am sarcina pe<br />
spinare! Void sa te scap, Maria-ta, de pacoste.<br />
Ci-ca Maria-ta, ca dracul se poate baga in trupul<br />
dobitoacelor, fie cat de mid... Scil una, Maria-ta<br />
? Iacä nisce furnicl pe coaja acea de mamaliga<br />
uscata... Bagati-vë in ele §i ed v6 void<br />
pune bine in astä punga §i ye void scoate bine<br />
printre cel 12 nandraV... §1 cand void fi afara<br />
din curte, \Teti lua iar chipul vostru...<br />
Dracul, cat e de cirac dar se terne de batae,<br />
necum de stropul din fi§tocul cu aghiasma<br />
al popel §i de priveli§tea s-tel cruel... Primi<br />
Scaraotki sfatul §i se detera cu toti de a tumba<br />
§i intrara in furnicl... Nea Saracila culese furnicile<br />
§i le pusä in punga §i tu§tid in gaura de<br />
ferar !<br />
Lua barosul cel mare §i cioca-boca! peste<br />
punga, pe nicovala, de-1 mergea sudorile ca bobul<br />
de rnazere... Vai de bietil uciga-1 toaca!<br />
Dar minune mare : in toata lurnea, cum<br />
Scaraotki cu dracil fura bggati in punga mesterulul,<br />
nu se mai pomeni nicalure de itsboaie,<br />
de certe, de batai, de nedreptäti ; muierile nu se<br />
mai despalira de barbatl, nici cal<br />
in§elara ;<br />
barbatiI nu mai bateau muierile lor ; toata luflea<br />
era in ticna §i in pace. Nurnal judecatoril<br />
lui Voda nu mai aveat pricini de judecat ; temniceril<br />
arestantl de Wit ; calaul uciga§1 de spanzurat,<br />
de vedead cliva cand vor muri de foame...
NEA BARACILA I BDRATA CALICIE<br />
105<br />
Atunci el se dusera toll la Voda, sa se jalueasca,<br />
cu lacramare lung, ca, li se taé merticul,<br />
din pricina lui Nea Saracila, care tine inchisa<br />
vrajba dracului in punga lui. De nu'l silesci,<br />
Maria-ta, dea drurnul, nu mai avern<br />
nevoie de Maria-ta, ca n'are de ce sa mai fiedomnitorl<br />
§i imp6rati, unde oamenii traesc ca<br />
frati...<br />
Deaca at.* Vocla una ca asta, CA i se taie<br />
§i lui merticul, pe data trimise aprocli §i copil<br />
de casa, sa porunceasca lui Nea Saracila sa de-<br />
§erte punga cu furnicile, cu dracii, spanzura!<br />
Numai Nea Saracila se tocnn iar cu dracul<br />
sa1 Moboada deaca or rupe zapisul...<br />
Ce sa faca §i Belzebut ? Primi tocmeala §i<br />
dui:A ce zapisul fu rupt i aruncat pe foc, din<br />
care e§i miros de catran o zi intreaga dracil<br />
scapara din punga unchia§ulul i o tulira care<br />
in cotro tern "endu-se de vre o noul patenie.<br />
Apol pe data incepura iar rësboaiele, certele,<br />
Wane, uciderile, desbinarile, desparteniile de<br />
muieri, de nu se mai ae§ertarA judecatoriile de<br />
jaluitori §i temnitele de vinovati §i spanzuratoarele<br />
de spanzurati !... §i mergea iar din bel-<br />
§ug judecatorilor, temnicerilor, ca16i1or §i dornnitorilor.<br />
Numal lui Nea Saracila §i suratel Calicie<br />
nu'l mergea bine, ca acum erail prea bëtrani.<br />
Dar iata cä veni §i sfar§itul vietel lor,<br />
Acum el se duc la poarta raiului.<br />
Boc, boc !... bate in poarta ine§terul.
110 NEA BARAOILA ig OMUTA MIME<br />
Veni st. Petru la poarta:<br />
A! tu esci me§tere potcovar !... Fugi<br />
incolo, nu este loc pentru tine in rait Ver<br />
de ce nu m'ai ascultat sl ceri raiul?... §i'l inchisa<br />
up in nas.<br />
Scil ce, muiere, vice bietul unchia§?<br />
Nu putem sta in röspantia lurnel, WA nicl o<br />
merlare. Haide la Scaraotki, ca, rëil cu rët, dar<br />
mai Mt fara röt !...<br />
Boo! boc! la poarta Iadulul.<br />
Portarul cat vêclu pe Nea &I-della, tranti<br />
u§a in nasul lui, strigand : 'mi-a poruncit impëratul<br />
nostru, sa nu vö las sä intrati, ca 'i-a<br />
ajuns ce at patit cu vol...<br />
El, ce ne facern nevastä? gice rnahnit<br />
unchimul.<br />
Ce sa facem? sa ne intoarcem pe lume<br />
§i s'at intors pe lume Nea Seircicild §i surata<br />
Calicie.<br />
§i de atunci nu mai lipsesce dintre oameni,<br />
ales surata Calicie...<br />
Uncle te 'ntorcI o OsescI..<br />
De ea nu te isbavescl!
SOARTA REA<br />
Vremea lime& solie i norocta" alta e<br />
El a ma, ea a surpci, amendoud.s gata.<br />
Norocul" la un loc nu std... intr'un cds schimbd pasul,<br />
Nu pot aduce anit ce pole aduce cdsul!"<br />
A§a qicea, boeri D-stre, acum douë sute de<br />
ani, Miron Costin, boiarul cel ales la voroava §i<br />
ager la condeitl.<br />
Norocul, Soarta 1<br />
De cat multa minte, sciü<br />
dram c e mai bine,<br />
SA aibl totdeauna un de noroc"...,<br />
mai clicea, däunäi, alt condeig ager la cantArI<br />
pe incheieturt socotite", Grigorie Alexandrescu...<br />
da, norocul e totul pe lumea asta.... Nurnal<br />
de geaba-1 striga :<br />
Ah noroc<br />
Ce nu vi noroace,<br />
Pal<br />
unia<br />
n coace ?...<br />
*i nu vine nu vine purdalnicul I<br />
Geaba clice nu citi ce natãflet imbuibdt, Ca<br />
norocul face omul."<br />
0 fi... la cei scoboriti cu hirzobul din ceriu.<br />
0 fi norocul la capataiul de puf moale §i cu
112 WARTA BEA<br />
fete de borangic in bibiluri al celul cu punga<br />
plina, dar nu se oplo§e§ce strechiatul sub bolovanul<br />
pe care '§I reazimä capul odihnind bietul<br />
muncitor...<br />
Aucli vorbd goala !... Aucli! Cica norocul isi-1<br />
face omul ! Vorba plodanulul de la casa celui cu<br />
bund prinsoare : ci-cd venise la casa acestuia un<br />
biet captor. 0 bucAticä de pane coconaple,<br />
ca n'am imbucat de douë clile, clice cer§etorul<br />
tremurand de sldbiciune pe picioarele lui bätogite<br />
de Amblatura zadarnicd.<br />
§i mutunachea de plodan cu parul blond<br />
in carlionti §i. cu haina de mdtase plina de nasturI,<br />
care numai unul pretuia cat o pane, da<br />
fuga la maicd-sa :
BOMA REA 113<br />
Aucll, mama, ci-ca, n'a mancat de eri<br />
cä n'are pane... Apol de ce n'a mancat cozonac<br />
dead, n'are pane ?...<br />
Iaca a§a, cugeta 0 Ala de clic, ca omul '§I<br />
face singur soarta...<br />
Da unde e mangosita 0 nazdravana de<br />
soartd sa ne o imprietenim §i noI macar pe o<br />
Q.i de iarna, !...<br />
Nu vine dracoaica la casa omului, dorita §i<br />
poftitä... De multe orl nici sa itlesce macar o<br />
data prin tinda caseI celul sarac. 0 fi trecend<br />
doara, pe la parleazul casei, dar cum sal primp<br />
de veste bietul nevoia§? El n'o poate vedea<br />
cand trece, ca '1 casa lul fail, geam la fereastra,<br />
numai cu hartie §i cu burduhan neprevaclil, pe<br />
cand bogatul, din pridvoarele luminate ale curteI<br />
sale, pe ferestre marl, cu geamul cat peretele,<br />
il face sachizmate cat o zaresce 0 il trimite in<br />
cale o droaia, de slugl §i o atrage de pulpana<br />
pang in casa lul...<br />
OM 0 a§a chiamata soarta ride numai<br />
cui vrea ansa, mordcanoasa, 0 rinje§ce la totl<br />
carI nu'l plac, fig dOn§il lam* sub o stea buna,<br />
fia ploditl in ceas rau.<br />
Ca a§a se petrece lucrul pe lumea cea larga<br />
a Sfantuletului de Dumnecleil, 'mI-a dovedit maI<br />
de unacli mo§ Dudau din 0§1oven1 (judetul Nearntulul),<br />
spunendu'ml povestea urmatoare, ce am<br />
insemnat cu bung, credinta, cum curgea din graiul<br />
lui cu rost. De voit fi uitat ceva, vina nu e<br />
a mea ci a condeiului uscativ, care de abia se<br />
46,5:74. Legende Rolndne. 8
114 MARTA REA<br />
domiresce sa prinda vorba, and ea de mult a<br />
§i sburat de pe buzele omului.<br />
Iata povestea:<br />
Pal, oameni buni, ci-a, era o data dol frati<br />
ce sa iubea §i se cinstea unul pe altul. Cand el<br />
ajunsera la vresta de a zburataci din cuibul parintesc,<br />
i§i impärtira, fara cearta, multul putin<br />
ce le remasese de la parintl §1 dandull rernas<br />
bun la o rescruce de drum, apucara unul pe o<br />
cale §i altul pe alta sa'§l caute norocul.<br />
Fratele cel mai mare se chiama Bucur ;<br />
Dorila era numele alui mai mic.<br />
Bucur se insult, cu o fata de raze§ bogat<br />
§i se apuca, de plugarie. Munca lig e§ia tot in
WARTA REA 115<br />
plin. Pe ce punea mana Bucur, tot ii izbandea.<br />
Peste putini ani casa lui era plina stup de bogatie<br />
§i cu muierea §i copil lul ducea o viata de<br />
huzur. De ploua cu donita, de ningea ca hoaspele<br />
de porumb sub rnlacit, orl de viscolea cu<br />
urlete spulberand cenu§a din veatra nu 'I 'Asa<br />
lui Bucur. In curtea lur nu '1 razbea nici o nevoie<br />
§i mintea lul agera se ascqea din ce in<br />
ce cu mare pricepere §i näscocea mijlocul cum<br />
sä adune mereti bogatii, ca furnica harnica la<br />
rno§oroit.<br />
Gasise §i Dori la de nevasta o muiere frumoasä<br />
i gospodina, fata until raze§ cu prinsoare...<br />
Gandea acu §1 Dora, ca au pus piciorul in<br />
pragul soartel bune... Da tot era cu grija in inirna<br />
lui, ct '§i amintea cum Inca find copil nu izbutea<br />
nici un lucru al lui. Facea §i el ca fratesëd<br />
Bucur, vre-o jucarea, vre un carucior bunacall.?<br />
A lui Bucur e§ia bun teafar de sub cutit,<br />
pe cand Dori la spargea roata la al sëü, orl II<br />
rumpea osia, tocmai cand credea ca '1-a izbutit...<br />
Se urcaq arnOndoi pe pornul bogat de nucl, sä<br />
culeaga? Bucur se pogorea cu sinul plin de nuci,<br />
iara Dori la de abia se urca §i hait se rumpea<br />
craca cu dènsul de '§i pipaia coastele, intins pe<br />
pajiste, sa veaclä de le mai are toate intregi...<br />
Mergea cu sorcova de Sanvasia anului not? Mo§<br />
Popa dadea lui Bucur colacul uns cu miere...<br />
Cand venea Dori la la mo§ Popa cu Colinda, preoteasa<br />
nu mai gasia In copaia cu colaci nici covrigel-stinghirel<br />
pentru Dorila...
116 WARTA REA<br />
El, gandia acum Dori lg, dupg ce se insurase,<br />
ce a fost a fost... s'a schimbat soarta...<br />
Am muiere tinërg, 0 frumoasg,... Am o §foricicg<br />
de mosie. Sä mö pun §i eti pe muncä din zorile<br />
dalbe pang'n noapte.<br />
Asia §i fäcu...<br />
Numai geaba te iel la trantg, cu purdalnica<br />
de soarttil<br />
De semgna Dori la, grail de toarnng in ogorul<br />
sn arat §i boronit de se fgcea tërina subtire<br />
ca tabacul Domnesc, abia numal ce e§ia ca<br />
fulgil la bärbia flgcgulul §i peria, de gerul iernel,<br />
cg nu '1 incalclia Dumneya, cum II vine<br />
bine grgulul, cu plapomd moale de zapada... De'l<br />
semgna primg-veara, nici nu incoltea de seceta,<br />
ori de resgrea il rnistuia gandacil... Ba intr'un<br />
an cu noroc bietul Dori lg ajunsese sit'§I veaclg<br />
graul in snopi §i snopil in §ira...<br />
El, acu s'a tgiat chejif rël, s'a curmat<br />
flcutul... Mani snopil pe arie §i la sëptemana<br />
galbena§il la chimir 1<br />
A01 numal ce cade fulgerul pe §ira de snopl<br />
§i se face scrum bunittate de bucate, cu sudori<br />
de sgnge adunate.<br />
Un an, doul, trel, tot a§a, 0 lipsel urmeazg,<br />
särgcia neagrg, §i sgrAciel negre urmeaztt calicia,<br />
care sg aleaclg, neurnitg pe veatra rece 0 pustie<br />
a lui Dorilg, oil cat §i el 0 muierea WI n'a-<br />
§teptati ca zorile sa 'I de§tepte, ca sg se pung pe<br />
muncg cu Weide de mai bine...
BOARTA REA 117<br />
: .(7o)1._---t,<br />
.---2t- _<br />
--41.- i L_-_, , I -' - r-,---, :-.).,_-- 4<br />
/ i- -., - ..t....->s-77.1-7---,----2.,(.-<br />
.:.---77--- 4A<br />
Pal veni treaba la ma hal, ca grecul orandar<br />
Frangolea, ne mai voind st pasuiasca pre<br />
Dorila pentru panea §1 alte merinde ce '1 tot<br />
dedese pe datorie, ceru la §oltuz §i la sfatul pargarilor,<br />
sa vinä casa lui Dorila pentru plata<br />
datoriel.<br />
Ean ascultä barbate, (lice lui Dorila nevastai<br />
sa scaparn barem casa. Frate-tea e om<br />
bogat foarte ; de ce adeca n'ai merge la el sa<br />
te ajute cu ceva bani sa plate§c1 pe camatarul<br />
Frangolea, on macar sa aI de unde plat aslam<br />
1) bun sa, te mal mtepte de capete?<br />
1) Aslant, adecl procente.<br />
---- ......,_.,),<br />
.---- 'A-A-fl<br />
1'<br />
If t.t,"5.- _:,,iLM<br />
--- -,j, 2--,-----11)L--"..--------<br />
, ,V /'";- ... ,.k 5<br />
.4. 7,' 1, ./,./"... , . ' ii, r" )1.4 /I " i
118 BOARTA BEA<br />
A§a fAcu Dori IA. 41 MA inirna 'n dintI §i<br />
merse la frate-sn.<br />
Til I Ce mal casA avea frate-sn ! Ce gard<br />
'nalt de nuele In cununl Impletit, de nu trecea<br />
macar fiori de vOnt prin desirnea luI! Ce pridvoare<br />
cu podele ceruite §i cu velintl vOrgate ca<br />
ogoarele de toamna I D'apoI prin carnari ? Prinsoare,<br />
nu glurna I Mal dehai dent la spatAria<br />
domneasca! Numai de mAtase macaturl §i oglimp'<br />
venetice 1) pe top peretiI §i lAvitl de catifea<br />
ro§ie cu ciucuri ca la pecetia lui VodA... Apoi<br />
slugl, cate mu§ce !... UniI incoace, alp incolo,<br />
zoreat la porunca lui jupan Bucur (CA acum din<br />
jupan nu-1 mal scoteat nici boerii din Divan).<br />
Cu draga inirna §i cu bland* print Bucur<br />
la gazdA, in curtile scale, pc fratele sn iubit<br />
DorilA. Spusu-i-at acesta pesul sn §i WA sA,<br />
ailDA nevoie de rugAciune, nurnal ce-I dete Bucur<br />
o punga plina cu galbenl fereca0 sa se ajute la<br />
nevoia lui.<br />
El I a scapat bietul Dorila de nevoie.<br />
Luandull rOmas bun de la frate-set Bucur, pleca<br />
spre casa cu pas grabit.<br />
Ca sä ajunga la casa lui, ca la o sburatura<br />
de pra§tie departe numai, avea sA treacA o garla.<br />
Era pod bun al stapanireI peste garla, dar<br />
stapanirea nuil face un bine cleat dead, II<br />
platerl §i deci nu puteal trece pe pod cleat<br />
dand podarului brudina 2) hotAritA.<br />
1) Adea de Venetia. 2) Taxa de trecere.
,<br />
80AILTA RE 119<br />
Ce se gandi Dorila ? Nu e mai bine sä crq<br />
et cati-va bani §i sa tree garla cu piciorul prin<br />
vad, cum am mai trecut'o de atatea ori? Ca<br />
nici parale schimbate nu am §i de offi da poda-<br />
ruluI sa-mI<br />
intoarca de la un galben, m'o lua<br />
la ochffi, §i Doamne apera, cine §cie ce mi-se<br />
poate templa pan' a casä.<br />
A§a §i facu. '§i sufleca pana la genunchi
120 MARTA REA<br />
itaril §i intra in garla, facendull cruce §i pipaindull<br />
punga din brat cu galbenil.<br />
Dar garla venise mare, cu unda intetita,<br />
din ploaia de la munte de peste noapte. Cu mare<br />
greutate Dori la tinea pept apel, iar cand ajunse<br />
pe la jumaatea garlel, piciorul lui Dori la dete<br />
de o scorbura §i nenorocitul se afunda in ea.<br />
-7.-----<br />
-----7--- -- - --,-,-- 7<br />
.z"-----<br />
Podarul, care vecluse aceasta, fiind suflet bun de<br />
cre§tin, se repegi la luntre §i cat al gandi el §i<br />
ajunse langa scorbura, unde veclu plutind capetul<br />
briulul lul Dori lä. Voinice§ce trage de brat<br />
§i eacal vrencl Dumneclet, Dori la e scapat de la<br />
moarte, pe malul garlel nu departe de casa lul.<br />
7
MARTA BEA 121<br />
Eaca a§a, bade Dori la, if 4ice podarul ;<br />
vorba Romanului : Scumpul pagubeve..." Te-ai<br />
fait de brudina si al dat peste putina !<br />
Iar Dora, care-§1 venise in simtire, pune<br />
mana la brat... Brain nicaerl, ca tragend de el<br />
podarul, se desfacuse in garla §i punga cu galbenil<br />
apse in bolboanä.<br />
Scumpul pagube§ce, jupane, Ilice arnarit<br />
Dorila, iar nevoia§ul nu se prapacle§ce 1 EU am<br />
scapat de rnoarte, iar punga 'mi-a luat'o soarta rea.<br />
Cate-va clile Dorila, nevasta §i prietenil cai<br />
mai puteat avea (ca saracia nu-1 numëra cu
122 sonTA REA<br />
droaia), se tot invertira pe malul garlei §1 cercalä<br />
sa, dea de punga perdutä, dar de geaba :<br />
soarta nu voi ca Dorila sa-§I scape macar casa<br />
de la peire.<br />
Jul= Frangolea n'are sail caute plata datoriei<br />
in fundul bolboanel :<br />
PlAte§c1, orl nu p1Ate§c1? clice el lul Dorila.<br />
Omule, se 'ncumetä a clice lui Dorila<br />
muierea lui, cu ochii plini de läcrimi, mai cearca
SOARTA REA 123<br />
la frate-tet, Ca sufletul bun e plamadit din aluat<br />
Dumnecleesc §i Dumneclet nu ajuta numai odata<br />
pe om... Spune-I Mania §i cine §cie? Poate se<br />
va milostivi §i ne va mai ajuta...<br />
iar se duse Dori le, la frate-set Bucur §i<br />
iar cu dragoste §i cu bland* fu primit §i ospetat<br />
§1.1 spuse Mania lul. Bucur Ii mangaia<br />
§i '1 dete iar cu buna inirna o alta punga cu<br />
galbeni.<br />
Vecli, de asta data sä treci pe pod, draga<br />
Dori la. Eaca §i cate-va parale merunte pentra<br />
brudina.<br />
Pleca Dori la cu inima incalclita de bune nädejdi<br />
§i ascunse in dosul minteanulul punga cosandu-o<br />
sa nu se desprinda.<br />
Pana sa ajunga la capra podulul garlel, avea<br />
sa treaca printr'un crampeit de codru.<br />
Eata ca de cate-va Ole se ivise in codru o<br />
ceata, de hop*.<br />
La intrarea codrului poposise o careta, cu<br />
un boiar mare. Acesta se gandea cum sa treaca<br />
prin codru cu chimirul plin de galbeni, mai ales<br />
ca simtisera, hotil de caletoria bogata§ului pe<br />
acolea.<br />
Buna chua, drumetule, qice boerul lui<br />
Dori la, pufaind din ciubuc. Sunt urmarit de zapcil<br />
domne§ci, Ca m'arn hainit de domnie. Gandesc<br />
ca e§ci cre§tin bun, §i ca-I vrea sa me scapi.<br />
Da-mi hainele dumitale §1 et 11-oit<br />
da pe ale<br />
mele; voit trece et pe jos prin padure, unde
121 WARTA BEA<br />
me panclese zapciii §i d-ta in träsurg,. Te-or<br />
opri zapciii in cale, dar fiind-ca eI imi cunosc<br />
fata, vor crede ca e§cI alt boer §i 1I-or da<br />
clrumul, §i a§a amencloI vom e§i cu bine din<br />
codru.<br />
Omului cinstit nicl ii scapara prin minte gind<br />
de fapta, necinstitg,. Dori lg, nu putea cugetg, macar<br />
ca boerul null da de geaba hainele lui cele<br />
scumpe, ca, nu-I in deprinderea boereascg, de a<br />
face fapta bung, fara sa a§tepte resplata. El primi<br />
schimbul, clicend in mintea lul : sa vede dar<br />
Ca de astä data s'aU schimbat chezil rel... Cum<br />
oia ajunge a casg, me imbrac earl, in haine teranesel<br />
§i vestmintele astea scumpe le due la
WARTA lin 1 25.<br />
terg §i le vend §i cumper o vaca cu lapte pentru<br />
copila§I.<br />
Nu incape vorba, Dori la nu uita sa descoasa<br />
punga de la spatele iliculul, Inainte de a-I pune<br />
pe umeril boerului.<br />
Boerul se facu teran, §i tdranul lug, ifos de<br />
boerit In leaganul cu roti aurite §i pornira §i<br />
se afundara deosebi in codru. Numal ce de odata<br />
e§ira in calea leagänului ceata de hoti inarm*<br />
pana la dinti qi Mara §leaurile cailor §i<br />
se napustira, asupra lur Dorila.<br />
Ce vretI vol, striga Dorill ; priviti-rne<br />
la fata §i vedeti-me, ca nu sunt en boerul pe
126 BOARTA RE<br />
care v'a poruncit Voda sa-1 ducet1 cu ciobote<br />
ro§i'l 1) la domnie.<br />
Dar hotii desbracara pe Dorila §1-115.sara numai<br />
in camp. §1-1 luara §i punga cu galbeni §i<br />
calf §i träsura §i mai dandu-f dobanda catl-va<br />
dupaci, if fac vint strigandu-1 :<br />
La fuga, ciocoiule, ca de te mai prindem,<br />
't1 daT duhul in codru!<br />
Cu cinstita bap, a vicleanuluf boier nu mal<br />
se 'ntalni bietul Dorila. El ajunse a casa batut<br />
§i<br />
gol, de se implu de jale bordeiul lul, deaca ma<br />
incapea o noua jale in el, peste cea neagra, care<br />
de mult 11 impluse cu vrf i indesat.<br />
Numaf ce-I pasa lui cMr Frangolea de jalea<br />
Romanuluf?... NicI o cji de intarcliere nu mal vrea,<br />
ci<br />
zor sa-1 vincla casa bietulul om !...<br />
tot gandi Dorila §i cu amarita lui muiere<br />
ce-or mai face, ce-or mai drege, doar sä scape<br />
bordeiul.<br />
Pana 'n trei sunt lucrurile bune, barbate,<br />
clice mai la urma nevasta 1u1. Un sant<br />
Dumnecleg este 0 tot in treime este inchinat...<br />
Ean mai cearca, omule, 0 de a treia oara la<br />
frate-töti Bucur... Sufletul bun e din aluat Durnnepesc...<br />
0 da Durnneclet, §i te-o ajuta 0 de a<br />
treia oara...<br />
Si pleca iar Dorilä spre casa lui Bucur.<br />
Tot cu inima bung, §i cu mangaioase graiuri<br />
Ciobole roil' era amenda In favoarea esecuLoruluT.
'WARTA REA 127<br />
intempina Bucur pe Dori la, care-i spuse Mania<br />
lui din codru...<br />
Numai de asta data, spre marea mirare §i<br />
intristare a lui Dori la, Bucur clise hotärit :<br />
Poftim, fratioare, stä, odihne§ce, ospeteaza<br />
la mine cat vrei, cat 11 place, dar bani<br />
nu maI dat... a vecli bine, ca nu se tine de<br />
d-ta banul!<br />
Ce sa mai<br />
intarclie Do<br />
rila sub stre-<br />
mina strëina<br />
dupa ce taiata-I<br />
fu nadejdea<br />
de ajutorare<br />
cu<br />
bani ?<br />
Eaca o<br />
pane neagra,<br />
frate, sa aibi<br />
I 1 1 T. de dus la co-<br />
(f-...1--)<br />
,<br />
li<br />
..---..-<<br />
pii... Vecli de<br />
n'o perde i<br />
pe asta... II<br />
qise Bucur ,<br />
la oara plearei.<br />
Mergi<br />
cu bine.<br />
Dumneclet<br />
la aceasta.<br />
ajute, ca et nu mai sunt vrednic<br />
r<br />
)1<br />
,
128 MARTA BEA<br />
Deaca, al fi dat cep sufletului lui Dori la, cand<br />
a§a i§l lug, Minas bun de la Bucur, §i se yëclu<br />
intorcendu-se a cast farg, nici un ajutor, ar fi curs<br />
nurnai negrul necaz... Ba, on cat de bun era la<br />
suflet Dorila, 'I- a innorat prin minte chiar §i<br />
grele gandurI despre impetrirea de suflet a frate-<br />
:<br />
söü AuVI ! un om putred de bogatil, care last,<br />
la cli de mare cumpona pe un frate bun?<br />
§i mergea cu eapul pleo§tit pre piept, pe<br />
drurnul dinspre casa mi §i rostogolia in mintea<br />
lui intsprita palcurI-pglcurI de ganduri negre,<br />
cand eata aude prin codrul, in care acum intrase,<br />
glas de corn de yenator... Fusese mare goana<br />
de yenatoare boiereasca...<br />
Cum era ora de amiacii, yentitori §i potaia<br />
de ogarI odihneat la umbra stejarilor. Slugile<br />
boieresci mancat §i dadeat la canI halcl marl<br />
de pane alba...<br />
Vecil, gandia amarit Dorila, canil boierilor<br />
mananca pane alba, iar et duc copiilor mei<br />
pane neagra ca pamentul. Asta-I dreptatea lui<br />
Dumneclet ?...<br />
Oameni bunl, clice Dori1, slugilor boleresci,<br />
carI hraniat canil cu pane alba. ; cant' bolerilor<br />
pot manca §i pane neagra... mie o<br />
jumötate de pane alba pentru asta pane neagra...<br />
Cum slugile erat dupe masa, cu inirna lärgit<br />
la bine, de cate o liträ de yin bun, nu respinsera<br />
cererea lui Dorill §i schimbara panea<br />
lui cea neagra pe o pane intreaga alba, alba ca<br />
lumina Vila
MARTA REA 129<br />
Tot m'am ales i eft o data cu ceva,<br />
gindi Dori la. Ce ospet dornnesc pentru copila§ii<br />
meI !...<br />
i'§I continua drumul.<br />
Dar sluga ce schimbasa panea alba, cat voi<br />
sa rumpa pre cea neagra, numai ce se rostogolira<br />
pe petre, jos, un pumn de galbeni ferecatt<br />
Bucur, velilend ca prigonirile soartel lipsesc<br />
pe Dori la de orl ce ajutor i-a tot dat, chibzuisa<br />
sa puna galbenil in panea neagra, ca aia, cugeta,<br />
ca fara frica de hoti §i de alte primejdii<br />
in cale, va duce Dori la banil a casa la muierea<br />
lui.<br />
Bung, era socoteala lui Bucur, dar ce te<br />
fad cand nu vrea Soarta sa flu ajutat ?...<br />
*<br />
Mancara copiii panea alba...<br />
Dar chir Frangolea Inca manca cu aslamurile<br />
casuta bietului Dorila, care se veclu dat pe<br />
drumuri, fara adapost, cu toti al sei, goi §i finrn<br />
an (p...<br />
Dar eata ca lul Bucur if dete in gind sä<br />
villa la frate-set sa afle deacä de asta data a<br />
isbutit sa aduca, banil a casa, cu panea cea<br />
neagra.<br />
Care nu fu mirarea lul afland de cele intemplate<br />
§i care nu fu mahnirea lui Dora, cand,<br />
trate-set II spusä, ca pusese galbenl multl in<br />
panea cea neagra. Nu atata dupa galbenl II 'Area<br />
ret lui Dorila Ca de, acum se deprinsese<br />
46534. Legende Romiine. 9
130 BOARTA REA<br />
el cu calicia dar 11 mustra cugetul greli, ca<br />
gindisä de refl pe frate-seu Bucur...<br />
cii ce? clisa Bucur, lui Dori la, eli nu ye<br />
mai dat voila nici un ban, ca ye prigone§ce<br />
soarta... Ean yinaincoace, tu Ione le, ca a§a se<br />
numia mezinul lui bietul Dori la sa scil ca pe<br />
numele teil am sa rescumper casa tata-tee §i<br />
ogorul §i am sa pun argatl sa-1 are §i sa caute<br />
de toate...<br />
Aa facu cum gni.<br />
§i. pan la anul casa lui Dori la se implu de<br />
bunatati §1 traira toti in ticna. §i laudand pe<br />
Dumnecleti.<br />
Vecll neyasta, clicea Dori la. copilul e<br />
noroc la casa cre§tinului!... Un om drept scapa<br />
o cetate de peire; un copil cu noroc ridica tot<br />
neamul...<br />
Soarta?...<br />
De cdt multd minte, sciii cd e mai bine<br />
Sa aibi totdeauna un dram de noroc !"<br />
Ba mai bine sail dee Dumnecleti copil<br />
bun i chezit rgt al parintilor sunt repu§i, chezii<br />
carl nu-I inlatura totdeauna 9nintea !<br />
Pitesci, 1891, Mar 8.
POPA FARA VOIE<br />
POVESTE SPUSA DE LEANCA BETRANA DIN CAMPINA.<br />
Oka era odata in Campina un biet cismar<br />
i-1 qicea lumea G-uraliul", ca-1 toca gura mai<br />
dehai decat toaca de la biserica spre cu de sörbatoare.<br />
Jupan Ouraliul era om nevoia§, ca avea<br />
de la Dumneclet o testea de copil §i avea To<br />
muiere mereu bolnava, de nu-I ajungea hn munca<br />
me§te§ugului, ci Inca bietul crqtin era snit sa<br />
vacla tot el §i de copii t de a brurn5 de casa<br />
ce avea, in locul muleret<br />
Pai ci-ca se sternise odata, sub Mihal-Voda<br />
cel viteaz, resmerita in teara, §i trecea Voda cu<br />
oastea spre Ardeal,.cu oaste cata fruncla i iarba.<br />
§i cum trecea Voda prin Campina, calare pe un<br />
cal alb, deli parea Arhanghelul Mihai, iata marl,<br />
ea aude pe G-uraliul, care stand calare pe pun-<br />
tea pirleazului Popei Onufrel, mi 'pi<br />
invêrtia<br />
limba in gura ca melita i mi-I turna popei la<br />
injuraturI de curgea gil-gil, ca potopul de girla<br />
spravalita pe pripon, la urlatoare.
132 FORA FARA VON<br />
Da ce injuri tu, mai jupane, pe pgrintele<br />
? striga. Voda, oprindu'§i calul.<br />
Pal, M. Ta... am douesprece foale goale,<br />
douesprece parechi de §olduri de invelit in toale,<br />
§i de cand cu rezmerita lucrul cismariel a stinchit<br />
rët, de nu mai ca§tig nici cat sa arnagesc<br />
foamea plodanilor. §i am gis et in gandul met :<br />
Ma Guraliule, ean fa pana la mo§ Popa Onufrie<br />
§i-I cere cu imprunlutare cati-va taleri, pang s'o<br />
potoli rezmerita. Pal M. Ta, popa mi-a rëspuns :<br />
El, me asta, talerii nu cresc in dudauri... Muncesce-ti<br />
me§te§ugul §i-I da de taleri."<br />
Bine t'a grait Pdrintele, (Ilse Voda.<br />
Mi-a graft bine ?... Da ce? popa muncesce?<br />
Boscorodesce numal din gurg toate alea<br />
Duminica §i in clile de praznic §i dupa ce se<br />
pricistuesce in altarit, imparte cu palamariul colivele<br />
de la oameni, grat cu miere §i rniez de<br />
nucg §i innoadg in basmaua din brit multi talerl,<br />
tot in lescai turcesci de argint... Da ce ? A muncit<br />
popa pentru a§a ca§tig. Ba numal cat a bagat<br />
discul sub nasul crestinilor §i fie-care i-a dat<br />
din ce n'at avut... Pal asta munca se chiama ?<br />
Pre mine mö tree nadufurile din faptul gilei<br />
pana noaptea tarclit, cand sfirie pe sfir§ite mucul<br />
opaetului, §i tot nu am mdlait pentru copil.<br />
A§a crect, jupane Guraliule ? Popa 04tiga<br />
mult §i lesne, iar tu muncesci tot in sec?<br />
Va sa qica nu escl multamit cu meseria ta?<br />
Da cum oil fi multamit Maria Ta ?<br />
Deaca-1 a§a, iaca mane tot e Santa Du-
POPA FARA VOIE 133<br />
minica, tu st iei slujba popei, sa boscorodesei tu<br />
in locul lui...<br />
ci-ca pe vrernea aia, atata era de mare puterea<br />
ml Voda, ca §1 darul preotiei tot el il putea<br />
da, mai dehai de cat parintele Vladica.<br />
S1 traesci, M. Ta, clice jupan Guraliu,<br />
popä me vrel, popa volt fi...<br />
t.<br />
Cum ajunse a casa, jupan Guraliu striga din<br />
tinda muierei lui : Nastasio, sunt pop.; de acum<br />
fail de munca o sa avem de toate...<br />
Biata femee Ii fIcu pe ascuns cruce qicendull<br />
: aoleo ! atata 'ml mai trebue, s'a smintit<br />
bietul omul mea!<br />
Numai la urma urmei dupa ce-1 povesti<br />
cele intemplate, se mai potoli i groaza Nastasiei.<br />
Parintele Guraliu, blagoslovi copiil, care cereaa<br />
malain, clicendu-le : nu numai cu pane traesce<br />
ofnul, ci §i cu tot cuventul ce esä din gura<br />
Domnului !" ca a§a, 'I respunsese popa Onufrie<br />
cand el pasa-mi-te se jaluia ca n'are pita pentru<br />
copil.<br />
Toate bune, qice la urrna Nastasia, toate<br />
bune, omule, dar cum o sa fad mane slujba la<br />
biserica, cand nicl de bucoavna, n'ai avut parte<br />
s'o treci din scoartä In scoarta, la tinerete.<br />
Ean lasa, fa Tasio, ca m'oi pricepe ea<br />
sa boscorodesc ea popa de nu'l pricepe nici baba<br />
Spanchia, cea care a tinut luminarea la 12 popi,
134 roil FAEA von<br />
nici chiar Tircovnicul ixrimla, cel care a inv6tat<br />
toatg cartea la §coala domneasca din Tergovi§tea.<br />
*<br />
A doua li, Dumineca, palarnariul mgtura<br />
in faptul clilei §i desprgfui iconastasul cu icoana<br />
praznicului, ca avea sg. vie Voda la biserica §i<br />
era sg fie §i popä not...<br />
Da ce sa mai lungim vorba ? Veni Voda cu<br />
alaiul sën impöratesc §i biserica se implu de<br />
oameni ca un cuib de %stunt Des de dimineata<br />
pdrintele Guraliu venise §i el... Numa acu e acu!<br />
Cu chit cu vai, cu ajutortil palamarului '§1 puse<br />
stiharul, felonul, patrahirul. Iatä cg, dascglul de<br />
strang (lice ihtenia de intrare la liturghie, iar<br />
palarnariul trage clopotele in turle de se sgudue<br />
biserica...<br />
Bine cuvinteazg, pgrinte I-<br />
In numele Tatglui §i al Fiului §i al Sfantului<br />
Duh! lice parintele Guraliul, din mijlocul<br />
dverelor impëriltesci...<br />
Prea bine, qice Voda, cli inainte pdrinte.<br />
In numele Tatalui §i al Fiului... poftoresce<br />
Guraliul.<br />
Dg mal nainte, striga Vodg mai tare.<br />
i al Sfantului Duh !... hm! hrn ! hrn !<br />
Dascale, ce mai vine?<br />
Haide, jupan Guraliul,desleaga traista<br />
cu moliftele, cum Rim, parintele Onufrie... Nu
POP/ FARA VOIE 135<br />
c1ise§1 ca me§te§ugul popel nu este munca ca<br />
cisrnaria ta? Haide, inainte, ca de nu, te spanzur !<br />
De gea.ba lI inghitia bietul jupan Guraliul<br />
scuipatul §i-0 tot framanta limba in gura, cä nu<br />
e§ia din ea nici atata grait cat mai ti§nesce<br />
faina din gura vescei la moara, dupa ce toate<br />
boabele rneiului at curs Mina aurita in sacul<br />
ornului §i morariul §i-a luat merticul.<br />
Blagoslovenia Domnului... Blagoslovenia<br />
lui Hristos... Pal iea dracul me§te§ugul, parinte<br />
Onufrie, striga Guraliul necäjit. Tot mai<br />
u§or 'ml este sä trag sfoara ceruita de per de<br />
porc, sa cos carambii insurati de la top campinenii,<br />
decat sä pc Doamne miluesce pan'oit<br />
face clabuci la baerile gurei... Spinzura-me, Maria<br />
Ta, ca popa nu me fac !<br />
El jupane, 1ice Voda riclend. Fie-ce<br />
meserie are greutatile eL.. Cine se tine de a lui<br />
0 nu injura pre a altuia, o nimeresce mai bine<br />
decat tine... Ve(11. de calapoade 0 de talpi<br />
nu mai injura pre popa, de vrei sa sporescl...<br />
De leturghie nu esci facut ; sa te ved acum la<br />
cismarie : sä-mi fad cisme la o§teni, ca resmerita-neresmerqa,<br />
cisme ne trebue!<br />
Sa traesci, Maria Ta, striga Guraliul,<br />
scatend odajdiile §i imbracand cu ele pe popa<br />
Onufrie, caruia ii saruta mana.<br />
ChM/4Na,<br />
1889.<br />
si
MANTA DE BOERICJ<br />
Era o data la Mitropolia din Ia§1 un Mitropolit<br />
intelept ca nime altul. Din mirenie avusese<br />
el o fata, ce n'o putusa marita, O. pana sa ajunga<br />
Vladica, nu mai e§isa, bietul calugar din<br />
opined... §i far de zestre grefi gasesci mire !<br />
Dar acum ca soarta il ajutasa de se facusa<br />
nu nurnai Vladica, dar §i Mitropolit, curgeail petitori<br />
droaie pentru Marioara.<br />
Decat fata cuminte cum era intelesesa<br />
ca nu de ochil el se indragiserA acum petitorii,<br />
ci de punga, acum plina, a Mitropolitului tata.<br />
Soil una, Prea Sfinte parinte, eil nu mö<br />
marit decat dupa acela dintre petitori, care va<br />
avea mdnet mai de boeria."<br />
Aucliti, dumneavoastra, Vise dar Mitropolitul<br />
catra petitorl... Marioara nu se va marita<br />
decat cu acela din D-stre, care va avea ?mina<br />
mai de boeria. Poftim peste un an §i-i aretati<br />
manile §i ea va alege.<br />
*
.<br />
MINA DE Bumf'. 137<br />
Ce o mai fi §i mina de boeriii?" se<br />
intrebara petitorii.<br />
Ce sa fie ? 0 mana care nu lucreaza,<br />
care e nebatogita de munch, ci albita de trandavie...<br />
Mdna cea maf alba e mdna cea mai de boier.<br />
§i se apucara totl, care de care, sail grijasca,<br />
de manl. Cate unsori aka toate le neclaiat<br />
cli §i noapte pe mani, cocona§il ceI mai zarifl<br />
§i mai cilibii... La spiterie §i la matu§a Despa,<br />
a de face diresuri din castraveti §i descanta de<br />
deochi, sunat galbena§ii pe te§ghea, pentru oblojele<br />
§i unsori pentru mani. .<br />
Sosi vadeaua pusa de Nth. Se infati§ara fel<br />
de fel de petitori : negutitori, boierana§i, boieri<br />
veliti 1) §i alta curte merunta.<br />
En sa, vedem meinile, le clise fata... Am<br />
dat cuventul met §i cu cinste il voit tine...<br />
Aretati pe rend manile.<br />
A D-tale este mana alba ca de brutar.<br />
Dar iaca al o sgarietura: al framentat in aluat<br />
not, pane vechia... Cum nu veI in§ela pe muivea<br />
ta, deaca pe rriu§teril nu te-al sfiit a'I in-<br />
§ela ?<br />
Brutarul se duse in colo boscorodind.<br />
A D-tale mana este albä ca varul de<br />
Orheit... dar pe buricile degetelor se vede urme<br />
de aur... Esci zaraf... Un om care toata cliva<br />
numera galbeni, n'are vreme sa, nurnere bataile<br />
de inirna ale nevesteI...<br />
I) Mart
138 MINA DE BOERIt<br />
_<br />
Zaraful se departa. clicend : destuld bataie<br />
de inima imi da paza §i inmultirea aurului met!<br />
Ce mana alba ca laptele aveti D-stra,<br />
clise fata de Mitropolit, la o ceata de petitori !...<br />
Dar n'o sa aleg pe nimeni din D-stre, ca numai<br />
mana ati tinut'o alba, dar nu §i cugetul... Ca<br />
sunteti judecatori §i mai ieri Inca ati vèndut<br />
pe bani dreptatea raileplui celui sërac...<br />
Dar iata nma'nel de boier" striga un Logofet<br />
mare de Divan. Ce mal lid ?...<br />
Adevérat, e mana de Logoföt mare...<br />
dar iata mind mai de boier, mai vice fata, ar6tand<br />
o mind bcitogitel 0 steilcitii reg...<br />
Aucli !... Mana de boerit, acea mana stalcita,<br />
strigara boierii.<br />
Da, land de boier adevgrat" qise Mitropolitul,<br />
ca bataturile sunt dupa urma spedel<br />
cu care mai daunacli s'a resboit de at isgonit<br />
du§manul din teara...<br />
Bine qici, Marioara... Mand de boier, alba,<br />
neatinsa nu este mana de mire pentru fata cuminte...<br />
Adevërata mana, de boier e cea care<br />
rëstoarnä brazda roditoare §i hranitoare neamu<br />
lui §i acea care cu pretul vietei apora teara<br />
de du§rnani...<br />
Marioara Mitropolitului puse mana sa in<br />
Mdna oVeanulu1 Ord."
II.<br />
LEGENDE<br />
DIN ISTORIA NATIONALA<br />
VIATA IN TRECUT
JURA MENTUL TEREI<br />
LEGENDA ISTORICA<br />
De temeit e vorba omulul cinstit, dar te-.<br />
melie neclintita a adevërulul este graiul cu mana<br />
dreapta pe S-ta Evanghelie, sub ktocul de busuioc<br />
cu aghiasma §i sub omoforul Vladical.<br />
Vorba de la om la om, sub stremurarul nevoiei,<br />
ginj putred de telt ; cuvêntul rostit in fata icoanel<br />
Mintuitorului, singur e 1an oelit, ce nu se<br />
rumpe, ba te leaga de vecil-vecilor in focul Gheenel,<br />
deaca nu te til de asernenea cuvênt... Pal<br />
val ! de cel care V calca legamentul primit in<br />
fata Pristolului : praf nu s'alege de el, de neamul<br />
lul, de casa lul 1... i calcatoriul de juramènt<br />
ajunge dupa moarte strigoiii, de n'are parte<br />
nici de odihna tainica i uitata a mormOntului,<br />
mal inainte de trombita cea de apol, ea, pentru<br />
strigoiü ajunge cantatul cocopluI de mieclul<br />
not4e1....<br />
Ci-ca pe vremea pastoriel Mitropolitulul Jacob<br />
I, ap de mult se inmultisera strigoil, din
142 JURAMtNTUL VREI<br />
calcarea de juraminte, ca i s'a facut mila Prea<br />
Sfintiei Sale §i dusa anafora la Domnitorill, cerend<br />
sa nu mal fie ingaduite invoelile pe temehl<br />
de jurament, ci numal cu zapise, slova neagra<br />
pe hartie alba din condehl de diac de logofetie,<br />
doar de s'or mai imputina strigoii prin tintrime!...1)<br />
EI, a§a era credinta in puterea jurarnentu-<br />
WI la noi Rornanil, pana mai daunap, dar acum...<br />
Acum s'a bagat §i intre noi purdalnica aia de<br />
necredinta in cele ale Bisericel, de at ajuns treaba<br />
acum Ca nici sub epatrafirul popei, nici sub omoforul<br />
Vladicai nu se mai aciuesce graiul cinstit,<br />
adevörul nerapit de cugetul rëü...<br />
Mai de demult toate certele §i tragerile la<br />
judecata se potoliaa mai putin cu capete de legi<br />
§i cu obiceiul-peimMtului, decat cu jurament bisericesc.<br />
. 0 carte de blastem a Mitropolitului,<br />
cand o aducea blagocinul in casa omului, era<br />
mai dihal decat trasnetul... Ca sä scape cre§tinul<br />
de a§a foc, nu mai tainuia nici comorile lui<br />
boy §i adeverul e§ia lamurit ca lumina pet..<br />
Vet a§a ; nemarginita era odata la noi puterea<br />
juramentului !<br />
Ell sciA o poveste, dar poveste adeverata,<br />
I) Asemene attafora a Mitropolitulta Iacob este un act istoric.<br />
VedY In Tom. I al IstorieY Ronanilor de mine.
JURAMENTUL TtREI 143<br />
templath acurn 107 ani in capet, din care cetitorul<br />
va putea vedea in ce seama deosebitg era<br />
la Romani juramMtul. Din povestea mea se va<br />
mai vedea 0 cu ce isteta ngscocire Divanul törei<br />
a sciut, odineoarg, sa inlature deasupra Capului<br />
terei, leggmentul greti al unui jurament la du§manii<br />
terel.<br />
*<br />
Nicolae Mavrogheni-Vocla, dupg, ce mai bine<br />
de un an de clile in fruntea oastei <strong>romane</strong>sci,<br />
apara pasurile muntilor §i impedeca pre nemti<br />
§i pre unguri de a ti§ni prin ele in teara, 0 dupg<br />
ce ca Domn 0 al Moldovel se resboi vitejesce<br />
in Moldova, la Vaslui, la Monastirea Adam, in<br />
judetul Bacgt §i al Putnei, in contra Ru§ilor §i<br />
a Austriacilor, fu ropus in 1790 in Walla de<br />
la Märtinesci 0 Caiata in Rimnicul-Sgrat de catre<br />
()Virile intrunite rusesci §i austriace comandate<br />
de Suvaroff §i de Principe le de Saxa-Coburg, 0<br />
perdu tronul §i nu dupa multe clile perdu §i<br />
viata peste Dunarea.<br />
Nu doarg, cg pe Mavrogheni--Vodg 'I plangea<br />
boerimea munteang, ca, putini dintre boeri<br />
se lipisera de densul. Ales cei mai de frunte il<br />
§i pgrasisera cu mai multe luni inainte de ce sa<br />
se fie intemplat batalia de la Rimnic.<br />
Dar, oil cum era boerimea cea de acum<br />
100 de ani, adeverul e ca ea tot mai tinea la<br />
teara. Schimba ea, nu'l vorba, Domnitoril pe in-
144 JIIRAMENTIM TtREf<br />
trecutelea cu Sultanil §i Viziril, de se prirnineall<br />
pe tron, cum se priminesce omul bogat de camd§1,<br />
mai in fie ce cli, dar la fie ce schimbare<br />
de Domnil i§1 aducea aminte boerimea §i de<br />
vorba vechia : schimbarea Domnului, bucuria nebunului.<br />
Fra deci grijiliva boerimea din Bucuresci<br />
dupa Walla de la Martinescl, ca nu scia ce s'o<br />
mai intampla cu biata teara... De cat, cum era<br />
rostul lucrulul pe vremea aia, cat aflara boerii<br />
röma§I in Bucuresci ca Mavroghenll-Voda ail apucat<br />
calea spre Dunarea, pe data §i trimisera<br />
o solie dintre eI, cu Vlädica Filaret in frunte,<br />
sa duca Principelui de Saxa-Coburg inchinaciunea<br />
lor §i sa-1 pofteasca sa vina cat mai neintarcliat<br />
la Bucuresci, ca Turcii s'ail ridicat de acole.<br />
Ti se pare astaqI lucru de necreclut ca sfatul<br />
tërel, a boerimea cea aleasa, sa chiame pe strëin,<br />
pe du§manul Wei, in sinul el, in capitala el....<br />
Numal de ! altmintrele cugetam nol astaql de<br />
cum sa sfetea gandul boerimel de acurn 100<br />
de ant ...<br />
§i sa nu creada cineva, ca boerimea care<br />
chiama pe Austriacl la Bucuresci null iubea<br />
teara. Cum ca §.'o iubea va dovedi povestea<br />
noastra de mai la vale:<br />
*<br />
In dimineata unei clile din luna lui Octomvrie<br />
1790 era mare rni§care in Bucurescl. Urla<br />
väzduhul de sunetul clopotelor de la sutele de
JOBAANTIIL oREI 145<br />
rnonästiri §i biserici. libspinteia§ii imparteail berechet<br />
la bice pe spatele tëranilor silindu-i sa<br />
abata cu carele lor, mergend oil intorcendu-se<br />
de la obor, din ulitele de capetenie, §i sa apuce<br />
prin mahalale. Tot respintea§if zoreat pravalia§ii<br />
sa curete noroiul de pe podul de lemn a§ternut<br />
de-alungul podului Tergului-de-afara. Ce avea sa<br />
se intample ? De sub dealul Mitropoliel de-alungul<br />
acelui pod pana dincolo de Munastirea Plumbuita,<br />
Inca din faptul clilei se in§ira alaiul intocmit<br />
pentru primirea in Bucuresci a armatel<br />
Austriace. Zapcii calari pe cal invëtati in buestru,<br />
dupa povatuirea Jul Alai-Bap, aducea la indeplinire<br />
tidula de alai a Divanului. Mitropolitul,<br />
Episcopil, boerimea, cari in leagane §i butcl cu<br />
rot): aurite §i cu coveltire lustruite, call calari<br />
pe §eli turcesci inecate in tinte de argint §i cut<br />
canafuri de pele ro§ie, atirnate, batend coastele<br />
calului, peste scarile scumpe in cari se intepeneat<br />
calaretil irnbracati in minunate caftane §i<br />
blani de samur, tinend la o mana frinele muiate<br />
in tinte de metal stralucitor ca §i zabalele de<br />
argint din capul cailor §i la alta toiagele rangului<br />
lor... Iata breasla spdteireaseei tu a bruma<br />
de o§tire ce mai se afla in Bucuresci ; latit breasla<br />
agiascd... Nici Maimeiriile cu prapurile lor nu<br />
lipsesc din alai, macar ca negutitorimea singura<br />
mai jalea pe Mavrogheni-Voda. Cum sa nu-1 jaleasca,<br />
cand I§1 amintea, ca el facuse caimacam<br />
Orel' pe unul dintre ei negutitoril, pre vestitul<br />
Turnavitu inaintea, caruia boerul sthtea cu ma-<br />
46534.Ltgende Rombie. 30
146 JURAMENTIIL Olaf<br />
nile la pept §i cu zmerenie a§tepta la perdea<br />
sa i se dea rend de intrare la boerul Caimacam,<br />
care :<br />
Purta in cap o caciula<br />
Tuguiata ca o sula<br />
§i<br />
cu ghebe in spinare,<br />
De nu Picea cinci parale,<br />
De aba rosie, rupta,<br />
Cu ata alba cusuta,<br />
Cu poturi, cu iminei,<br />
Se deprinsese cu ei,<br />
Iar sa1 fi v6clut calare<br />
Chiar vatav de haimanale...."<br />
Acest alaid era menit sa intimpine pe comandantul<br />
o§tirei Austriace Principele de Saxa-<br />
Coburg. Acesta sosi, insotit de solia boerilor §1<br />
ca maimandar1) era insu§1 Vladica Filaret.<br />
Nu mai povestesc despre inchinaciunile boerirnei<br />
la sosirea Principelui, ca cine nu scie cu<br />
ce venjo§ime §i mladiare 1§1 ducead boeril acum<br />
100 de ani, Capetele pe tipsie inaintea puternicilor<br />
clilei... De cat sa nu uit a spune, ca<br />
Principele de Saxa-Coburg tot nu cuteza, cu tot<br />
alaiul intocmit in cinitea lui, sa intre in Bucuresci<br />
decat insotit §i de o numeroasa garda de<br />
dragane (dragoni), draga Doarnne, garda de<br />
onoare, dar in adever straja" , O. toV draganii"<br />
avead armele- incarcate §i gata de tras,<br />
la cea mai mica incercare de trädare din partea<br />
boerimei...<br />
I) CAlitua.
IIISAMENTIM TtRE1 147<br />
Avend la dreapta pe mitropolitul Cosma,<br />
la stanga pe Filaret, §1 in jurul luf boerimea,<br />
Coburg pa§i in fruntea alaiului, cu escorta sa<br />
o§teneasca, pana la Mitropolie, unde fu internpinat<br />
iara§l, in pridvorul Bisericel, de soborul<br />
preotesc, cu evangelia si cu crucea. Se facu fl§-<br />
tanie; se canta un trisaghion, apol, iar cu<br />
alain,<br />
comandantiI austriaci fura du§1 pe la conacele<br />
la cari eran renduiti.<br />
In seara chief in care oastea Austriaca tabani<br />
la Bucuresci §i in jurul Capita lel, Principe le<br />
de Saxa-Coburg §i ai sef, obositi de cale, se culcara<br />
prin paturi boeresci, pe saltele nalt cladite<br />
din lana alba, sub plaporne de matasa ro§ie, cu<br />
capul infundat in perini de puf infetate in fete<br />
de panza de in §1 de borangic, subtire ca ata de<br />
paiajin. §i numal in fluturi, gaurele, bibiluri §i<br />
horbote tesute pe ve§ca de ciur.<br />
Ulitele sunt acurn toate pustil. Respinteimii<br />
singuri currna tacerea noptei strigand, intre<br />
done cascaturi, traditionalul ;<br />
Ochiul meg vede,<br />
te ved, te ved L.." Din cA nd in cand pe ulite yedeal<br />
pa§ind cu grabire §i cu grijä, vre un trecetor<br />
inarmat cu obligatorul felinar...<br />
Tat-chi!, in rnijlocul noptei acesteia, in una<br />
din camerile easel Mitropolitulul Cosma se adunasera,<br />
venind tot tiptil §i pe ulite deosebite,<br />
Episcopul Filaret Boeril Dumitrache Branco
148 JCIRIANTIIL Ttiof<br />
veanul marele Ban, Radu Slatineanu, Manolacbe<br />
Gradi§teanu, Constantin §tirbei, Matel Falcoianu<br />
§i alp cap-va boeri din sfatul terel, din Curtea<br />
mai marunta. Carl tologiti pe Divanurl, earl pe<br />
lavite, la lumina slaba a candelei atOrnatä la<br />
iconastas §i a douë faclil de ceara alba, care ardealt<br />
pe masa §i erat, cand de un boer, and<br />
de altul, curapte de =cirri, cu muceirile de argint<br />
a§elate pe tavita lor, pe sfe§nicarit,boeril<br />
§i fetele bisericesci §opoteat cu sfiala, grupurlgrupuri...<br />
Cand iacg Mitropolitul Cosma intra in<br />
camera insopt de boerul Ion Cantacuzin, de curend<br />
intors in teara din pribegirea sa in Ardeal.<br />
Dupg ce 111 itrop ol itul , inaintea caruia top<br />
boeril se ridicara cu respect dupg divanurl §i<br />
lavite, se incredintg insu§i pe la ferestl, ca. perdelele<br />
dese sunt bine trase, grai catra boerirne<br />
ala cuvinte :<br />
Boeri D-voastre, Metritul Princhip Coburg<br />
mi-a dat porunca, ca mane, in bisericile din<br />
Bucuresci, §i din toatg teara in qilele urrngtoare,<br />
norodul <strong>romane</strong>sc sä facg jurarnent de credinta<br />
§i de supunere catra Imparatul Nemtiei. Mane<br />
§i D-voastre boeri avep sa venip inaintea altarului<br />
Metropoliel sä facep acela§i jurarnent, de<br />
fata cu Meiritul Princhipe...<br />
Jurärnent? clisera aproape inteun glas<br />
toti boeril.<br />
Greti lucru, Prea Sante, adause Banul<br />
Bran coveanu.<br />
Mare foc pe nol, boeri D-v., urma a
JIIRAMtNTIIL Ttuf 149<br />
ice Mitropolitul. De ar fi numal juramOnt de<br />
supunerea noastra catra Imperatia nemteasca,<br />
calea-valeaar fi cum ar fi, ca nu ne-ar lega<br />
decat pre nol, iar fill §i urmaqii no§tri, deslegap<br />
de jurLIment, ar face apol cum ar crede el<br />
Ca le-ar sta mal la indemana ; dar e lucru mai<br />
greti decat atat. laca, boerul Ion Cantacuzin pe<br />
care Princhipele il are de credincios al sëü i l'a<br />
facut all mare Spatar, el insqi, in iubirea<br />
lui de sërmana noastra tearä, s'a ingrozit de<br />
juramentul ce ni se cere.<br />
scotênd din bria o hartie indoita in patru<br />
: Iaca ce fel de juramnt ni se cere, boerl D-v.<br />
Spittarul Ion Cantacuzino land hartia din<br />
mana Mitropolitulul, ceti urmatorul :<br />
JURAMENT<br />
Jura.m pe Santa Cruce §1 pe Santa Evangelie,<br />
inaintea jertfelniculul, credinO, neabatuta,<br />
supunere deplina §i ascultare cu zmerenie i dragoste<br />
din partea noastra §i a tërel, Mariel Sale<br />
Inalte, Imparatului Austriel §i Craiului Ungariei<br />
cunoascem pre el i pre cei cart in mijlocul<br />
nostru vor infatip Malta lut fag de adevgratif<br />
singurif i farei de parttkie stapdnitorf a ten):<br />
<strong>romane</strong>sci, in temeiul vechilor i vectnicilor drepturf<br />
de steipanire ce aa avut qi are leara ungureascd<br />
asupra pdrndnturilor 17i neamuluf teret romcinesct<br />
§i a Moldova. Ap sa ne ajute Died<br />
§i<br />
calcatoril acestui jurament al nostru sa fie afu-
150 JURAANTIM Tt es1<br />
risiti §i blastemati de eel 318 parinti ai bisericel..."<br />
1)<br />
actul acesta se terrnina cu obicinuitul<br />
blastem din cartile de afurisenie §i de prin hrisoavele<br />
domnesci.<br />
Din vorba in vorba, clise spätaru terminand<br />
citirea juramentulul, din vorba in vorba,<br />
intocmal dupa cum l'a scris pe limba nemteasca,<br />
l'am adus pe <strong>romane</strong>sce. Sunt, boeri D-v., de<br />
multa vrerne, cu legatura de neam §i de avere,<br />
cu teara ungureascii, dar §i ett insuml m'arn cm<br />
tremurat cand am vëqut, ca ni se cere nu numal<br />
jurament de credinta §i de supunere catra<br />
o§tirea, biruitoare la ROmnic, ci ni se cere pe<br />
cale piezi§a sh cunoascem de adeverata barfeala<br />
§i scornitura ungureasca, ca adeca teara noastra<br />
§i a Moldovel au fost cand-va sub stapanire ungureasca,<br />
pamOnturi ungurescl....<br />
Ina de ce, boeri D-v., adause Mitropolitul,<br />
v'arn chiamat in taina aci, asta-noapte, ea<br />
sa ne sfhtuim ce e de facut? Juram nol ay,<br />
poziffi?<br />
Mare §i ne potolita era indignarea celor de<br />
fata la cetirea actulul de juramnot, nurnal nimine<br />
dintre boeri nu gasea leac la boala, cand<br />
tot Ion Gantacuzino sculandu-se in picioare lise:<br />
BoerI D-v., sciut lucru este, ca, nimeni dintre<br />
capeteniile nemtesci limba noastra n'o pricepe.<br />
Deaca e a§a, numal prea sfintitul Mitropolit sa,<br />
1) Actul este autentic.
IIIIL/MENTITL TtILEf 151<br />
voiasca sa fie intr'o unire cu scoposul nostru §i<br />
treaba e pusa pe pirte bunal...<br />
Cum a§a. ? intrerup boeril din toate unghiurile<br />
camerel. Cum a§a ?<br />
Ion Cantacuzino se rapede la 110, trage zavorul,<br />
§i deschiqend introduce ill camera pe un<br />
individ.<br />
Dascale Floreo, qice Mitropolitul Cosma,<br />
te-am clamat ca sä tragi impreunä cu ucenicil<br />
D-tale vre-o 30 de izvoade dupa jurarnentul ce<br />
ni s'a poruncit sa facern la Mitropolie §i in judge.<br />
Dascalul Florea imbracat in anterea de §amalagea,<br />
cu scurteica, de blana de pisica, in cap<br />
cu cornanac §i cu ochelari leg* cu §feri dupa<br />
cap, cu barba rasa, §i mustatile lungi, era intaiul<br />
invëtätor de la §coala Domneasca din S-tu<br />
Gheorghe. Avea insarcinarea sa invete pe ucenici<br />
limbele slavona §i <strong>romane</strong>asca. Din cea slavoila<br />
mai scia doara dascalul Florea formula de<br />
r0f110A. Sfilt111 &MOM" cu care incepea a scrie<br />
hrisoavele doinnesci §i formula cu care le sfir§ea :<br />
oam penex rocn.", dar pe <strong>romane</strong>sce nu se afla<br />
2)<br />
in toata teara diac mai me§ter la condeiti ca<br />
dascalu Florea. La vorba Mitropolitulul, Florea<br />
§i trase calimarea din brat §i-I a§ezit pe masa,<br />
§1 din tocul cel lung al calarnarii scoase o pana<br />
de gasca taiata ca con deia, al carui vOrf se puse<br />
pe data sa-1 ciuguleasca cu un briceag.<br />
Gata la porunca, Prea Sfinte, clise dascalul<br />
Florea.<br />
Cum ye spuneam boer, urma a clice
152 JIII1AraNTIIL VREI<br />
Ion Cantacuzin, nime dintre capiteniile nemtesci<br />
nu scia <strong>romane</strong>sce. A§a fiind, lasati-mè pe mine<br />
§i pe dascalul Florea sa scriem izvoadele juramentului<br />
a§a cum sa vie bine la mintea 0 la<br />
sufletul roman ului.<br />
Maine, parintele Mitropolit, la Mitropolie o<br />
ceti izvodul cum l'om fi inchipuit noi, iar nu<br />
dupa pofta ungurilor §i a§a noi §i copal no§tri<br />
<strong>romane</strong>-vorn deslegati de groaznice §i nedrepte<br />
jurarninte.<br />
*<br />
A doua qi cu mare alairk veni iar la Mitrepolie<br />
Principele de Saxa-Coburg, cu tot statul<br />
sötl major, cand biserica era plina de boierime<br />
§i de norod. Mitropolitul Cosma in vestminte<br />
inmuiate in fir, intempina, cu tot soborul bisericel,<br />
pe Coburg, in mijlocul cantarilor stranilor<br />
0 a soboruluI. Slujba incepu §i, dupa daruri, Mitropolitul,<br />
insotit de Episcopul Filaret, 0 de numero§1<br />
preoti, diaconi §i anagno§ti e§ira din altarit,<br />
care cu cruce, care cu evanghelia, care cu<br />
faclii aprinse. In mijlocul Bisericei, sub Pantoorator,<br />
stete Mitropolitul Cosma. Atund marele<br />
spatar, care venise in suita lui Coburg, se apropie<br />
de Mitropolitul §i-I dete o hartie indoita<br />
In patru... Mitropolitul o lua cu o abia stapanita<br />
tremuratura de mama... Vladica Filaret se<br />
uita cu ingrijire in spre jetul domnesc, pe trep-
JIIRAMtITTITI. TtRE1 153<br />
tele caruia statea in picioare Principe le de Saxa-<br />
Coburg...<br />
Acum Mitropolitul Cosma deschise hartia,<br />
aruncand pe furi§ o ochire Spatarului Ion Cantacuzino.<br />
Acesta pe apropie de strana de la dreapta<br />
§i schimba pe sub musteata, cate-va vorbe cu<br />
Dascalul Florea, care cu 20 din ucenicii sëi tinea<br />
isonul la acea strana.<br />
Numal cat incepu Mitropolitul a ceti foaia<br />
de jurdment §i pe data se ridica de la strana<br />
dreapta §i din cea stanga o groaznica cantare<br />
de-ti<br />
lua auclul... i clopotele toate incepura, §i<br />
palamariul bate din rösputeri in tochita de fer<br />
din pridvor, iar dascalul Macovei plamadi cu<br />
amendouë ciocanele toaca cea de lemn...<br />
Vai ! ce sgomot, ce lama ! clise Coburg<br />
catra Aga Falcoianu, ce se afla langa el.<br />
Aa se face jurdméntul pe legea noastra,<br />
röspunse Aga, ascunclOnd un zimbet pe sub deasa<br />
lul musteata neagra.<br />
Sgomotul, larMa copereat tot mai mult cetania<br />
Mitropolitului Cosma, ba inca se adaogia<br />
cu strigatul boerimei, care intr'una qicea cu glas<br />
mare, facOnd crud lungi :<br />
i4ia<br />
juram !<br />
A§ia juarn !..."<br />
§i Dascalul Florea cu cei 20 de ucenici ai<br />
sëi eutremura bolta Pantocratorelui, cu Doamne<br />
miluesce I"<br />
Se sfir§i cetania juramentului, dar nirne nu
154 JIIRAMENTIIL OREf<br />
auqise din el nicl o boaba. Atuncl Mitrcipolitul<br />
facOnd semn stranek r sa tacA, clise cu glas mare:<br />
Boeri DumneavoastrA, poftoritl dupl mine:<br />
A§ia jurArn §1 a§ia sA ne ajute Dumneclet."<br />
Boeril poftorira aceste vorbe, iar DascAlul<br />
Florea cu cel 20 de ucenici al lui, cântarA un<br />
lung : Amin !<br />
Slujba se sfir§i. Se dusera totl pe la casele<br />
lor, cu inima voioasa : capeteniile nemtesci §i<br />
unguresci, bucuroase cä eara a jurat dupa pofta<br />
lor, iar boerimea i mal bucuroas cä jurase<br />
dupA izvodul alcAtuit de DascAlul Florea §i de<br />
Spatarul Ion Cantacuzino.<br />
§i acum ean sa scie §i cetitorul met ce<br />
glasuia acel izvod, izvodit de patriotismul boerimei<br />
:<br />
JurAm pe santa Cruce §i pe santa Evanghelie,<br />
inaintea Infrico§atului jertfelnic, credintA<br />
neabAtutA de la santa noastrA lege cre§tineascl,<br />
jurArn supunere §i ascultare cu smerenie §i cu<br />
dragoste de santa noastrA bisericA. Iar MArieI<br />
sale inalte Imparatuldi Nemtiel §i Craig Orel<br />
Unguresci Inca le juram cum le-at spus in<br />
curgere de veacuri mo§il §i strAmo§il no§tri,<br />
cA nicl odinioarA TJnguril n'at avut drept de<br />
stapanire asupra pamenturilor Orel* noastre <strong>romane</strong>scI...<br />
A§a ne jurAm §i a§a sa ne ajute<br />
Dumneclet, iar care altmintrelea va crede, sa<br />
aibl parte cu Diavolu in focul gheenel... etc."<br />
§i urma jurdniêntul §i blastemul obicinuit...<br />
Aci se pune capët povestel.
JIIRAMtliTIIL Tt KA I 55.<br />
De poveste a fost a§a dara acum 102 ani<br />
purtarea boerimei ! Ea a legat pe urma§ii söi cu<br />
sfintul legament catrA, teara, in potriva nalucitelor<br />
drepturi ala neamuluI Unguresc...<br />
Cine din actuala boerime va cuteza sa, calce<br />
legatura boerimel de la 1790 ?<br />
Dena se aflä un asemenea nesocotit printre<br />
noi, sä citeasca povestea aceasta §i se va pocai<br />
§i-§I va reveni la sirntirea frurnoasa a boerimei<br />
de la 1790.
CUM CLOPOTELE MANTUESC BUCURESCII DE PUSTIERE<br />
I.<br />
Minunatul Domn Mavrogheni-Voda, dupa ce<br />
mult timp apörase teara contra invasiunei Austriace,<br />
fusese rëpus in fine la batalia de la ROmnic<br />
§i silit sa paraseasca teara, trecend Dunarea<br />
pentru a veni cu o§tiri noue de la Turd.<br />
Boerimea din Bucuresci trimite delegati spre<br />
Buzëil inaintea principebil de Saxa-Coburg, comandantul<br />
o§tirei Austriace, ca sa faca act de supunere<br />
a törei.<br />
In Bucuresci rëmasese insa putina Wire<br />
turceasca care nu scia de tradarea boerilor §i<br />
a§tepta intoarcerea lui Mavrogheni cu nouele ajutoare.<br />
De odatä se latesce vestea in Bucuresci, ca<br />
oastea nemteasca va intra in ora§ neintar-<br />
(pat. Comandantil garnizoanei turcesci se hotaresc<br />
a retrage oastea la Vacaresci.<br />
Dupa douë-trei clile de a§teptare la VacarescI,<br />
Turcii, cari aa aflat despre tradarea boe-
OM OLOPOTELE MANTUE80 BUOURES011 DE PIISTIERE 157<br />
rirnei, vëciend ca oastea austriaca nu sosesce, se<br />
hotarësc sa se intoarca in ora§ §i drept pedeapsa,<br />
a tradarel, sa prade §i sa arclä capitala Wei<br />
Muntenesci.<br />
Planul Turcilor este iqeles de Bucuresceni.<br />
Spaima se latesce intr'o clipa. Cele patru podull<br />
de capetenie ale ora§ului nu mai sunt destul<br />
de largi pen tru toata lumea care cearcit a fugi<br />
spre all' scapa avutul §i mai cu seama viata.<br />
Bejanie cumplita I<br />
Se inchid pravaliile... Leaganele cu roll aurite<br />
§i chervanele gem de femei §i de copir cautand<br />
sa piece in directiunea opusa Vacarescilor,<br />
cu risicul de a muri de foarne, oil de a fi uci§1<br />
de hoti in cale... Cine n'are macar un cal de<br />
incälecat '§i" aduce lada de Brapv, oil sipetul,<br />
la una din menastirile incongiurate de zid §i se<br />
pregatesce a '§i-o apora, impreuna cu allii asemenea<br />
lui, impu§cand de la meterezele zidului,<br />
in Turd, cand vor naväli.<br />
II.<br />
La menastirea St. Gheorghe, dascalul Florea<br />
invöta lini§tit vre o dou6.cleci de ucenici, sa<br />
citeasca la psaltire §i pe bucoavna.<br />
Ce faci, dascale, striga din pragul u§el<br />
intrand parintele Onofrei ? Da drumul ucenicilor<br />
pe la casele lor, cä peste un ceas, douö tot ora§ul<br />
e perdut, ca Turcil at hotarit sa-1 prade<br />
§i sal arcla, OM nu yin Nemtil in Bucuresci.
159 OCIM OLOPOTELE MANTIIESO BUOURES011 DE PIISTIERE<br />
Grabesce, dascale, ea nu mal e vreme de cruceajuta<br />
buche-az, ba; ce e ceasul gret, de mare<br />
cumpona!"<br />
BeiI ucenici '§I pun cartea in traIsta<br />
dat busta spre u§A.<br />
Ho, teara! striga dascalul Florea, alergand<br />
in pragul u§el i impedicancl e0rea ucenicilor...<br />
ho, teara! ca Mavrogheni tot e Domn,<br />
§i cat o fi Mavrogheni Domn, de Turd nu-I<br />
habar! Dar Mavrogheni a fugit, dascale, adauga<br />
a clice popa. Cu nasul in cartl, dascale,<br />
noapte nu mai scii ce-I prin tearl... DA drumul<br />
ciracilor, cá dascalii grecI de la St. Sava at tulit'o<br />
la fuga Inca de a-seara...<br />
Da et nu sunt grec, parinte... Ce at<br />
Turcii de impala cu noi?<br />
EscI nebun, dascale? Deaca Nemtii nu<br />
sosesc peste un ceas in Bucuresci, grec off roman,<br />
tot de sabie perirn...<br />
Care va sä ica parinte, deaca yin indata<br />
Nemtil scapa oralul?<br />
§i fra sa, mai Wepte respunsul preotului,<br />
dascalul Florea pune poalele antereului in brit,<br />
tiresce pe u§a §coaleI strigand : dupa mine<br />
MeV."<br />
A innebunit bietul dascal, gandi Orintele<br />
Onofrei, care cautand §i el sail scape qilele,<br />
fugi in vre-o parte a Orel.<br />
§i<br />
cli §i
OIIN OLOPOTELE MANTIIESO BUODREI3011 DE PIISTIERE 159<br />
IlL<br />
Barn Barn !<br />
Linca! Linca!<br />
Barn ! Barn !<br />
Linea! Linea!<br />
De odata, rësuna aerul de glasul clopotelor<br />
marl §i mid de pe la toate mönästirile din Bucuresci.<br />
Sgomotul este asurclitor §i toata lumea se<br />
opresce din fuga, intrebandu-se : Ce este ? ce se<br />
intempla ?<br />
IV.<br />
La mönastirea Vacarescii, capeteniile turcesci<br />
impartisera des de dimineata gloante §i<br />
iarba de pupa la Wire. Toate mösurile erat<br />
luate pentru ca, cum va innopta, Turcil sa nävaleasca<br />
in ora sä prade §i sä macelareasca pe<br />
bjeiI locuitori.<br />
De odata se aud la Vacaresci rösunarile<br />
clopotelor din Bucuresci.<br />
Intr'o clipa capitenil §i o§teni at e§it din<br />
corturl §i pe -sub poarta rnömistirel, intrebandu-se<br />
unul pe altul :<br />
Ce este? ce se internpla 9<br />
Ce sa fie, rnarite agale, striga dascalul<br />
Florea, oprindull calul in fata unui Iusba§a turc.<br />
Ce este, bre ghiaur?<br />
Fugil, fugiti agale ! At intrat Nemth.
160 OIIM OLOPOTELE MINTIIESO BITOUREBOII DE PUBTIERE<br />
in Bucuresci... Sunt multl ca trunza §i iarba...<br />
Auclitl clopotele curn resuna... Mitropolitul cu<br />
boeril primesc pe Nemtl cu cinste mare... Fugitl !<br />
Amestecul cel mai cumplit produce vorba<br />
dascalului Florea. Inteo clipg, Turcil at incalecat<br />
cate doul §i trel pe un cal §i calari §i pede§tri<br />
o tund In directiunea Giurgiulul...<br />
V.<br />
Bucurescil sunt scapatl, Mt ca Nemtil sa<br />
fi sosit macar la marginea oraplui.<br />
Ce se intemplase?<br />
Dascalul Florea inipartise pre cel doue-cleci<br />
de ucenici al lul pe la clopotnitele tutulor mönästirilor<br />
din Bucurescl.<br />
Me MeV, cand o fi soarele a-chindie,<br />
tragetl me clopotele, toate clopotele pana la<br />
vremea toacgri de vecernie §i Dumneqeil cu nol !<br />
Da cum 11-a venit in gaud, dascale Floreo,<br />
una ca asta? intreaba Mitropolitul, care afla<br />
de fapta inteleptului dascal §i-1 chiama Maintea<br />
lul.<br />
7 Cum sa-rni vie, P. S. Parinte? respunse<br />
Florea, facend matanie §i sArutand mana Mitropolitului<br />
:<br />
Clopotul te cre§tinesce,<br />
Clopotul te logodesce,<br />
Cu clopot se präznuesce,<br />
Cu clopot te prohodesce..."
CUM OLOPOTELE MANTIIESO BUOUBES011 DE PUBTIERE 161<br />
§i apol vequt-am eu:<br />
alaiurI<br />
,,i<br />
bisericesci,<br />
rusesd<br />
turcesa.."<br />
§i la toate :<br />
li<br />
domnesci<br />
Aü sunat,<br />
Clopotele aii r6sunat..."<br />
am clis in gandul met :<br />
O veni Némtul, ca mane,<br />
Clopotele-o sa sune...,<br />
De cat mane sa rësune,<br />
Mal bine rèsune act,<br />
Sg, ne scape de necaz !"<br />
Dascale Floreo, sä sci cä de acli inainte<br />
I1 face Epitropia ob§teasca, clece lel pe luna,<br />
in loc de cinci, leafa, clice Mitropolitul bine-cuventandu-1,<br />
iar pe cel dou6-cleci clopotari al t61,<br />
il fac pe to5 anagno§ti!<br />
Avur5, deci §i Bucurescil pe Sf. G-enoveva<br />
bor. Cine mai scie insA astaill de dascalul Florea<br />
§i de ucenicil clopotarl I<br />
46534. Legena'e Ron:line.<br />
11<br />
*
GARDUL TARGULUI<br />
A fost odatá in jurul Bueurescilor gard minunat,<br />
tot in cununi impletite §i cu stre§ina indoita<br />
de spini §i maracini, de porumbrele cu<br />
tepl iutl.<br />
Ci-ca Meuse Voda Ipsilante gardul, nu ca<br />
sa nu intre omul in ora§ decat pe. podurile ob-<br />
§tescldoara gardul de la casa nu opresce pe<br />
omul cu gand rell, sall faca mendrele lui ,<br />
ci facusa M. S. Voda gard in jurul Bucurescilor,<br />
Ca de cand Matracuca tot-dea-una ora§ele ail avut<br />
hotare... Ca adeca se scie Soltuzul §i pargaril,<br />
de unde §i pana unde ati sa-§i intincla puterea<br />
toiagului lor?<br />
Respdntiagii de la capetele color 4 poduri<br />
strigat] pe atuncea noaptea: ochiul ?nett vede !<br />
Te ved ! te vecl !"<br />
Da de vëclut !... El VT..<br />
Peste gardul targului faceail parlaze cu sutele,<br />
nu numal hotil de borfe, ci §i cei de inimaalbastrit,<br />
§i rëspantia§il i§l vedeaft de somn, ori<br />
barem de piroteala, langa tejgheaua carciumei,
GARDUL TARGULUI 163<br />
strigend din soroace in soroace, cu glas tot mai<br />
stins :<br />
Ochiul ?ilea vede I Te ved 1 Te ved !<br />
Pal ci-ca intr'o noapte, o cocoana d'ale marl,<br />
d'ale de poarta fes alb sub tulpan scris 0 papuci<br />
numal cu fireturI §i cu moturI de matasurl,<br />
pline de fluturi poleitl, cat voqu ca-I doarme<br />
boerul, e§i tiptil din ietac §i haida iute la Gardul<br />
TarguluI... Voia, pasa-mi-te, sa treaca cocoana<br />
peste vre-un parlaz, ca sa se intalneasca<br />
dincolo, cu un dragut.<br />
Ochiul met vede, te vëd, te vöd!...<br />
striga cascand un glas de rëspanteia§...<br />
Cocoana se opri gafaind de frica. De, mill<br />
ca o vede?... Barbatu-sëü n'o vede, a§a e; dar<br />
o vede ochiul respanteia§ulul...<br />
§i iata cum in noaptea aceea, cocoana, speriata,<br />
se intoarse la patul nespurcat, langa sotiorul<br />
el.<br />
Numal peste cli cocoana intalni, la ci§meaua<br />
lui Mavrogheni, la ceasul vecernieI, la vremea<br />
rahatului de Sira, pe mutunachea inimeI seale<br />
§i intre douö inghititurI de dulceata §i cron0iturI<br />
de floricele de porumb, ea il spuse de patania<br />
din noaptea trecuta, cu ochiul care vede<br />
al rospanteia§ului...<br />
A doua noapte, cocoana, insufletita de vorba<br />
iubitului, iar cauta sa treaca gardul targuluI,<br />
care vinea chiar langa curtea boierului.<br />
De asta data rospanteia§ul nu mai vede<br />
nici cu ochiul sea care vede... Dupa sfatul iubi-
164 GARDUL TARGULUI<br />
tulul cocoanel, el i§l cauta de nevoie, tragand<br />
aghioase pe Cate o nare, dupa ce cinstise cate-va<br />
ocale de yin de la Deal, tot ocale drepte, cu<br />
pecete gospod.<br />
Numai marl, ci-ca, cum era obiceiul Domnului<br />
pe vremea aea : Alexandru Voda §i cu<br />
Vel Spatarul, imbracati tiptil detera pe la marginea<br />
oraplui, sa vacla ce mai e ?... Trece cine-va<br />
peste gardul oraplui, ori nu?<br />
Ce sa nu treaca ?... Ca acu, sub nisce<br />
tufe MO gard, nurnëra ea stelele, iar el flori-<br />
celele...<br />
Si<br />
seimenil la inchisoare la agie...<br />
dete Voda de bietil pöcatoV §i-I duse<br />
A doua qi Voda chiama pe rëspanteiapl<br />
cu pricina...<br />
Uncle mi-ai fost asta-noapte de nu te-arn<br />
aflat la slujba ?intreabit Voda.<br />
Ce 'ncape tagada, cand punga e 'n lada?...<br />
Am atipit, Maria-ta, iarta-mö... n'oi mai<br />
face.<br />
Jupan spatare, du pe jupaneasa la barbatu-sn<br />
§i-I spune de la mine, ca ferneea sare gardul<br />
targului §i ochiul respanteia§ului n'o vede, Ca :<br />
Nu-T gardul targuldi<br />
Sprijinul Caminulul;<br />
l36.rbatului se cuvine,<br />
Ca sa scape de ru§ine,<br />
Sa-s1 faca, gardul a casa<br />
Din dragoste mult aleasa.<br />
§i rëspantia§ sa fie
GAILDUL TIEGULUI 165<br />
'apo'i. maxi ci-ca deatundi Voda Alexandru<br />
a clis obstescif Epitropii: and o cadea gardul<br />
din jurul oraplui, punetl nurnal" eruct, ca semn<br />
de hotare targului, ca :<br />
De gard nu se opresce<br />
ane la r6t se gandesce,<br />
Dar sigur ca santa cruce<br />
In cale buna te aduce!..
M A M A I<br />
NIJVELA<br />
I<br />
Caretele boieresci se tineatt §ir dealungul podului<br />
Mogo§oaie1, inteo-dupa toacä din luna lui<br />
Main a anului 1796. Pe podinele stricate §i jucand<br />
ca dintil in Mid betrane, acum vedeal o<br />
careta dand cu roata in §antul din mijlocul podului,<br />
de unde tirea noroiul infect, acum o vedeal<br />
urcand in puterea telegarilor, damburi de<br />
grinc1.1 adunate, tarate de rotile trasurelor. Vizitil,<br />
cu chivere inalte, cu fundul de stofa ro0 al chiverei,<br />
resfrant peste ea la stanga §i atarnata cu<br />
un canaf de fir, cu feregea plina de vipusce colorate,<br />
se pareau pe caprele lor ni§ce equilibri§t1<br />
dantand pe funil. La distanta, ilusiunea era perfecta,<br />
cand hopurile II saltaa §i §anturile ii prabu§iat.<br />
In capra dindaretul caretei, impodobita
MAMA ! 167<br />
cu armuaril de baroni §i de conti nemtl orl ungull<br />
1) se tinea trufa§ arnautul, cu fustanell alba<br />
in mil de creturl, cu fermeneaua inmuiata in<br />
fireturi ca §i manecele atarnand spre 'Anent,<br />
cu turbanul cat dimerlia pe cap. De cingatoare<br />
II atarna chiseaua cu tutunul, iar cu mana dreapta<br />
stoarce strins canafurile prinse de poclitul caretel,<br />
pe cand cu cea stanga ingrijesce de ciubucul de<br />
lemn de iasornie, ori de cere§ al boierului, ciubuc<br />
impodobit cu calaf de margele §i de cilicurl, care<br />
ca un mic crac de pantakm de copil acoperea<br />
partea de sus a ciubucului, legat la gura lui cu<br />
baiere de matase vit colorate, stralucind de fluturi<br />
de aur. Deasupra cal4fu1ui se inaltä mare*<br />
o teava subtire, bagata in ciubuc, teava pe care<br />
stall in§irate in rotogoale de forme varil, cari<br />
mai marl cari mal mici, imamelele de chilimbar<br />
alternand cu imamele de diverse petre colorate,<br />
unele batute cu nestimate.<br />
Printre carete cavalcadat boierii, pe cal deprin§1<br />
in buestru. Antereul de §amalagea oil de<br />
gherrnesit acoperea picioarele calaretului, infipte<br />
in scari late de argint; pe peptul calulul iroaie<br />
de curele colorate, sclipitoare de incrustäri de<br />
tinte metalice, alternand cu canafurl in culori<br />
deschise ; toate aceste podoabe intrecute doara<br />
numal de monumentalul oblanc al §elei, minunat<br />
lucrat in ciseluri §i incrustarl pe lemn. 12ic mo-<br />
I) Sultzer afirm c boierlf nostri cump6rah la Viena i la Pesta<br />
carete de ocasiune. Aceste erad cu atat maY cttutate, and matt tropodobite<br />
de armoariile vechilor lor proprietart
MARI<br />
168 !<br />
numental, pentru 0, in dosul lui dispärea o parte<br />
din corpul caläretului, de uncle nu se mai vedea<br />
din el dent gugiumanul de astrakan cret, de<br />
pe cap, §i o parte din dulamä oil din beni§ul<br />
de postav ferenghit, blanit cu gu§i. §i ascunclend<br />
mai preste tot §alul de anadol artistic paturit<br />
la cingaoare.<br />
Dar incotro se indrumat acele carete §i<br />
acel caläreti, cari ridicat nori de praf, off impro§cat<br />
pe trecetori cu tina infecta a §antului<br />
sub copitele cailor, când acestia nimereat in vr'o<br />
gaura de sub vr'o podinä putreclitg,, de riscat<br />
sa'§i mpg, piciorul In profunditatea §antului din<br />
mijlocul stradei? Era oara preamblarel de dupa<br />
toaca. Se potolise de cata-va vreme ciurna.<br />
Boierimea Incepuse a mal ie§i dintre zidurile<br />
curpor lor, in care se baricadasera, ca sä nu<br />
fie in contact cu nimeni. Acum pe intrecutele<br />
mergeat la preamblare, la cerdacul lui Mavrogheni<br />
din gradina ce pe atunci se intindea in<br />
jurul casel apelor de Wig rnonästirea aceluia§<br />
domn, Isvorul tarnaduirei", seat precum ii cliceati<br />
logofetii subtirI din Divan, Zoodoho-Pighi.<br />
La intrarea gradinei se adunase prostimea<br />
§i cati-va bragagil, nelipsil unde este adunare<br />
de popor. Toti II fäceat privelisce din sosirea<br />
in §ir a caretelor §i a caldretilor. La poarta gradinei<br />
descindeat din carete cocoanele §i coconitele<br />
cu Mrbatil §i parintil bor. Ce mai de rochii
MANI! 169<br />
mandre de alagea, de atlas, ce mai de tivilichil<br />
de belacosa cu blana de cacom I D'apoI scurteicele<br />
de ghermesit albastru blanite cu nafea! Dar<br />
sculele pretioase, WI:Ale de galbeni stambuli, de<br />
Misir<br />
Boieril §i boieroaicele, urrnall de arnaut,<br />
intrall in gradina §i se indreptan spre chiosc,<br />
unde chir Stavridi cofetarul, fratele lui Avgi-ba§a<br />
(venatorul) al culleiom simandicos, cum vedeti<br />
servea rahaturl de Sira, vutce, cafele parfumate<br />
in felegeane odihnind in zarfuri de argint<br />
lucrate la Salonic.<br />
Intraa boieril, dar prostimea de la poarta<br />
faceaü gazeta high-lifului, nu numai despre toalete<br />
dar §i despre multe mistere de etac.<br />
Uite, ala-I, me, Banul Dumitrache Ghica.<br />
Bre, dar multi G-hiculesci in Divanul<br />
domnesc. Mai sunt 2 logofetl, Scarlat §i Costache.<br />
Dumitru Ghica nu este vel, ca, vel Ban<br />
e Nicolae Brancoveanul.<br />
Cucoana a frumoasa care se pogoara<br />
acum, e Venetiana Vacarescu. Val ce mandrete<br />
pe dansa! Ah! iaca §i fiica-sa. Nostima fata, me<br />
Vanciule.<br />
Pun prinsoare 2 ortl, ca numai ce-o sa<br />
V§neasca de pe unde-va §i boierul Alecu Vacarescu,<br />
curnetra Safto.<br />
Pal clea ca n'o perde din ochi, pe fata<br />
Venetianel.<br />
Taca-ve fleanca, muierilor. Fata doar e<br />
vara boierului.
170 MARL<br />
Ina, par'ca nu s'o mai veclut pe lume<br />
pozne din dragoste !...<br />
Cu adeverat, jupane Chirita... Dar iata,<br />
tocmai sosesce cuconul Alecu Vacarescu... Undel<br />
soare, a soare'i fata, cum sa nu fie §i umbra.<br />
La dascalul Florea de la sfete Gheorghe, am<br />
cetit un isvod de stihuri a cuconului Alecu. Ba,<br />
Oet, le-am invetat §1 pe dinafara ca tatal nostru.<br />
Fetel a§tia ii lice boerul:<br />
De nu mi3 crecy pe mine,<br />
Intreba pe orI-cine,<br />
§i vecif cat patimesce<br />
Acel ce te iubesce!<br />
Cand nu te ITN, am cbinuff,<br />
cand te v6;1, le§bauff;<br />
i-un ceas nu 'mf prisosesce<br />
bali spun ce in6 trudesce.<br />
Halt, iaca §1 cal-eta Domnitei Elena, foasta<br />
nevasta a cuconuliff Alecu. Minunata muiere.<br />
D'apoi avere la dansa 1 Doar nu'l de giaba<br />
fata Dudescului.<br />
De ce s'o fi despartit, nea Parvule, de<br />
boieru?<br />
Da ce's Mitropolitul Dositheiti ca sa<br />
scia?...<br />
Gura lumel rea. Ci-ca at aflat §i dansa Ca<br />
lui cuconu Alecu if e draga fata Venetiencei.<br />
Me Vanciule, dar sa tin träsurele §ir ca<br />
boabele la metanii.<br />
Ca oti, s'a mutat la ci§mea tot Divanul
MAMA ! 171<br />
domnese, adaoge a qice respantia§ul de la capul<br />
podulut Uite, cuconul Manolache Brancoveanu.<br />
E vornicul de Teara-de-sus.<br />
Ba nu, de Teara-de-jos; ca de Teara-desus<br />
e vornic Moruzi, ruda M. Sale lui Voda.<br />
Iaca vel Vistierul Neculai Brancoveanu.<br />
0 mi§care mai mare se produse in multime.<br />
Sosia o careta cu falet de 4 cal de sange arapesc.<br />
Mare le Spatar! Spatarul Enächitä Vacarescu!<br />
Ce mai caiafet !<br />
Enachita Vacrtrescu<br />
Sade'-u poartg. la Dudescu,<br />
Cu antereti de atlas,<br />
Moan Doamna de necaz.<br />
Ce mandra muiere are ! De ! os de Domn<br />
e doara Domnita Ecaterina!<br />
Ci-ca nu poate suferi pe fig-seti Alecu.<br />
Pai a§a 's toate rnarnele vitrege.<br />
.<br />
Dar sa lasam pe cronicarii populari din<br />
poarta gradinel lui Mavrogheni sa'§i continue<br />
aprecierele §1 sa vedem de ce a vr'o asvërlitura<br />
de peatra de la poarta s'a oprit un boier Ware,<br />
ce mereti se ridica cu manele pe oblancul §elel,<br />
doar o zari mai bine o jupanita tên6ra §i frumoasa<br />
cozi, cu care se crucise in cale. Era tOn&ul<br />
boier Brailoiu, care nu '§i putea lua ochil
172 MAMA !<br />
de la trecetoare §i se oprise pe loc, cum te<br />
opresci far' de voie in fata unei priveli§ti minunate.<br />
Calul insu§1, par'ca fermecat, ca §1 stapanul<br />
seri, statuse locului, intors in partea incotro disparea<br />
femeea.<br />
E muiere cinstita, cugeta in sine boieruL<br />
Uite, trecu ca sAgeata, cu ochil in gios, ingropall<br />
in stufoase §i lungi gene negre.<br />
Cine-o fi oare? Frumoasa, muiere!<br />
Respantia§u1, care \recluse pe calaret oprindu-se,<br />
ie§ise acurn din carciuma din coltul stradei,<br />
unde '§i potolise §i el dorul inimei cu o cincleca<br />
de horilca le§easca de contrabanda.<br />
Se apropia de boier, cad socoti ca i s'a<br />
desprins pafturul de la §ea §i doar ii intelesese<br />
densul de departe, ca era din boieril de Divan,<br />
din cei pogoriti cu harzobul din cer, §i vrea deci<br />
slujiasca.<br />
Cuno§ci tu pe jupaneasa aia? II intreba<br />
Brailoiu, aretandu'l pe femeea care se departa.<br />
Cum de nu ? E nevasta lui Vlad Fara.-<br />
§ianu, care a murit mai antert ; fusese el condicar<br />
la isprävnicia de Sacuieni.<br />
Veduvd!... Nevasta lui Vlad condicaruL..<br />
Dar bine, me, Ala era din tiganil mei, a slujit<br />
cu credinta tata-söt pe tatameg 0 el a ciupit<br />
ceva .carte pe cand invetam §i et la dascalul<br />
Florea...<br />
Uite, tot e adeverat ce qicea lumea, ca<br />
e nearn de tigan...<br />
Wll ca n'ai 11 crept nici o data! ca mai
KAMA I 173<br />
chip de ruman i mai om de omenie cum era<br />
el... ; puteal sa jurl ca nu e tigan.<br />
Bioerul Brailoiu cap pe gandurl ; el mai<br />
afla adresa casel unde locuia vëduva lul Vlad<br />
§i apol in loc de a continua calea §i a descinde<br />
la gradina, se intoarse spre ora§ pe urma femeei,<br />
neperclend'o din ochi, la distanta, de capva<br />
pa§1.<br />
Ce rnandru i§l mladia talia! Sub scurteica<br />
de vulpe cu fata in gu§a porumbului 1 Ce piciorup<br />
mid tropotiat sub faldurii de§1 al rochiel<br />
de cutnie 0 cum o prindea de bine marama sub<br />
care se Ilia fesul alb cu ciucur negru de pe cap!.<br />
Boier Brailoiu o sorbia din ochl, dar ea i§1<br />
cata de drum cu ochii pironiI inainte, neuitandu-se<br />
nici la dreapta, nici la stanga.<br />
La o cotitura de strada calaretul II taia<br />
drumul §i se opri drept in fata el :<br />
Dumneata escl veduva condicarulul Vlad?<br />
Tenëra femee römase perplexa, WA, sa röspuncla.<br />
Brailoiu repeti intrebarea.<br />
Da, boierule, rëspunse in fine cu timiditate<br />
femeea. Am fost femeea lul. Dumnepil mi<br />
l'a luat i asta-cll nu mal am de cat mangaerea<br />
a 2 copil ce mi-a rëmas de la el.<br />
Apol densa voi sa'§I continue calea. Brailoiu<br />
intre aceste descalecase §1 cu mana dreapta tinend<br />
fraul calulul, cu cea stanga apuca .mana.<br />
femeel, clicendu'l cu un glas dulceag.<br />
Vino la mine §i vel avea mangaere.
174 MANI 1<br />
Femeea 41 trage violent mana dintr'a boierulul,<br />
inro§indu-se pana in albul ochilor :<br />
Sunt femee cinstita... Sunt fata §atrarulul<br />
Cosma.<br />
Femee cinstital... exclama Brailoiu cu o<br />
voce de om rët, care ingheta sangele in vinele<br />
tinerei jupanese. Femee cinstital...<br />
Si te-ai maritat cu un tigan al easel rnele...<br />
Ce clici, boierule? Vlad al meu, tigan<br />
boieresc ! Te in§ell §i te rog sa mö 1a§1 in pace<br />
sa'rni vocl de drum.<br />
Sail vecli de drum? Drumul d-tale nu<br />
poate fi de cat acel ce duce la casa stapanulul,<br />
la casa boerului Brailoiu.<br />
Si cu violenta apucandu-I mana, striga pe<br />
rëspanteia§ul cel mai apropiat :<br />
Rospanteia§ule, ferneea asta e roaba<br />
mea... Era fugara... Am prins o. A duceti-o la casa<br />
mea... la curtea boerului Brailoiu.<br />
Se adunase lume, ca la respanteni, cand bate<br />
cloba de graesce Cralnicul. Comentariile incep,<br />
earl mai cu glas incet, earl mai cu sgomot:<br />
A prins boierul Brailoiu pe o tiganca<br />
fugita... Frumoasä muiere !<br />
Si nici seamana a tiganca... D'apoi irnbracaminte<br />
la ea 1.<br />
TOnöra véduva in zadar cerca sa scape din<br />
manele respanteia§ulul §i a boierulul. Acum protesta<br />
qicend cä nu este tiganca §i ca este fata<br />
de boier, acum se ruga... Mai mult tirita de cat
MA MA 175<br />
mergend, ea este dusa tot inainte pe podul Mogovaief<br />
spre casa lul Brailoiu, urmärit fiind grupul<br />
de o ceata de copil §i de catl-va curio§1. Din<br />
pravalfi, pe la täräbi unde stateat cladite Wail<br />
de tot calibrul, off intro un cerc acqat de strea-<br />
§ina josnica, dupa care cerc spanzurail lurninärI<br />
de set, de vOnilare, intre o putina cu dohot negru<br />
§1 alta cu lapte acru §i printre §iragurI de<br />
lulele turcesci, lumea scoatea capul sa vacla ce<br />
sgomot era in strada.<br />
Vr'o muiere care o fi furat giuvaere<br />
boierescl...<br />
Ba vr'o Celetnica 1) pe care breasla agieasca<br />
o scoate afara din ora§, dupa pitarul lui<br />
M. Sa Voda....<br />
Alt rend de comentaril intre mu§tereii bacanulul,<br />
al caldararulul §i al bragageriel vecine,<br />
pe cand pe Maria Vaduva lul Vlad Farca§anu<br />
o fac sa intre far de voie in curtea pretinsului<br />
WI stapan.<br />
II.<br />
Röspanteia§ul introdusese pe Maria prin poarta<br />
Paha, cu acoperement de §indrila in curtea care<br />
se intindea larga, dar plina de balaril in fata<br />
caselor boieresci.<br />
La dreapta curtel grajdurile §i §oproanele<br />
1) Celeltnicele erati femeT de cafenele si circiume. Al. Moruzi<br />
le-a isgonit din Bucuresd.
176 MANI<br />
de lemn, in§irate pe langa camere rnai josnice<br />
servind de bucatarie §i de locuinta pentru servitori,<br />
avênd cerdac pe stalpi de lemn dealungul<br />
camerelor. Langa bucatarie un put cu cumpena<br />
§i cu ghizdele de peatra. Atenantele aceste,<br />
legate de casa boiereasca prin un pod de scanduri<br />
ridicat pe fragmente de caramicli, servind<br />
de treatoare de la bucatarie la casa boiereasca<br />
in timp de noroaie.<br />
La stanga curtei un stog de fOn, in parte<br />
taiat, §i un vechit hambar cladit pe §arampol,<br />
langa care stetea rezemata leasa de batut<br />
po-<br />
rumbul, langa o movila de ciocalai uscati. Un<br />
nuc bëtran pe jumaate bo§tur, umbrea hambarul<br />
§i '§i intindea betranele ramuri pena, deasupra<br />
cerdaculul naltat pe garliciul pivnitei, in fata<br />
corpulul casei principale. Aceasta, ridicata de la<br />
pament, deasupra pivnitei, era incinsä de jur imprejur<br />
cu un cerdac in legatura cu platforma<br />
inaintata la mijloc, deasupra garliciului pivnitei,<br />
coperita ca §i cerdacul de o larga, stremina de<br />
§indrila. De ambele parti ale platformei garliciului<br />
curgeat scarile ce serviat de urcat in casa.<br />
0 droaie de servitorl, mai top tigani, ti§nira<br />
pe toate u§ele atenantelor, veclend grupul<br />
care intra pe poarta §1 ie§ira intru intimpinarea<br />
boierului. Maria ins& nu putu ajunge pena, la<br />
pragul screI curtei, 'Mei chiar tarita, caci cap<br />
le§inata.<br />
Apa, apa! striga boierul.<br />
Droaia de slugi se precipita din not prin
MAMA 177<br />
bud:tarn', se aduca apa, pe cand vizitiul lua calul<br />
sa'l duca la grajd.<br />
Maria zacea cu capul pe prima treapta a<br />
scaref, rece, neinsufletita.<br />
Boierul ingrozit if freca palmele i templele<br />
fara succes.<br />
lute, Stane, la doctorul Caraca, striga<br />
densul, veclend Ca nici stropirea cu apa rece nu<br />
folosia.<br />
Moarta ! Sa fiä moarta ? Pecat ! ce frumoasa<br />
muiere ! adaogea in gandul set.<br />
Doctorul Caraca, vestitul arhiiatros, adeca<br />
prirnul medic al orapluf, tocmal se Intorcea de<br />
la spital de la Coltea, Ware, i vizitiul 11 intalni<br />
in dreptul portii. Intr'o fuga de cal doctorul era<br />
la scara boieruluf Brailoiu.<br />
Femeea asta trebue dusa indata la spital,<br />
clise el, dupe ce isbuti s'o de§tepte.<br />
Doctorul, intr'o secunda, cat boierul se dusese<br />
in casä sa aduca un flacon cu otet de trandafirl,<br />
aflase de la respanteia§ cele intemplate.<br />
Dar femeea aceasta nu e tiganca, observase<br />
omul de sell*, care, cunoseetor al societatel<br />
bucurescene, intelese pe data, veclend frumusetea<br />
inuieref §i tinend seama de le§inul el,<br />
ca nu era lucru curat...<br />
Cand femeea se dqtepta, ea recunoscu pe<br />
doctor §i putu sal<br />
clica cu voce slabitä :<br />
Jupan doctore, scapa-me...<br />
Caraca§, care nu era numai om de sciinta,<br />
dar §i orn de inima, precum dovedeaa frumoa-<br />
46334. Legena'e Romasne. 12
178 KAMA<br />
sele lui scrieri poetice §i cunoscuta lul purtare<br />
in societatea stricatg a Bucurescilor, nu ceru<br />
altg explicatiune de la Maria, mai ales cg, acum,<br />
ea revenitg la viata, o recunoscu incat-va ca pe<br />
o vechia clientg.<br />
Due ell insurni femeea aceasta la spital,<br />
Vise Caraca§ boierulul, care aducea din casa tot<br />
felul de §ipu§oare cu aromate. Are nevoie de<br />
grip, deosebitg. E bolnava primejdios.<br />
Boierul rörnase fara rëspuns. A se impotrivi<br />
doctorulul nu cutezg. i-apol la ce era bung<br />
ferneea, in starea in care o vedea?<br />
Pe data ce va ie§i din spital o va relua,<br />
de sigur. Doctorul nu'l poate opri s'o reclarne,<br />
la nevoie chiar §i pe calea dreptatei...<br />
Maria, acum sprijinitg pe bratul lui Caraca§<br />
§i al respanteia§ului, era urcatg in cerdacul easel,<br />
pang ce vizitiul, din porunca boierului, prinse<br />
calf la caretg.<br />
A§eVatg pe un capöt al lavitel, ce ocolea<br />
tot cerdacul §i pe care se intindeati velinte vérgate<br />
ea ogorele in toamng, Maria continua a fi<br />
ingrijitg de doctorul Caraca§, care ggsi mijlocul<br />
sg'i §opteasca la ureche, pe cand boierul poruncea<br />
gatirea trgsurel :<br />
N'o sg, fie nimica, dar nu grgi ; prefa-te<br />
tot mai bolnavg. Maria strinse afectuos maim<br />
mantuitorulul el, care necontenit, cu un aer ingrijat<br />
in fata rapitorului, II dgdea sa respire aromatice,<br />
pe cand boierul din pragul u§ei mösura<br />
cu nesatiti formele voluptoase ale bolnavel, a
MAIta 179<br />
careia rochie fusese deschisa la pept de Caraca§,<br />
in primele grije ca s'o read ucA la viatA. CAma§a<br />
de borangic subtire lasase sA se strevacla un sin<br />
tare §i rotund, terminat cu o minunata cap§una<br />
Sangele se urca din not la capul boierulul,<br />
care acum se intreba de n'ar fi mal bine sa fie<br />
cantata bolnava in chiar etacul WI?<br />
Ce clici, doctore? N'ar fi mai bine sa<br />
cauti de densa aci, decat s'o mal duel la spital?<br />
intrebA boierul cu o emotiune abia -stapanita.<br />
Doctorul observase directia ochilor Don-<br />
Juanului. El se grabi a aduna pe peptul femeel<br />
rochia §i feregeaoa infiratA.<br />
Nu, boierule. Nu réspund de viata ei<br />
dent la spital, undo am de t6te ce'ml trebue<br />
ca s'o caut bine.- Boala i-a venit la inima...<br />
E in<br />
mare prirnejdie.<br />
Trasura era acum la 'scarA. Doctorul sprijinind<br />
tènëra femee, ajutat de oameni al easel, o<br />
sui in trAsura, land. §i el loc langA densa. TrAsura<br />
porni ; iar boierul, venind pana in fata extrema<br />
a cerdacului privi la pregatirile de plecare<br />
§i lung urmAri träsura pana ce o perdu din vedere<br />
pe strada...<br />
Pöcat ! Minunata muiere! 0! dar de va<br />
trai, va fi a mea, esclarna el e§ind din visuirea<br />
in care se infundase. Numal de n'ar muri!... SA<br />
moarA, din vina mea?!...
180 MAMA<br />
III<br />
Maria nu fu dusa la spital, ci deadreptul la<br />
ea acasa, cad ea recaltigand deplin toate puterile,<br />
povesti in cale doctorului cele intimplate.<br />
Un bun bac0§ dat de doctor vizitiului, ca sa nu<br />
spuna ca n'at dus femeea la spital, asigura, pentru<br />
cat& va ile lini§tea Mariel. Dar ea intelease<br />
cä lucrul nu e sfar0t, ca mi§elia va reincepe.<br />
Caraca era §i el de aceastä parere ; numai el,<br />
ca 0 Maria, nu intelegea cu ce drept boierul ar<br />
fi putut cere de la Domnie, ca roaba, pre o romanca,<br />
fata de boier ?<br />
Pe cand Brailoiu in fie ce cli tramitea la<br />
doctorul Caracaq pe vizitit sa -intrebe cum mai<br />
merge femeea i primia nemangaetorul röspuns<br />
ca se afla tot mai 1.611, ea, dupe indemnul doctorului,<br />
ceruse sfat de la condicarul Divanului<br />
domnesc, Raducan Poenaru, §i de la condicarul<br />
Departamentului de 7. Ace§tia, vechl cunoscuti<br />
al reposatului sët barbat, nu gasira nici un cap<br />
de lege, nici la Vasilicale, nici la condica lui<br />
Alex. Ipsilant, prin care ar putea sa scape pe<br />
Maria, deaca boierul ar dovedi Divanului, ca. Inteadevër<br />
Vlad, barbatul el, i-a fost tigan ; cad<br />
legea hotaria ritos, ca femeea sloboda, maritata<br />
dupe tigan, remane §i ea 0 copiii el de parte<br />
barbateasca robi.<br />
Roaba et ! Rob copilalul met! exclama<br />
cu durere tênöra femee. Dar bine, mama, licea
MA hiA 181<br />
ea catrd betrana ce lua parte la sfat, cand m'ai<br />
dat dupe Vlad nu scial ca'l<br />
tigan?<br />
Betrana mama, o jupaneasa care in sbar<br />
citurele fetei §i in scufundäturele obrajilor nesprijiniti<br />
de dinti, pästra inca urme din frumusetea<br />
de odinioard, afirma din toate puterile, ca;<br />
Vlad nu era tigan, Ca ea n'ar fi dat pre fiica-sa<br />
dupe un tigan , ea femeea atrarului Cozma,<br />
boier cu sipetul plin de cart( domnescI §i de<br />
hrisoave cu peceti, mail cat potcoava.<br />
Jupaneasa Sultana, de mal multi ani veduva<br />
tenera i frumoasä, rémase cinstita cu toate curtenirile<br />
multor boieri marl §i puternici. Cum putea<br />
ea sa fi mdritat pe fiica-sa dupe un tigan? Mai<br />
bine s'o fi vöclut moartã decat a§a ceva. 0<br />
nepoata a ei, mai acum 2 an! a fost rapita de<br />
un Oran din Secueni. Fata la urma urmei ar fi<br />
vroit s. remand, nevasta rdpitorulul, ca era un<br />
flacau voinic §i frumos, dar jupaneasa Sultana<br />
n'a invoit aceasta. Mal bine fata necinstitd, de<br />
cat maritata cu un mojic! Divanul domnesc aü<br />
pedepsit pe ëran cu ocna §i tbatä averea luI<br />
i at dat'o fete! necinstite, dar fata a remas tot<br />
boeroaica! Cum era WO dea cucoana Sultana<br />
fata dupe un tigan ? Cati boierI din Divanul<br />
domnesc n'ar fi dat chiar §i mo§il pe dragostea<br />
fete! sale Mariuta? Dar jupaneasa Sultana a fost<br />
cinstita §i vrea ca §i fiica-sa cinstita sa remae.
182 walk<br />
IV<br />
Boerul Brailoin intra la banueli, primind<br />
meret respunsul doctorului din fie-ce i ca femeea<br />
merge ret cu sanatatea. El se hotari s.<br />
mearga insu§1 la spital s veacla pe Maria. Numai,<br />
doctorul Caraca§, de§tept pe cat §i omenos,<br />
prevecluse vizita boierului §i insarcinase pe gerahul<br />
(chirurgul) set, care locuia la spital, sa<br />
spuie boierulul, care ar intreba d.e femeea Maria,<br />
ca s'a insanato§at §i ca, a ie§it numai aclf dill<br />
spital.<br />
A§a se §i intempla.<br />
E sanatoasa! 1§1 qise cu bucurie boierul.<br />
Cum scia adresa femeei, boerul incaleca Ia<br />
poarta turnului Co ltel §i se indruma spre Biserica<br />
cu Sfinti, langa care scia cg locuesce Maria.<br />
Acolo boerul afla, casa pustie. Nurnal o pisica<br />
insalbaticitg svacni pintre picioarale lul, can<br />
deschise dal*, u§ei de la tinclä.<br />
Avusese grija jupaneasa Sultana §i fiica-sa<br />
Maria, dupe sfatul doctorului Caraca§, de se mutasera<br />
intealta parte a oraplui.<br />
Furios, boierul dete jalba, la Agie i la Spatarie,<br />
sä i se caute roaba fugita, ferneba tiganului<br />
set Vlad Fgrca§anul.<br />
Inca, ambla in fie-ce dimineatg prin toate<br />
casele din intregul oral vatgjeii de mahalale cu<br />
preotul de la Biserica respectivg §i en epistati<br />
anume renduiti, ca sa intrebe de sanatate §i sa
MAMA 183<br />
vesteasca pe data ce s'ar descoperi unde-va vr'un<br />
caz de ciuma.<br />
Nu era deci cu putinta sa, remana mult<br />
timp ascunsa Maria lui Vlad Farca§anu. Cum se<br />
facu, cum mi, Maria totu§I nu fu reaflata.<br />
Popa Mgnaila de Ia Biserica Cretulescu, care<br />
facea Lunea aghiasma in casä la boierul. Brailoiu<br />
de-I stropià slugile, ietacul §i telegaril §i mai arunca<br />
aghiasma §i in put, iar Sambata cetia paraclis,<br />
era, intr'o Durnineca dupe Liturghie, in<br />
camera din dosul bacaniel lui chir Iane Sardelidis,<br />
din podul Tergulul de-afara, langa foi§orul<br />
de foc. Parintele Manailä récorea gatlejul Sf. Sale<br />
Insetat de atata Doamne miluesce" cps la Biserica,<br />
in tovara§ie cu cumnatul sn parintele<br />
Onufrei, proistos de la Biserica cu sfinti.<br />
Ce nalt e foi§orul de foc, parinte Onufrel,<br />
clicea popa Mànäi1, i ce scunda e oala<br />
cu vin !...<br />
Din vorba in .vorba parintele Manaila afla<br />
ca in poporul Bisericei cu SfintiI s'a mutat de<br />
cate-va qile fttrareasa Sultana cu fiica-sa, cari<br />
daü sarindare sa scape de prigonirea unui<br />
due-<br />
man. Ce du§mani o fi avend bietele femel? Parintele<br />
Onufrei chiar maI plati cumnatu-sn o<br />
oca de yin, cu pecete dornneascd la fund, din särindarul<br />
primit pe cliva aceea. Luminarile de ceara<br />
alba din Oherhaneaoa (fabrica) cu monopol a EpiscopieI<br />
de ROmnic vor arde cat vor putea la<br />
iconostasul hramuluI çIilei, dar banil sarindarulUI
184 MAMA<br />
se due gil, gil pe gitul ambilor preotl 1) Parintele<br />
Mangill auclise insä in casa boierului Brailoiu<br />
una-alta despre jupaneasa Maria a luI Vlad<br />
Farcii§anu...<br />
ca<br />
Mal cinstirn, Parinte Onufrel, un palicia,<br />
mi l'o plat, sunt sigur, jupan Brailoiu cand<br />
i-oit duce veste despre fata atrgresel Sultana.<br />
Ci-eg 'I e drag, Parinte, de'l nebun dupe ea...<br />
iatg cum boierul Brgiloiu, cand in cliva<br />
urmatoare Parintele Mgrigila ii stropi pe cap din<br />
belpg cu fi§tocul de busuioc, muiat in aghiazma,<br />
cantand : Mdntuesce, Doamne, norodul tat", primi<br />
de la acesta scirea de mahalaua in care s'a mutat<br />
Maria.<br />
Pe data boierul merge la Agie §i vel Aga,<br />
prieten de call al boierului Brgiloiu, da de asta<br />
data poruncg vataleluluI din mahalaua Bisericei<br />
cu Sfintil ca cu maT mare bilgare de seamg de cat<br />
orl cand sg cerceteze toate casele din poporul<br />
acelei BiserIci i sg afle napristan"2) unde s'at<br />
mutat §gträreasa Sultana?<br />
Cu asemenea mijloc, doue Oile dupe aceea,<br />
boierul Brailoiu scia anume casa unde se adapostise,<br />
Ingrijitg §i temetoare, Maria luI Vlad<br />
Farca§anu cu maicg-sa i cu copila§ii sel. Dar<br />
maI afla i aceasta, ea juna femee nu iese de<br />
loc din casg §i ea are naimiti nu mai putin de<br />
(3 fo§tl deliI, gogemete nandro0 pentru paza<br />
1) Episcopia de Rômnic a intemeiat prima fabricl de lumingif<br />
de cearg albg, la finea secolulul al X VIII-lea.<br />
2) Naprissan =---- negresit.
MAMA 185<br />
casei, i cu aceia nu'l de glumit, c (lag in carne<br />
vie, cand se apropie om pe care jupanesele rip<br />
vor sa'l primeasca!<br />
Totu§1 boierul Brailoiu dete vr'o 2, 3 clile<br />
de-a rendul tircoale in jurul easel cu pricina. Ba<br />
thiar se ispiti sá strabata in ea, mituind pe paznicif<br />
de la poarta, dar de giaba if fu cercarea.<br />
Aturici boierul se hotari sa'§i reclarne roaba<br />
pe calea justitiel. Dupe obicehl, Brailoiu dete<br />
deadreptul la Domnitorul Alexandru Moruzi, jalba<br />
scrisa pe jumetate coala de hartie tricapeld, indoita<br />
in douê. Domnitorul puse la sfarIitul jalbii<br />
resolutia de trimitere a madelei (afacerel), in cercetarea<br />
Divanului domnesc.<br />
Erall negre§it pe atuncf instante mai mid,<br />
la care ar fi putut trimite Domnul cercetarea<br />
afacerei. Judecatoriile Agiel .§i a Spatariei, Departamentul<br />
de 7, de 8 §i de Criminalion nu conveneer<br />
boeritnel, grabita de a ajunge la resultat.<br />
Mai expeditiva era judecata inaintea Divanului<br />
domnesc, maT ales ca era ceva mai definitiv ho<br />
titritoare. Boierul Brliloiu era prea bun prieten<br />
cu amendof logofetif mari, ca sa nu dobandeasca<br />
dreptul de a se judeca cu Maria deadreptul la<br />
Divan.<br />
i<br />
iata cum trel i1e dupe aceea jupaneasa<br />
Maria Farca§anu fu chilmata cu pitac domnesc,<br />
prin Agie, a se infati§a la Divan.
186 MAMA<br />
IV.<br />
In dimineata OM de 30 Maig 1796 se<br />
aduna boierimea din Divan la M-rea de la Cotroceni,<br />
unde avea sit se tie Divan, CA nu era<br />
terrninata Inca restaurarea Curtei domnesci din<br />
Dealul Spirei, iara Curtea veche continua sa fie<br />
o mina, in care, in potriva pitacurilor domnesci,<br />
se oplo§iat numal tigani vagaboncli, off se aruncail<br />
gunoaiele vecinilor.<br />
Alex. Moruzi profitand de incetarea ciumel<br />
§i indemnat la aceasta §1 de boieril din Divan,<br />
se pregatia, Inca, de la finea anului 1795, sa restaure<br />
macar Curtea cea zidita de Alex. Ipsilant<br />
in Dealul Spirei. DeocamdatA In lipsa de alt<br />
local mai potrivit, Domnitorul locuia cu vNuta<br />
stenahorie §i cu mare discolie," in casele egumenesci<br />
de la Cotroceni, prefacute in re§edinta<br />
domneasca de veara Inca de la voda Caragea.<br />
In trapeza cea mare a M-rei era instalata<br />
Spataria cea mare, adica sala tronului. In fundul<br />
salei pe o estrada acoperita de covoare turcesci<br />
se ridica scaunul domnesc, MO care pe un<br />
sfe§nic de lemn de nuc, coperit cu o maramrt<br />
cusuta in fir §i bibiluri, stAteati neclate buzduganul<br />
§i hangerul domnesc. In daratul tronului<br />
se vedeau cele 2 tuiuri de coqf de cal, primite<br />
de Domn la investiturA in Constantinopole. In partea<br />
despre resarit, intr'un iconostas artistic sApat,<br />
strAluceat icoane bogat imbracate in argint<br />
§i aur, in fata cArora atarnate de bagdadie ar-
MAMA 187<br />
cleat 3 candele, din care cea de la mijloc mai<br />
mare, lucrata de vestiti argintari romani din<br />
Salonic. De jur imprejurul paretilor, väpsiti in<br />
culori deschise §i cu rnedalioane representand<br />
fantastice peisage cu adanci perspective, erail in-<br />
§irate lavite coperite cu covoare turcesci, oil cu<br />
catifea ro§ie de care atarna ciucuri de matasuri<br />
§i de fir.<br />
In cliva in care in aceasta sala se tinea<br />
Divan domnesc, pe scoartele <strong>romane</strong>sci, intinse<br />
pe podelele ceruite se in§irat mesite rotunde<br />
pentru calemgil, adeca, Logofetil Divanulul. Ace§tia,<br />
lasandu'§i incaltarnintea la u§a, ori chiar in<br />
josul scarel, se urcati nurnai in me§1 colorati §i<br />
crucindu'§1 picioarele dupe moda turceasca langa<br />
rnesita rotunda, destinata fie-caruia, pe care 41<br />
a§ecla lungul calamar de alarna. de la brit, in<br />
tocul caruia purtail briceagul de dres pana de<br />
gasca, aceasta pant% §i creionul.<br />
La u§a Divanului, pe dinafara, se tineati<br />
garde de armalei. In Muntru 2 copii de casa<br />
la u§a, prin care intra Dormfitorul.<br />
La oara 2 §i 1/2 de dimineata (dupe ceasornicul<br />
turcesc) adica cam pe la 8 ceasurl 1/2 dimine*,<br />
incep a sosi boieril conformandu-se<br />
ultimului pitac domnesc de a nu Intarlia cu<br />
Judecatile norodulul venind prea tarclhl<br />
Iatä Neculai Brancoveanu vel Ban; Manolache<br />
Cretulescu vel vornic de teara de sus, Radu<br />
Golescu vel vornic de team de jos.<br />
Impreuna cu Mitropolitul Dositheit Filitis
188 MAMA.<br />
a urcat scarile Enache Vacarescu mare Vistiernic.<br />
La intrarea lor in Divan se scoala in picioare.<br />
toti boierii, penA, §i marele Ban Brancoveanu.<br />
Mare le spatar Dimitrie Manu va veni<br />
numal impreuna cu Domnitorul §i va lua<br />
locul langa masa cu bualuganul domnesc, pe<br />
cand Enache Vacarescu, de §i numal Vistiernic<br />
mare, va lua loc langa marele Ban Neculal Brancoveanu,<br />
inaintea celor 2 vornicl marl §1 cu atat<br />
mai mult inaintea Vornicului Ob§tirilor Ioan Damarls<br />
§i a vornicului politiei Joan Florescu. Cand<br />
marele spatar urmat de 2 copil din casa intra<br />
pe u§a rezervata Domnitorulul, divani§til, de la<br />
marele Ban la marele Clucer Zaarie luara locurile<br />
hotarite pentru fiecare pe lavite, in dreptul<br />
unor mese coperite cu postav ro§u. mese ce se<br />
a§eclat In spatarie numal la clilele de Divan.<br />
Domnitorul 1111 intarclia sa intre dupe marele<br />
spatar, urmat de o suita de postelnicel §i lua<br />
loc pe jetul seu. Maril logofetl la rend indica<br />
pricinele poruncite a se aduce in cercetarea Divanului.<br />
Intre madelele duel era anaforaoa Mitropolitului<br />
aretand cum un Vasile Nutu, gramatic de<br />
felul lui, nu numal ca all cutezat sa slujiasca in<br />
Sf. Biserica ca preot, fara sa fie fost hirotonit,<br />
dar Inca facu §i pe duhovnicu prin judete. Mare<br />
concurenta facea noul duhovnic duhovnicilor<br />
ca muierele vinovate afiall sub epatrafilul<br />
lui ertare §1 deslegare de pocate, Tnal<br />
ales din cele vedane, §i mai pe ieftin decat
MAMA 189<br />
de la duhovnicil barani §i- puteat sa se imparta§easca,<br />
sä nu princla de veste barbatiI lor ca<br />
aü fácut pecate a§a de grele, de nu le-aa dat<br />
voie duhovnicul de cat sa bea aghiazma mare.<br />
Mitropolitul cerea pedepsirea exemplara<br />
pentru asemenea batgiocoritor de cele sfinte.<br />
Domnitorul in unire cu sfatul Orel hotari ca<br />
Nuta, sa fie batut chiar la u§a Bisericel, unde<br />
'0 permisese a oficia fara drept, cu 150 toiege<br />
la talpl ; apoi sa fie tinut surghiun la o mOnAstire.<br />
A doua afacere de judecat fu teorisirea jalbel<br />
boierulul Brailoiu. Marele Arma§ intro duse<br />
inaintea Divanului pe jaluitor §i indata apol §i<br />
pe parita Maria vOduva lul Vlad Farca§ianu.<br />
Cand aceasta intra insotita de jupaneasa<br />
Sultana §Atrareasa §i de 2 frumo§1 copila§I al' el,<br />
intregul Divan nu se putu stapani de o emotiune.<br />
Fie-care boier reflecta in gandul sat:<br />
Ce frumoasa muiere !<br />
Brailoiu infa§ura pe Maria intr'o privire<br />
triumfatoare, iar dênsa sfiicioasä II indrepta cu<br />
umilinta privirea spre scaunul dornnesc, la dreapta<br />
cAruia stetea Mitropolitul.<br />
Marele logofet de teara de jos ceti jalba lui<br />
Brailoit, prin care reclama de la Domnitor aducerea<br />
sub stapanirea sa a Mariel, de oare-ce<br />
cu bunä voia el s'a maritat cu robul sat Vlad<br />
Farca§ianu. Dovedea boierul, ca Vlad i-a fost<br />
rob, de oare ce tatal acestuia a fost capetat de<br />
betranul Brailoiu cu alte sala§e de tigani, prin
190 MAMA<br />
cartea M. Sale lul Voda Alexandru Ipsilant,<br />
inca, de la leatul 1775, din tiganii gospod. (domnesci)<br />
dupe dreptul ce aU Domnil preste lucrurile<br />
slobode domnesci".<br />
Tot Divanul rémase convins, ca Vlad era<br />
intr'adever tigan din robii neamului Brailoiu.<br />
Nimeni insa nu lua cuventul sa propuna hotarirea<br />
solicitata de jaluitor, mai ales dupe ce<br />
jupaneasa Sultana povesti cum se facuse casatoria<br />
fiicei sale, cum Vlad trecea de om slobod<br />
§i era slujba§ al törei la ispravnicia din Secuieni,<br />
§i Ca doara nu era sa '§i dea ea fata, fata 0trarului<br />
Cozma, pe care M. Sa Mihait Voda §utul<br />
l'a avut la mare cinste §i l'a miluit cu chrisov<br />
de liucll, dupa un tigan.. ; ca nici semana Vlad<br />
macar la chip a tigan..<br />
Maria, tinend cate un copil de mana, era<br />
miFata atat de adanc ca nu putea adaogi nici<br />
o vorbä la energica pledoarie a marnei sale; dar<br />
lacrimile ce o podideail pP cat o faceail mai<br />
frumoasa, pe atat dispunea in favoarel pe<br />
divani§ti.<br />
Se poate sa, nu fie sciut jupaneasa Sultana,<br />
ca Vlad era tiganul meti, dar nu mai putin<br />
legea spune deschis §i larnurit, Ca femeea Jul<br />
Vlad este roaba mea, clice ricanand cu retinere<br />
boierul jaluitor.<br />
Aa e, respunde marele logofet; nurnal,<br />
mai lice legea §i aceasta : Dornnil §i obladuitorii<br />
cade-se sa ocroteasca §i sa partineasca mai
Id Aldi 191<br />
mult sloboclenia, fiind in lume ca un lucru ce<br />
n'are prey."<br />
Deapururea, adaoge Br5i1oiu, Divanul a<br />
judecat in madeaua aceasta nu dupe duhul [ranlozesc"1),<br />
ci dupe dreptatea stapanirel. Sloboda<br />
este dupe lege numal fata, care s'a nascut din<br />
parinte yigan §i muma romanca, dar femeea<br />
aceasta §i baiatul el sunt al mel...<br />
§i aceste qicend Brailoiu, apuca de mana pe<br />
baeyel, care speriat incepe a plange.<br />
Ca o leoaica care '§1 nera fill sel Maria<br />
srnucesce copilul §i intr'un pas se precipitä in<br />
genunchl langa picioarele lui Voda:<br />
Milostive Doamne!.. nu me lasa jertvä<br />
nedreptayel L. §i-§I aduna cel dol copila§i la sinu-1<br />
impletindull manile pe dupe capul lor de<br />
Angeri.<br />
Mama ! mama L. striga el plangend,<br />
neinOlegand primejdia, dar mi§cayl de tabloul ce<br />
pentru prima data in mica lor viaya li se presinta<br />
vederel.<br />
Voda insu§l se simyi sguduit pana in suflet.<br />
El se pleca la <strong>urechia</strong> Mitropolitului Dositeia §i<br />
'1 §opti :<br />
Ce mama buna L. Femeea aceasta trebue<br />
scapatal... Vistierul Enache Vacarescu, care aucli<br />
§opta oil cat de tainica a lui Voda, facu un<br />
1) Se clicea, cduhul fran;ozesct la finea veacule trecut i lnceputul<br />
celuY al XIX-lea Inrlurirea revolutiuneY franceze, care str61'5tuse, icicolea,<br />
i n t6rile rornfine.
192 MAMA<br />
semn de intelegere lui Voda §i intorcendu-se<br />
catra jaluitor clicêndui :<br />
Ce martori aducI, boerule, in fata DivanuluI,<br />
ca femeea aceasta a fost maritata cu tiganul<br />
D-tale Vlad Farca§ianul?... Ca femeea sloboa,<br />
care se da in dragoste cu un tigan, sloboda.<br />
remane §i ea §i copiil el din- florl...<br />
Nu e adevërat striga cu glas amenintator,<br />
jupaneasa Sultana... Nu e adevërat, ca Maria a<br />
fost tiitoarea luI Vlad... Fata §atrarului Cosma<br />
tiitoare !?.. Ea a fost nevasta cinstitä cu cununie...<br />
Revolta simtului de onoare a baranel jupanese<br />
inlatura posibilitatea pentru Divan de a<br />
o scapa din ghiarele boerului jaluitor. Enache<br />
Vacarescu cercase unicul mijloc ce cunoscea in<br />
puterea legilor in vigoare.<br />
Maria §i ea auqind vorba lui Vacarescu<br />
se ridicase energic in picioare §i apropiindu-se<br />
iara§1 de rnaica-sa :<br />
Da, mania, nevasta, cu cununie, nu...<br />
Ca §i cand s'ar fi temut sal' profaneze<br />
buzele cuvêntul de tiitoare, ea nu '1 rosti.<br />
Vacarescu schimba o privire cu Domnitorul,<br />
in care marele Vistier if spusese eloquent, ca<br />
era singurul mijloc de a scapa femeea.<br />
Da, Maria ta, qise §i Brailoiu cu un aer<br />
triumfator, femeea aceasta a fost maritata cu<br />
cununie dupa tiganul met Vlad Farca§anul. Voit<br />
aduce, dead, M. Ta poruncesce, marturie pe chiar<br />
popa Tatu de la Biserica Stejarului care 'f-a cununat.
ILAMI 193<br />
Alex. Vocla Moruzi i§1 preambla cautatura<br />
de la boierul trufa§ la umilitele muieri §i intorcendu-se<br />
spre Mitropolitul II opti la ureche :<br />
Prea sfinte, o sä aducem pe popa Tatu<br />
de la Stejar de martor, dar P. Sfintia ta binecuvinteaza-1<br />
s minVi odatä, nurnal odata, in<br />
folosul dreptätel femeel acesteia...<br />
apol intorcendu-se spre divani§ti : Da,<br />
boieri, cuviincios lucru este sa ascultarn marturia<br />
preotului, care a cununat pe Maria cu Farca§anu<br />
iganul jäluitorulul. De astaclI in §eapte<br />
qile, D-ta Vel logofete, vel aduce madeaua aceasta<br />
iarà§1 in Divan, in fata Domniel mele.<br />
Peste opt qile Maria va fi a mea, i§I<br />
qise boierul Brailoiu... Trec anil, necum opt qile...<br />
Rabdare !<br />
Fata mea, o fi ce-o vrea D-defi,<br />
lise jupaneasa<br />
Sultana catre Maria, e§ind din Divan,<br />
dar parintele Tatu va dovedi, ca fiica §atrariulul<br />
Cosma a fost femee cinstita, maritata cu Cununie,<br />
in fata<br />
A§a, clise Radu Golescu, care auqi, e§ind<br />
§i el, vorbele betranel §i virtuoasel jupanese,<br />
dar nu te gandescI, ca, remasa la judecata femee<br />
cinstitä, ea §i baiatul el reman robn lui Brailoiu?...<br />
V.<br />
La chua hotarita boierii se adunara iara§1<br />
in Spataria mare de la Cotroceni.<br />
In pridvorul BisericeI steteall a§teptand ora<br />
Divanului, jupaneasa Sultana cu fiica-sa Maria
194 MAIO,<br />
Farcl§ianca. 0 conversatiune animata urma intre<br />
ele. Cu nici un pret betrana mama nu voia ca<br />
fiica-sa sa primeasca a fi declarata de concubina<br />
lui Vlad.<br />
A muri de scarba §i de ru§ine, clicea<br />
betrana, do s'ar intempla una ca aceasta.<br />
i et a§l muri de durere, cand din femee<br />
sloboda ajunge roaba §i batgiocura du§manulul<br />
met. Sa-ml vöd et copila§ul ajuns tigan<br />
boieresc, §i copila mea filch de roaba, sa ajunga<br />
chiar poate necinstita in curte boiereasca !....<br />
Nu, mal bine moarte §i pentru mine §i pentru ei !<br />
Pe cand femeile ast-fel sMtuiat animat in<br />
tinda Bisericel, in launtrul el, in strana arhipastoreasca<br />
stetea Mitropolitul Dositheit ascultand<br />
psalmodierele matinale grecescl ale protopsaltului<br />
§i ale yomanescl ale deftereulul de la strana<br />
stinga.<br />
In momentul cand proestosul din dverele<br />
marl dete bine-cuv6ntarea, terminand oficiul, din<br />
Altar e§i preotul Tatu §i voi sa facg metania<br />
la strana Arhi-episcopala.<br />
Cand baranul preot säruta mana Mitropolitului,<br />
eL if §opti: Deslegare al de la D-cleu<br />
§i de la mine, dead, molitfa ta, cum ti-am dat<br />
bine-cuvOntare, vel tagadui cununia.<br />
Peste o jumttate de oil, §edinta Divanului<br />
era deschisa. Boierul Brailoiu intra in urma -ee-
MAMA 195<br />
lor douë femel. Arma§ul mare introduse pe popa<br />
Tatu.<br />
Cu ce aer de isbdna se uita jaluitorul la<br />
cele douë fernel!<br />
Vel logofaul ceti din nou, la porunca Dorn-<br />
nitoriulul,<br />
jaloba lui Brailoiu, apol otarirea Domneasca<br />
la judecata din urma.<br />
La alta porunca a Domnitorului, preotul<br />
Tatu, de la Biserica Stejarului, inainta in fata<br />
scaunului domnesc. Alex. Moruzi intreba din ochl<br />
pe Mitropolitul, cu oare care ingrijire, ce va (pee<br />
preotul ?<br />
Ce scii, parinte Tatule, if vice apol A/oda :<br />
Vlad Farca§anu, tiganul lui jupan Nae Brailoiu,<br />
fost-ail el cununat cu femeea Maria, fata §atrareseI<br />
Sultana ? CA, iaca, boierul ice, ca cuvio§ia<br />
ta le-al cetit sfintele rugaciuni de nunta.<br />
Preotul hezita.<br />
G-raesce sub epatrahirul nostru arhieresc,<br />
adaose §i Mitropolitul Dositheitl, ea sa incurajeze<br />
pe preot.<br />
Da, PArinte Tatule, Ii gice §i jupaneasa<br />
Sultana venind langa el. Spune Mariei Sale, cum<br />
Sfintia ta al cununat pe fflea-mea...<br />
Nu este adevërat striga Maria cu o energie<br />
sëlbateca... Gheorghie§, copilapl me0, rob ?...<br />
Da, am fost... tiitoarea lui Vlad !<br />
E nebuna, Maria ta, intrerumpe Sultana.<br />
Din neamul atrarulul Cosma n'ati stat pe lume<br />
celetnice, ci numaI femeI cinstite.<br />
Mai trebue, Maria ta, alta marturie, clice
196 MAMA<br />
Brailoiu? Insa§1 mama marturisesce, ca filca-sa<br />
aü fost rnaritata cu Vlad in fata pristolulul Bisericei.<br />
Ci graesce, Parinte, 1iee cu un ton mal<br />
rästit Mitropolitul.<br />
_N'am cununat eU pe aceasta fernee ingaima<br />
preotul, cu o voce sugrumata, de emotiunea<br />
ce1 dadea consciinta pëcatuirel.<br />
Minte, striga Brailoiu furios.<br />
Neadevër, striga ca o leoaica jupaneasa<br />
Sultana. Itt incarcl sufletul cu'n greu pëcat, Parinte<br />
Tatule.<br />
Maria palida, tremurand in tot corpul el,<br />
rostogolea stoluri de gandurl rapecll in mintea<br />
el. Marturia preotului o scapa de robie §i pe<br />
ea §i pe copilmul set... Prima mi§care a mamel<br />
fu de all saruta copilul :<br />
E mantuit!...<br />
Dar acolo langa densa era acum §i alta<br />
mama, a el, care apucand'o de amendouö manele<br />
ii striga :<br />
Ce! Tacl? Spune, spune ca preotul acela<br />
au adus marturie rnincinoasa!<br />
Mama! Copiii mel<br />
!...<br />
Singurele aceste vorbe putu sã le rosteasca<br />
Maria, pe cand jupaneasa Sultana cadea fara<br />
simtire langa 0 masa de logofet de Divan.<br />
Mama! striga din fundul inimel nenorocita<br />
femee, care völu, precum in noaptea neagra<br />
vedem la scaparatura fulgerulul, präpastia<br />
in care e-aproape sä cadem, pe maica-sa moarta,
MAMA. 197<br />
moarta din causa el. Ea alearga sa ajute pe<br />
maica-sa. Logofetil de Divan, ba chiar si din<br />
sfetnici, sar sä ridice pe jupaneasa Sultana si<br />
s'o asecle pe un capot de lavita.<br />
Emotiunea castigase pe top' sfetnicii. Numai<br />
Brailoiu rosu ca postavul dupe mesele Divanulul<br />
striga tot mai tare, batOnd cu pumnul<br />
intr'o masa de langa el :<br />
A mintit popa. Maria a fost cununata<br />
cu Vlad tiganul.<br />
Domnitorul ridicandu-se in picioare, facu<br />
semn sa taca top, apoi clise :<br />
Divanuhl nostru doinnesct , teorisind<br />
jalba credinciosulul boier al Domniel mele, durnnealui<br />
Slugerul N. Brailoiu, dupa ce am ascultat<br />
si rnarturia preotului de la Biserica Stejarulm,<br />
carele preot sub omoforul P. S. Sale Par. Mitropolit<br />
aU marturisit Ca n'at cununat pe Maria,<br />
fiica §atrarului Cosma, cu Vlad tiganul, deci poruncim<br />
Domnia mea ca aceasta femee sa fie<br />
sloboda, si ea si copiii set<br />
Nu, nu, Maria ta, striga Sultana care<br />
se desteptase, flea §atrarului Cosrna nu e femee<br />
necinstita.<br />
Fernee necinstita? clice Domnitorul, pogorand<br />
treptele scaunuluf domnesc i inaintand<br />
spre locul unde Maria in genunchi langa maica-sa,<br />
cu capul plecat stringea la pept pre copilasil sOi.<br />
Domnitorul despletici mana dreapta a femeei<br />
din jurul grumazului baetelului, ridica pre Maria
9si MAMA<br />
in picioare, in mijlocul tacereI §i mirarel tuturora<br />
:<br />
Boierule Spatar, Oice apoi Vodg, du pe jupaneasa<br />
Maria la haretnul Marie! Sale Doamnei §i<br />
spunei Marie! Sale, ca Domnitorul nu cunoasce<br />
in Teara Romaneasca o mama mai buna §i o femee<br />
mai cinstita de cat Maria, fata §atrariului Cosma<br />
Loc de cinste sa alba jupaneasa in haremul Marie!<br />
Sale. Dumneata, jupan Brailoiu, alege din salmele<br />
domnesci 3 suflete de tigani §i ai dumitale sa<br />
fie. Maria §Atraresei Sultana nu at fost §i nu<br />
poate fi roaba dupa legea fireasca §'apoi cum mai<br />
cue pravilele: ceea ce va place Itnp6ratului este<br />
pravila". Dec! irni place mie sit fie sloboda Maria<br />
§Atrarului Coma!<br />
SA traiesci Maria ta, esclamd podidita<br />
in lacrimi, jupaneasa Sultana, sarutand poala antereulul<br />
lui VodA.<br />
SA traiesci Maria ta, striga §i Mitropolitul<br />
irnpreuna cu toti boierit din Divan.<br />
!
LOGOFETUL BAPTISTE VELELI<br />
EPISOD ISTORIC DIN SECOLUL XVII<br />
PROLOG<br />
Pe la inceputul secolului al XVII, (1.031),<br />
tronul tërii trecuse sub Alexandru Radu, fiul lui<br />
Radu, domnul Romaniei. Acesta abia domni cinci<br />
luni, §i nevrednicia ce i se imputa, seat poate,<br />
(§i-i mai de crept) influenta, care incepuse a<br />
intinde mreajä pe langa curtea suzera-nä, aduse<br />
detronarea hil i reintoarcerea lui Alexandru<br />
Ilia§, acel -fidel portret, in miniaturä, al Doinnilor<br />
fanariql, carl curOnd aveat sa impinga biata<br />
Moldova la caderea ei moralA §i materialA, din<br />
care niel astacli nu se poate ridica cu deplinatate.<br />
La auclirea fatalei scirl, ct Poarta denumise<br />
Domn pe Alexandru, ea un for de moarte
200 LOGOFtTIEL BAPTISTE VELELI<br />
trecu prin toate inimele. 0 ! vechie biath rno§ie!<br />
(patrie), strigail boierii adunatl in sfat, vine vermele<br />
sail roada inirna !" Dar ei nu se multarneat,<br />
veclend furtuna ce-I ameninO, de a se<br />
mantui fie-care pe sine, ca apol, puind caciula<br />
pe o <strong>urechia</strong> §i, din loc de sigurantA, privind nenorocirile<br />
ce cotropesc pe cel-l-alti, sail bath<br />
peptul cu pumnil, vaicarandu-se asupra soartei<br />
acelora §'a patrier... Nu! er, inainte de a gandi<br />
la sine, gandeart la ob§tia Rornanilor, inainte de<br />
a gandi sa-§1 mantue mo§ioara, gandeaa la chipurile<br />
cum vor putea mantui Patria !...<br />
Deci totl boieril se sfatuira, ce vor face ?<br />
0 solie alcatuita din cel mai insemnati dintre<br />
el fu trimisa la Constantinopole, ca sä reiuze din<br />
partea intregei tOrI pe Alexandru Ilia§. Cand<br />
am clis ea, fu trimisa o solie, a§ fi trebuit sa<br />
clic: o turma menita martirismuluil Cine nu scie<br />
cate ru§inoase umiiini i necazuri nu suferira<br />
solil de la o curte, cum era acea Turceasca pe<br />
atuncea ? i totql cu o adevërata iubire de<br />
patrie, el' se a§teptati la toate, Inca pornind din<br />
teara, insa el vroiall cu orl-ce pret ce i-ar privi<br />
numal pe ei, sa mantue pe fratii lor rana§i in<br />
teara, de Alexandru §i de posderia de Grecl,<br />
cu carl el era gata sa napusteasca de la Constantinopole.<br />
Resultatul acestel frumoase §1 nobile ambasade<br />
fu de tot neinsemnator. Bravil boierl se<br />
reinturnara in patrie, aducènd cu sine, pe langd,<br />
incredintarea curtel, Ca Ilia§ asta data se va purta
LOGNITUL BAPTISTE VELELI 201<br />
bine, §i o indoita ura §i sete de rësbunare, nu<br />
atat insa asupra Portei, cat asupra lui I1ia cu<br />
al söi, carl, prin infatne machinatii, provocasera<br />
rea-tratarea lor in Constantinopole. Strigatul unanim<br />
al boierilor din teara, la istorisirea trista<br />
ce le facura solil lor de cele ce li se intemplasera,<br />
fu: SA murim seat sa scrip:1m de impilatori!<br />
Dar intre aceste, J1ia insotit de al<br />
sël §i de Wire, intrase in teara. Timpul, prin<br />
urmare, era prea scurt, ca boierii, inainte de intrarea<br />
lui in capitala, sa poata pregati o oaste,<br />
cu care sal respinga. Ei dara se lini§cira, fie-care<br />
pe la postul sët, seat cel putin se parura linistiti.<br />
Sa lasam acum pe Alexandru cu totl Grecn<br />
sël instalandu-se in trebile guvernului ; sa nu<br />
vorbim nici de ticalo§iile ce fAptuira cu top chiar<br />
de la pa§irea lor in teara ; sa nu pomenim, pentru<br />
de-o cam data, nici de faimosul dintre tica1o§1<br />
Ministrul Baptiste Veleli, marele credincios al<br />
lui Ilia§ ; ci sa ne transportam aiure.<br />
Deaca cetitorul met va merge cu mine pe<br />
drumul ce duce din Ia§1 la Bacat, dar care nu e<br />
drumul-mare, ci acel ce se chiama prin frdnturi,<br />
un drum pe care indestul de bine l'a botezat<br />
tëranul Moldovedn, ca sa nu am trebuinta de a<br />
mai spune ce fel de drum e; deaca, cue, cetitorul<br />
met rn'ar intovara§i §i ar face cu mine<br />
vr'o §ease oare de caletoria tot In fuga calului,<br />
el ar intOlni intr'un punct unde drumul se crucesce<br />
de un alt drum, ast-fel cä formeaza o cruce,<br />
la umbra unui mare si stufos stejar, trei calaori,
202 LOGOItTIM BAPTISTE VELEM<br />
de caletori luandu-I dupa rnurgil cei voinid ce<br />
pasc pe langa el.<br />
Imbracap cate trel in vestminte teränesci,<br />
ei a0, cu toate aceste, in fisionomia lor, in manierele<br />
lor, un ce, carele te face a crede, cä costumul<br />
ce port nu e acel al pozitiunei lor sociale.<br />
Noi vom lua convorbirea lor 1e acolo de<br />
uncle am gäsit'o, &aid de &rip.<br />
De nu era Constantin Aseni, noi eram<br />
perdql! clisese eel mai betran din ei.<br />
AIa, jupane Buhup, respunde cel mai<br />
june ; de nu era el, ca sa ne vesteasca ticaloasele<br />
lui planuri, cu bung, seama curend n'ain mai<br />
fi vëclut nici lumina soarelul, nici jupanesele.<br />
Nu e multamit, continua al treilea din<br />
ei care, in privirea verstel, tinea mijlocul, nu-i<br />
multäniit cate pagube ne aü facut de cate-va soptemani,<br />
de cand e in scaun, acum ar fi vrut,<br />
ticalosu:, sa ne manance §1 clilele.<br />
Sit i le mancam noi lui, Hatmane Savine !<br />
striga mai junele.<br />
Al!a! sa i le mancam noi luil repeta cu<br />
el cel mai betran, pe carele-1 numisera Buhu§1.<br />
Sa scaparn biata molia de lacuste, Vornice<br />
Lupu I adaoga catre cel mal june Hatmanul<br />
Savin.<br />
Ascultati, çlice Lupul, dupa cate-va minute<br />
de gandire; nu trebue sa vorbim ca copiii,<br />
ci trebue sa ne intelegem bine cu tog sa ne<br />
pregatim, sä resvratim cu incetul §i in taina<br />
teara... i inteo cli mergern cu totii...
LOGOFETUL BAPTISTE 'MELT 203<br />
§i sa moara, Dial! Intrerumpe iutele<br />
Hatman Savin.<br />
Ay, boierl! ay, boierl! urmeaza bëtrenul<br />
: jupanul Lupu inteleptesce graesce<br />
trebue sä firn bine pregatiti, ca nu cum-Ya, apol,<br />
venind Turcul cu manie, sa, faca rèü ëril, §i<br />
ast-fel in loc s'o mantuim, mai rëü s'o ticalo§irn<br />
d<br />
Ascultati, boierl! D-ta, jupane Buhup §1<br />
ta, jupane Savine, juratl d-voastra ca trage<br />
unul Misa §i altul ceala?<br />
Juram, pe viul Santul.<br />
Deaca-I ay, boieri, sa nu mai perdem<br />
timpul haidetl sa ne veclern un cescut de jupanese,<br />
sa ni le aciuirn la loc bun, cu multul,<br />
putinul ce ne-a dat Diet-<br />
Da de ce ay, jupane Lupu? currna Hatmanul<br />
Savin.<br />
Pentru ca sa nu ni le gaseasca ticalosul<br />
acela de asupritor.<br />
§i dupa aceea ce facem? Intreaba Buhu§.<br />
De odata ne ducern pe la totl boierii §i<br />
boierana§il de pe la teara, de4<br />
sfatuitn sa se res-<br />
Yrateze, naimirn flacai sineta§1, radicam Vrancea,<br />
Lipcanil, Seirnenil, i apol Dumneqefl ne-a povëtui<br />
§i ne-a ajuta... Haidetl, boierb !<br />
Haidetl!<br />
tus-trel pun frOul in capul sirepilor lor,<br />
§i mi se arunc pe el.<br />
Stati! striga Bubu§, in momentul ce cah<br />
nerabdatorl erail sa porneasca.<br />
Ce este?
204 LOGOATIIL BAPTISTE_VELELI<br />
Sa mai juram Inca odata: Sa murim,<br />
oil mo§ia s'o mantuirn din ghiarele fiarei.<br />
Juram ! juram, pe nutnele viului §i santului<br />
D-cleu, striga Lupu §i Savin, radicand ochit<br />
spre cer §i facenduli cruce.<br />
Nu-I destul, adaoga Buhu§, nu-i destul ;<br />
d-ta jupane Lupule, sa ne fil capetenia noastra,<br />
ca esci om tine!. §i intelept!<br />
A§a, striga §i &Win ; d-ta, jupane vornice,<br />
sa ne fii capetenia. Apol fia-care apuca<br />
ate unul din cele 4 drumuri langa care se odihnisei%<br />
§i, asernenea visului, dispar pe zmeii lor<br />
din Bugeag. Ear Lupu, oprindu-se la cat'i-va stanjini,<br />
din drumul ce apucase : Sa le fiu capitard<br />
slise el, cautand sa-i mai deosebeasca prin padurea,<br />
in care intrasera amendol; sa le fia capitan!<br />
Cat mai mult a§ fi dorit sa le fill alt ceva!<br />
Dar Domn de ce nu?... Si purcede §i el ca o<br />
sageata in o directia opusa, cu a acelor dol boieri.<br />
11.<br />
Lasand acum, pentru cate-va minute, pe<br />
Vornicul Vasile Lupu sa caletoreasca singur, vom<br />
sta sub stejar, ca sa facem mai de aproape cunoscinta,<br />
nu cu Buhus ori Savin, ci cu Lupu,<br />
carele e unul din principalele personage ale nuvelei<br />
ce ne am propus sa istorisim.<br />
Cu vr'o 30 an): mai in urma, intr'un sat<br />
mic, de langa tergul Peatra, un sat carele §i
Lo Gortrin. BAPTISTE VELELI 205<br />
pang astacli §'ati pastrat nurnele sea vechit de<br />
0§loben1, intr'o Joie de vara, era o mi§care extraordinarä.<br />
Fete mandre ca primaveara, cu flori in<br />
cosite, cu cama§e cu altite, flacal, pauna§1 tra§1<br />
prin Mel, neveste cu florl albe in pör, cri cu §tergare,<br />
toate §1 totl din sat alergat la curte in<br />
vestminte de sërbatoare, cu bucuria Ln inima §i cu<br />
veselia pe flap. cad acolo, pe earbg, 'I a§tepta<br />
dantul §i glurne. Strainii, cari ar fi venit in clioa<br />
aceea in sat, n'ar fi aflat nici pe baba cea mai<br />
incovoeatA, §eOnd pe cuptorul el, ca dupg obiceia,<br />
§i ar fi fost silit sg creadg, ca a fugit tot<br />
satul de vr'o groazg, oil ca-I vr'o mare Internplare<br />
la curtea boiereascA. In fapta, acole, fesuro§ii<br />
de pe cerdacul de d'asupra pivnitel, trageaa<br />
din vioare hori, ce scotea din minte pgna §i pe<br />
babe, incat se prindea §i ele intre fetele ce bateau<br />
cu calcaiul paji§tea de langa prispa curtei... Acolea<br />
ciobana§ul suna din cimpoia ; dincolo mai multi<br />
rno§negi spun istoril d'ale lul §tethnica Voda cel<br />
sant... Toate fetele sunt pline de bucurie, cad<br />
stapanul, Paharnicul Lupu, este §i el plin de bucurie<br />
: jupaneasa lul i-a dat un fecior, frumos ca<br />
un luceafer, un fecior, cel anteia nascut !<br />
Dead, cine-va ar fi intrat din tinda in vr'o<br />
camera, ar fi dat numai de mese intinse, de boieri<br />
cu barbe lungi §i albe, cu cioboate galbene, cu<br />
mesii, cu i§lice §i fesuri ro§ii, cu §aluri de taclit,<br />
eu blani de sarnur... §i toci inchinand pahare in<br />
sangtati nesfar§ite... In vremea aceasta, intr'o<br />
(Amara mai mica din fundul tinqei, era lehusa
206 LOGOFETIIL BAPTISTE VELEM<br />
alapta copilul el, pe cand o baba neagrd §i<br />
sluta, o tiganca, tinepd in sgrabulita el mana<br />
maim cea ginga§a §i plapanda, a pruncului, i<br />
proorocia o soartd foarte norocoasd. Aoleo !<br />
clicea ea, jupane§ica, stapanica mea, o sa ajunga<br />
la mare boerie!... o sa ajunga la domnie !<br />
El bine, acest prune caruia o baba,<br />
intrlo.<br />
i menia (doara jupaneasa i-a da ceva mai<br />
mult), o positiune a§a de stralucitä, era Vornicul<br />
Vasile Lupu, ealaretul nostru.<br />
La venirea hit Alexandru 11ia pe tronul<br />
torii, noi ii gasirn in toata floarea barbatiei.<br />
De cate orl citesc vr'o balada, de acele cu<br />
adevOrat frumoase improvizatiuni de-ale poetulm<br />
Roman, §i de cate off in ele intalnesc vre-un<br />
fläcaiandru, de care se tern zmeii, un Romana§<br />
cu fruntea nalta, cu fata deschisa, cu spranceana<br />
itnbinata, cu ochiul ca mura cea coapta, de atatea<br />
ori iml pare ca poetul, autorul baladelor, vrea<br />
sa-ml vorbeasca de Vasile Lupu, ast-fel de mandru<br />
Roman hill era el in privirea flzica dar Vasile<br />
nu era mai putin perfect §i in privirea morala.<br />
El, catre regularitatea trasaturilor fetel sale,<br />
adauga §i acel aer de bunatate, care vOdesce, ca<br />
vine din o inimä aleasa, lucru ce ipocr4i1 nici<br />
o data nu vor sci face. Mandra lui spranceana,<br />
nalta Jul frunte, erati de douO on mal mandre,<br />
cand esprimat fermitatea, voir0 cea ne urnita<br />
a unui suflet tare... A§a, Lupu, inzestrat de un<br />
mare spirit organizator, foarte ager, §i de u cumpanire,<br />
de o intelepciune grea de aflat in mul0
LOGOFETUL BAPTISTE VELETA 207<br />
din boieril secolulul sn, se parea destinat nurnai<br />
decat de providenta la lucruri marl. Cine l'ar<br />
putea oare descrie mai bine decat Miron Custin,<br />
cand qice de el, ca e : ca un lei i la fire V,<br />
la trup."<br />
Lupu, de june inca stapanul unel avert foarte<br />
marl, crescutg, Inca prin insotirea sa cu o jupaneasa<br />
din familia Bocioc 1), era unul din cei<br />
mal insernnatl boieri ai eril influenta lui §i<br />
ca bogat §i ca boier de omenie, mult intelept la<br />
sfaturl, era nemarginita, §i asta-1 ajuta foarte<br />
mult in toate planurile sale.<br />
Atat cat am spus, sä ne ajunga despre trecutul<br />
101; sa-1 urnigan acum in drumul ce au<br />
apucat.<br />
Dupa cate va mid popasuri, la umbra vre<br />
unui arbore, sub care manca ceva din merindele<br />
ce avea in desagir de la oblancul §elii, Lupu,<br />
indeseara, cand soarele daduse dupa munte, intra<br />
intr'un targu§or mic, . alcatuit din cate.va sate<br />
de case de lemn §i cate-va dughiene cu tarabi<br />
coperite de fel de fel de marunti§urr, §i infundandu-§i<br />
caciula lul turcaneasca tocrnar pe ochr,<br />
pi§ca calul cu vörguta §i, dupa ce coti cate-va<br />
uliti i huditi din acest targu§or al Romanulur,<br />
intra intr'o ogradg, unde se afla o casa curgtica,<br />
cu cerdac de scandurl pe pivnita de desubtul<br />
casei, dupa moda de atunci : §'apol el descaleca,<br />
s VesII<br />
Miron Costin, fala 283.
208 LOGOPtTOL BAPTISTE VELELI<br />
i§l legA calul de un stilp al cerdacului §i intrA.<br />
SA intrArn §i nol cu el.<br />
Inteo camera vAruitA §i cu v6rgi de humA,<br />
pe unul din lungile divanurl, ce o imple de la<br />
un capet la altul, sta o jupaneasa, ast-fel judecand'o<br />
dupa imbrAcamintea eI, compusa din un fes<br />
alb cu canaf negru de rnatasa pe cap, imprejurat<br />
de o singura coadA de pör, ce fAcea un mandru<br />
constrast cu albeata fesului, o fermene toata, cu<br />
sutA cu fir §i o fota foarte bogata in cusaturi.<br />
Toaleta eI era foarte scumpa §i frumusetea ei<br />
foarte rail !<br />
Aceasta era jupaneasa Vorniculul Lupu. In<br />
momentul intrareI barbatului, ea legana intr'o<br />
alba pe o copilitA, cantandu'l cantecul cel nemuritor<br />
: Nani! nani !<br />
A! dragul met ! dragutul meg ! strigA ea<br />
dupa ce privi cat-va pe bArbatul sëa, ce-i zimbia<br />
de langa u§A. Bine al venit !<br />
§i sArind din locul unde stAtea, se aruncl<br />
de gatul lui Lupu.<br />
Da ce insemneaza straiele aceste in care<br />
te véd? intreaba ea, dupa cell maI Mina bucuria<br />
call revaquse sotul, dupl trecerea de vr'o trei<br />
luni, de canal el nu venise pe a casA, trimis fiind<br />
de teara la Constantinopole.<br />
Draga mea, insemneaza di, fArA de ele,<br />
poate acurn nu m'aI mai vedea, cacl ticAlosul<br />
de Ilia§ a pus spioril, sa mö afle §i sa mö ucida.<br />
SA te ucidA ? ah ! §i nu se teme de D-cleu?<br />
sa te ucida pe tine, tata Rucsanditel.§1 jupa-
LoGortrim BAPTISTE VELELI 209<br />
neasa tragea cu dragoste spre albia pe sotul el,<br />
carele, in bucuria de a o imbrati§a, uitase de<br />
copilita ce-i däruise Diet, in lipsa lui. Lupul<br />
imprejurand cu mana talia sotiei sale privesce<br />
copila dormind cu somnul cel angeresc al vOrstel<br />
sale. In fie-care trasatura a fetei copilei el recunoasce,<br />
cand pe jupaneasa sa, cand pe bunica lui.<br />
Cu un cuvênt, bucuria lui Lupu era bucuria oria<br />
rui parinte bun din ori-ce parte de lume, de<br />
la orl-ce natiune, cat de civilisata seer cat de<br />
barbar.a... §i cu atata mai mult se bucura Vasile,<br />
ca de cati-va anl, tocmal de la nascerea<br />
lul Ionica, ce-i traia, el ne-incetat doria sa, aibá<br />
o copilita.<br />
Douö qile se strecurara apol, clile pe care<br />
Lupri, nearetandu-se la nirne in targ, de-'mpreuna<br />
numal cu solia sa, le intrebuintara la stringerea<br />
la un loc a tot ce aveag maI scunrp in odoare ;<br />
apol, sapand el insu§1 sub vatra hornului o groapa,<br />
le ascunse pe toate, puind tërina la loc.<br />
A treia-di, des-dimineata, vizitiul a§tepta cu<br />
redvanul la scan.<br />
Pana a nu zari soarele, Vornicul imbrati§a<br />
inca o data, la scara rëdvanului pe jupaneasa lui,<br />
care plangea ; apol strinse la sin pe Ionica, fiul<br />
seu cel intaiti, un baiat ca de vr'o clece aril, ce<br />
clironomise frurnuseta tatälui sn, dar o frumuseta<br />
mai mult idealä, de pot clice, cacl natura,<br />
cu totul alt-fel de cum era tatal, il facuse infirm<br />
§i slab. Vornicul 'I imbrati§a, apol dete la sinul<br />
jupanesel §i pe plapanda Rucsandita. Jupaneasa<br />
cu Ionica se suira in rödvan §i, peste o clipa,
210 LoGortrim BAPTISTE VtLELI<br />
acesta disparea de la ochii lul Lupu. Sermanul !<br />
'1 urmari, cu ()ail in lacrirni, pang cand '1 perdu<br />
din vedere, cum urmarim, doara le vom mai<br />
prinde, in tineretile noastre, acele iluzii dragla§e,<br />
care le vedem disparend in negrul nor al<br />
turtunelor<br />
duli<br />
Cate-va minute clupa aceea §i Vasile, luancliva<br />
buna de la tql casnicii sel, dupa ce<br />
a§ecla icoana maicei Domnului d'asupra locului<br />
unde '§i ascunsese averile, incaleca, tot in costumul<br />
set cel téranesc, §i purcese, §tergend o<br />
lacrirna , ce roura in maril §i de§teptii sëi<br />
ocht<br />
Cine scie de-mi voiti mai vedea vre-odata<br />
biata cascioara, nevasta §i copila§ii! clicea<br />
el, e§ind din ograda. Apol radicand ochii spre<br />
cerit i clicend cu durere : Fie voia ta, D-cleul<br />
met!" IV indemna roibul, carele sbura mai mult<br />
neatingend pamentul.<br />
CAPUL I<br />
Alexandru IIia i Baptiste Veleli.<br />
Mal dol am se scursesera de la cliva aceea<br />
cand trei boieri sub un stejar isolat, jurasera<br />
mantuirea Wei ori peirea lor.<br />
Inffuna din bogatele carnäri ale curtilor<br />
Domnesci din Ia§i, camari a§ternute toate cu<br />
covoare turcesci §i cu divanuri de §aliuri, carnal-I
LOGOFETOL BAPTISTE VELETA 211<br />
in care firetul era prodigat pe lavite ca §i pe<br />
toate albiturile Domnesci, imprejurul unei mese<br />
lucsoase, ce se incoyala sub multimea felurilor<br />
de bucate, aduse in talere scumpe de metaluri<br />
§i a beuturilor de tot felul, statea, inconjurati de<br />
sute de idiclii §i eopaele, Alexandru Voda cu<br />
top' Grecil, carT meret ii inchina pahare.<br />
SA trAesci, Maria ta, strigat unii, ca<br />
ne-ai dat panea de toate Vele.<br />
Salt !<br />
dea D-cjet bogatiile lui boy qiceat<br />
altii, ca ne-ai dat slujbe, de ne agonisim cu ce<br />
sä trairn la clile grele...<br />
SA-ti dea D-clet rarirea lui Solomon,<br />
urat i§tia, cà ne-ai facut oameni. Iar Alexandru<br />
Ilia§ le multamia, la fie-care, qicend :<br />
S traiti §i vol, CA §i mai multe avutii,<br />
§i mai mare cinste ye yoit da! SA mancam, sä<br />
bern, sa petrecem, cu cacI mi-i vremea<br />
§i rnie §1 vouë, dragilor mel, cat oi fi et peste<br />
teara asta §i vol cu mine... Stringeti voinic la<br />
bani, on i cum, oil §i de la putea, §i<br />
halal sa, ye fia, morea! Berechet! teara nu-i a<br />
meal...<br />
Dupa cate-ya ore de la ospetul acesta, la<br />
care se infiinta, yal! a§a de grozave i1e pentru<br />
biata Moldova, in camara asta era numai Voda<br />
Ilia§ §i cu un personagiu, pe care Inca §irul iS<br />
toriei noastre ne afl impedecat de a-I face cunoscut<br />
mai de mult.<br />
Un cap tuguiat, ras §i ascuns sub fesul cel<br />
ro§, o fisiognomia in care cel mai simplu orn
212 LOGOItTUL BAPTISTE VELELI<br />
poate ceti nuireivia de caracter, cu scumpenia,<br />
§i §iretlicul mai presus de toate; aceste patimi<br />
§i alte mai rele Inca, formAnd un suflet sprijinit<br />
de doue picioare, ascund cioturile in §ac-<br />
§iri ro§i1 §i cioboate galbene cu me§ii, vor sluji<br />
de traSaturi, dupa care cetitorul met va cunoasce<br />
de-acum pe insul remas cu Ilia§, pe logofetul<br />
Baptiste Ve leli.<br />
Iata ce vorbiat aceste doue persoane :<br />
Maria ta, sa mai vorbim de nevoile<br />
Sa vorbim, Veleli draga, sa vorbirn :<br />
spune, ce? n'ai bani de ajuns ? Ti s'a stricat<br />
curtile, morile de pe rno§ii?...<br />
Nu, nirnic de aceste Maria ta, boyda-<br />
proste lui D-get, nici o sluga de-ale Mariei teale<br />
nu duce lipsa de nirnic de aceste...<br />
Apoi?...<br />
Apoi, sa mai vorbim...<br />
De nevoile terei? vorbesce !<br />
Sell, Maria ta, Vornicul. Vasile Lupu...<br />
Lupu ? care are jupaneasa frumoasa?<br />
Palicarule! ai vrea sa me mai Mph', §1...<br />
Nu, nu lie aceasta asta-data, Maria ta,<br />
intrerupse rapecle Ministrul, devenincl ro§u ca<br />
fesul set la auclirea de jupaneasa frurnoasa.<br />
Aa aflat! murmura el intre dintI...<br />
Apoi clan ce-i?<br />
Maria ta, Vornicul Vasile Lupu, cu Hatmanul<br />
Savin §i cu a1ii, at sa ne rapuna viata.<br />
Viata, Q.ici tu, Veleli?... Vornicul Lupu
LOGOFETIIL BAPTISTE VELELI 213<br />
sa-mi rapuna viata ?... SA vede c'ai uitat ca el<br />
nici nu se mai scie ce s'a facut din teara, sunt<br />
acum dol ani, scil, de cand otarisem sa-i pun<br />
capul in par, lui i la totl<br />
Bine, Maria ta, dar el traiesce...<br />
Traiesce! Ei ! i deaca traiesce?... Veleli<br />
se teme de Vasile Lupu, Veleli, la al carul glas<br />
nume ar trebui sä trernure toata teara?...<br />
Maria ta, nu-s in toate i1ele pascele<br />
aU trernurat ea de cand sunt et robul Mariei<br />
teale, cacl de Cate oil nu tremura, et sciam numai<br />
decat s'o dat pe pOrte.<br />
§i de ce nu mal fad i acum tot cum<br />
faceal atunci?<br />
Am facut, Maria ta, insa degeaba! Odi-<br />
nioara, numal cat bazaia vr'un sat, i pe loc<br />
lini§team, ca mi-I trantearn, (dupa voia Mariei<br />
teale), bir peste bir, beilicuri peste beilicuri,<br />
pana-ml striga aman !<br />
EY, §'acum sine te impedeca, ?...<br />
Nime ! dar Seimenil pe care-I trimit,<br />
ca aka data, sa stringa birurl, nu se mai intorc;<br />
acel pe care-i trimit ca sa-s1<br />
plimbe sinetele pin<br />
sate, tot ca alta data, doar se vor ingrozil canif<br />
de têrani,iara§1 nu mai dat inapol...<br />
CO<br />
cel-l-alti.<br />
nu s'au intcfrs?... Pe toti sa mi-I<br />
tragl In teapa! SA-I vëcl et, nu maI departe de<br />
cat mani, in§irati pe zidurile curtei !<br />
Prea bine Maria ta, de i or prinde, sa...<br />
Dar Vasile Lupu?<br />
El, bine?<br />
;<br />
11
214 LOGOFET L BAPTISTE VELEM<br />
Maria ta, el e pe aici, pe unde-va, ascuns...<br />
SA nu me mal ai de rob Mariel teale de n'o fi a§a!<br />
G-Asesce-1 darA !<br />
Nu-1 atata de u§or de a-1 gasi pe cat<br />
se pare Mariei teale, ca-1 om ager §i cu cap ;<br />
nu s'o prinde ca §oarecele in capeana... Naria<br />
ta, nu-I de glurnit ! at sail rapuna viata... ori<br />
at sl te mazileasca.<br />
Elei, Veleli ! i pu, pre legea mea! pecat<br />
mare de rn'ar mazili !<br />
Neat de tot! Maria ta esci ca un luceafer<br />
cand te imbraci in straele domnesci...<br />
§'apol §i nol a§ti-l-alti, Maria ta, de te-or mazili,<br />
perdem panea din manA.<br />
Ce-1 de facut oare. Veleli?... Aucli ! sA<br />
me mazileasea!<br />
Maria ta, pe Vasile Lupu...<br />
SA-1 tal nasul, sa-I tai urechile... sa.-1<br />
tragi in teapal...<br />
Ca sa-i tai nasul, sa-1 tal urechile, sal<br />
intep, trebue sa-1 fi prins mai intait.<br />
Prinde-1, dara.<br />
Deaca et a§ avea porunca Mariei teale...<br />
Iacail poruncesc! Da mai la urrna, Veleli,<br />
ce tot a§tepti sail poruncesc? Tu scii prea bine<br />
cä totl, ea §i tine, suhtem aid, unii ca sA agonisim<br />
bani, altii marire... FA, dragul met, tot ce<br />
scii ca-i de folos in interesele noastre §'ale prietenilor<br />
de natia noastra... §'apol pe chef : sa, bern,<br />
sa. rnaneam §i sa, petrecem, Veleli!...<br />
Deaca-i a§a, Maria ta, nu remane decat
LOGOItTOL BAPTISTE VELEII 215<br />
sa-mi iscalesci hartia asta, prin care incuvii*zi<br />
prinderea lui Vasile Lupu...<br />
§'a lui SIvin, 'a lui Buhu§, §'a cui vei<br />
pofti ! Ada, Veleli!<br />
§i Ilia§, apropiindu-se de o masa din mijlocul<br />
camerei, unde erat nisce calimari de alama,<br />
de brat, subsemna, fait sa citeasca macar un<br />
rend, aceasta hartia, ce-I dete Veleli cu sfiala.<br />
Tine, Veleli; fa cu ea ce scii.<br />
Veleli, primind'o, ori cat se stapani, nu putu<br />
ascunde un zimbet ce se lati pe subtiratecile lui<br />
buze §i in viclenii sëi ochl.E a mea!" mur-<br />
rnurä intre<br />
dini, cu bucurie.<br />
Profitand scum de momentul cat Logofetul<br />
Veleli se pregatesce de a e§i, §i vorbesce cu<br />
stapanul sOt de lucrun putin importante pentru<br />
§irul istoriei noastre, sä qicern cate ceva, care<br />
sä faca mai cunoscut cetitorului caracterul lui<br />
Ilia§. Cu inima plamadita de natura in patima<br />
cea grozava a mandriei §i in setea de marire,<br />
Ilia§, on cata parte lua si el din jafurile, din<br />
birurile ce radica Veleli de pe teara, sub feluri<br />
de denurnirI, nu era insa mai mCi o data el carele<br />
arunca, de la sine, toate acele biruri §i angarii,<br />
ce scurgea teara. Lui II trebuia marire ; inconjurat<br />
de oamenl de natia sa, car! sciat a profita<br />
de setea lul, eT 'I.o potolia prin titlurile pornposse<br />
ce, Lra de ru§ine, Ii daclea, iarti ei se<br />
multamiat cu ceea ce li se 'Area mai positiv :<br />
cu banii ce jafuiat din teara, dupa porunci<br />
Domnesci, pe care le era prea u§or de ale capata de
216 LOGOItTIIL BAPTISTE VELEM<br />
la Ilia§.A§a, acestuia 'I era de ajuns ca, neocupandu-se<br />
de nici un interes al Orel, sa petread,<br />
qi i noapte la benchetuiri, la petreceri,<br />
§i sa se veada inconjurat de namolul acel de<br />
slugarit pe care Domnil Moldovei incepusera a-I<br />
infiinta, dupa moda cute suzerane. De indata<br />
ce Divanitil sèi ii procurau cele ce-I placea, puthi<br />
II pasa lui cu ce mijloc facea el aceasta. i iata<br />
ca de nepasarea aceasta a lui, boieril pamOnteni<br />
sciusera a profita, in curgere de doui ani trecup',<br />
pentru de a rösvrati teara asupra lul. In<br />
de§ert Veleli, vicleanul Logofet, ii araase de multe<br />
orl ce furtuna clocotia asupra tuturora, nu atat ca<br />
sa scape viata lui Vodä, ci ea sa nu pearda, e§ind<br />
Ilia§ din Domnie, mijlocul de a se inavuti.<br />
Domnul ridea de toate presupunerile, ce-I araa<br />
fiara acea egoista : Arunca biruri nou6, Veleli,<br />
II clicea el ; pune beilicuri grele !... Deaca<br />
n'ati<br />
ce face §i gandesc la rësvratiff, da-le de lucru !...<br />
Ce naiba! tu, care §1 pe mine m'ai invötat in<br />
arta de a domni asupra Moldovenilor, cu asemenea<br />
chip, tu acum te temi de el?... Tu, Veleli<br />
! Ha, ha, ha!<br />
Lica ce fel de oamenl guvernaa biata<br />
Moldova!<br />
CAPUL II.<br />
0 jupineasi<br />
Sa venim la §irul istoriei noastre.<br />
Cate-va minute dupa ce Ilia§ iscalise hartia
LOGOPETIIIL BAPTISTE VELELI 217<br />
lui Vele li, acesta e§i. Atunci Ilia§ inchise dupa,<br />
el up, cu cheia §i deschipnd o alta u§a, ascunsä<br />
intr'un colt de parete, dete intrare unei<br />
femei.<br />
Vêrsta el, (deabia sä fi avut 18 ani), adaogita<br />
de albeata ca laptele a fetel seale ; ochil<br />
sel mal frumo§1 decat cerul din Mait ; tot capu§orul<br />
el incununat de perul cel resucit pe dupa<br />
albul fes; talia sa cea thladioasa, ce se desemna<br />
prin ferrneneaua de fir rotunlita pe langa mij-<br />
locu-I<br />
tras prin inel §i incins de paftale cu petre<br />
scumpe; toate, toate faceat, din nevestica asta<br />
o frumuseta atat de rail, ca deaca ai fi intalnit'o<br />
in geana Oilel, prin vr'un munte seat coclru,<br />
nurnal decat ai fi luat'o de vr'o Tina.<br />
Ei bine, jupaneasa Suzana, ii ise Ilia§,<br />
luand'o de mana §i facend'o sa §eaqa pe divan;<br />
acurn s'at dus Veleli, poti s<br />
mantut..<br />
Maria ta, nu mai am nimic de spus,<br />
respunse jupaneasa cu un glas a§a, de dulce cum<br />
nici odata n'a fost cantare angereasca.<br />
Dara spune-ml, a§a sa traesci, draga jupaneasa!<br />
cine ti-i What?<br />
Maria ta, me Fog de ertare, dara asta<br />
nu-I nevoie sa spun.<br />
§i de ce nu ?.. Ce? oare tu nu me iu<br />
besci, Suzanita?<br />
Et sa te iubesc?.. et, pe Maria ta?..<br />
D'apoi firesce ! de vreme Ca 'ti-a fost<br />
mila de mine §i n'al vrut sa, cad sub pumna
218 Lcoorma, BA PTISTE VELE LT<br />
lele resvratitorilor, pe cari ai venit sa mi-i<br />
descoperi, se vede ca...<br />
Nu, Maria ta, nu! te 'n§elil.. n'arri avut<br />
nicl-odata alt gand, venind aicea, decat acela ca<br />
sa 't1 mantuesc vieata... Asta a§1 fi facut'o §i<br />
pentru eel mal mare du§man al met.<br />
Dara dead% acum tu-ml eseI drag, mie,<br />
Suzanica?..<br />
Et, Mariei tale... sa fit drag !..<br />
Eaca ! §i ce te minuneaza asta?.. Deaca<br />
nu me creql... da-mi o guritä! §i lasandu-§i<br />
unt brat pe dupa gatlejult el cel de lebada,<br />
ascuns sub multimea §irurilor de salbe, mal i§1<br />
apropiese buzele de ale el, dara ea, de odata,<br />
smuncindu-se din brate-1 fugi la u§a, §i, cercand<br />
s'o deschidd, racni:<br />
Maria ta, da-mi drumul sä me duc!..<br />
Sa te dud, Suzanica? clise el, reapropiindu-se<br />
de ea; da et te iubesc I..<br />
Maria ta, lasa-ma L. al uital ca am barbat.<br />
Al barbat!.. §'apoI?.. Te-ol desparti et<br />
de densul... Rernal cu mine!..<br />
Da-ml drumul, aibi milal..<br />
Nu vrei sa remal?<br />
Nu 1 Da-mI drumul!<br />
Ha! ha! ha! scil ca esci copila?.. Sail<br />
dat drumul... Par-ca am capiat... AV d-ta?..<br />
Sa-mi vie singurica in mana, §'apol sa-i dat drumul<br />
!<br />
Suzana schimba fete §i incepuse a tremura<br />
ca varga. Ce am facut et? ce am facut?"
LOGOTITIM RAPTISTE VELETA 219<br />
Ea i§1 frangea manile, pe cand Ilia§, in prada<br />
unel mar§ave pofte, o sorbia cu ochil.<br />
Asculta, Suzanica, 'I dice el, lasand sa<br />
isbucneasca. vulcanul ce-i clocotea in sin; fil a mea!<br />
Et, a Mariei teale '7 Nu, cat oit trai<br />
curtl,<br />
Fil a mea, Suzanica, §i-rni cere ce-I vrea:<br />
mo§ii, salbe; sa nu mai scil ce face de<br />
multe avutii<br />
Nu-rni trebue nimica! barbatul met are<br />
de toate... da-mi drumul !.. Maria tal.. lasa-rna<br />
sa es !..<br />
SA e§1?.. ha! ha! hal.. Efl apol, cieu,<br />
e§ti de tot nostimal.. S e§l ?.. Da de ce ai venit<br />
? ca sa, e§l?<br />
Maria ta! indurare !..<br />
§i ea se rapecli spre Ilia§ ca §i cand ar fi<br />
vrut sa, i se arunce la genunchi, dara tinend<br />
ceva intr'o mama, pe sub fermenea. Doi paI §i ea<br />
era langa Voda, cand o bataie agitata in u§a<br />
o facu sa stea pe loc.<br />
Deschide ! desehide ! striga un glas dincolo<br />
de u§A.<br />
La aulirea acestui glas, ilia§ se simti mai<br />
la indarnana de cum era cand auqise antaile<br />
batal,<br />
caci acurn cunoscuse glasul lui Veleli.<br />
Intrl eara§1 unde al stat adineoare, (lice<br />
el incet catra Suzana. §i apoi ne-ingrijindu-se<br />
mai mult de ea, se duce sa deschida u§a, clicend:<br />
intra Veleli!<br />
La numele acesta, Suzana, care nu ascultase<br />
porunca lui Ilia§, sloboade un tipet pre
220<br />
LOGOEtTOrr. 134E17713TE VELELi:<br />
lungit §i inainte de ce sa, fie intrat acela, ea se<br />
rapede ca fulgerul, se lovesce pept in pept cu<br />
el, §1 in fuga mare trece coridoarele...<br />
Ilia§ vrea s'o urmareascä, dara, Vele li apucandu-1<br />
de poala ro§el seale giubele: Stai,<br />
Maria ta! nu-I vrerne acum de petrecut...<br />
Ce este? striga el, -cu manie.<br />
Suntem perduti!.. teara-i in picioare!<br />
CAPUL III.<br />
Monastirea<br />
Cu douë clile inainte de cele ce se petrecura,<br />
la curte, eata, ce se urma in altä parte.<br />
Cetitorul met1 bine-voiasca, a merge cu mine<br />
pe drumul ce duce la manastirea Niamtului, acea<br />
manastire ce se inalta, singura in rnijlooul codrilor<br />
barani, ca o insula mica, in mijlocul oceanultn.<br />
Dupa, o qi de calkoria prin paduri, munti<br />
cärunti §i vitt nesfar§ite, incinse de parae ca<br />
de nisce brae de argint, eata, ea, noi sosirn.<br />
Biserica principala intro chilli este ca intr'o cutia<br />
fara capac, impodobita de icoane §1 de tablouri<br />
din santa scriptura, care de care rnai rn, mai<br />
ciudat zugravite. Si, trecern raped& dealungul<br />
cerdacului pe la vr'o clece u§1, §'ajungnd la<br />
a unsprepcea (acea dinainte careia se vëd<br />
dol salcami) sä. intram. Casa mobilata, foarte<br />
simplu, ca ori ce chile calugareasca, este insö
LOGOFETTIL BAPTISTE VELEM 221<br />
de o cur4ig si 0 regula de minune. Pe un<br />
divan, asternut cu scoarte de teara, bine tesute<br />
si felurit \-01-gate, stg o jupaneasa tOnOra, de o<br />
frumuseta mare. Lingg ea o scrisoare deschisg,<br />
dovedesce ca a cetit-o. Acum insa cu ochii ganditori,<br />
ea null poate opri un zimbet fericit ce-i<br />
scoate o copilita de doi spre trei anl, care de<br />
la capëtul divanului se da de-a dura ca o roata,<br />
spre bratele jupanesel, riclend cu risul cel ceresc<br />
al vOrstel seale, pe cand lingg unica masa de<br />
lernn, de langa fereastra cea mica, ce lumina<br />
casa cu o lumina nesigura, un baet de vr'o<br />
12 13 ani, frumos dara palid ca o frump in<br />
toamna, intoarce mereil filele until ceaslov.<br />
Cetitorul cunoasce, poate, pe aceasta jupaneasg<br />
de neveasta lui Lupu, cu copilasii sëi, Ionica<br />
si Rucsandita. De nevoie este së spun insa cum<br />
se face ca familia Jul Lupu e la monastirea aceasta.<br />
Sall aminteascg cetitorul de qiva aceea in<br />
care Lupu isi porni de a casg jupaneasa cu copill.<br />
Atuncl nu era de nevoie ca acum, sg scie<br />
cetitorul met' , ca Lupu 10 trimitea familia sa<br />
locueascg la aceasta monastire, singurele locurl,<br />
call erat mai respectate pana si de Domnii cei<br />
rëi. N'am nevoiä dara, so mai spun si ea, de<br />
atunci nici o singura cli, jupaneasa cu copiii nu<br />
mai esiserg din monastire, unde din timp in<br />
timp venia Lupul s'o veacla, seaa 'I trimitea<br />
scire de el prin veun ravas. Toate cunoscintele<br />
de pe la orase ale jupanesel lui Lupu
222 LOGOPETIII, BAPTISTE VELELI<br />
se minunail de disparerea ei, dara nime nu putu<br />
afla unde se adapostise ea.<br />
Acum se urmam.<br />
Ce fad tu, acolo, Ionica, Mtreaba jupaneasa<br />
pe Meat, vecslendu-1 ca de uncle voios se<br />
juca, devenise trist §i cu manica scurteicei seale<br />
se silea sa frece o pata de cerneala, ce gasise<br />
pe o fatA din ceaslovul set.<br />
Mama, uita-te ca mi-a manjit cartea,<br />
Fluturel. Cine t'a manjit-o?<br />
Fluturel, mamuca, baeatul cel de la<br />
rnaica starita.<br />
De aceea escI rnahnit?<br />
D'apol mamma... tata are sa socoata<br />
ca am manjit-o eü, §i el mi-a gis daunaclI, sa<br />
me silese sa fla om de ornenie §i sa nu-mi<br />
manjesc cartea.<br />
Dute dara de chiama pe Fluturel<br />
ocaresc ca. ti-a manjt-o.<br />
sal<br />
Bäeatul purcese, dar cand fu aproape de<br />
u§a : Nu-1 mai ocdri, mamucuta, qise el, cu accent<br />
de tot rugatoriu, ca sa nu planga bietul<br />
Fluturel... ca a gre§it...<br />
Jupaneasa Ii atinti ochfi cu dragoste<br />
spre icoana din parete §i cauta par'ca pe D-pu<br />
sa-I multarneasca de bunul suflet ce el daruise<br />
copilului, apol cu blandete, catra acesta: Nu te<br />
teme, dragutule ; dute de-'1 chiama sa-1 vecl §1 eau.<br />
Baeatul e§i, Rucsandita se lasa sa lunece
LOGOItTIIL BAPTISTE VELELI 223<br />
rapede la parnent, de pe naltul divan §i se indrepta<br />
spre up.<br />
Uncle te ducl Sandita? o intreba, murna-sa.<br />
-- Vine Fluturel, mama, vine Fluturel! §i.<br />
voioasa, ea se ascundea sub o lavita de langa up.<br />
Ionica indata intra aducend de mana pe<br />
ru§inosul Fluturel, un baetel de veo 6 anl, cu<br />
perul cret §i. cu ochil midi ca de tatar, frumu-<br />
§el ca un angera§.<br />
Ionica ruga cu ochii pe jupaneasa sa-§1 inä<br />
euventul ce-I dase, de a nu gice nimica lui Fluturel.<br />
Ea '1 saruta, §i-1 desmearda, §i nu vede<br />
inca pe Rucsandita, care o durea gurita de cand,<br />
de sub lavita, pe sub scoarta ce spanclura pana<br />
jos, scott:ndu-§i capu§orul gicea, ! Fluturel !<br />
iiI Fluturel !"<br />
Dar dead, jupaneasa nu augia pe copilita,<br />
nu era ap §i cu Fluturel ; el de o data, de sub<br />
mana jupanesel, care-I desmierda, se rapede spre<br />
1avita, gicend §i el: IiI ! iii !"<br />
Apoi copila, e§ind de sub lavita §i tirindul<br />
de mana langa jupaneasa, striga: mereu, eaca<br />
Fluturel !<br />
A cui esci tu, draguta! '1 intreba jupaneasa.<br />
Baeatul respunse ceva intr'o limba streina.<br />
Nu poate vorbi rnamuca, gise Ionel.<br />
Ba nu scie vorbi limba ta, Mete, respunse<br />
jupaneasa, 1nte1egend aceste, ea, §i astä<br />
data incredintandu-se chiar §i din fisionomia baeatului.
224 LOGOPETUL BAPTISTE VELEM<br />
In momentul acesta intra o maica de vr'o<br />
18 ani, frumoasa ea §1 jupaneasa.<br />
Ce este, rnaicutg, Csenie? intrebg, aceasta.<br />
S'a pus la cale ; irni da voil...<br />
IV da?... Ionia iea pe Rucsandita §1 duceti-ve<br />
de ye jucati prin cerdac cu Fluturel. Copia<br />
e§ira.<br />
Iti dit voiä? repeta ea earg§1 Wrä juna<br />
maica.<br />
A§a, jupane§icg.<br />
De-1 a§a, sa nu perdern timpul ! Barbatmeil<br />
mi-a scris ca nu mai departe decat<br />
poimani are sa isbucneasca rescoala... E vreme<br />
Inca...<br />
A§a, sä ne grabim, sa nu perdem timpul !<br />
Mane voit fi acolo, §i poimane, ajutandu-mi apt,<br />
teara-I mintuita §i barbatul d-tale, jupane§ica, seapat<br />
de prirnejdie.<br />
0 ! mgicutg, ! draga maicutä ! D-cleti ti'0<br />
tinea in seama fapta asta mare ! Apoi dintr'un<br />
sacrie§ jupaneasa scoasa un rind complect de<br />
straie ale sale §i irnbracg, cu ele rapede pe maica.<br />
A§a, escl de tot frumoasa! nici angeril<br />
nu ti-ar putea resiste. Privesce-rne, bine ! AI fermeca<br />
cu albastrii te1 ochl nu numai pe un IAcatos<br />
ca densul, dar §i pe cel mai mare imperat<br />
!...<br />
Oare me poate cunoasce cine-val...<br />
Nime, catu-1 lumea!<br />
Nici ?...<br />
Cine? Veleli?
LOGOFETUL BAPTISTE VELETA 225<br />
Ah ! me rog, nu mai rosti numele lui cel...<br />
Spurcat... de ce ?... Din contra lasa sä-1<br />
rostesc. Haide ! sä te vedem ! Acum ti-e vrernea<br />
sa-1 resplatesci ticalo§ia la care to-a adus...<br />
Ah ! nu! nu-mi simt curagiul....<br />
Inca-1 lubesci, sörmana maicutal...<br />
Nu, nu-1 mal iubesc !... Nici ca pot sa-1<br />
iubesc, de cand, din causa MY, ca sA nu nu aretatu<br />
cu degetul, am imbracat rasa... Nu! jupane§ica,<br />
nu-1 mai iubesc, dar... sa-i fac vr'un ret...<br />
Fie ! dar celul-l-alt?<br />
Lui Ilia§? 0 ! de acela nu-i vorba! teara<br />
saraca nu mai poate sub ticalo§iile lui... Privesce,<br />
pumnarul acesta foarte ascutit.<br />
i areta un junghierit, ce-1 ascunsese in sin,<br />
sub fermeneaoa de fir, cu care o imbracase jupaneasa.<br />
A§a, striga §i aceasta, infocata de curagiul<br />
maicel ; moarte ! moarte calaului atator boieri<br />
!... moarte asupritorului bietel mo§ii L. moarte<br />
lui Ilia§, carele are de scop sä rapuna clilele dragului<br />
met !<br />
Jupaneasa, liniscesce-te ! Poirnane boierul<br />
d-tale §i cu teara se vor fi resvratit de prisos,<br />
cad multamita junghierului astuia, de icea, ticalosul<br />
de Ilia§ nu va mai fi, ca sa le stea impotriva.<br />
Bine ! Acum spune-mi dragulita, cum ai<br />
sa fad sa strebati pana la el ?<br />
Ajung la curte, cer degraba sa intru la<br />
Maria sa Voda...<br />
16334. Legende Ranubre. 15
226 LOGOIVIEL BAPTISTE VELELI<br />
Dar de n'or vrea sa te lase?...<br />
Spun cá am venit sag scap clilele de un<br />
complot-<br />
Nu cum-va sa fad una cat asta!<br />
De ce ?<br />
Dar barbatu-met, dar atatia boleti pe<br />
cari i-ai perde?...<br />
A§teapta; spun a§a, et sunt indata primita...<br />
Me uit la el gali§... el indata mö 'ntreaba<br />
ce vreat... et 'I spun, fail sa-I numesc pe nime,<br />
sa-§1 fereasca clilele ca-s in pericol... Apol mö<br />
prefac, intelegi, ca §i cand mi-ar fi drag, afurisitul...<br />
Apoi...<br />
Apol?<br />
El me opresce, dupa obiceiul lui cel spurcat...<br />
Se intinde mai mult; il las O. me coprinda<br />
in brate, §i mill implant in inima-i pumnarul<br />
asta, §1 fug.<br />
A! maical facu jupaneasa, ingrozita dp<br />
crudul ei curagit.<br />
-- Ce? te'nfiori ? Ai vrea mai bine sa veg.'<br />
stingendu-se teara ta? sail vecti in teapaaqi<br />
jupanita, in teapa pe sotul tet ?... Nu! et fac trei<br />
lucruri bune ucigendu-1; 1-it, mantuesc mqia,<br />
al 2-lea, barbatul d-tale nu mai e in pericol, §i<br />
al 3-lea, et... ell sunt rdsbunatet de tradarea NV<br />
Ce clici... el?<br />
-- YeT sci alta data ; haide ! timpul trece...<br />
SA te vëd sanatoasa jupane§ica...<br />
Un rëdvan o primi la poarta monastirel.<br />
Eara jupaneasa, inmarmurita de tonul ei plin de
LOGOPETUL BAPTISTE VELELI 227<br />
resbunare, acoperinduli fata cu albele sale maul,<br />
1äs s clocoteasca in bunul eI suflet, furtuna<br />
de frictl, de griji §i de rnustrarI de cuget, ce<br />
innäscuse in el ideea, c. ornorul ce avea sä fac5.<br />
maica, era cu a sa sciinta. §1 invoire !<br />
CAPUL IV.<br />
Conspiratoril<br />
Intre aceste, teara, care ferbend de greuteit1<br />
§i netocmeli, prea lesne se pornise de cAtre boieri,<br />
sub povquirea i inriurirea cea puternicA a ILA<br />
Lupu, era acum gata. Flcãi, ninhii, seimeni<br />
fugitI de la Domnie, aprocli, sate intregi a§teptat<br />
numal semnalul, ca sa nnu§easca asupra Ialilor.<br />
Toamna incepuse a irnbrAca natura cu palida<br />
sa mantie. Intr'o i (a doua de la clioa<br />
aceea in care vöclurirrn pe maica Csenia seati jupaneasa<br />
Suzana, neisbutind in planul eI de a<br />
ucide pe Ilia§), pe cand razele rubinoase ale<br />
genei QIleI, resfr&nte in albiI noura§1 de aburi<br />
ce imprejurati ca un brati de gaz poalele mun-<br />
tilor,<br />
vestearl curenda ivire a soarelm, de odata<br />
codril din prejurul Ia§ilor clocotira de buciume.<br />
Ecoul nu mai repeta decat noatele apehnui, noatele<br />
care chiäma o teara intreagã, obosita, de<br />
tiranil söi, la mantuire, la qiIe mai fericite.<br />
Pe cand mai rnult de 50 de buciumätori<br />
a§eqatI din zare in zare indemnau pasul trupelor,
228<br />
LoGortm BAPTISTE VELEM<br />
cafi din deosebite puncturi aveall sa se introloace<br />
intr'o intinsa poeana din ace§ti codri acolo,<br />
cate-va sute de seirneni, arca§1 §i sineta§1<br />
§i o multime de juni sateni, inarmatl cu coase<br />
§i cu topoare, de§ertat un poIoboc de vin, din<br />
carul, imprejurul caruia stateat gramaditi, inchinand<br />
mere0 la pahare, cand intru mantuirea<br />
moVei, cand in sanatatea capitanului Lupu.<br />
§i capitanul Lupu era cu el. eqênd pe un<br />
trunchit de arbore taiat, cerceta in a§teptarea<br />
sosirel celorlalti<br />
boieri cu satele lor, numërul<br />
trupelor de care aveat sa dispuna.<br />
Ca o raza lurninoasA insenina mandra lul<br />
frunte, cand se asigura de intinsele §irurl, in fruntea<br />
carora el nu era la indoiala, ca va isbuti sa<br />
rnantueasca moVa. Beti, MeV! striga el din<br />
timp in timp. Impletbi cupele §i beti in sanatatea<br />
capitanilor Buhu§, Savin §i Ureche, cari curênd<br />
vor sa soseasca!<br />
SA traeasca capitanii! Ural...<br />
SA traiti MeV ! sä traim cu totil copifl<br />
SI ne ajute D-cleg, ca sA mantuim biata noastra<br />
mo§ia de lighioanele aceste hamesite, e lighioanele<br />
aceste, cari nu se satura ca beau sudoarea<br />
fetel voastre, dar Inca §i voua §i nouA ne necinstesc<br />
niuierile §1 fecioarele...<br />
SA rnoara! sl rnoara! urlara mil de glasun"'<br />
tot de-odata.<br />
A§a, baetit dar .0c:ere ! Auii voi acele<br />
tropote de cal, acele glasurl ce clocote.sc ca vuetul<br />
de la o suta de mori la un loc?.. Ia sui-
LOGOPETOL BAPTIBTE VELELI 229<br />
ti-vë, MeV, catl-va pe arbori, de clariti, de vin<br />
frati de-al no§tril seat fiscal duplani.<br />
Fr* 1 frati ! strigara mai multi flAcai,<br />
carl indepliniserA porunca Capitanulul.<br />
In adevër, peste cate-va minute poiana §i<br />
padurea gemea de rnultimea ticsitA de osta§1. §i<br />
tOrani, carl soseat din toate partile strigand :<br />
SA trMascA jupanul Lupu ! SA trAiascA Hatmanul<br />
Savin, jupanul Buhu§ §i jupanul Ureche 1 SA<br />
moarA Ilia§ cu lighioanele lui !<br />
CAPUL V.<br />
Serisoarea<br />
Pe cand aceste se petreceat in padure, intr'o<br />
curtipara de la Ia§1, din Beilic, gasim pe<br />
unul din tre cunoscutii no§tril.<br />
Acesta-I Veleli. El num6ra, cu ochil holball'<br />
§i scanteitorl, in momentul acesta, nisce<br />
grAmeill de bani, pe cari le rtsturnase pe divan,<br />
din mai multe oale, ce scosese de sub podelele<br />
patulul.<br />
Ia a§a! qicea el, dupa ce totl banil numëratl<br />
§i legatl in pungi de pele il puse iara§i<br />
in oale la locul lat , ia a§al... sA fie gata totl<br />
bAni§oril... §i numal cat s'or ivi blIstematil cela,<br />
pe la cap6tul thrgului, et imi apuc drumul pe<br />
la cel-l-alt capa... Dar Ilia§? El ! scape cum va<br />
putea 1... Cand i-am spus ierl de a doua oar&<br />
vestea ce-mi adusese Gurdl, ca conspiratoril ad
230 10G0FBTIII, BAPTISTE VELELI<br />
sa nabu§easca cat de curend, el s'a superat Inca<br />
ca l'am facut. de a scapat din maul o muiere!<br />
Mai la urmg, ce-mi pasa I de nu-T place sa<br />
poarte capul pe umere, stee sa i-1 puna Vasile<br />
Lupu alaturea... Et n'arn gust insa de aceasta.<br />
Cum voia simti baziind prin terg, iute calul §i<br />
bine-euventat tie nurnele acestei Vri, din care,<br />
din gol ce am venit, me due incArcat de averi...<br />
Ei ! pecat nurnai de cum-va Gurda mi-a 11 fAcut<br />
la mOnastire treaba cu care l'arn insarcinat §i<br />
n'a§ avea vreme sa... Mare pecat ar fi, cad ea<br />
este frumoasa de tot, stra§nic !... §i iar halal de<br />
ar isbuti la ea Gurda cu scrisoarea ceeal... Was<br />
fi dus ott insu-mi s'o intalnesc la mOnastire, dar<br />
aeolo I afurisita cea de calugarita... §i de a §i da<br />
ochi cu densa apoi mi-ar strica tot planul pe<br />
langa jupdneasa.<br />
Cine-i acolo? striga el de-odata, aulind<br />
nisee pasurl in tinda.<br />
Et, Maria ta, et, robul Mariei tale,<br />
respunse Un glas gros i scartfitor ca un car<br />
neuns.<br />
Tu esci, mgi Gurda?<br />
Intra un tigan urit, buzat §i negru ca pecatul.<br />
Ce esel a§a de oparit? intreba Veleli,<br />
veg.end fata ingrozita ce facea tiganul.<br />
Acesta se arunca in genunchi, cu fata Is<br />
pgment Omoara-më Maria tal... FA ce-1 vrea<br />
cu mine !..."<br />
Ce-al facut, cane fara de lege?
LOGOItTUL 13APTIETE VELELI 231<br />
Vele li presimti o nenorocire, dupa fioril cei<br />
red ce fie-care cuvent al tiganului, ii trecea in<br />
inimg ; ce-al facut, talharule?<br />
Maria ta am perdut...<br />
Al perdut scrisoarea? urla Vel Logofetul<br />
resturnand cu piciorul pe tigan, carele se b4<br />
cu capul de u§a.<br />
Omoara-mö ! Maria ta...<br />
Veleli remase ganditor o clipg.<br />
Minl, striga apol, minti ! n'aI perdut'o,<br />
cane de tiga ; al dat'o lui Lupu... Spune! ca de<br />
nu, te ucid ca pe un cane ce esci !<br />
Tiganul, marlava unealtä cu care se servea<br />
Veleli la aducerea in implinire a orl-ce pofte si<br />
planuri ticaloase d'ale seale, pentru iritaia§l-data<br />
Nate in viata lui spunea adeverul, cand, amenintat<br />
de palo§ul lui Veleli, clicea trernurand de<br />
frica : Stapanule ! rnilostivule !... iaca 11 spun<br />
tocrnaI adeverul : n'am perdut'o.<br />
Ce-ai fgcut dar cu ea, ticalosule?<br />
Tiganul era sa respundg, cand un nea§teptat<br />
personagia respunse pentru el din tinda:<br />
Nu! n'a perdut'o, cad iat'o la mine.<br />
Glasul acesta era al Vornicului Vasile Lupu,<br />
carele intra pe cand Veleli reingsese inmgrmunit<br />
in positia sa. Lupu i§l indrepta de la pragul<br />
u§el sineata spre Veleli.<br />
Jos palopl, oil te obor pe tine jos, ticalosule<br />
I striga el cu un tnn ala de amenintätor,<br />
ca ticalosului Logofet nici o minuta nu-I<br />
trecu prin gaud sa, se irnpotriveasca vointel lui.
232 LOGOFETIIL BAPTISTE VELELI<br />
Apoi cand grecul fu desarmat, Lupu scotend<br />
din brill o carte :<br />
Asculta, striga el, cu un glas cumplit :<br />
Jupaneasa Vorniceasa!<br />
Barbatul d-tale, Vornicul Vasile Lupu, aflatul'am<br />
domnia noastra, ca ambla sa, fad, resmerite asurpra-ne<br />
; decT iata ca Domnia noastra cercetat'am de el<br />
in toata teara §i l'am aflat unde este, si dat-am volnicie<br />
credincioasel noastre slugT, luf Logo f.-Veleli, sa-1 prinda<br />
§i sa-1 taie nasul, dupa cum se face la tog aceT ce<br />
2:ambla dupa Domnia. i lath, ca a seara prinsu-l'a pe<br />
barbatul d-le, pe Vornicul Vasile Lupu si poi-mane,<br />
otarit'am Domnia hoastrat slugei noastre Logof6tu1uT<br />
Veleli sa-I tale nasul §i urechile. Dear d-ta, jupaneasa,<br />
deaca vrei, potf sa-1 mantuesci de la aceasta<br />
a noastra dreapta urgia, venind singura la curte, sa dovedescl<br />
dumisale BoeruluT Veleli, precum ca barbatul<br />
d-tale nu-1 vinovat.<br />
Iscalit : Alexandru Mag.<br />
Talharule 1 striga Lupu, dupa ce ceti aceasta<br />
scrisoare, talharule!... ce Insemneaza aceasta<br />
carte... Acurn degraba sa-mi spul de ce<br />
faceati sa-mi vina femeea la Ia§i... la domnie ?...<br />
Respunde, ca-mi slobod sineata In tine, cane fara<br />
de lege?...<br />
Nici-odata de cand mamd-sa il nascuse, Inteo<br />
oil de manie a lul Dieft asupra Moldovel, Veleli<br />
nu tremurase de groaza, ca la auqirea acestei<br />
poruncI, nea§teptata, prin care i-se cerea talmaciri<br />
asupra scrisoreI aceleia, pe care cetitorul sper<br />
call amintesce cu ce chip fu iscalita de 114<br />
Jupane Vornice, licea el, tremurand fie-<br />
.
Lo Gortm BAPTISTE VELEM 283<br />
care cuvent ; aibi mill de mine, sg nu mor in<br />
tearg straing... Ca nu-s vinovat !... Maria sa Voda<br />
a trimis aceastg scrisoare, dupg cum veg... eil<br />
nu Kit de ea...<br />
Mini, nertqinatule !...<br />
Pe Dleul me.u, me jur!...<br />
Mini, feara spurcatal...<br />
De ce çicl Ca mint, jupane Vasile?...<br />
Pe viul Isus...<br />
Sfir§esce!... Scoala in picioare, mei<br />
Gurda §i spune-mi aice ce mi-ai spus in drum,<br />
unde mi te-am prins...<br />
Tiganul se ridicg, dar nu respunse.<br />
Ce al? adaose Lupu...<br />
Maria ta, eVi ti-am spus...<br />
Grecul Veleli Il oprise pang §i resuflarea.<br />
Ca suspendat de buzele tiganulul, el Wepta sarl<br />
auda rostindu-I sentinta seau mantuirea.<br />
Ce mi-ai spus ? striga Lupu, cu nergbdare,<br />
velilend ca tiganul §e 'ntrerupse de-odata:<br />
urmeacla! ca pre legea mea...<br />
Lupu nu MO. de searna la un gest ce grecul<br />
facial tiganulul, pe furi§, un gest foarte insemnator,<br />
care s'ar fi putut traduce prin : nu<br />
spune §i ti-oifi da bani multi !<br />
Am spus, urmg in sfir§it tiganul, nedumerit<br />
in alegerea amenintarilor de moarte ale<br />
lui Lupu, §i a fagaduintei de bani a lui Veleli ;<br />
am spus ca Maria sa...<br />
Cine, ea? urla. Veleli, rezemandu-se de<br />
0 lavita ce era aproape de el.
234 LOGOItTUL BAPTIBTE VELETA<br />
Nu, Maria sa Voda m'a trimis...<br />
Minti, talharule!... adeverul, oil nu mai<br />
veqi alt soare ca acuma resarind! adaose Lupu,<br />
pe fruntea caruia se juca in acel moment o<br />
rap, aurita, ce soarcle trimitea prin o fereastra<br />
mica, ce lumina intunecoasa locuinta secreta a<br />
marelui Logofet. Tiganul, ori-cat de incuragiat se<br />
simtise de gestul cel sublirn al lui Vele li, incepu sa<br />
tremure ca vearga, la amenintarea lui Lupu.<br />
El se asverli earg§1 in genunchl §i incepu a saruta<br />
virful incaltarnintelor Vornicului: Maria<br />
ta! maria ta I aibi mila... am copi1a§1!..<br />
Bietul Vornicul, care, o clip, inainte, in culmea<br />
furiei §i-a indignarii §tergea sudori red de<br />
pe'nalta sa frunte, el, la cuventul de copilq,<br />
simti le§inand din inima lui §i furie §i indignare<br />
, suvenirul copila§ilor sel se destepta , o<br />
amara disperare §i oboseall 'I euprinsera, sufletul,<br />
incat el nu mai avu putere sa tina sine*<br />
in mana; ea caclu pe podeala tarind cu<br />
densa cea mai de pe urrna scantee de manie<br />
din inima lui, §i ca un om ce se ingrozesce de<br />
fapta ce era sä faca, i§1 ascunse cu durere capul<br />
in manile sale cele puternice.<br />
Am trecut'o la raboji §i pe muierea ta!<br />
urla de odata la fereastra, pe din-afara, un glas<br />
care de§tepta ca prin o lovitura de pumnal, pe<br />
bunul Lupu.<br />
Baptiste nu mai era in camera. Ca fulgerul<br />
el profitand de abaterea lui Lupu se §i ritpegise<br />
afara. Acurn fugea spre curte In fuga
LOGOPETUL BAPTISTE VELEM 235<br />
mare, ne-atingend pämentul §i resturnand pre<br />
totl ceI din calea sa.<br />
Stal Capitane 1 Aidem! soarele-I sus,<br />
striga un seirnen, care e§i de sub garliciul unel<br />
pivnite §i mi §I incle§ta, bratul sëft de fer asupra<br />
bratulul MI Lupu, care se pregatea, in renascuta<br />
sa furie, sa urmeze dupa Veleli.<br />
AI dreptate! respunde el, sirntinduti<br />
inima sa in prada setel de resbunare §i a datorintilor<br />
ce nobilul sët suflet 'I impunea; al<br />
dreptate! inainte de toate raqia! i incalecand<br />
pe roibul ce-I prezenta seimenul, disparu_<br />
ca o sageata, urmat de seimen.<br />
CAP UL VI.<br />
Una din Vele cele frumoase ale Moldovel<br />
Cate-va ore dupa aceasta, pe cand soarele se<br />
radicase de vr'o patru gulitl de la orizon, Lupu<br />
era eara§i cu al sel, pe cari-I parasise dand de<br />
Gurda, carele, seat de frica sagetel, seat din<br />
indemnul a cator-va rubiele, 'I daduse scrisoarea,<br />
prin ajutorul careIa ticalosul Veleli spera<br />
sa isbandeasca In mar§avele seale planuri.<br />
Ce mare*, §i impozanta adunare gäsim<br />
noi acuma, nu maI mult in padure, clan, in<br />
§esurile §i culmele ce se intind intre ea §i politia<br />
Dornneasca. Ce mare de capete incununeaza<br />
soarele cu auroasele lul raze!..<br />
Indata dupa sosirea lul Lupu, carele era.
236 LOGOPBTITI, BAPTISTE VELELI<br />
alteptat, semnalul de purcedere se dA, iar a-<br />
cesta poruncesce mai intOit sa se fad, rug6.ciunl.<br />
Un preot batran incepe sfintirea apel.<br />
Soarele aurind albele barbe ale betranilor boieri,<br />
lucirea sclipitoare a sinetelor, a topoarelor, a<br />
coaselor, solemnitatea cantärilor religioase, facea<br />
din aceasta adunare ca nisce legioane ceresci<br />
cantand marirea copilului din Vitleem cantand<br />
clreptatea §i pacea, pe care ele aveaa sa le restatorniceasca<br />
in lume i sa, le rësbune. Dupa<br />
rnantuirea ceremoniei, dupa ce apa cea santa,<br />
plou/ ca o ploae de aur asupra capetelor multimei<br />
§i se saruta crucea, Lupu inornduesce §irul<br />
trupelor ; apoi de pe tulpina until arbore<br />
rësturnat, el graesce a§la :<br />
Boierl d-voastra. §i oameni bun!' ! D-clea<br />
ne-a adunat pe nol top aicea, ca sit implinirn<br />
voia lig: sit restatornicim dreptatea §i puterni-<br />
cia mo§ieI noastre 1 Boeri §i frap 1 scopul nostru<br />
e sfant ! D4e ne va povetui sa, scApam rno§ia<br />
din ghiarele asupritorilor, el ne va ajuta sa spalam<br />
petele ce aceia aa impus numelui multora<br />
din nol 1 1,In tine, Doamne, am nadajduit, i a<br />
tremurat du§manul met!"<br />
Sa moaril! sg, moara. Ilia, urla §irurile,<br />
Intrerupand pe Lupu.<br />
Ascultati ! urmeaza Lupu, ascultati :<br />
Diet nu vrea moartea pacAtosuliii ; crutare,<br />
fratilor, para §i pentru Elm ! o cer de la vosi,<br />
o cer in numele lui Diet, carele in alt-fel nu<br />
va bine cuvênta silintele noastre !...
glasuri.<br />
LOGOItTIEL BAPTISTE VELELI 237<br />
Ce-1 de fAcut, darA? intreaba mai multe<br />
SA canal a face toate cu binele. SA<br />
mergern, boieri, cu totiI la Ilia§ §i sa-I spunern<br />
din partea teril ca sa easa din scaun ; iar deaca<br />
nu va vrea, deacä va avea nebunia a face amenintArI,<br />
atunci, boerl §i fratl ! sangele care<br />
se va versa fie asupra lui §i a neamului lui<br />
D-qet ne va ajuta L. Cat pentru mine, sangele<br />
met, de va trebui, gata voit fi a-I versa, deaca<br />
cu pretul lui se va putea, crutand vietele voastre<br />
scumpe, care atat trebuesc moiei, sa se<br />
dobandeasca mantuirea el...<br />
A§la, a§la! striga mil de glasurI; sa<br />
moara atunci asupritorul!<br />
Sa moara Veleli §i top !<br />
urla<br />
alte §irurI.<br />
SA moara atunci necinstitorul nurnelui<br />
met! striga §i Lupu.<br />
La acest strigat toV boieriI se indesuirA<br />
in jurul lul, cerend sa se esplice, ce insemneazA<br />
strigarea aceasta. El le areta scrisoarea sciuta,<br />
le o citi, le spuse vorbele grozave, ce Veleli '1<br />
trimise fugind, cu cate-va ore mai in urrna...<br />
SA moara Veleli! Sa moara! striga toti<br />
boieril infuriatl la auclirea acestora.<br />
-- SA moara Veleli! striga Lupu; dar,<br />
boieri, deacä va vrea cu binele sA paraseasca<br />
mo§ia?<br />
Ce ? intrerupsera cati-va boieri; dar<br />
pata numelul tet ?
238 LOGOFETUL BAPTISTE VELELI<br />
Fie! nurnele rneti va remanea potat. Eu<br />
voia cata prin alte mijloace sa §terg acea path,<br />
adaose el, posomorandull privirea ; dar el va<br />
trai!.. Aicea nu sunteti adunati sa resbunati pe<br />
un singur om, ci sa mantuiti mo§ia intreaga.<br />
De yeti putea face aceasta fait versare de<br />
sange, crutatl nu numai pe Veleli §i pe Ilia§,<br />
dar §i pe top: cei-l-altf... Ast-fel D-qea ne va<br />
ajuta de apurureal.. Acum, boieri §i fratilor, aidem<br />
! Timpul trece... i fie-care minuth ce perdem<br />
in de§ert este o arma ascutita ce am putea<br />
da in mana asupritorilor no§trii!.. Aideti boieri!<br />
Aideti MeV !<br />
Buciumele resunara. Strigatele de ura §i<br />
tropotele cailor clocotith Inca multe minute in<br />
codri, dupa purcederea gloatelor.<br />
CAP TM V II.<br />
Grecii.<br />
E timp acuma sa ne inturnam in camara<br />
acea din curtile domnesci, in care am lasat pe<br />
Ilia§. Veleli, care scapase fugind de furia lui<br />
Lupu, aiergase sa vesteasca lui voda, ca rebelii,<br />
de cart en ii insciintase, sunt aproape de terg,<br />
aü inceput a se ivi fatil.<br />
La auclul acesteI scirI, Ilia§ inspaimentat,<br />
ca §i cand ar fi veclut ridicata vr'o arma, gata<br />
de a cadea d'asupra capului lul, palid ca ceara
Lociortirm, BAPTISTE VELELI 239<br />
galbena, cu glasul mai de tot stins, intrebase<br />
pe Vele li, ce-I de fäcut?<br />
Vele li statuse pe ganduri. Sa. Wei*, Maria<br />
ta, respunse el apol; sa Wei* ca sa vecli<br />
nu-I putea sa-I liniscescl cu cuventul, off cu<br />
frica.." De cum-va te vor Lisa, adlogea el, in<br />
sine, de cum-va te-or lasa in tron, m'olt inturna<br />
i et; de nu... volt sta 'Ana atuncea In<br />
loc sigur. Sa ascept? dar clilele mele, draga<br />
Vele li?..<br />
0! el n'or cuteza! 'apoi, mai la<br />
urma, intr'un noroc!..<br />
Remal dar §i tu cu mine, draga Vele li...<br />
Sa sell ca de-oiu scapa §i din cursa asta, am<br />
sä te fac omul cel mai marit....<br />
Mal bine cel mai bogat....<br />
Fie! a§la dara remanem?<br />
Ha L. adica... Maria ta... et cred ca...<br />
mai bine...<br />
Ce? §i tu Veleli vrel sa me parasesci?<br />
Tu tremuri mal tare decat mine, nurnal chiar<br />
la ideea de a remanea...<br />
Maria ta, veql ca el pot sa me omoare...<br />
Ei bine, dar el' pot sa me omoare §i<br />
pe mine!..<br />
A0a... numal ei pe Maria ta pot sa te...<br />
omoare... dara pe mine... Vecli Maria ta.- ar fi<br />
mare pecat sa mor tocmal acum cand am doue,<br />
trel paralute...<br />
Apol ce-I de facut?
240 LOGOItTITL BAPTISTE VELEM<br />
EA unul, scit ca fug, fug unde rn'or<br />
duce ochil !<br />
Sa fugirn, sa fugirn! ca, nu-1 de glumit cu<br />
Oilele...<br />
Cum? Maria ta, vrel sa fugi?<br />
D'apol bine, ce? ti-ai schimbat otararea?<br />
§iretul §1 mar§avul Veleli vëclu ca nu era<br />
chip de a face pe Ilia§ sa ramae. Scopul pentru<br />
care el ar fi poftit aceasta, cetitorul cred ca l'a<br />
inteles acum din convorbirea lor.<br />
S. fugim dara, sa fugim !.. §i cat mai<br />
curend, rëspunse el apol dupa o mica pausa.<br />
Oh! Maria ta! dar unde vom mai gasi o teara<br />
bine cuventata §i bogata ca asta? adaose el<br />
suspinand.<br />
A.§1a, draga Veleli... unde voit mai gäsi<br />
o teara unde sa, flu Domn §i in marire... Dar<br />
s'a sfar§it, Veleli; qi until idiclia sa spuna sa<br />
mi se gateasca radvanele...<br />
Dar odoarele le 1a§1 aicea, Maria ta?..<br />
Sa, le strangern, Veleli... Aide ajuta-mi.<br />
Apol Voda aduse din mai multe carnarl<br />
tot ce gasi de pret; facu mai multe legaturi<br />
grele din ele, implu mai multe pungi cu banii<br />
ce a vea gata; apoi, dupa ce le pecetlui : Acuma,<br />
Veleli, Doti sä clio sg, mi se gateasca<br />
radvanul.<br />
Dar cu pungile ce sa fact, Maria ta?<br />
intréba ministrul, neputendu-§1 deslipi privirile<br />
de la ele.
LOGOFETIEL BAPTISTE VELELI 241<br />
A! chlarna pe cine-va sä le dail sä le<br />
a§ecle in radvan...<br />
Cum? §i Maria ta al face una ca asta?..<br />
sä mai scie lumea ca al bani, ca sail easa<br />
inainte, §i.. Dale 'ncoace, sa le duc ea singurel.<br />
-- §i fära a mai astepta primirea lul IN,<br />
ea un met, ro§u de placere, infla lute pungile<br />
§i e§i neputNid ascunde un zimbet de multamire,<br />
ce se desemna in colturele buzel seale.<br />
Apol mal mult de douë ore se scursera,<br />
§i Vele li nu se mai intorcea.<br />
De oclata Ilia§ auqi rnultime de pasuri pripite<br />
prin coridoarele curtil, §i curend, in Camara<br />
unde se afla, nabu§ira, mal multe sute de<br />
greci, intrebuintaci in serviciul domnesc, servicil<br />
care se marginea: sa doarma, sa, manance,<br />
sa bea §i sa, adune avutil, pe cand indatoririle,<br />
ale carora nurne le purtati el, cadeat in spetele<br />
a vr'o cati-va moldoveni, ce mai ramasesera pe<br />
Mnga curte.<br />
Aman! aman ! Maria ta, striga cu top<br />
pe limba greaca, aman! Teara s'a resculat !...<br />
Maria tal.. 0 sa ne manance qilele, canil ceia<br />
de tërani, ca at venit veste ca striga prin teara,<br />
ca sa moara grecil!...<br />
U§a se deschise de un idiclit irnbracat<br />
in rop §i un tëran intra tarindu-se mal mult<br />
pe branci, '§i lasand dupa, el urme de sange...<br />
M'a ucis!... Maria ta, a fugit!...<br />
Cine a fugit? strigara tot de odata toll<br />
grech.
242 LOGOFETUL BAPTISTE VELELI<br />
Jupanul Vele li.<br />
Vele li? cu banil mei, striga Domnul...<br />
A! traclatorul !... i se lasa desperat pe capatul<br />
divanului ling care statea in picioare.<br />
Vele li? murmura, earasi grecii ingroziti,<br />
Vele li ne-ad<br />
lasat!...<br />
Cate-va minute in camara aceea nu se mai<br />
aulira de cat bataile cele sgomotoase ale resuflarel<br />
grecilor si gemutul teranului, carele pe<br />
toata, minuta se facea mai slab. De o data nisce<br />
strigate prelungite i ca de mil de glasuri venite<br />
din apropiere, strobatura in camara si desteptara<br />
ca cu o ascutita lovire, inmärmuritele<br />
inimi ale celor de fata, cari top' se repeclira<br />
spre ferestre.<br />
CAPUL VIII.<br />
Risbunarea poporului.<br />
Asemenea siroaelor celor furioase, ce rapeqindu-se<br />
din muntl, restorn tot din calea lor,<br />
tot ce le impedeca cursul, este poporul cand<br />
furia-1 guverna; atunci el nu poate fi impedecat<br />
nicl de cei mai respectati sal ai lui, nici de<br />
gurile de tunuri, ce ar improsca moartea, intre<br />
sirurile buN, nici de baionetele ce ar resturna<br />
sirurile naintase i, ziduri de care se turtiat<br />
alta data ghiulelele tunului, cad sub topoarele lui ;<br />
temnitele in care gemeau mil de nenorocitl si<br />
de nedreptatiti, cad ca prin farmec, numal la
LOGOItTIM BAPTISTE VELEM 243<br />
ameni*rea a cator-va sute de in§I din popor,<br />
cad, se prabu§esc, sub puternica lor resuflare.!...<br />
Striate le ce Ilia§ cu al sel aulisera erail<br />
strigatele ce ventul aducea din strigatele selbatice,<br />
ce scotea §irurile revolutionarilor, intrati de<br />
mai multe minute in Org. Fruntea acestora,<br />
forrnata din Seimenl §i boieri, era acum aproape<br />
de curte, pe cand coada seat' mal bine gloata<br />
nici intrase in ora§, intinpridu-se pe acolo pe<br />
unde astaql sunt Pecurarii §i pana sub Miroslava,<br />
atata de mare era nurnerul satelor ce alergasera<br />
sa manttliasca teara.<br />
Vr'o 50 de stanjini Inca de calarit §i boieril<br />
avea sa ajunga la Domnie.<br />
Cand de o data un strigat, carele se prelungi<br />
din toate §irurile cele mai' indepartate pana<br />
aproape de boieri, 1 opri pe loc.<br />
SA moara! SA moara! striga §irurile de<br />
terani din urma seimenilor.<br />
Ce este acolo? striga Lupu ; ce este<br />
acolo? Loc! Loc!<br />
Loc, baeti I repeta dupe el §irurile de seimeni,<br />
indesuindu-se unele in altele, ca sa deschida<br />
trecetoare calului lul Lupu, carele vroia<br />
s'alerge spre puntul de unde ventul aducea strigate<br />
sinistre, hohote grozave, sarcasme ne-aulite!<br />
Curend Lupu aucli acele glasuri mai de<br />
aproape : Sa-i Mem nasul! striga unii. Ba<br />
urechile! urla altil.<br />
Nu! sal scoatem ochil cu sfredelul! ca
244 LOGOFETIIL BAPTISTE VELELI<br />
a§la a scos el ochii bunului inett!.. Sag inteparn<br />
!<br />
Sa-1 ardem! De geaba, MeV, ca nu<br />
arde ca-I vercolaci! ha! hal...<br />
Ce naiba stal atata la vorba, mai Barda?<br />
Da-I cu maciuca 'n cap! Ha! bine! da-mi<br />
acum <strong>urechia</strong> stanga... nu vreail cea dreapta, ca<br />
pe cea stanga a taiat'o el tatalui meg!<br />
Lupu presimti o grozava vedere §i se infiora.<br />
Ce este. oarneni buni, striga el; ce este?<br />
Ce?... nu sell? respund mil de glasuri :<br />
l'am gabuit ascuns intr'un garlicit...<br />
Pe cine?<br />
Pe talharul carele ne-a mancat bunul,<br />
ino§ia §1 ciilele la atatia... Pe Veleli.<br />
Pe Veleli?... Loc! oameni buni! loc<br />
pitanului Lupu!<br />
CA-<br />
Loc Capitanului Lupu! striga §i seimenil<br />
din urma. Dar multimea stapanita de o singura,<br />
idee, de resbunare asupra lui Veleli, era<br />
surda la asernenea porunca, §i cu <strong>urechia</strong> Ia<br />
panda, ea cerca sä prinda orl-ce cuvent grozav<br />
ce venea de la cati-va stenjini mal departe, cuvent<br />
pe care il repeta cu o vie multamire, i-<br />
(blend cu hohote grozave.<br />
Calul lui Lupu i§I mu§ca zabala §i impro§ca<br />
multimea cu terana, in nerabdarea sa. De o<br />
data un hobot diavolese se intinde in gloata,<br />
indesuita §i mil de glasuri urla: Mie! mie,<br />
tin piciorut!...<br />
Un deget macar, mie!
IOGOPETEIL BAPTISTE VELEM 246<br />
Octal' liii dati-mi!<br />
Capul! capul! sa i-1 pun icea in coasal..<br />
Ha! ha! ha! a perit fia,ra!<br />
E prea tarclit, gandi Lupu, la auclul<br />
acestor strigate sêlbatice. §i in fapta era prea<br />
targiu, cad, cand dupa cate-va minute, multimea<br />
indestulata de cruda el sete de resbunare, '1<br />
facu loc ca sa treaca, el nu gasi in locul unde<br />
urmase scena, decat cate-va pete de sange!...<br />
Tot trupu lui leli. bucatit de popor cu topoarele,<br />
era impartit pe la sute de tarani; unul<br />
avea in coasa un picior al lul, altul capul cu<br />
ochil holbati §i limba intre dinti... ista o ure-<br />
che, cela o mama!<br />
Grozava e resbunarea poporulig, dar ori<br />
cat de grozava arare-ori este nedreapta!<br />
O! nestatatoare §i nici odata incredintate<br />
lucrurile lumel! cum vrasteaza toate §i<br />
turbura §i face lucruri irnpotriva ; cand cu cale<br />
este a fire frica celor mid de cei mat marl, iear<br />
cursul lumel aduce de rnulte ori, de este grija<br />
celui mare de cei mai mici. Fericitl sunt, Crail,<br />
Impératil §i Domnif, care domnesc a§la, sci nu<br />
le fie de cei mai mid nicl o data sild.<br />
Eata ce cugetari scoate din inima luI Miron<br />
Costin, revolta törel in contra lul I1ia i deaca<br />
spiritul secolului in care vietuia Miron, '1 facuse<br />
sa ica ca cu cale este a fire frica celor maT<br />
mid de eel mai marl," ce lectiune frumoasä, ce<br />
lectie nu da el celor marl and adaoge, Feri
246 LOGOPtTUL BAPTISTE VELETA<br />
ci cet ear*: domnese aia sä nu le fie de cei<br />
mai midi gild."<br />
Acuma sa reapucam naratiune noastra de<br />
uncle am läsat'o.<br />
Lupul, bunul acest suflet a caruia manie<br />
nici o data nu ar fi mers 'Ana s intinda mort<br />
nici pe cel mal inver§unat du§man al seri, Lupu<br />
se mahni preste searna, \Mend scenele aceste<br />
crancene, §i intorcendu-se catre boieril ce-1 a§-<br />
tepta : Dieu a facut dreptatea sa! Vice<br />
el : Veleli a fost bucatit de popor! fie nu-<br />
mele Domnulul bine-cuventat I "<br />
Intre aceste boieril sosira la Domnie.<br />
Lupu in fruntea tuturora intra in curte ;<br />
socot de prisos sä spun in ce stare aflara el pe<br />
Ilia§.<br />
Me rog, d-v., boeri, ertati-me ! striga el,<br />
impreuna cu totl Grecii, aruncandu-se in genunchi.<br />
Mai multi boieri holiotira la vederea porumbatecelor<br />
fete ce schimba aceia, dar Lupu<br />
'I privi cu manie; apoi cu blandete- care Dias:<br />
Doamne I 'I Vise elü, teara a näpustit in ora§;<br />
cu totif s'att<br />
ridicat asupra Mariel tale, ca sa-ti<br />
repuna Vilele ; asculta cum striga in toate par-<br />
tile pe Greci !...<br />
In fapta, osta§iI §i poporul grtimadit prin<br />
ograda 0.140 §i pe toate ulitele, §i pe camp, chiuia<br />
§i striga : Da-ne, Doamne, pe Grecl !"<br />
Earl ace§tia in genunchi la auclul turbatelor<br />
acestor strigate, incepura unif a plange, altil
LOGOPETUL BAPTISTE VELETA -- 247 -<br />
a saruta poalelele boierilor strigand : Arnan !<br />
A man !<br />
Voda Ilia§ insä mai incuragiat de tonul cel<br />
plin de bunatate cu care vorbia Lupu, sculanduse,<br />
qise: Boieri d-voastral deaca se ridica teara<br />
asupra Grecilor §i asupra mea se ridica 1); ce-i<br />
de facut ? SA la§1 teara!S'o läsati ! strigara cati-va<br />
boieri de abia stapaninduli mania.<br />
Bucuro§1! prea bucuro§1, boieri d voastra,<br />
respunsei a Ilia§ §i top Grecii, a carora vinete<br />
fete incepura a mai veni la auclul acestor cuvinte<br />
in colorul fesului de pe capul lor.<br />
Dar cum vom putea e§i teferi, adaose<br />
Ilia§.<br />
Maria ta, nu te teme, rëspunse Lupu,<br />
nol te vom Insoti... 1"-apol sa scii Maria ta ca<br />
poporul nu te urësce atata cat urasce pe d-lor<br />
§i pe bietul raposatul Veleli...<br />
Ce? a murit ! intrerupsera Ilia§ §i Grecii.<br />
L'aU sfa§iat, teranil !<br />
D-cleft mi-a rêsbunat rnoartea, striga un<br />
glas innadu§it, dintre Greci.<br />
Apo': unel bu§iri ca §i cand ar fi Opt<br />
nisce plumb pe podele, succeda un gernet lung,<br />
§i-apol tacerea. Boierii toti 1§1 intoarsera privirile<br />
spre locul de unde venea acest gemet.<br />
Sunt perdut! qise cu (isperare, Vasile,<br />
1) VeclT Miron Costin, fain 264.
248 LOGOFtTIIL PAPTISTE VELELI<br />
privincl cadavrul lui Gurdit... a murit §i acestl,<br />
singurul ins, carele putea dovedi ca femeea mea<br />
nu-1 vinovata I.. Oh! Dumnepule I<br />
§i '§i ascundea in mani capul set.<br />
Grecil nu intelegeat nirnica din aceste, ba<br />
nici Ilia§ insup<br />
Ce al, vornice Lupu? il intreaba acesta.<br />
Ce am? striga acesta, intr'un moment<br />
de furie, cu un glas, care Mcu sa tremure §i<br />
mAduva din oasele lui Ilia§... Ce am?.. me mai<br />
intrebl!.. 0 ! de n'a§1 avea mai anteit sti, lucrez,<br />
departandute, pentru mantuirea mo§iei ; de mult<br />
te-a§I fi trimis et singur dupa ticalosul tet de<br />
Logofet... oil tial fi dat searna de necinstea ce<br />
ai sä-mi lap..<br />
Ucide-1! clet, ucide-1! logofete, strigara,<br />
vr'o cati-va din boieri mai iuti la caracter ; nu-ti<br />
läsa neamul petat de densul...<br />
Ba nu, boieri, nu! sPi-1 läsam, sä se<br />
duct in plata cerului, cleat pentru resbunarea<br />
mea... (§i nu scit de sigur de-1 vinovat §i el)<br />
ucigendu-1, sä mai atragem asupra bietel mop<br />
urgia Portei...<br />
Dar d-ta, jupane? strigara mai multi<br />
boieri.<br />
_Et... voit cauta prin alte chipuri sa-mi<br />
spal pata numelui met...<br />
§i clicend aceste fruntea lui se increti ; ochil<br />
lui se posomorire.; o grozava otärire se infipse<br />
in mintea sa. Boieri I sa nu perdem vremea<br />
in vorbe departe, le lice el dupa cate-va minute
LOGOPETOL BAPTISTE VELELI 249<br />
de tacere. D-ta jupane Ureche adu aicea ateva<br />
sute de selmeni cu sinetile gata...<br />
Ilia§ §i ai söi orl cat '1<br />
reasiguraserd vonbele<br />
lui Lupu, la audul de seirneni cu sinetile<br />
gata, recapra eara§l in spaima lor cea d'antOi.<br />
Earl Lupu apropiindu-se de fereastra se adresa<br />
catre multime :<br />
Oarneni buni! a§a-I ca noi am venit sa<br />
mantuim mo§ia de Greet<br />
A§Ia-I! a§la-1! striga<br />
Ilia§ §i Grecil incep a plange. Lupu se intoarce<br />
spre el: Liniscitivë, le clise el. Apoi<br />
eara§1 catre mulVme:<br />
Oarneni buni! nu-I mai bine sa nu facem<br />
vörsare de sange, deaca Grecii ar vrea sa easa<br />
singuri din tara...<br />
Ba nu! sa rnoarit! sa ruoara, urla mil<br />
de glasurl...<br />
A§ia-i! sa easa mal bine cu totii ! striga<br />
cati-va mai moderati.<br />
El bine, boeri, ce-I de facut? se intoarce<br />
de clice Lupu.<br />
SI fie dupa voia mu1imei, murmura<br />
mai multi.<br />
Dupa vola multimel? striga, Lupu cu<br />
indignare; dar mugimea cea pe care am asculta-o<br />
astacli, cand urgia Portii ar veni asupra<br />
mo§iel, pe nol ne-ar blastetha, ca am ascultat<br />
glasul furiel seale celel turbate... Nu! boieri...<br />
Suitu-s'ati cate-va sute de seimeni acole?<br />
El stall in sala, respunde Ureche.
2:50 Lootortm BAPTISTE VELELI<br />
Bine. Apoi, catra Ilia§ §i G-reci :<br />
Ascultati ! poporul vrea moartea voastra;<br />
nol insa ye putem mantui de furia lui<br />
deaca acuma de'ndata yeti jura ea nici o-data null<br />
cata, nimenl dintre vol, sn faceti rea törei<br />
acesteia, pe langa Turci... Alegeti ! moartea seall<br />
vieata!<br />
Jurnm! juram, striga cu totil.<br />
Bine ! Apol scotOnduli ascutitul sëü anger4<br />
cu el in mann,: Urrnati-më, boen, dice el,<br />
catre tovarn§ii sai ; urrnati-rne §i voi, adaogi el<br />
grecilor, de voi muri eu, yeti mud §i vol !<br />
Dupa ce toti e§ira in coridoare, Lupu alcätui<br />
un patrat de selmeni, asecla pe toti Green<br />
in centrul lui §i el eu boerii in frunte, cu arma<br />
in mana, dadu semnalul de mar§ §i coborira<br />
senile curtel strigand : loc ! loc !... Earn multimea<br />
ce o clipa tnai nainte ar I-I napustit sa<br />
rumpn, pe Greci sub gura a mii de tunurl macar,<br />
multimea acurn ulinitä de fapta lui Lupu, dupe<br />
ce ea n'o putea intelege, se dadea in latun<br />
in tacere, ca sub puterea unui farmec.<br />
Ast-fel Lupu isbuti a e§i ca un bun marinar,<br />
care prin mijlocul valurilor turbate ale<br />
oceanului, guverna vasul sn. Curend ei vor trece<br />
§esul Pahluiului, ce geme de rnultirne... Eata-i<br />
aproape de Monastirea Bakal...<br />
Dar intre aceste uimirea cea dintae a poporului<br />
facu loc unel furil neauclite, pann. §i<br />
asupra lui Lupu. Sarcasmele §i injuraturile incepurl<br />
a ploua asupra lul... Curend, on cat cu de-
LOGOFETUL BAPTISTE VELELI 251<br />
tunatorul sal glas striga loc ! vibrand in aer<br />
arma sa, nimeni nu se mai dedea in laturi, ci<br />
mai ales navalea asupra patratului. Pe cand intre<br />
aceste Lupu, in perplexitate-i nu scie de trebue<br />
sä porunceasca seimenilor sa dea cu sinetile in<br />
multime seat de a lasa pe Greci jertfa furiel gloatelor,<br />
de odata, unul din rnultime, ca un glonte<br />
se asvarle, asupra eareului, '1 sparge, se rapede<br />
asupra lui Ilia§, in repegiunea sa '1 apuca de<br />
haina §i cearca al tani dupa sine ; mai multi<br />
altii incuragiati de fapta acestuia se raped dupa<br />
el... Dar Lupu e acolea, le arata arma sa amenintãtoare,<br />
apol ca tin let se rapede asupra celui<br />
ce täresce pe Ilia§... Acesta ingrozit cearca a<br />
tari mai iute pe Voda, dar remane nurnal en<br />
o bucata din haina lui in mana, cact toti<br />
Grecil 1 tinu de ceea-l-alta parte... El fuge §i<br />
cand .e destul de departe de Lupu, care '1 urmaresce,<br />
scoate din brat un os, un fluer de picior,<br />
'1 rapede asupra acestuia! Na! urla tigrul<br />
; na ! mori de os de Grec... deaca ti-s ala<br />
de dragi, mori de osul lui Veleli. i sangele<br />
galgae din rana ce bietul Lupu a primit in frunte,<br />
el se cumpanesce sa cada... insa nu ! el IV §terge<br />
cu manica straiului sët sangele de pe fata, rea§eaza<br />
§irurile patratului, da porunca seimenilor,<br />
in auclul tuturora, sa dea fart crutare de s'ar<br />
mai ispiti cine-va sa sparga patratul.<br />
Intre aceste cerul se acoperise de nori grel<br />
ca plumbul ; curend o vijelie groaznica precede<br />
0 ploaie rece de toamna, care impra§tie pe mai
232 LOGOFETUL BAPTISTE VELEM<br />
multi dintre inversunata multime. Cu toate aceste<br />
cei mai furiosI se tineaft dupa caret, injurand<br />
nu numal pe Voda i pre al lul, dar<br />
§1 pe boierl.<br />
Orl cat puteat seimenii impune respectul,<br />
si orl cat de bray era Lupu, el vëclu bine mornentul<br />
cand de nu va avea recurs la alte mijloace,<br />
tot n'o sa isbuteasca a scoate patratul din<br />
pericol ; deci, dupa ce soptesce ceva la urechile<br />
boierilor, iea calul unuia dintre el si dandu-se<br />
cu vr'o clece pa§I in urrna incepe a striga:<br />
Oamenl buni ! nu lasati ! at rnal rërnas<br />
Greci in Targ!... Aucliti, ci-ca dati foc !... Nu asap<br />
oameni buni !<br />
§i. dand drumul calului : loc! oameni burn !<br />
Grech dat foc targulul.<br />
In zadar catl-va mai §iret1 striga : nu credeti<br />
! nu credeti oarnenl buni 1<br />
Cate-va minute dupä aceasta de abia römasera<br />
cate-va sute din acea multime nenurnërata<br />
ce inunda sesul, cad unil alergasera in terg, crelend<br />
clisa lui Lupu, altil, aceI ce eraft de pe la<br />
sate, sa prinda Grecil... cel mai multi sa priveasca<br />
la foc, si rëmasita, tarita in repegiunea<br />
si indesuirea tuturora. Aceasta o prevNuse Lupu.<br />
Cel römasi veclOndu-se prea putini ca sa poata<br />
indrasni ceva in contra armelor seimenilor, seaft<br />
poate obositi si inghetati de ploaia cea rece ce<br />
nu contenea, rëmasera §i el cu totil de caret.<br />
Eara acesta cand fu indestul de departe de terani,<br />
boieril dadura grecilor cal de al Ion §i de
LOGOPETIIL BLPTISTE VELELI 253<br />
al seimenilor, §i rinduind din ace§tia o escortg,<br />
numeroasä de a nu lasa pre Vodg, Ilia§ sa fuga<br />
cum-va la Tatari §'apol sä ving, cu urgie asupra<br />
Orel, dupa ce Oic, boierii, facura aceste, se reinturnarg<br />
mai totl in ora§.<br />
CAPUL IX.<br />
Dupa, furtuni<br />
In dimineata qilei urmatoare, un soare cald<br />
succeda furio§ilor norl ai furtunei clitel §i a noptil<br />
trecute; o lini§te adanca in ora§ §i in campii<br />
succeda inver§unatelor strigate ale multimeI turbate<br />
de setea rösbunariI...<br />
Grarnaclile satenilor, riclend acurna de gluma<br />
ce le trase lerl Lupu, gluma care, de n'ar fi<br />
profitat el sa se ascunda, ar fi platit'o cu vie*,<br />
acum, 'pc, el riclènd se trag pe la satele lor,<br />
atata-1 de lesne de a Indestula setea de rësbunare<br />
a poporului, pe cand setea asupritorilor lui,<br />
setea de avutii, sefea de mgrire... nu cu sangele<br />
unul ticalos ca Vele li, dar nirl cu sangele a<br />
miI de dreptl, ce cad jertfa lor, nu li se mai<br />
potolesce I.-<br />
Insa sa trecem de acum asupra uneI Qli ll.-)<br />
a§a, de furtunoase §i grozave, dar §i frumoasg<br />
in istoria orl-caruI popor.<br />
In ditnineata clilei urmatoare, in aceea§I cilmara<br />
care fusese martora orgiilor WI Ilia§, top'
254 LOGOPETUL BAPTISTE VELELI<br />
boierii tërel, mail 0 mid, presidati de mitropolitul<br />
§i de Lupu, tineag sfata : pe cine vor sa<br />
aleaga de Domn?<br />
0 multime de glasuri incepura a cere pe<br />
Vornicul Lupu, dar acesta, cu fruntea legata din<br />
pricina ranei seale, cu fata palidä §1 cu Ufl zimbet<br />
amar pe buze : Vö multamesc din inima<br />
curata de alegere, dar martor imi e D-pa, ca<br />
nu mai pot primi marirea aceasta. Eu v6 propun<br />
sa alegeti Domn pe Barnovski, ca-1 om cu minte<br />
§i e bun §i cu teara le§easca...<br />
Atunci toate glasurile furl pentru Barnovski,<br />
caruia se otari de a i se tramite o solie dintre<br />
boieri ca sa-1 pofteasca la tron.<br />
CAPUL X.<br />
0 4i dupit aceea<br />
0 cli dupa ce se tinu sfatul la curVle domnesci,<br />
un om imbracat in straie töranesci cu o<br />
inalta caciula turcaneasca indesata pe ochi i§i<br />
lega calul langa poarta monästirel cunoscuta cetitorului,<br />
apoi intra o chiliuta de langa<br />
poarta, de buna seama chilia portariei.<br />
Acolea, scoase din chinga o punga cu rubiele<br />
i o puse pe pripiciul hornului; mai scoase<br />
§1<br />
un cutit. Apol intorcOndu-se catre bëtranul ca-<br />
lugar, care la intrarea lui se sculase de pe divanul<br />
set de rogojini, ingrozit de sëlbatica privire<br />
a celui intrat:
LOGOPETEFL BAPTISTE VELELI 255<br />
Calugare, 'I clise el, privesce ! acolo avere<br />
sa n'o poti sfar§i cat vel trai : ici un cutit, aucli?<br />
tin cutit !..."<br />
Botranul tremura de frica.<br />
Nu te teme, parinte ; Sftritia ta poti sa<br />
alegi pe care vel vrea din aceste doue , punga<br />
vei lua-o cand imi vei spune adeverat deaca jupaneasa<br />
Vornicului Lupu a eit de trei septemani<br />
incoace din monastire... Eara cutitul iti va<br />
scurta qilele, cand vei tagadui... Alege !...<br />
Intre aceste, calugarul dupe glasul necunoscutului<br />
recunoscuse pe Vornicul Vasile, pe care<br />
de mai multe ori avusese ocaziune de a '1 aucli<br />
vorbind cu sciia sa, cand e§ia cu ea pe poarta,<br />
ca §i cu vr'o trei soptemani mai in urma, sa<br />
face cate o mica preamblare.<br />
D-clet sa te fereasca! jupane draga, de<br />
a face un pecat ca acesta... mai bine eu ti-ohl<br />
spune tot ce sciU, in frica cerului !...<br />
Haide I acum, degrabl !...<br />
Sunt cate-va clile de cand jupaneasa s'a<br />
dus ou redvanul nu sciii unde...<br />
*i. cand s'a intors?<br />
Numal alaltaeri dimineata.<br />
Alaltleri ?... til bine minte?...<br />
Prea bine...<br />
Dar poate nu era ea ? spune 1,<br />
Cum nu ? cu fermeneaoa cea de fir, cu<br />
fesul cel alb... o ! ea era...<br />
Oh ! destul !... iati banii, ca1ugare4 me<br />
i arta !...
256 LOGOItTUI, BAPTISTE VELETA<br />
Apoi sörrnanul Lupu convins ea a fost in§elat<br />
de jupaneasa sa, e§i din chilie stringendu-§I fruntea<br />
in mani, ca §i cand ar fi vrut s'o Impedice de a<br />
se despica de focul ce-1 ardea I El statu langa<br />
poarta cate-va minute, ea un om nehotarit Inca<br />
ce drum va apuca ; apoi §tergend o lacrima : S'a<br />
sfar§it ! murmurd el, cu un glas inlacrimat, dar<br />
hotarit, s'a sfar§it !... Patria nu mai are nevoie de<br />
mine §i nu pot sa las cel putin sërmanului Ionel<br />
§i dragel Rucsanditei un nume nepatat !... S6rmanii<br />
copil!... Oh Dieule! de ce trebuit-a sa ma insor,<br />
deaca nu-mi era menita o viaä einstita, cu<br />
muierea mea?... de ce trebuia s las copiilor<br />
mei numai o mama, nelegiuita..." i suspinand<br />
adaogi, dupa o mica pausa:<br />
Nu aicea, ea sa ma mai vada ea; nu<br />
aicea, ci colo'n codri!<br />
Apol trist §i obosit, el pleca tulburat spre<br />
locul ce arata. Nu facu insa clece pa§1 §i se intalni<br />
fata'n fata cu un calugar bötran.<br />
A! bine ai venit, jupane draga ! striga<br />
el dupl. ce cu mare luare aminte '1 esarnina o<br />
clipa pana-1 cunoseu.<br />
Särut mana, sfintiei tale...<br />
Calugarul acesta era staretul. Va sä 'pea,<br />
biata maicuta tot ti-a ajutat ?<br />
Lupu nu respunse, caci nu intelese despre<br />
ce e vorba.<br />
Biata maid, Csenia tot tia ajutat? repeti<br />
el mai tare, creclend ea n'a fost auqit.<br />
Despre ce vorbesci, sfintia ta?
LOGOItTUL BAPTISTE VBLELI 257<br />
Ce te mai prefaci ca nu soil ? Nu te teme<br />
de a spune, cad ell 1-am dat voie sa mearga la<br />
T1ia sail ajute.<br />
SA meargl la Ilia§, clici?... Cine ?<br />
Maica Csenia ?... eata cum se preface ca<br />
nu scie I<br />
Me rog, parinte, vorbesce-mi mai lamurit...<br />
Maica Csenia?<br />
A§a, maica Csenia, imbracata in vestmintele<br />
jupaneseI d-tale...<br />
In vestrnintele... jupanesel mele? AhL.<br />
urmeazal... me rog urrneaza ?<br />
A. fost la Ia§l...<br />
La Ia§1?... A§a ; ce ? nu scii?...<br />
Maica Csenia imbracata in vestrnintele<br />
jupanesel mele, a fost la Ia§1?... murmura Lupu,<br />
respunqend nu staretului, ce unei cugetari, care-I<br />
preocupa.<br />
A§a, mal alaltAieri...<br />
Un suspin de acele care lasa peptul apesat<br />
mult timp de o grea povara, cand e u§urat de<br />
ea, un suspin de aceste. scoase §i Lupu, cand incepu<br />
a intelege ca femeea sa poate nu era vinovata.<br />
Degraba, parinte ! i fara sa'§i explice<br />
gandul sëü catre calugarita, Minas in uimire, el<br />
purcede in fuga spre monastire, trece poarta, ajunge<br />
la chilia jupanesei, nu ia seama la calul<br />
legat de un salcarn, intra...<br />
Acolea el MIA pe un boier anume Constantin<br />
Aseni, acel om de casa lui Ilia§ Voda, care des-<br />
46334.Legende Romiine. 17
258 LOGOPETUL BAPTISTE VELELI<br />
coperise boierilor, cu cati-va ani inainte, eara<br />
maI ales lui Lupu, lui Buhu§ §i lui Savin, cum-ca.<br />
Voda avea de gand, dupa sfatul 1111 Baptiste, sä-1<br />
ucida. La picioarele acestul boier claCe trantit<br />
toranul Gurdg, carele numal cat le§inase la Curtea<br />
Domneasca, unde cetitorul i§1. amintesce, poate,<br />
cg l'arn lasat. Acesta istorisesce prin cuvinte<br />
intretgiete §i mai ne intelese toate ticgloasele<br />
planuri ale lui Vele li, asupra jupanesel...<br />
Cand veclu pe Lupu intrand, el se tari pana<br />
la picioarele lul §i sgrutandu-le : Stgpane! jupaneasa<br />
nu-1 de loc vinovata... nu! ell me jur...<br />
ca orl-ce a clis... calgul de Veleli... carele m'a<br />
ucis doara nu mi-a da ceea ce-mi fggaduise de<br />
t'am tagaduit claunacll adeverul..."<br />
Nu putu mantui vorba. Dandu-§1 ochil peste<br />
cap, stors de oboseala de opintelile cu cati nefericitul<br />
se anina de veo cate-va momente de .<br />
viata ce-1 mal remanea : Copila§iI!... striga el,<br />
cu o opintire supremg §i moare.<br />
Bietul Vasile Lupu induio§at pang la lacriml<br />
de scena aceasta, imbratipaza pe jupaneasg,<br />
care spusg tot ce cercase sg faca calugarita<br />
Csenia doarg l'ar feri pe el de pericol. Vasile<br />
nu era de ideea ce avuse Csenia, care voise sa<br />
ucida pe Ilia§, dar find-a, lucrul nu isbutise, nu-i<br />
imputa nimic, ci-§1 imbrati§g copila§iI, cari-I incunjurail.<br />
ApoI Aseni 'I povesti cum el dgduse<br />
de Wan la curte, pe cand urma svoana pe §es,<br />
cum acesta '1 rugase sg-1 aduca pang acole, sg<br />
spue jupanesel ceva foarte inseinnat, ce nu voise
LOGOPETIIL ISAPTIBTE VELELI 259<br />
a spune Vornicului, in sfar§it cum Aseni '1 aduse<br />
dinapoia .calulul, viata tiganulul ne dandu-I timp<br />
de a mai merge pe la casa sa sa-§I iea radvanul. .<br />
Cate-va minute dup. aceea Vasile Lupu reintrand,<br />
dupa ce Intovar4ise pana la poarta monastireI,<br />
pe Aseni, §i reimbrati§andull jupaneasa,<br />
'I Vise :<br />
Pentru tine, draga jupaneasa, n'am primit<br />
Domnia ; pentru tine, de acum, am sa lucrez<br />
s'o capët !"<br />
x85.5.
VIERITA CEA FRUMOASA<br />
QUERIDO RIVERO<br />
Madrid ... Decembre 1855.<br />
TI-aduci aminte de oilele cele frumoase ce petrecurarn<br />
sub cerul §i mal frumos Inca cleat lilele, al<br />
Alicantei ?TI-aduci aminte de versurile ce-al improvisat,<br />
sub desmerdarile ginga§e ale nefericitel teale<br />
sotif ? Versurile teale sunt cele care-mi sunt mai<br />
dragl din tot albumul met, §i ca o dovada de aceasta,<br />
iti trimit o mica nuvela, brodata pe tema versurilor<br />
teale. Ea este scrisa, iubite amice, la umbra palmierului<br />
celuI mandru din via Contelul de Parsen, era<br />
palmierul nostru favorit, la umbra viel ce se catara<br />
pe inalta lul tulpina; imbatati de parfumul portocalilor<br />
§i al alamailor, de cate off iniequl noptei ne-a<br />
surprins acolo ?...<br />
Nuvela nu tio trimit in schimbul versurilor teale,<br />
ci ca o Indemnare ce tI fac, de a Insa sail creasca pana<br />
la prima-vearil, din not aripile dorului, spre a veni la<br />
Valentia, unde te asteapta tristele, dar dulci suvenire<br />
ale fericirei teale, i mangaerea in bratele amicilor tel.<br />
P. S. De cum-va vei publica nuvela, sa, nu uitl<br />
de a-I pune réndurile aceste in loc de prefeata, c5ci,
VIEUTA CEA FRIIMOABL 261<br />
prefelele sunt de rigueur" in cldele noastre, uncle<br />
nimica nu se face pre fapt!"<br />
V. A. Urechii.<br />
I.<br />
De odata rurnena nepoata de vierita arunca<br />
un tipöt de bucurie.<br />
Atuncea fetele adunate la cules, incepura a<br />
murmura in cor : Ce este?"<br />
Apoi, la parleazul livegei lucira doul ochi<br />
indreptati in spre Margarita.<br />
Margarita era frumoasa copila ce<br />
Dar de ce ipase? De ce rumena §i mica<br />
sa gurita aruncase in aer acea nebunateca. expresiune<br />
de bucurie, acea scanteie electrica, acea<br />
ploaie de alegrie ce se smuncise din inima ?<br />
A leaca<br />
ce vrem sa spunem, dar pentru ca<br />
sa spunem aceasta, sa apucarn pe cararea, care<br />
mai iute ne va scoate in pirtea istorioarel noaStre.<br />
La gurile Dunarei; cad acolo ne aflam, infloresc<br />
destincletoril fiului Italicei, despre carele<br />
poetul spaniol Francesc Medrano, a Ois in poemul<br />
sëü, Cancion a las ruinas de Italica" :<br />
, A qui naci6 a quel reyo de la gnerra,<br />
Gran padre de la Petrie, boner de<br />
Espana,<br />
Pio, felice, triumfador Trajano,<br />
,,Ante quien muda se postro la tierra<br />
Que ye del eel la cons y la qua bana<br />
El mar, tambien vencido,Gaditano".<br />
Vpase.<br />
Aci nascu acel fulger al resbeluld<br />
Mare Pirinte al Patriel, onoarea<br />
Spaniel,<br />
Piul, fericele, triumfittoral Trajan,<br />
,Inaintea cuI mutit se prosterni Vra<br />
Carea vede leagAnal soarelui,<br />
pi<br />
acea cure o scaldi<br />
Mara, de asemenea invinsi, a Gaditaaulul."
262 VIERITA CEA FRU/MASA<br />
In mijlocul acestor frati al spaniolilor, in<br />
poeticele lor obiceiuri, inflorese §i mil de traditiuni<br />
incantatoare :<br />
Se crede in Romania ca D-clet formeaza<br />
de-a-pururea douë inimi de-odata, a se despart<br />
caclend din manile seale, cate odata spre a nu<br />
se intalni nici odata pana la cer, i une-ori spre<br />
a se intalni pe parnOnt. In ambele casuri, este<br />
arnorul, fericirea, paradisul.<br />
Nu-i lipsa sä spunem ca acele douö inimi<br />
asemenea sunt de-a-pururea una de un flacau si<br />
alta de o copilita!<br />
Dar cum sa se gaseasca aceste Mimi, cum<br />
sa se cunoasca, sa se uneasca cu siguranta! De<br />
multe orl este in?;anare, in§elare, i aceasta face<br />
casatoriile cele nefericite.<br />
Nurnai Romancutele de la Dunare nu se<br />
in§eala nici odata, ele cunosc arta de all vedea<br />
orsitif,<br />
adeca inima, ce le este destinata, de a<br />
afla de la umbrele lor rnarimea amorului ursitilor,<br />
iarna, dupa doul simburl de aluna coprin§1<br />
intr'o singura coaja ; prima-veara, dupa douë cerep<br />
lipite ca buzele in zimbirea unui copila§ ;<br />
veara dupa douë spice tot pe un ; toamna<br />
dupa doue crengute de busuioc puse intr'un cofad<br />
sub capëthiO, noaptea spre anul not...<br />
Ce capritit ! dar ce siguranta !<br />
In cere§e, in spice, in alune, se poate gre§i,<br />
dar tot-dea-una se vede ceva; in busuioc nici<br />
odata nu se poate inpla vr'o copilita : ursitul<br />
se vede aidoma, i fara de nici o schimbare.
VIERITA CEA FRIIMOASA 263<br />
Spre miequl noptei, cand coco§ii Inca Watt<br />
cantat de a doua oara, pare ca se pogoara. din<br />
cer asupra copilel, care doarrne cu capul pe busuioc,<br />
ca o armonie cereasca. Apol vine un nor<br />
de mirezme, in mijlocul caruia curend apare<br />
ursitul Inca necunoscut... seat o amanta, caci<br />
legenda se aplica la ambele sexe.<br />
Cat pentru modul mai lamurit cu care se<br />
face acest farmec de dragoste, vorn observa pe<br />
Margarita.<br />
Sa urmarn cu aparerea ursitulul.<br />
Acesta I§I spune numele §i familia dead, este<br />
strein ; de nu, numal cat. se arata, fara sa icä<br />
nimica.<br />
In casul din urma, nu urrneaza neintelegere.<br />
In casul d'intait junele pleaca la drum;<br />
de asemenea juna, ceea ce procura une-orl in-<br />
talnirl pla cute.<br />
§i se casatoresc, chiar §i. fara voia Orintilor.<br />
Cine ar cuteza sa, desuneasca doue inhni<br />
legate de catre cerit !<br />
A§a casatoril sunt de.a-pururea fericite :<br />
busuiocul este pastrat ca ochil din cap ; asemenea<br />
talisman al amorului are puterea de a imprastia<br />
de indata noril negri, ce tree §i retrec<br />
adesea pe cerul matrimonial.<br />
A§a-I ca mul0 casatoriti de pe la noi, ar<br />
dori sä aibä un a§a talisman pretios I<br />
Tocmal unul ca acesta are Margarita in sin..<br />
Culegétori §i culegetoare de vie, format<br />
cerc in jurul el ; vroiat sa veadä busuiocul, caci
264 VIERITA CEA FRITMOASI<br />
dem% busuiocul este verde §i mirositor, mirele<br />
este june §i bogat...; vroiat 0, veada dar talismanul<br />
Margarita<br />
Busuiocul era verde §i mirositor mai dehai<br />
decat livantul. Baetanii §i fläcail incremenira;<br />
fetele se maniara: aceia cad' Margarita era cea<br />
mal saraca dintre fete; aceste cad ea era cea<br />
mai frumoasa.<br />
Curios lucru! cine naiba a mai lua pe<br />
calica asta, clicea o culegötoare sluta, dar posesoare<br />
a cator-va sute de la<br />
Ce ticalo§ie! clicea fata vornicului din<br />
sat ; et sunt §i frumoasa §i am §i douë vaci §i<br />
cu toate aceste busuiocul met e ve§ted...<br />
§i. neat inganat §1 4011 fetele, §i fetele<br />
luau In ris pe flacai, §i toata multimea culegetorilor<br />
se indesuia in apropiere de Margarita.<br />
II.<br />
Biata orfana tacea §1 tremuranda privea la<br />
ramurile de busuioc, atat de invidiate de fete ;<br />
privea, qic, la cornoara sa unica...<br />
Nu, rnt in§el: ea avea ()chi alba§tri mai<br />
pretio§1 decat azurul cerului, o fata de lapte,<br />
buze de margean, gene negre ca pöcatul, §i doui<br />
obrajorf rumeni ea doul fragi, un sin tare, ce<br />
de§tepta amorul, §1 piciorup ca de copilal.<br />
Sfatul culegötorilor se fini : din not o inconjurara<br />
§i unul din el ii vorbi:<br />
Margarito, draga! noi credem ca busuiocul
VIERITA CEA FRIMIOASA 65<br />
nu s'a uscat pentru ca Pal udat rneret cu al:a;<br />
am otarit dar sa.-1 dal in sortl la una din fetele<br />
astea, §i acea Carla va e§i ursitul de busuioc itl<br />
va da o manzata de clestre.<br />
Da, da, strigara cu totiI.<br />
Dragostea nu se vinde, rëspunse Margarita,<br />
dar deaca vreV numal decat, &AA busuiocul<br />
aceleia care va gasi mai intain o aluna de<br />
gemene.<br />
Alune se aduc. Toate fetele le strica. De<br />
geaba! Margarita o gase§ce mai intOiti.<br />
Cum se poate!<br />
Minciunl !<br />
Inca o data.<br />
Tacere!<br />
Cine a gäsit'o acurn?<br />
Eara§I Margarita!<br />
§i de a treia oara tot Margarita! §i tot Margarita!!<br />
Ce minune! Dar §i ce manie! ce furie!<br />
Nalba s'o ia!<br />
E o fermecatoare!<br />
Nu Kit e0, da-ml busuiocul mie!<br />
Da, dal...<br />
§i §eapte-sprelece mani infuriate se Odra<br />
a smulge din manile el busuiocul fermecat.<br />
De o data se aucli langa zaplaz, o galagie<br />
mare de buciurne. La a§la nea§teptata galagie,<br />
culegaoriI §i culegatoarele caclura cu fata la<br />
pament.
266 VIE RITA CEA FRUMOASA<br />
III<br />
Era pe la anul una mie §i patru sute §easecleci,<br />
§i popa Kiri la preclisese finitul lumei.<br />
La fie-ce sunet de instrumente, toti credeati<br />
ca erat trambitile din apocalips.<br />
De acea culegatoril statura incremenitj cu<br />
fetele la parnent cat-va timp, §i ar fi stat cine<br />
scie cat, deaca o voce n'ar fi strigat : In picioare,<br />
tontilor !..<br />
Frico§if no§tri aruncara cate o cautatura<br />
furi§ata si recunoscura cu oare-care multamire,<br />
ca neamicii lor nu eran angerl, ci doI bucima§l<br />
de la oaste.<br />
Aiceal via lui Ureacle ? intreba unul<br />
din O. Aci, respunsera fetele, cu zimbetul pe<br />
buze, cad bucima§ii erat frurno§i §i voinici.<br />
Aci, respunsera §i fiacail.<br />
Inlaturi, frico§ilor ! nu cu vol" avern<br />
treaba, ci cu fetele. astea.<br />
Atunci se apropie unul din buciuma§i §i<br />
scoase din buzunar un portret zugravit al unel<br />
fete a§ba de frumoasa, incat se parea mal mult<br />
un vis, decat o realitate. Amendol apoi trecura.<br />
in revizie cele §eapte-spre-clece fete culegatoare,<br />
oprindu-se la fie-care din ele §i comparand'o cu<br />
portretul.<br />
Cand dadeau de vreuna frumu§ica, cu un<br />
suspin cliceat : Ce pecat ca nu e aceasta!"
VIERITA CEA FRIIMOASA 267<br />
Palä cu cele b6trane i slute, dadeat drurnul<br />
unul hohot buni§or.<br />
Calätorirn de geaba! murmur& unul din<br />
el, cand trecura in revigie §i pe a 17-a.<br />
Ba nu! intrerupse cela-l-alt, ulte colo o<br />
copila care n'am cercetat'o.<br />
arëta pe Margarita, care §edea la o<br />
parte, cu busuiocul in Mail.<br />
Dar pe loc cat eali intoarse capul el cel<br />
ginga§, §i esclamara arnOndoI bucimap : Ea<br />
este! §i amendol venira cu respect sa se arunce<br />
la picioarele el.<br />
Mare fu mirarea Manor i a fetelor, dar<br />
mare fu §1 mirarea Margaritet<br />
Cate-va minute dupa aceea, buciuma§il deschisera<br />
§i le presentara Margaritel trel lai :<br />
intaia coprindea aur, a doua era r.lina de petre<br />
scumpe §i a treia de cama§1 de borangic cu<br />
altite de aur §i lurninl scumpe, cu fote frumoase<br />
ca visurile §i stravegil. ca apa isvoarelor.<br />
copilita,<br />
Pentru mine-s acestea gise cu uimire<br />
pentru mine aceste bogatil?<br />
Mane vei sci pricina pentru care sunt.<br />
ale tale, Deanna, röspunsera osta§il, cad mane<br />
va sosi acel ce are dreptul dealf spune totul.<br />
No avem datoria de ail da acestea §1 a priveghia<br />
asupra ta.<br />
T2icOnd acestea se sculara.<br />
Emotionata pe cat nehotaritä, cregend<br />
doarme, orfana copilita contempla una dupa alta<br />
Wile, fait sa gica nimica.<br />
ca.
-268 VIERITA CEA PROMOABi<br />
Intro acestea, flcäi1 i fetele incepura a<br />
canta o hora de lauda Margaritel, §i a o hm<br />
la joc; §i adierea serel, aroma florilor §i soarele<br />
ce se scalda in o mare de aur la apus, §i vitele<br />
verc11 ce ascundeat arboril tufo§1, §i fruntile<br />
carunte ale muntilor Dobrogel ce se vedeat In<br />
departare, formag un cadru ceresc, divin, pe<br />
care numal Diea putea a-1 concepe §i insufleti,<br />
in secretele seale destinate, §i cu anevoie putea<br />
sag traduca, pe panza seat pe hartie mana<br />
inspirata a artistului.<br />
IV<br />
Biata copilita, al caruia viitor se schimbase<br />
a§ia de nea§teptat, vru sa se incredir4eze deaca<br />
in adevör nu visa, decl incepu a lua cu purnnul<br />
petre scumpe din ladä, §i a le Irnparti la<br />
fete.<br />
Apoi i§I implu cu aur poala pestirnanuluI<br />
§i-1 dete vorniculul, ca st plateasca birul celor<br />
sarad. Apoi, aläturea cu osta§ii, se indruma spre<br />
rama viel, unde locuia impreuna cu matu§a-sa.<br />
Toi flacaiI incepura a o cere pe loc de<br />
nevasta, dar ea rospunse fie-caruia: Nu voia<br />
avea alt barbat, decat pe acela ce-m1 va ursi<br />
busuiocul la noapte!<br />
FlacliI se impra§tiara prin vie. Fetele alergara<br />
dupa ei spre a-I mustra pentru nefidelita-
\TIBET! CEA FRUMOASI 268.<br />
tea ce erau gata sg li faca. Dar ei le 'ntoarsera<br />
spetele §i cu capul plecat se despartira<br />
fie-care, cu gandul cum ar putea sg fie ursitul<br />
MargariteI. Ina, cum?<br />
Prin mijlocul unel apareri, seat fantasme,<br />
introducendu-se pe la mijlocul nopteI in odaia<br />
fetel §i araandu-se de ursitul trgmis el de<br />
care cerit?<br />
Treaba ar fi fost nimeritg, deacg numal un<br />
singur flacat ar fi incercat aventura cu credula<br />
copilita, dar seapte-spre-Oce de-odatg s'o intreprinda,<br />
era o nebunie.<br />
Spre a se ajuta in a§la dificul tate, catara<br />
o baba, tiganca vrgjitoare, care fu consultata<br />
pe furi§ de catre toti flacail din sat. Nicl unul<br />
nu hpsi de a-I da dimerlia de papu§oi, in schimbul<br />
profetiilor el. Si chiar se vorbesce ca vornicul,<br />
respectabil vkluvoit de 55 de anl, cogeamite<br />
vornic de racle§i, s'ar fi dus §i el sa<br />
consulte oribila ruing omeneasca, ce servea<br />
de pitonisg amorezatilor.<br />
Fie-caruia, baba respunse, ca era necesar<br />
sä se schirnonosOsc a. in felurite vestrninte, de<br />
stahil, de strigoI, de haiduc, negre, albe... de<br />
tot felul in fine... Si se spune, ca pe vornic '1<br />
deghiza ea in anger pazitor cu aripi poleite.<br />
Trebuia curagit ca sa cuteze cine-va a se<br />
ocupa cu de a§la fel de glume in anul 146...<br />
cand dintr'un moment pana la altul putea sä<br />
sune ultima oara a lumet<br />
Cu toate acestea, toi a§teptara sg cante
270 VIERITA OEA FRUNOASA<br />
coco§ul de mezul noptei.. Teribila setea de aur!<br />
Darä sa ne intoarcem la Margarita.<br />
Ea se inchise in co§magioara sa de scandurl,<br />
dimpreuna cu cele trei 14i, cu busuiocul<br />
cel fermecat, earl buciuma0.1 se tologira in<br />
crama, cu <strong>urechia</strong> la panda, nu din curiositate,<br />
dar spre a priveghia urmarile suspecte ale fläcailor<br />
in privirea Margaritet<br />
Copilita cand se vöclu singura, ii esamina<br />
odoarele 0 se imbraca cu cea mai alba §i mai<br />
pity,<br />
strélucitoare cama§ä croita pe virginalul<br />
el' sin, cum sunt croiti ochii cel negri ca sa<br />
locueasca in el amorul §i voluptatea, earl cei<br />
alba§tri, ca sä fie de adapost inimei §i statorn<br />
iciei.<br />
Doamne ce frumoasä era Margarita ast-fel<br />
imbracata I Frumoasa era 0 in simpla el ca.ma§5.<br />
de canepa, dar cu cama§a cea de borangic<br />
i fota cea vrastata ca ogoarele toamna,<br />
intrecea pe Marioara Florioara cea frurnoasa,<br />
zina muntilor caruntilor.<br />
Dar ce insemneazä toate aceste darurl!<br />
Eata intrebarea ce-§1 facea copila necontenit, §i<br />
cu piciorul el de papu§a lovia de nerabdare parnentul<br />
; §i fruntea sa cea senina se posomora<br />
aplecandu-se ginditoare ca sensitiva la contactul<br />
unul corp strein.<br />
Dar osta§il nimica nu-i putura spune<br />
alta, cinand la lumina lunel, decat, c, erag<br />
trimi0 de o persoana insemnata, care cu cateva<br />
lunl mai 'nainte, consultand §i el busuiocul cel
VIERITA CEA FRIIMOASA 271<br />
prevestitoriti, i-a aparut o copill al careia portret<br />
facendu4 d'indata, zugravul cel vestit al mitropoliei,<br />
i a §1 trimis, incaltandu-I cu opinci de fier<br />
§i dandu-le carja de otel, ca toata lumea macar<br />
de ar ventura-o sa-I gaseasca ursita lui...<br />
Curiositatea junel fetite era, cu aceste vorbe,<br />
nesatisfacuta ; ea vrea sa scie : ce persoana era<br />
aceea ? cine era ? de era frumos §i voinic cum<br />
plac fetelor romance sa le fie ursitil bor.<br />
Fie macar Voda, Vicea in sine Margarita,<br />
deaca intreband la noapte busuiocul, imi<br />
va aréta veun ursit fara de inima, fricos §i slut,<br />
de geaba imI va fi trimis darurile acestea, cadi<br />
mal bine sa mor, decat sä më marit dupä un<br />
mi§el. Dar eaca coco§il au cantat de demult<br />
d'intaill... e timp sa-mI fac descantecul... haide !<br />
Margarita a§ecla busuiocul §1 dou6 crengi<br />
de rachita intr'o ulcica, nouä, plina cu apa neinceputa<br />
§i puind'o la capateit, se culca imbracata,<br />
cum era, recitand cate-va vorbe cabalistice<br />
cu putere de a chIama umbra ursitulut Nu<br />
trecu mal mult decat a-i Vice un Tatal nostru"<br />
§i de o-data luna se ascunse dupa norl §i intunerecul<br />
se intinse pretutindenea. Margarita tremura.<br />
Dar, In acel moment aucli pasurI in dreapta<br />
§1 in stanga §i in toate partile tot-de-odatä.<br />
DumneVeule murmura ingrozita, cate<br />
picioare are ursitul mefi !<br />
Abia Visese aceste vorbe, §i bordeiul se<br />
inunda de o mare de lumina.<br />
Minune I- Margarita zari de 'ndata ca 0 legi-
272 VIERITA CEA FRUMOABA<br />
une de matahale albe §1 negre, saltand confus<br />
la lumina lunel.<br />
Copila inspaimantata intoarse capul. Dar in<br />
partea ceasta-l-alta era un inger Wend din<br />
aripi. Ah ! Oise ea, asta-1 ursitul met! §i<br />
alerga sa se refugieze in bratele lut<br />
Grozavie! de. trel ori grozaviel era ghiujul<br />
de vornic.<br />
Margarita dete un tipöt §i caclu le§inata,<br />
§i luna, care din nog se ascundea, lasä bordeiul<br />
in cea maI profunda obscuritate.<br />
Dar, la tipetul fetel, buciuma§i1 cari privisera<br />
prin o crApatura a u§eI in launtru, intelesera<br />
ad evërul<br />
Pe 041 ! dupa ace§ti tica1o§11 strigara<br />
amOndoi §i buciumara intr'un mod infernal.<br />
Judecata *de apol ! strigara fantasmele<br />
inspairnantate de buciume §i apucand'o la fuga.<br />
§i osta§ii '1 urmarira pana prin munti §i<br />
codri toata noaptea.<br />
Cu toate acestea, Margarita remanea le-<br />
§inata.<br />
Intre umeOitul de li, un buciuma§ se intoarse<br />
la bordeig d'irnpreuna cu un mandru<br />
Wean, mic la stat, dar bine fäcut §i Ware pe<br />
un sirep de Bugec, alb ca cliva. Osta§u1 cu<br />
mare respect ajuta pe noul venit sa descalece,<br />
§i aretandu-i locul in care se afla Margarita,<br />
rernase sa tina calul.<br />
Frumosul voinic se rapeOi spre Margarita,<br />
o ridica in brate, §1 incalclind'o pe- inima sa §i
VIERI A CEA FRUMOABL 273<br />
sub dismerdarile sale: Vinall in sine puiculita<br />
mea! 0! Dieule! suspina Margarita, ce dulce<br />
voce §i ce slut §i bëtran mai e.<br />
Necunoscutul o strinse de mama.<br />
Mare esci, D-cleule ! clise ea, ce mama<br />
blanda §i calduroasa mai are slutenia aceasta<br />
de Vornic.<br />
A§a-i iubitelor cetitoare, el luna ar fi comis<br />
o nelegiuire de i-ar fi läsat mai mult timp<br />
in intunerec ?<br />
La poetica sa lumina argintie, Margarita<br />
zari pe mandrul voinic, care suridea veclend'o<br />
cu busuiocul in mama,.<br />
Umbra a ursitului met! esclama Margarita,<br />
0! te iubesc! i-§I duse §i ea busuiocul la<br />
buze spre a-I saruta.<br />
Dar tênörul vru se-I sarute tot-de-odata ,<br />
busuiocul Insa aluneca de pe buzele fetitei §i<br />
nu fu vina ei deaca int6lni in loc de busuioc,<br />
buzele mandrului necunoscut.<br />
Margarito! murmura cu aprindere junele,<br />
stringand'o din not in brate.<br />
Dar, juna fan, se smuci rapede, caci, simtise<br />
linga inima sa bltend o alta inima, lucru<br />
ce nu obicinuesc a face inimile de umbre.<br />
Un om ! esclama ea; un om !... Dar cine<br />
esci, mandre flacaule?..<br />
Stefan-Voda, replica o voce la spatele ei.<br />
Se intoarse rapede. Era cela-l-alt osta§<br />
care revenise.<br />
46334. Legende Rannine. 18
274 VIERIfA CEA FEIIMOASI<br />
Dead, coroana am fost nevoit de imprejurgrI<br />
s'o impart cu Doamna, cu tine, drag&<br />
Margarita vread sä Impart inima mea §i fericirea...<br />
Vin in bratele ursitulul Mü de la D-spii....<br />
Margarita §terse o lacrima, dar se arunca<br />
in bratele lul Stefan cel Mare, sarutand busuiocul<br />
§i clicend : Diet a voit sg. pot iubi pe ursitul<br />
meg §i far& sä me poata lua !... fie!<br />
V.<br />
Ca.ti-va ani dupa aceea, la via luI Ureche<br />
se ridicase o Wilda casuta alba, §i cochetä, ca<br />
un cuib de fericire. Acolo adese cetitorul ar fi<br />
putut Intelni pe Stefan cel Mare odihnindu-se<br />
de lupta 0 neajunsuri in desmerdarile 0 sarutarile<br />
mandrel Marg&ritel §i a lul Petrie& istetul<br />
§i frumosul copila§, prin care marele erou<br />
reabilita amorul Magaritei §i o facu, dupa moartea<br />
sa, sä se Imparta§easca de coroana cea frumoas&<br />
a MoldoveT, din care o Insuraciune politica '1<br />
impedicase de a face parte frumoasei vierite de<br />
la via lui Ureche.
CONDEELE LUT VODA<br />
Mircea cel mare §i vestit, Dornn al Terei<br />
Romanesci, a plecat din Tergovisce, cu mare<br />
alait, la drum lung. Merge Maria Sa ha departe<br />
pana la teara Leahulul, sa faca legatura cu el<br />
asupra Ungurului, vecinul reu §i asupritor.<br />
Trecut-a M. Sa Voda Buzeul, prin valuri<br />
turbure ca resmeritele, lasat-at in urrna Remnicul<br />
§i rësbit-at spre Foc§ani, cand lata inteo<br />
santa Dumineca M. Sa Voda intra. cu alaiul set<br />
prin mijlocul unui sat mare.<br />
Ce sa vada M. S. Mircea Voda. ?<br />
La casa oltuzului erat adunati satenk §i<br />
lucrat:<br />
Lucreaza cre§tinii in cli de serbatoare ?<br />
lice Voda cu parere de ret. Ean vecll, tu copil<br />
de casa, ce lucreaza Romanii Ala ?<br />
Tramisul luT Voda. merge langa terani §i-I<br />
intreaba :<br />
Oameni buni, dar ce lucrati voi, cand popa<br />
Inca nicl n'at inchis dverele altarului, ca sa clica<br />
psaltul Tatal nostru, la leturghie?
276 OONDEELE Mil VODA<br />
Ce sa lucrdm, marite boerule?... Ea ascutim<br />
condee pentru Maria Sa Voda...<br />
Copilul de casa duse lui Voda scirea aceasta.<br />
Ascut condee pentru mine? clice Voda,<br />
cum a§a? Da, Maria Ta...<br />
Vodd curios, merge langa satenil ce lucrati.<br />
Ce sa vada?<br />
Satenil lucrati, harnici, dar nu condee faceat,<br />
ci seigeti.<br />
Astea sunt condee?VoI num*" condee<br />
ceea-ce nol numim seigetf, clise Voda riclend.<br />
PaI, Doamne, la du§manI nu se crie cu<br />
alt-fel de condee, deaca vrel sail' inteleaga reva§ul!<br />
Vod merse de se intalni cu craiul Lehiel<br />
§i cu Domnitorul MoldoveI §i se legara acolo cu<br />
slove negre pe piele alba, ca, vor fi buni prieteni.<br />
Dar Voda adund la Tergovisce §i condee<br />
domnesci" ca cele ce-I ascuteau satele...<br />
Cine are carte,<br />
Are, ci-a, parte...<br />
Dar cine oaste are,<br />
Domani ci-ca n'are !...
CIUBUCUL LUI VODA<br />
Era o data in teara aceasta a lui Voda, acel<br />
obiceit, ca de ate ori mai marele staroste al<br />
unui isnaf seatl breasla mergea la Domnie §i '1<br />
primea Domnitorul, avea drept la cahvea 0, la<br />
ciubuc" , ca §i boeril velitl. Hel, nu tot-d'a-una<br />
numal cel pogoriti cu hirzobul din cerit erau in<br />
buna-catare in fata scaunului domnesc, ci mai<br />
aveat grain cu Voda, fara catu§e §i obrazul negutatoresc.<br />
Pal ci-ca Alexandru Voda, dete odata hrisov<br />
unui ba§-boerill, de aia cu fundul i§liculul alb,<br />
ea al gugiumanului domnesc §i cu drept de barba<br />
pana la rOndul titelor. Apucatu-s'a acel boierba§a<br />
sa faca in teara lucru ce n'a mal fost:<br />
fabrica de §aliuri. Si dete M. S. Voda acelel fabrice<br />
privilegit cu hrisov domnesc scris pe pele<br />
§i cu pecete mare acatatA. Si iata, ca la hrisovul<br />
domnesc, Ala mandru impodobit cu slove<br />
ro§ii §i poleite de dascalul Florea de la §coala<br />
sfete Gheorghe, scria, ca numal la fabrica ba§-
278 13IIIBUOUL Lin VOA<br />
boerului st mearga de acurn noroclul, ca salt<br />
vapseascg lana de velinte qi de haine...<br />
D'apoi cu a§a nizam se lua panea de la<br />
gura intreg rufetultil boiangiilor...<br />
Atunci tnersera boiangiil i calfele lor la<br />
mai-maria lor i aa II grain,:<br />
Me§tere Ifrime, bine team gasit! Sea<br />
ori nu soli, Ca de cand Voda a dat la mana lui<br />
ba§boerhl, carte cu pecetluiturg ro§a, nol boiangill<br />
nu mai ca§tigam para chioarg .. Nu mal<br />
sfarie cioric de slänine in varza noastra §i fundul<br />
de lemn nu se mal incelVesce de mgmgliga calda<br />
resturnata de doue off pe Vi... Bucuro§i deaca<br />
ne maI de. Dumneclea vre-un aga cu suflet cre§tinesc,<br />
sa dea lama pita ce nu iasg la cantar,<br />
ca se, prindem §1 nol, cu copiii no§tril, vr'un<br />
codru de pita asv6rlita.... Jupan mai-mare, scoate<br />
din sicriul breslei condica cu hartoage, i dute<br />
cu ele la Voda, §i-I spune desghetat §i verde:<br />
ca sa ne face. dreptate §i sä spargg hrisovul<br />
ba§-boeruluY, cg-I Impilgtor breslei noastre...<br />
Me due, fratilor, deaca Vice lonja sa me<br />
due._ Cum de nu?... Ba Inca cu toti betrgnil<br />
breslei...<br />
Era pe vremea aceea u§a DomnuluI 1.10<br />
deschisa noroduluI, necum pentru mai-marille<br />
rufeturilor !<br />
Cat sosi mai-marele peste boiangii la be
OMBUCUL LtJ VODA 279<br />
nicta§ul curteI gospod, Ware pe calul cel de'rnbuestru,<br />
ciohodarii II duserl cu cinste la vel<br />
cAmAra§ul, §i calul fu dat in privigherea unui<br />
comi§el.<br />
Ce veste, jupan mai-marele, intrebA vel<br />
mAra§ul.<br />
Ce sA. fie? jupAne vel cAmAra§e, vreati<br />
sit v6d cinstita §1 slAvita fatA a MAriel Sale lui<br />
VodA...<br />
duse cAmara§ul, nici una nici douë, Ora<br />
la Divanul, uncle M. Sa VodA tine sfatul cel mic<br />
cu boerii halia...<br />
Ce poftesci, mai-marule Ifrime, intreaba<br />
VodA. Hei, Ciubucci-Ba§a, Ciubuc §i. cahvea pentru<br />
jupan Ifrim...<br />
Si cat al clipi din ochi Ciubucciul al 2-lea<br />
aduse un ciubuc de lemn de cire§ lung de doul<br />
coti i cu imamele de chihlibar bAtute cu rubine<br />
§i cu un calAf de margele, cusut de fetele din<br />
haremul Doamnei, de-t1 lua ochil de mAndrete...<br />
Si al 2-lea Cahfegit sosi §i el cu feligeanul de<br />
bartura mirositoare §i cu zarfu ca horbota, lucrat<br />
de argintarul curtet..<br />
EI, cum e habarul mai-marule ? intreabA<br />
VodA.<br />
i jupan Ifrirn, pufnind simandicos din<br />
ciubuc, spuse toata, pricina lul VodA §i scoase
280 OIUBBOIM LII1 VODA<br />
din brea cleci de hrisoave, de la rno§1 i stremq,<br />
pline de dreptatile breslet<br />
EI, numai asta nu se poate, mai-marule,<br />
clice Voda, cu manie, gata de a isbucni... Abia<br />
sunt §eapte clile de cand mi-am pus iscalitura<br />
Domneasca pe hrisovul lul ba-boier ; cum am<br />
sa sparg ea asta-cli asemene hrisov?...<br />
Tot. a§a, M. Ta cum ai spare pre ale<br />
noastre, ale breslel, in chua cand al iscalit pe<br />
al jupanuluI<br />
bas-boier...<br />
Nu se poate<br />
Ba trebue sa se poata, Maria Ta, ca<br />
dreptatea se poate la domniile drepte. Nedreptate<br />
vrei s fad?<br />
Voda maniat de cutezarea ine§terului striga :<br />
Ciubuccia Ba§al... luati ciubucul dornnesc de<br />
la gura acestui obraznic...<br />
Ciubucul mi1 poti lua Maria Ta clice<br />
cu cumpetat glas maI-marele, ca-I ciubuc domnese,<br />
iar dreptatea nu-i lua-o Maria Ta, ca este<br />
a Breslei i a lui Dumneclet !...<br />
Bine grai me§terul Ifrim :<br />
Ciubucul i l'a luat Ciubucciul, dar Voda se<br />
veclu silit a doua Oi a da dreptate dupa jalba<br />
boiangiilor, adunati cu totif in curtea Domneasca.
PEATRA ARSA<br />
Romdnu-i mult ca frunqa codruluir<br />
Ca de n'ar fi mult n'ar fi cMdit el cum<br />
spune povestea fie-care aducend numal cate un<br />
pumn de terina, cogemite munte ca Ceahläul !...<br />
Si mai iata cum spune alta poveste, Ca s'a<br />
näscut muntele Peatra Arsei, din valea Prahovel.<br />
Ci-ca s'ag prabu§it odata, la qi de mare<br />
cumpéna, nuoril ceriului peste valea Prahovel<br />
§i s'ag<br />
pornit dealuri betrane de hit §i s'aU iezit<br />
garlele i s'aU eurmat §i cale §i poteca intre<br />
teara §i Ardeal, de nu mai aveati pe unde trece<br />
dincoace. de munti, ciobanif din teara Barsel cu<br />
turmele lor.<br />
Dar ciobanpl barsan scie, ca nu e singur<br />
pe lurnea kg Dumnepil §1 ca Romdnu-i mult<br />
ca frunqa codrului !" Cu glas de bucium chiama<br />
in patru Oro' a ceriului §1 vin cei de o limba,<br />
§i vin §i vin mereu...<br />
i atatia<br />
venira, ca. din clor1 de liva pana<br />
la soarele a-chindie, le-a fost de ajuns sa ridice<br />
cate un pumn din malul iezit pe vale §i sa-1
282 PEATRA JUBA<br />
arunce intro Verful cu Dor §i Jepi. Curatit-at<br />
a§a toga valea Prahovel §i apelor le-at a§ternut<br />
pat not cu prund §i nisip aurit. Apol pentru<br />
ca alta. data sa nu mai risipeasca ploile muntele<br />
de lut scos din valea Prahovel", ciobanil gramadira<br />
peste el codri de lemn taiat §i detera foc<br />
lemnelor de se prefacu lutul in stanca.<br />
iata de ce acest munte ii clisera de atund<br />
Peatra Arsd!
POPA ONOFREI SI PITACUL LU1 VODA<br />
A fost, a fost, ca de n'ar fi fost nu s'ar fi po-vestit<br />
!<br />
Ci-ca era odata in teara Moldovel un dornn<br />
röt, macar ca se tragea din osul cel sant al lui<br />
Stefan Voda. Ca doara pintre graul cel cu chipul<br />
lui D-cleu cresce neghina §i de n'ar plivi<br />
gradinarul stratul de buruiana rea, cea buna ar<br />
fi Inahu§ita, §i ar peri.<br />
Nu-I vorba, putere de la cel de sus este<br />
data domnilor noroadelor ca toatit puterea de<br />
la Dclet este §i poate domnitorul mantui 0<br />
teara de ornul cel rn, Ca de aceea datu-i-a D-lea<br />
voie sa ridice cu taiuqul pravilel Ode la cel ce<br />
le cheltuesce in paguha aproapelui s611.<br />
El, dar dead. a Domnului este puteYea sa<br />
curate neghina omeneasca, pe omul röt, numai<br />
bunul D-Oet scapa o teara intreaga de Domnul<br />
cel rai !<br />
Pal pe domniI 1.61 nu-I plivesce alt om, ci
284 POPA ONOISET fg PITAOUL LITT VODI<br />
numal D-clet. De cat II stringe cel de sus de pe<br />
fata lumel numal cand el se milostivesce, iar<br />
TM cand vrea omenirea sa scape de eL<br />
Pai ci-ca era odata un domn rëll rëu de<br />
tot in teara Moldovel. Ce i-a dat prin gand acestui<br />
domn ? SI pue crainicii sa dea limba prin<br />
toata. teara, cu glas de dobe §i trambite, ca nu<br />
mai are voie nime sa se mute din casa unde<br />
§eade, de san Medru, sub pedeapsa de spanzuratoare<br />
§i de tear&<br />
Doamne foresee de gandul gre§it al domnitorilor<br />
! Ca gandul lor gre§it e ca §iroiul nepotolit<br />
din oratiile muntelui... Cand Voda qice :<br />
1) vrectie , e mal greil de cat cand Hancu clice: Ba!"<br />
Numai cum sa, stal, tu chiria§ule, deaca n'ai<br />
eu ce plat chiria, in casa strëina ? Cum sa nu<br />
te muti din casa unde t'-a cantat pe cheutoare<br />
de trel oil cucuveaoa? SA nu parasesci bordeinl,<br />
tu sermana veduva, cand zapciul iti taie curnpöna,<br />
pentru ca n'ai platit birul visteriel ?.. Sa<br />
mai calci peste pragul tinclei, unde du§manul t'-a<br />
lepadat legatura de cel facut ?..<br />
Atunci toti cel pe carT nevoia il silia sa<br />
se mute de san Medru se duc la parintele OnofreT,<br />
popa cel doba de carte, care scie §i toaca<br />
in ceriu §i-I qic a§ia :<br />
Parinte sfinte, cetit-al cartea a cu pecete<br />
ro§a a lui Maria Sa Voda? Ce ne facem<br />
noi, ca uite mane e san Medru §i nol trebue<br />
sa ne mutam din casele unde stam, care din-
POPA ONOPREI clI PITAOUL 1,13f VODA 285<br />
tr'o nevoie, care dintr'alta... Pal de ne mutam,<br />
ne a§teaptit teapa, orl spanzuratoarea.. Ce ne facem,<br />
parinte Onofrel?<br />
Las ca ye scap eil, fiilor, röspunde popa<br />
dupa ce se gandi o clipa. Mane dimineata, imbracatI<br />
haina de sörbatoare, incarcati tot ce ayeti<br />
in car §i venitl totl cu toata prinsoarea voastra<br />
la Biserica... N'avet1 grija, fiilor, ca ye scapa<br />
popa Onofrei. Deaca ye intalnesce zapciul §i ye<br />
intreaba, unde mergetl cu gospodaria, vol sa<br />
respundeti: noI nu ne ducem nicaierea, ci mergem<br />
la sta BisericA, ca act e san Medru §i doara<br />
suntem cre§tinl... De ye vor intreba: da bine cu<br />
toata gospodaria ye duceti la Biserica? Rospundetl,<br />
ca a§ia v'a poruncit popa Onofrel... Intreaba-te<br />
jupan zapciu, cu sfintia sa...<br />
II.<br />
Cum i-a sfatuit popa alia facura a doua-cli<br />
totI cei carl trebuia0 0, se mute din casele lor.<br />
A doua gi, des de dimineata, ca la qi de resmerit&<br />
§i de bejanie, se tine §ir carele cu pojijie,<br />
§i toate se indreptail spre biserica popeI Onofrel.<br />
Iar zapciI domne§cl mersera la Voda sag<br />
spuna ce se intempla,.<br />
Pe data cat afla Voda, tramise un copil din<br />
casa sa chiame pe preot.<br />
Dar preotul era In altariC §i gise copilului<br />
din casa :<br />
Spune Mariei Sale, Ca popa Onofrel nu
286 POPA ONOPREI t PITAODL LUI VODA<br />
merge la Domnul, cand este in slujba lui Dunineqefi...<br />
CA cine-i mai mare din Domnul Cerurilor<br />
§i din Domnul tërel?... Voi veni la slujba<br />
Marie Sale, dupl ce-om sfar§i slujba sfintia sale!"<br />
Duse lui VodA, copilul din casa, respunsul<br />
parintelui Onofrel.<br />
Atunci Vodl manios veni insu§i la Biserica.<br />
Iar parintele Onofrei intimpinA pe Voda in pridvorul<br />
Bisericel, dupa obiceiti, cu santa evanghelie<br />
0 cu acsioane.<br />
Dar Voda, tot mai intetita fiindu-i mania,<br />
nici sArutA Evanghelia §i mana popel, ci rAstit<br />
II qice :<br />
Popo, popo... Pang, la Hristos ese pelea<br />
lui Bedros!... Am sA te jupoia, deaca, nu tramiti<br />
inapoi pojijiele oamenilor cu carele bor.<br />
SA porunceasca Domnul in toata teara, cu<br />
pitac §1 carte, fie deschisa, fie legata, dar aci in<br />
casa Domnuluf Dumnecleil porunca domnitorului<br />
putere n'are... SA mö ierV, Maria Ta, dar sf. Dumitru<br />
s'a jäluit lui D-clet, ca i-al stricat tot obiceiul,<br />
cu porunca MAriei Tale, oprind oarnenii de<br />
a se strAmuta din case dupa nevoile lor. Iar<br />
Dqet mi-a scris mie: popa Onofrel, sa, aduci pe<br />
oamenl aci la casa lui Diet" ;<br />
ca. Maria Ta al o-<br />
prit pe Romani sA se mute din casA in casA,<br />
dar nu le-al poruncit sA nu se adaposteasca in<br />
casa lul Dumneclet...<br />
Ai sa pul, tu popo, aci, in biserica, toatA<br />
gospodaria din casele oamenilor ? SA vedem una<br />
ca asta...
POPA ONOISEI V PITAMIL Lilt VODA 287<br />
Dupa, cum o fi porunca lui Dumneclet,<br />
Marite Doamne, rëspunde §iretul . de popa.<br />
Iar cand veni vremea evangheliel, se duce<br />
parintele Onofrel in arnvoana §i in loc de a ceti<br />
evanghelia, scoase din o basma vergata o mana<br />
de meld §i-I arunca in mijlocul bisericei clicend :<br />
/2clis'a Domnul pilda aceasta :<br />
MelculuI datu-i-am casä lipita de spate, iar<br />
omului nu..."<br />
Nu porunci, Domnule al pamentuluI, ceeace<br />
n'am lasat et Domnul ceriulul...<br />
Deci, fratilor, mutati-vë locaprile voastre<br />
de san Medru, ca nu suntet1 vol melcil din basmaua<br />
popei Onofrei..."<br />
Iar totl cel din biserica strigara : Amin !<br />
Numal Voda scar§ni din dintl §i-1 trecu sudoll<br />
red de manie...<br />
Decat ce sa faca §i Voda ?<br />
Ori-cat de Mt era el, de biserica se sfia...<br />
Las' 0 te-ol invëta et altä evanghelie,<br />
popa, gandi Voda in sine§1...<br />
Dar cum clocotea sangele turbat in vinele<br />
lui, §i cum mania intetita II painjina ochii, de<br />
nu maI vedea unde calca piciorul, cand e§i din<br />
biserica sa incalece spre a se intoarce a casa,<br />
caclu Inteo groapa §i-§I franse junghetura gatului...<br />
Dumneclet scapa pe popa Onofrel de mania<br />
turbata a lui Voda, precum popa Onofrel seapase<br />
norodul nevoit a se muta din casa in casa<br />
de san Medru.<br />
*
288 POPA ONOPREf EI PITAMIL LDT VODA<br />
AdecA, me rog, ce bine a mai facut omenirei<br />
§i popa Onofrei ? Dead, nu (la Dumnept<br />
gand Domnitorulul de asta41, sa ne opreasca<br />
pe noi seracii de a ne mai muta din ma in<br />
casa L.. Et scit cä nu m'a§1 supera... mai ales<br />
dupa ce m'a§1 arcla in una buna...<br />
Dar geaba gandul bun la mine !...<br />
Dumnelet te muta o data §i pentru totd'a-una.<br />
Domnitoril cu pravilele lor te muta cand<br />
vreat... ba §i cand nu vrei !...<br />
Of ! of! suratä Calicie !...
PARGHIA CEA MAI BUNA<br />
Haida! odata! una !.. §i Inca odata !...<br />
A§a striga jupan §oltuz la mai multi oameni,<br />
sa urneasca din cale o stancä cacluta din<br />
varful rnuntelui...<br />
Haida! me !... odata me !<br />
Umerul pe stanca, intepenind picioarele in<br />
pament, oamenii imping meret, dar stanca nu<br />
se mi§ca...<br />
Jupan §oltuz, qice atunci unul din muncitoil,<br />
cat Ii lurnea nu urnim stanca far' de pdrghie...<br />
Dar n'aveti toti pari la mama ?... Ce<br />
parghie mai vrep?...<br />
Pal, jupane §oltuz, este parghie §i par-<br />
ghie...<br />
Acea ce aveti nu e bunä?<br />
Bung o fi, jupane, dar ce poate parghia<br />
la oarnenii care nu se inteleg ?... Ca noi toti de<br />
aci suntem de neamurl deosebite... G-eaba ne<br />
465.14. Legende Ronane. 19
290 PARGHIA CEA MAT BONI<br />
strigl d-ta odatd!..." ca nu te lntelegern dent<br />
doul din 12 salahori...<br />
§i aduse oltuzul aql salahori graind toti<br />
romeinesce §i se pusera um6r pe stanca, i*pefind<br />
picioarele in pament §i top' inteun glas se<br />
indemnat :<br />
Odata MAIL.. impreuna baeti !... inca<br />
odata, baeti !..<br />
§i stanca se urni din loc §i calea se deschise<br />
larga §i Indemanateca...<br />
Ean veD, jupane oltuze : nu este parghie<br />
mail tare, ca unitatea de limbei a celor carl<br />
muncesc la aceea§1 rnunca!"<br />
189r, 'Waite' ir.
NESTOR URECHE I SIHASTRUL<br />
Nestor Ureche, marele logofet al lui Aron<br />
Vodd, prim esce scire de la Domnitor, din Constantinopole,<br />
cd intorcendu-se, are sa ucidd pe<br />
boieriI du§manii set<br />
Nevoind sa, iea parte la faptele crudului<br />
domn, Nestor Ureche incaleca, ca §i boierimea<br />
prigonita §i fuge din Ia§1.<br />
Urmarit de aproape de oamenil lui Aron,<br />
Ureche apucd dea dreptul prin munti, spre tOrgul<br />
Neamtu lui.<br />
Pe o cli de veard foarte ferbinte, fugind in<br />
goana calului, Ureche era insato§at ca §i calul<br />
set §i nicl o picaturd de apd in plosca §i de seceta<br />
cea mare secase toate isvoarele... Abia putu<br />
afla calul, mergend prin matca unul §iroit, petre<br />
umede pe carl sa-§I poarte limba uscata, dupd<br />
ce le Tösturna cu copita.<br />
Para 11 sec, clise Ureche, dar unde duce<br />
albia ta uscata, ?...<br />
De odatd, la o intorsatura de picior de deal,
292 NESTOR 'ORME f;4I BIHASTRUL<br />
Ureche se gäsi fall in fatä cu o locuinta omeneasca,<br />
lang o bisericuta vechia. de lemn...<br />
Sa intre ? sa nu intre?... Cine o fi locuind<br />
acest schit ?...<br />
A§a se intreba boierul, cand eata ese din<br />
chilie un calugar cu barba lung-alba ca zapada.<br />
Un calugar, un schimnic, ii clise Ureche,<br />
nu poate fi un suflet<br />
§i<br />
se apropia cu calul de calugar.<br />
Betranul aridica anevoie capul spre calaret<br />
§i-1 privi printre lungi sprincene, cari-1 cadeau<br />
ea perdelele de burangic alb, peste ochl.<br />
Un caletor in codril ace§tial... clise cálugarul.<br />
Fil bine-venit, fiule...<br />
Dar unde sunt eU, parinte cuvioase ? Curn<br />
se chiarna<br />
aid?...<br />
Ce, nu scif ? E schitul ce Durrinelen a<br />
ajutat sa faca pe o ruda a mea Zosima... Sunt<br />
nepotul acelui schimnic, care odihnesce colo,<br />
bang altarul bisericef.<br />
Nestor Ureche §i calul set i§I potolira setea<br />
§i odihnira in lini§te. Atunci cunoscu Ureche<br />
locurile acele frumoase §1 pe atunci aproape neaccesibile,<br />
ca riul caruia if rernasa numele de Secul.<br />
Ospetat §i bine ingrijit de botranul calugar, cateva<br />
i1e, Nestor Ureche jura lui Dumneln, ca<br />
deaca s'o mai intoarce cu sanatate in patrie, va
NESTOR OREM I SIHASTROL 293<br />
ridica in locul bisericutei Iu Zosima, o mandra<br />
qi mare möngstire.<br />
Se scie ca el §'a<br />
implinit juruinta i cgt Moneistirea<br />
Seculia," urma schitului nesciut de lurne,<br />
a luI Zozima.<br />
Pe zidul pridvorului möngstirei se afla portretul<br />
lui Nestor Ureche, dar amintirea sihastruhal<br />
Zosima a Minas numal In documente qi in<br />
legena.<br />
Alcin1sarea Sec:el, 1886.
WEI LUPU SI TIGANCA NEBUNA<br />
I.<br />
Domnia asupra Moldovel un Domn grec,<br />
Alexandru Ilia§.<br />
Faptele acestuia §i ale marelui sett logofet<br />
Baptiste Vele li, nu mal putura fi suferite de teara.<br />
Ea, tot-d'a-una blanda §i mult rabdatoare, acum<br />
se resvrati, avend in frunte pe eel mal insemnati<br />
boier de neam roman, ca Spatarul Gr. Ureche,<br />
Buhu§escii, Moghilescii, Vasile Lupu, etc.<br />
In ajunul Oi lel cand avea O. sbueneasca rescoala,<br />
boieril intele§1 la aceasta, erat adunati in<br />
talna in trapezarul de la rnönastirea Frumoasa,<br />
de langa Ia§l i luat mesurile de pe urma pentru<br />
ca sa, isbuteasca mi§carea de a doua Oi. Dintre<br />
top boieril step-lid, Vasile Lupul graia cu<br />
mai mare foc §i intetia ura adunarei asupra lui<br />
Alexandru IN §i a lul Baptiste Veleli. De odata,<br />
cand Lupul facea sa resune boltele inegrite de<br />
ani ale trapezarulul, cu vocea lui resunatoare, se
VABILE LUNT kit TIGANOA NEBITITA 295<br />
deschide o uplita din fundul salei §i apare o<br />
tiganca barana...<br />
Toti boieril se ingrozira, crepnd ca sunt<br />
tradati, ca erat spionati de oamenii domnesci.<br />
Dar tiganca merge drept la Vasile Lupul §i<br />
pironindu-§i ochii asupra lul, ice :<br />
El este ! Sa traesd Maria Tal... El e<br />
Voda L.. 0 bucatica de pane, Maria Ta...<br />
Boieril se uita miratT la tiganca §i la Lupul.<br />
Apoi rnirarei succed simtiminte diverse :<br />
Aucli ! Lupul Dornn !...<br />
gandi unul.<br />
De ce el Domn §i nu et ? cugetä altul<br />
Va sa qica noi sa lucram, sa ne punem<br />
in primejdie vieata §i el sa se bucure de munca<br />
noastra? Ii clise al treilea.<br />
Vasile Lupul inteleasa gandurile can, ca fulgerul<br />
ströbatusera mintea boierimeI, dar el singur<br />
era inrnarrnurit sub impresiunea aparitiunel.<br />
Boieri veliti, nu ve speriati, clisä atunci<br />
parintele Varlaam egumenul mönästireI, care, inteles<br />
cu capitaniile rëscoalei, era §i el de fata,<br />
la sfatuire. Nu vö speriati. Nu este vre-o iscoada<br />
Domneasca, ci e o Mal tiganca nebuna...<br />
0 tinem inchisä, colo, in paraclis §i am uitat sa<br />
incuit u§a din partea trapezarului...<br />
Nebun5, nebunA, gandi insa in fundul<br />
rnintei seale calugarul, dar prin buzele nebunilor<br />
de cate ori n'a e§it grait de la Dumneleft !...<br />
Ceea-ce lini§ti deplin pe boierI fu vorba isteata,<br />
a lul Vasile Lupul, care intelese cugetul boierernel.<br />
De mine ye ingrijiI, boierl ? qice Lupul ?
296 VABILE LUPU I 'MAMA. NEBIINA<br />
Deaca mani isbutim, Domn va fi Barnoski, prietenul<br />
nostru, boiarul care se bucura de increderea,<br />
de iubirea d-voastre.<br />
IL<br />
Se scie ca rescoala isbuti. Alexandru Ilia§<br />
fu condus la hotare.<br />
Se scie ca poporul in turbarea Iui se napusti<br />
asupra lui Baptiste Vele li §i-1<br />
macelari...<br />
Se maI spune de graiul netacut al condeelor<br />
betrane, ca din multimea resculata eine va a<br />
asverlit in Vasile Lupul cu un os mare... Lucrul<br />
a fost dat pe socoteala until rëü cbitacig, care<br />
ar fi fost cercat sa, loveasca cu osul pe Alexandru<br />
Ilia§, cum il scoteat boierii din Ia.§I afara,<br />
ca sa nu-1 sfa§ie i pe el poporul, dar adeverul<br />
e ca lovitura era indreptat a. asupra lui Lupul,<br />
de catre unul din boierif, cafi luasera parte la<br />
sfatuirea din trapezarul mönästirei.<br />
Lupul se tinu de jurament : Barnoski veni<br />
din Polonia §1 el fu Domnul Moldovei. Boierii<br />
uitara vorba tigancel nebune de la mOnastire.<br />
Dar cati-va anI dupa aceea, teara intreaga §i toata<br />
boierimea detera Domnia ml Vasile Lupul.<br />
Cand cu mare alaifi Lupul era dus la bise<br />
rica Sf. Nicolae, ca sa-1 unga de Domnie, la up.<br />
bisericei, Lupul fu intempinat de Tiganca nelnind.
VASILE LUNT ig TIGANCA NEBITNA 297<br />
Era acum de tot betrana §i aproape facutá ghem<br />
de greutatea anilor.<br />
El este, Lupul Voda, !... Vise tiganca...<br />
Boierul de la mönastire.<br />
Domnitorul i§1 aminti cele intemplate cu<br />
atatia ani in urma. PrevestitoareI seale de domnie,<br />
noul Domnitor II dete din acea cli toata, ingrijirea,<br />
daruindu-I case §i vii langa Ia§i...<br />
Neamul tigancei prirni de la Vasile Lupul,<br />
carte de iertare din robie §i la moartea tigancel,<br />
rno§teni toata averea ei : .casa §i via...<br />
Paha asta4i, tot dealul unde era via tigancel,<br />
in apropiere de Ia§i, se chiarna : La nebuna".<br />
Jail, 1890.
MOSNENII DIN PLOESCI SI ICHAIII-VODA<br />
Mihait-Voda Viteazul hotarise sa Infiinteze<br />
ora§ din satul mo§tenesc al Ploescilor. El chiama<br />
inainte-1 pe Pärcalabul satulul §i-I clice :<br />
Parcalabe, voit sa-nn vindell satul, ca.<br />
am sa fac terg in calea Ardealului, la e§itul Prahovel<br />
din muntl.<br />
Marite Doamne, Ploescenil sunt mo§neni<br />
oameni slob**, o§tenl credincio§1 al Mariel Teale,<br />
§i cum o§tenl §i oameni slobocli vor sa remana,<br />
el säruta, mana Märiel Teale, dar null vind<br />
mo§ia lor.<br />
'NU trebue totu§l mo§ia voastra, me intelegl<br />
Parcalabe I<br />
Pal nu 11-om da-o, Maria Tal... Mare<br />
§i puternic esci Marite Doamne, dar dreptatea<br />
este puterea MarieI Teale. i dreptatea este sa<br />
ne 1a§1 noué ce este al nostru... Nol iobagi nu<br />
vrem sä fim, §i mo§neanul ce se leapada, de<br />
ogorul sell stramo§esc nu mal e om, ci rob....<br />
Nol vorn remane oamenI slobop, cu voia Mariel<br />
Teale!...
motpmin DIN PLOD80! QI IITHAIII-170DA 999<br />
Cat era 0 de straric Mihait-Voda, era<br />
insa. §i orn drept. Deci I§1 1ngh4i mania, ca nu<br />
i-se supuserg Ploescenii §i se gandi cu de-a binele<br />
cum sail ajunga scopul.<br />
0 luna dupa aceea Mihait-Voda chiama iar<br />
pre jupdn Pärcalabul din Ploesci.<br />
Ire daft pämOnt indoit pentru al vostru..<br />
Eacg am cumpOrat mo§ie mare Baipoiul", la o<br />
fuga de cal de la mo0a voastra... Are dag Beacoiul<br />
in schimb pentru ocina voastra... §i. r6maneti<br />
oameni sloboch i credincio§1...<br />
Sa traescl, Maria Tal... A§a primim 1...<br />
Nu pentru ca Baicoiul o fi mai mare, dar pentru<br />
cg noi ne tinem stepena de moreni slo-<br />
boll<br />
§i Maria Ta, daruescl Terei-Rornanesci un<br />
terg nog la pogoritul din plaiurl...<br />
Da mana 'ntr'a mea jupan Parcalabe!<br />
Batem tergul?....<br />
tergul se facu de atunci §i-§i pastra numele<br />
de morenie, numele de Ploesci".<br />
Ploescii din qilele noastre tin la libertate,<br />
dar at uitat de morenii sël, earl acum 297<br />
ani ii aparara pe a lor in contra celul mai<br />
vestit §i mai voluntar, ca sa nu licem despot<br />
din Domnil Terel.<br />
Dar cum vedeti : scingele apd nu se face r
VLADICA DAT LA CIORI<br />
Poporul roman este religios, dar nu sacriflea<br />
religiuneI consciinta nationalitateI seale, cand<br />
aceasta se de§teapta.<br />
Vedet1 ce face femeea Macedo-Romana chiar<br />
astach : ea e cre§tina, dar smulge barba popei<br />
grec, care nu lasa pe baetil de la §coala <strong>romane</strong>asca<br />
se citeasca apostolul pe <strong>romane</strong>sce...<br />
Era pe la 1792 domn in Moldova un Domn<br />
fa nariot. Murind Mitropolitul öreI, Domnitorul<br />
socoti ca ar putea urca pe tronul mitropolitan<br />
pe un calugär grec, pe Jacob egumenul de la<br />
mönastirea Barnovski din IV. Dar Divanul intreg<br />
se opuse, arotand Domnitorului, ca este legatura<br />
cu blastem de la Iacob Mitropolitul cel<br />
vestit, ca nici o data Mitropolit §i Vladica grec<br />
sa nu fie in teara.<br />
N'avu ce face Voda. Divanul cel mare al<br />
terel alese Mitropolit dintre Moldoveni, pe Episcopul<br />
de Hu§1, Leon. Dar grecul Iacob versa<br />
comorl In eara, §i la Constantinopole :§i isbuti<br />
totu§1 sa se impue terei, ca Episcop de Hu§i.
VLADICIA DAT LA MORI 301<br />
Moldovenii nu recunoscura pe simoniacul Episcop<br />
Iacob.<br />
Pradaciunile ce acest prelat venetic facu in<br />
averea EpiscopiEl at rënias de poveste...<br />
Noroc ca Net nu '1 rabda nmlt...<br />
Sub cuvint de a visita Eparhia, dar in rea-<br />
Mate ca O. ail:4 ocasiune de a aduna bani de<br />
la clerul eparchiel, Iacob pled in escursiune....<br />
Ajuns la Foc§ani se imbolnavi §i muri, numai<br />
dupa cate-va luni de pastorie, seat mai drept<br />
de pustiere a Episcopiei de Hu§1.<br />
Dupa obiceiul tërel, Iacob s'ar fi cuvenit<br />
sa fie adus mort la scaunul set episcopal, §i<br />
din el luat §i dus cu evlavie la groapa, in biserica<br />
Episcopala. Dar poporul se opusa: el fu<br />
ingropat la o bisericuta de mahala din Foc§ani...<br />
Ba peste noapte, o mama, necunoscuta, (faptele<br />
poporului sunt anonime: el nu faptuesce ca<br />
individ, ci ca popor!) scoase cadavrul din mormOnt<br />
§1-1 arund pe o §andrarna sa-1 manance<br />
ciorile...<br />
Dar cum Romanul uita lesne roll ce i seface,<br />
dupa cate-va clue Vladica cel simoniac fu<br />
cules dupa, §andrama §i ingropat, nu se scie<br />
undo, dar de sigur, in dispretul §i ura natiunel<br />
<strong>romane</strong> I_
IIL<br />
VIATA IN TRECUT
SCANDALUL DIN 4800<br />
Procesul Lncsandrel Cararnanloaica. Judecata Divanului.<br />
0 baba, carell cumpi3rii mire cu anurne contract. Este ea lipsith<br />
de minte? Nunta in B4ica Neamtulul, adeca in primul<br />
mongolfieriu inaltat in Bucuresci.<br />
Pozna mare cu dragostea, Archon Stolnice<br />
Nestor, clicea boerul Stefan Vatarescu, marele<br />
vornic din Divanul lui Alexandru Moruz-<br />
Voda, in Decemvrie 1800, suind scarile care due<br />
la Divanul domnesc, a§eclat in Curtea Gospod"<br />
adeca domneasca, situata, pe atunci la Dealul-<br />
Spiril, acolo unde asta-cli este Arsenalu.<br />
A§a pu, röspunde vestitul divanist Nestor,<br />
pozna mare cu dragostea! 0 sa judecam<br />
asta-cli pricina cucoanel Lucsandra Caramanloaica.<br />
Divanul se impluse de boerI. &at de fata<br />
balm Racovita, maril logofetl Necu lai §i Grigorie<br />
Brancoveanu, muff vornici Manolache Cretulescu,<br />
Scarlat Campineanu, MateI Falcoianu §i noul intrat<br />
in sala, Stefan Vacarescu. La locul lor stateag<br />
marele hatman Caragea, marele vistier C.
303 SOANDALITIL Duff 1800<br />
Filipescu, §i clucerul loan Balaceanu, langa care<br />
lua loc stolnicul Nestor, cel care tinea Calemul" ,<br />
oil cum am clice, condeiul de redactiune al Divanului.<br />
Se judeca la 18 Decembre 1800, sub prepdentia<br />
rnitropolitului Dositeit, o pricina, care<br />
agita de mai multe 4ile toate mahalalele Bucurescilor,<br />
dar mai ales pe jupinesele" , earl null<br />
mai sciaq de rostul anilor vietii, sfadite cu Calindarul,<br />
cum se sfadesc cu densul femeile cat<br />
tree dincolo de 30 de ant<br />
*<br />
Elei, soro, o sa ia polcovnicul Iordache,<br />
grecul Ala frumos, caruia de abia II mijesce must*<br />
pe cucoana Lucsandra cea cu pörul alb ca<br />
lina §i sbircita ca o lamie stoarsa ?<br />
§i de ce nu? Unde cucoana Lucsandra<br />
are de trei oil virsta polcovnicului? D'apoi dragostea<br />
cu tovara§ie de galbeni da la rindea sbircelele<br />
§i vapaia el parguesce Ma bëtrana...<br />
De rumena, rumena, dar rumen e §i<br />
merul sbircit cand il cod sub spuza.<br />
Da ce-I mai rtil e, ca se svonesce, cum-ca<br />
fratele coanei Lucsandra aft tras'o in judecata<br />
Divanului pe sora-sa ca s'o impedece d'a se marita.<br />
Ce mai casatorie ! Polcovnicul e de douë<br />
off mai tin6r decat §atraru Raducanu, fratele<br />
mai mic al miresel.<br />
Pai-ce I polcovnicul nu din dragoste ia
80ANDALIIL DIN 1800 307<br />
pe cucoana Lucsandra... Dênsa ii eumpcird: i-a<br />
dat sinet" la mama sad rëmae lui averea el,<br />
sinet intarit cu multe marturil de boierl.<br />
Audi pozna!<br />
Cam a§a, mergea vestea din gura de muiere,<br />
in gura de muiere, ce mai telegraf ori agentie<br />
}lavas ! in sëptëmana cea din urma a postului<br />
craciunului din 1800.<br />
De fata cu mitropolitul Dositeit, precurn<br />
mai sus diseram, Divanul judeca reciamatiunea<br />
Satrarului Raducanu, carele pretindea, ca soru-sa<br />
coana Lucsandra era lipsitd de minte §i ci, deci<br />
nu putea contracta matrimoniul proectat.<br />
Divanul, prin condeiul stolniculul Nestor,<br />
hotari ast-fel judecata :<br />
Lucsandra Caramanloaica venind la nol ne-au<br />
ar6tat, ca voiesce sa se casatoreasca dupa un polcovnic,<br />
Iordache Tarigradeanu i pentru cad ea se afla<br />
trecutd in vérstd si el mult mai mic decat dénsa, s'ad<br />
ardat intre el cu deosebit engrafa (contract), ca dupa<br />
sfigitul ei sa rèmae el clironom pe toate rèmasurile<br />
ei, cdutlindu-i gi sufletul cu pomenire dupa oranduiala.<br />
Au venit si Insu§1 numitul polcovnic §i cercetandu-1<br />
de aceasta, asemenea ai arètat ea s'afi invoit si vrea<br />
s'o ia intru cAsatorie.<br />
Dumnealul §atraru Raducanu simtind de aceasta,<br />
prin jalba areata (Atrial-Tale,<br />
ca soru-sa este lipsitd de<br />
minte, rugandu se sa fie poprita de a se cununa dupa<br />
acest Iordache, cu cuvent ca este prea tin& gi ea este
308 BOANDALIIL DIN 1800<br />
prea bdtrind §i sti, se orinduiasct avutul ei sub epitropie.<br />
Lurninate Doamne, aceastk Lucsandra ne este<br />
§ciutä, ct, aü tinut un bärbat §i de (And a rèmas vaduva<br />
pica uritd petrecere de vieluire a avut ;. acum cd<br />
voiegte a se pdrdsi de netrebnicii, sd nu mai pdcdtuiascd<br />
cu unul pi cu altul, 0 a gi indrepta vietuirea fi sd-gi ia<br />
bdrbat cu cununie dupe lege, invoindu-se amêndoul ttr\<br />
nici o silk seat nevole, nu o putem impedeca ; dar<br />
este in mai mare virsta de cat clOnsul, asemenea impdrecheri<br />
nepotrivite la virstd iaa<br />
mat intimplat 0 la<br />
ali; §i de aceasta nu lipsim a insciinta Mull Tale."<br />
1800, Decembre 18.<br />
Domnitorul Alexandru Moruz aproba sentinta<br />
Divanului, de§i cu oare-care reserva tAcutzl,<br />
caci se marginesce a (lice : Pentru cununia lor,<br />
de vrerne ce Prea sfintitul mitropolit, Archiereul<br />
loculu i sloboade, nici Domnia nu-T opresce a se<br />
cununa".1)<br />
Cum nu erat sa fie fericite tornnaticele<br />
\Wane, cand ast-fel se deslega cestiunea cocoanel<br />
Lucsandra ? ce mai faclii de ceara alba<br />
a§eclara in lama anului 1800-1801, vOdanele prea<br />
coapte, la iconostasul sfantului Nicolae !<br />
Dar adeca asta-cli nu se repeta micul scandal<br />
de la 1800 ?... Despre astcl-cle insä e treaba<br />
Vietei" 2), iar nu a povestirei mele.<br />
t) Estras &It Cod. 43 fila 229 Verso. la arh. StatuluT.<br />
2) Acest articol i unele chn cele carT urmeazA all fost publicate<br />
In jurnalul el/testa, In 1894
SCIANDALIIL DIN 1800 309<br />
De sigur ca insuräteii mei de dup5, cilciunul<br />
din 1800, jupineasa Lucsandra §i polcovnicul<br />
Iordache, n'at fäcut ailëtoria de nuntä in bi-<br />
§ica neamtulta".<br />
Ce era bckica neamtului" ?... Era primul baion<br />
Mongolfier ridicat in Bucuresci la inceputul<br />
secolului nostru. Ne spune aceasta o informaliune<br />
dupa filele unui ceaslov, qicend : Sa se<br />
scie cand art facia corneal, aici, in teara romcineascct<br />
si s'a ridicat o basica cu un neamt intr'ensa,<br />
de aa cc:4W la Dude.sci".<br />
E probabil ca la ba§ica neamtului" o fi<br />
rivnit sa §1 ia sborul in ea §i polcovnicul Iordache<br />
ca sa scape de tinera lul sotie. Ba e mai<br />
probabil inca, 0, ar fi dat un bun bac§is neamtului<br />
sä la pe coana Lucsandra in bA§ica §i sä<br />
se tot clued, destul sa-1 rëmânä lul averea ei.
SCANDALUL CU COMISARUL FLOREA BARBU DIN ARGE<br />
Iata cum ne relateaza reporterul nostru acest<br />
scandal intimplat in 28 Decembre, 1794, la Curtea<br />
de Arge§, ora§elul cel vestit prin mönastirea fara<br />
de seaman frurnoasa a lui Neagoe Voda:<br />
Pe ulita Domneascä. Cine nu cunoasce ulita<br />
Domneasca de la Curtea de Arge§?<br />
De la biserica cea din carami01 zrnaltuite,<br />
a lui Radu Negru Voda §i pe sub coasta dealului,<br />
unde se resfata rama§itile din vechia bi-<br />
serica catolica, ziditä de Doarnna descalecatorulul<br />
terel,<br />
se intinde tot spre vale, pana in par4<br />
Ulika Domneasca. De arnindoue partile locurl<br />
virane, in care poposesc teran1 cu carele lor,<br />
In jurul a cite un put cu cruce §i ghizdele orI<br />
colac de peatra, linga care prevederea cre§tina<br />
a a§eqat un trunchift de porn scobit, pentru<br />
adaparea vitelor. Cit vecll cu ochii mormane de<br />
gunoae amestecate cu bolovani de toata maximea<br />
adu§1 din deal de §ivoaele rapec11 dud ploua.<br />
Ici-colea cite-va sute de case, cari toate<br />
intone spetele spre meapnoapte, avind in fata
BOANDALUL CU CONIBARUL FLOREA RARBU DIN ARGEB 311<br />
o gradinitä cu cite-va straturl de flori: lemnul-<br />
Domnului, calapär, florea-soarelul, vizdoage ca<br />
nasturl de aur, cite-va tufe de coacaza §i de<br />
trandafiri pentru dulceti, iar fundul curtil prefa<br />
cut in livada de pruni, marl §i mici.<br />
Toate casele se par durate de ace1a§1 maistru,<br />
toate seamana una cu alta , din birne<br />
seat valatuci, päretii stralucesc de albeata varului,<br />
intins in fie-care sambata, de gospodine peste<br />
lutul care se adauge paturi-paturi, din an in an,<br />
din pasci in-pasci, peste birne §i valatuci. Albeata<br />
varului face sa rasara i mai fantastice arabescurile<br />
§i ghiveciurile cu flori care zadarnic le-al<br />
cauta in natura §i cu care, in vapsele batëtoare<br />
la ochi, se intrec gospodinele al impodobi barnele<br />
caselor §i ferestrele. Cite un tirnat care<br />
ocolesce casa, earl din partea despre nord, sprijinind<br />
stre§ina pe stip', cind de lemn, cu pretentie<br />
de sculptura, cind §i el imbräcati in lut<br />
.;i varuiV, §i legati intre el prin parmaclicul<br />
taiat d jonr al cerdacului, cla §i mal multa asemanare<br />
intre ele acestor case de boierina§1,<br />
mazill §1 feciorl de neamuri.<br />
Aceste case ale nobilirmi arge§ene se mai<br />
despart intre ele prin un numar de pravalii §i<br />
hanuri. Se cuncsc pravaliile dupa tarabele cari<br />
se intind in strada, incarcate cu &loll mid pline<br />
cu lulele ro§ii, cremene §i amnare, naut, stafide,<br />
alune turcesci, ro§cove, Wan ro§, faina de porumb,<br />
citeva pain' §i jimble. De §tre§ina prava-<br />
Eel, care inainteaza mult, atirna cercuri, unele
812 MANDALDL CU ONAUSARUL FLOREA BARED DIN ARGEq<br />
cu coase, formand ciudate coroane de otel, altele<br />
rasfatind §i clatinand dupa vinturi luminärI de<br />
set nodoroase, cari la raza soarelui se lustruesc<br />
§1 se induiopazei §i sunt gata a darui trecatorilor<br />
cite vr'o picatura din propriul lor trup L.<br />
Printre pravalii, ici-colea cite un han, care<br />
se deosebesce prin aceea ca este mai 'nalt, popotat<br />
pe o pivnita §i ca la poarta curtii sta,<br />
ademenitor graind caletorilor obositl, atirnat pe<br />
o inalta 'prajina, cercul cu fin §i cu sticla cu<br />
apa ro§a, cari constituesc semnul Ca acolo este<br />
loc de gazduire... §i de bëutura.<br />
'1<br />
In mijlocul acestel ulite, pe care s'a insarcinat<br />
§ivoaele muntilor sa o paveze carind si<br />
ingramadind in ea prund §i bolovani, alaltaieri,<br />
in cu i de bildit, cogemete slujba§ domnesc, Florea,<br />
fiul diaconului Barbu, comisar in *101 Arge,<br />
preambla in risul §i chiotele bilciului, aproape<br />
despoiata, pe un cal §chiop, pe nevasta sa Smaranda,<br />
fiica hit Cinca fost polcovnic in Valcea.<br />
Pa ce-1 boerule? intreaba parintele Indoiald,<br />
duhovnicul de la mönastire ;<br />
de ce'V<br />
bajocoresci a§a muierea ?<br />
Cine, ce treaba are cu muierea mea?<br />
respunde Florea, ridicand un numör de cruel<br />
bietei femel, care ca sa nu o mai vacla cre§tinil,<br />
41 trasese cit putuse mai mult peste ochi,<br />
tulpanul galben care-i imbrobodea capul.
SOANDALUL CU COHIBARUL FLOREJA BLRBU DIN ABGEB 313<br />
Da, bine, ornule, deaca, ti-a gre§it ceva<br />
muierea, du-te cu ea la judecatA, dar nu o necinsti<br />
prin<br />
La pärintele vradica. Protopopul Dan ARA tocmai<br />
ie§ind din bolta lui Kir Stavridi grecul,<br />
unica prAva,lie de cArAmidA din Arge§, unde era<br />
pelinul cel mai bun, vedu scena groaznica de<br />
rnai sus §i cu volnicia ce-1 clAdea rangul set bisericesc,<br />
ajutat §i de citi-va cre§tini, apucA calul<br />
de frit §i el de o parte, §i Florea de cea-l-altA,<br />
inconjurati de lumea care gicea: a ferim, intoarse<br />
calul in directiunea rnenastirei.<br />
Mai mult moartA, biata Smaranda adusa,<br />
inaintea episcopului, povesti cele intirnplate:<br />
Sunt abia doue septemAni de cind tatamet<br />
CincA, polcovnicul din VAlcea, m'au dat<br />
dupa dumnialui... De a doua qi dupa, cununie<br />
m'a bagat in lant de git ti<br />
in flare §i a§la m'a<br />
tinut 10 dile batendu-rne in toate dilele pe moarte,<br />
ca pe hop.; ba incA luinci pu§ca, din cult a<br />
indreptat'o asupra mea poruncindumi sa-1 spun<br />
vre-un nume de om cu care a2 fi paccituit. Coco§ul<br />
era tras, pu§ca incArcatA cu aliciuri de lup,<br />
cind me intreba de n'am iubit pe Maui G-o§a ;<br />
cind am audit tacanind coco§ul puscel, ingrozita,<br />
mi s'a facut negru inaintea ochilor i am dat<br />
din cap. Dumnealui a luat rni§carea mea din<br />
cap drept respuns la mArturisire §i atunci iar
314 BOANDALUI OU CONEISABUL PLOREA BARBU DIN ARGE3<br />
m'a bd tut §i despoindu-më de haine, cu hula<br />
§i vorbe proaste m'a pus -pe calul cel §chiop,<br />
de in-a fault de risul tirgulul..." §i plinsul podidi<br />
pe särmana fetnee.<br />
Judecata la Bucurescl. Astäcli la 28 Decembre<br />
1794 Florea §i cu Smaranda at fost infai-<br />
§ati<br />
là judecata Mitropolitului terei §i a divanultit<br />
domnesc.<br />
Ce treaba mal aveti cu mine? clice<br />
sernet Florea, catre VeIiii (mart) boeri. M'am<br />
impdcat cu socru, i-am dat 500 lei §i zapis<br />
(invoiald) la mina Smarandei, ca ne am despartit<br />
§i ni-i desfacutd cununia i cd ea se poate<br />
marita cu cine vrea §1 eu de asemenea.<br />
Numai doctrina aceasta socialista nu avu<br />
ascultare, acum o sutd, de aril, §i domnitoriul<br />
Alexandru Moruz, impreund cu Metropolitul Filaret<br />
declarard, ca ninvoirea facutd de despeirtire<br />
intre el fiind impotriva pravilef nu o primim, c'd<br />
se cade o parte or t. alta sd se pedepseascd, iar<br />
nu ca cum n'ar fi fost cununia dupei lege, sci-0<br />
dee aceia voie de isnoavd unul altuia de'nsurat, ci<br />
Florea ca unul ce este vrednic de mare pedeapsci<br />
0 de gloabd, dupd vina ml, gdsim cu cale ca sa<br />
deae la Cutia de miloslenie tat 500 adecci : cincl<br />
sute 0 de vreme cd nici intr'un chip nu vru<br />
primi sotia, gdsim cu cale ca sd-i implineascd<br />
toatd zestrea dupd foaea ce vqum la mdna
SCANDALUL CU CONICARUL MOREL BLOM DIN ARCM§ 815<br />
la, §.i incei sd mai deae de la sine pe jumei tate<br />
cit taie foaea de zestre pentru caznele fi necinstea<br />
ce i-aii facut, find om cu chivernisald, apoi sd<br />
pdd deosebitE, ca sd se veaed urmdrile *i ale<br />
unuia §i ale altuEa, citd va vreme, §i cEnd nu se<br />
vor uni a se lua earki in locuintd, atunct li se<br />
va face hotdrirea cea desdvirqitd."
PETRECERE LA CURTE<br />
La 20 Ianuarie 1798 o sl fie mare petrecere<br />
la curtea M. Sale, in onoarea noului sosit<br />
oaspe. a M. Sale, Luminatia Sa Cuciuk-Husein,<br />
marele admiral, oil Capitan-pa§a al imperiatiei<br />
turcesci.<br />
Ilustrul oaspe a tras in gazda chiar la palat<br />
impreuna cu o parte din numeroasa lui stag.<br />
PregAtirile serbArilor. La bucatärie este mijloc<br />
minunat dal searna de ce va fi o serbare.<br />
Suntem in fata unei vetre de o intindere,<br />
ce, cu deprinderile noastre de asta T, nici nu<br />
ne-o mai put= inchipui. Vatra e aciuitä sub<br />
un co§ tot a§a de larg ca dOnsa §i putin mic-<br />
§orandu-se numal cand ese deasupra a coperemOntului<br />
casei. La distant5, ti se pare nu un<br />
co§, ci un turn cu metereze, cAci de toate partile<br />
sunt fácute tAieturi seati gull in acest turn<br />
pentru ca sä. poata e§i fumul, deasupra fiind<br />
acoperit, pentru c altmintrelea, din causa marel<br />
largimi a coplui, ploaia §i zapada ar putea inunda<br />
vatra §i cuhnia.
PETRECERE LA MITE 317<br />
Marea camera in care se inaltä monumentala<br />
vatra cu co§ul sprijinit pe stalpi de fer,<br />
adornat pe pripiciul WI, cu linguri de lemn, strecuratori,<br />
site..., este un adevërat mit de oarneni.<br />
Primul bucatar, Ba§-bucatar, insotit de al doilea,<br />
de al treilea §i de toate ajutoarele sale, ocupa<br />
mesele, dealungul päretilor §i langa trunchiul de<br />
taiat carnea, o imensa tulpina de porn, lunga<br />
de un stinjen, tulpina unui porn secular care<br />
din causa diametrulul WI, ofera, culcat la pamOnt,<br />
inaltimea unel mese. Timplarul n'a avut<br />
alta treaba de facut la aceasta masa urialit, de<br />
cat sal ciopleasca partea superioara spre a-1 da<br />
o suprafata plana.<br />
Numero0 tigani i tigance furnica prin bucatarie.<br />
Unil freaca tingiri marl cat caldarile de<br />
rachit, alVfl piseaza in piuliti de lemn ofi de<br />
arama, felurite condimente pentru bucate ; a§tia<br />
dogoriti la fata, ro§ii ca sfecla, intone la vatra<br />
deasupra unor capite de Piratic, pe care sfiriie<br />
grasimea capnda, frigari cu buturi intregi, ba<br />
cu berbeci intregi intor§1. Fern elle cauta de vasele<br />
cari fierb In clocot, sa nu dea in foc, ori<br />
ajuta pe ba§-bucatar sa intinda aluaturi de placinte,<br />
cand nu sunt ocupate a spala sutele de<br />
talere de argint, call peste o clip, vor impodobi<br />
masa domneasca.<br />
In lurnea aceasta culinara, care se agita cu<br />
sgomot §i vorba de claca, pe dinaintea piramidelor<br />
de victualil de care sunt pline mesele, a§teptanduli<br />
rOndul sa fie bagate prin vasele din
AlS PETREOEBE Lk OURTE<br />
vatra, trebue sa aiba Ba§-bucatarul un adevërat<br />
genia de comandant, ca sá ajunga la bun resultat.<br />
Nu-1 vorba ca la ordinele lui Chir Iane<br />
Zarnacadea (a§a se numesce primul bucatar) stá<br />
vatavul de tigani cu biciul pe umör, gata la cel<br />
mai mic semn al comandantului din cuhnie, sa<br />
croiasca pe iganii off tigancele lene§i or guralivi.<br />
Chir lane Zarnacadea ingrijesce de partea<br />
subtire din isvodul de bucate. De fripturi §i de<br />
bucatele cu zeama ingrijesc ajutoarele lui.<br />
Dupa multimea bucatelor §i dupa catAtimea<br />
lor, poti sa sch ca pe cliva aceasta de 20 Ianuarie,<br />
o sg, fie la curte masa mare de sute de<br />
persoane.<br />
De aceea §1 Ba§-bucatar a inchipuit un isvod<br />
-de bucate, deli vine apa la gura numai cetindu-l...<br />
Ean ascultati.<br />
Mezelicurt:<br />
icre proaspete, salata de icre<br />
batute cu miez de pane alba in unt de lemn.<br />
Lacherdg, §i batoguri, rotogoale de salam din<br />
Sibffi, salata de till prajiti in para focului, gä-<br />
tii cu<br />
patrunjel verde, thiat subtire ca tutunul<br />
§i neclaiti in unt-de-lemn, apoi cIädi1 capita impodobita<br />
cu mdsline, ca nisce petre scumpe lucitoare<br />
pe mitra Mitropolitului.<br />
Urmeaza apoi potroace: de curcan, bor§uri<br />
de zeama de varcla cu peripare de pulpg, de<br />
caprioara §i orez pisat. Apoi iahnele innotand in<br />
cerviciuri, sarmale de pept de curcan, Ousel de<br />
grisa impanate cu cuipare... apoi pldchif de orez
PETRECERE LA. OUBTE 319<br />
cu gascA la sahan, adeca la tava, rurnenite in<br />
coptor §i impodobite cu ardel ro§il. Dar cuqehebapurile,<br />
ciulamalele de pasere §i de vinaturl,<br />
innotand in smintina, ?<br />
Sunt pe vatra lui Chir lane Zarnacadea<br />
destule bucate pentru a ucide un regiment intreg<br />
de stomacuri moderne!<br />
Voinicil meseni de la 20 Ianuarie 1798,<br />
earl dupä ce ag sa ingurgiteze cele mai de sus<br />
enumerate vor mai gAsi loc §i pentru pilafurile,<br />
baclavalele, halvalele , sarailiile, alivencele pe<br />
fruncle de §tir, plkinte cu poalele in brifi, halibiurile<br />
cu florI de scortivarA, bohacele §i mai ales<br />
zaharicalele, in care Chir lane este neintrecut !<br />
Dupa visita noastra, la bucAtArie, putem intelege<br />
ce chiulhan" , ce chef mare o sl fie, pe<br />
boerime asta-cli la 20 Ianuarie, la curte.<br />
La Curte. Xf. S. domnitorul Hangeri, in dimine*<br />
chlei de 20 Ianuare, grAia in Divanul<br />
mic cu marele logofet al obiceiurilor, Hotel Falcoianu,<br />
care sta in picioare respectuos.<br />
Boerule vornice, LurninAtia Sa Capitanpa§a<br />
porimcesce ca boerii poftitl la masa, SA<br />
vinä cu nevestele lor. SA li se trimeata. pitace<br />
(porunci) sa, fie intocrnal urmatori.<br />
Principalii boerl cari compunea0, cum am<br />
qice astail ministerul, erail : N. Brancoveanu<br />
Basarab, marele logofêt de teara de sus, Dumitru
320 PETRECERE Li OURTE<br />
Racovita, mare ban; Manolache Cretulescu, mare<br />
vornic de tara de sib.; Scarlat Ghica, mare vistier<br />
; Joan Damaris, mare vornic de teara de jos;<br />
Radu Golescu, mare vornic al ob§tirilor ; §tefan<br />
Vacarescu, mare logofet de teara de jos ; Iordache<br />
Sutu, mare hatman ; Mavrocordat, mare'spatar;<br />
Radu Slatineanu, mare vornic al treilea... Nu<br />
mai in§ir boerimea de curte §i de lavite!...<br />
Dar bine, Maria Ta, cum o sa11 aduca<br />
boerii muierile la o masa de turd? Cat if lumea,<br />
§i pamentul, sotiile noastre nu vor primi sa.<br />
treaca din haremul doanmeI Mariel Tale printre<br />
rnultirnea de turd pofti0 la masa domneasca.<br />
Dar ce ne facern ? CApitan-pa§a vrea<br />
numal decat...<br />
Matei Falcoianu stete putin pe gandurI.<br />
Lasa pe mine, Maria Ta: vor veni toti<br />
boeril cu... jupinesele bor.<br />
Fata luf Hangeri se insenina, de unde un<br />
moment inainte era inohorita, preveclend refusul<br />
boerilor de a Implini voia ilustrulul sëü oaspe.<br />
Totusl e§ind din Divanul mic, murmura<br />
in sine: o sa chc ea doamna Ruxandra 1) este<br />
zaigi (bo)nava) §i de aceea nu poate sa stea §i<br />
ea cu musafiril la osp6t".<br />
La marele ban Racoviti.In camera de primire<br />
a primului boer din divan sunt adunati<br />
1)<br />
lloamna Ruxandra a hit flangeri-Vod h. era din familia Ghica.
PETRTCERE LA MATE 321<br />
mai toti boerii divani§ti. Curtea caselor e plina<br />
de cal in§elati tinuti de capastru, batuti cu tinte<br />
de argint, de arnäuti §i deli boeresci, curn §1 de<br />
cate-va, butce ale boerilor mal betranI.<br />
Can cu picioarele sumese turcesce pe divanuri,<br />
invertind mattlnil de chilimbar §i de<br />
odogaciu, can in picioare, privind indiferent pe<br />
la ferestre, boierh stateati tacuti, a§teptand, pare-mi-se,<br />
pe cine-va, seat soptind intre el, ridicand<br />
buzele dupa imameaua ciubucului pentni<br />
a soarbe din filigeanul de cafea, seat pentru a-§1<br />
comunica aproape la ureche cugetarea, off simtirea<br />
lor.<br />
Cand boerul Matei Falcoianu intra, mi§carea<br />
ce se produse intre boerimea adunata, proba ca<br />
el era cel a§teptat.<br />
Ce veste arhoncla ?I) intreba marele ban<br />
Racovita.<br />
Veste rea, boeri D-voastre. M. Sa poruncesce<br />
sa nu mergern singuri asta-01 la petrecerile<br />
ce cid in spiltaria mare in cinstea lui eapitan-pa§a,<br />
ci sa ne aducem §i jupinesele.<br />
SI aducem jupinesele noastre? strigara<br />
aproape intr'un glas toti boeril indignati.<br />
Nu-i destul ca nu scim de vorn e§i teferi<br />
noi boeril, acurn sa ne ducern muierile intro<br />
turcime?<br />
Se fku un moment o tkere in care observatorul<br />
ar fi mesurat toatä grija mare ce cu-<br />
1) Tit lu cu care se tratart Intre eT boerit<br />
46.534.Lrgende Rom line. 21
322 PETIMERE LA OURTE<br />
prinsese sufletele boerilor. El acum nu mal fumat,<br />
feligianul 'era uitat la o parte in zarful<br />
sell minunat... Boeril mal tineri scrntarl cu ochil<br />
patruncletorI cautaura celor mai betranl.<br />
Ce-i de fAcut? clise rupend ticerea marele<br />
logofet Stefan Vacarescu.<br />
Nu duceti Mei o grija, boerl D-voastra;<br />
am gasit mijlocul s implinim porunca lui Voda<br />
§i jupinesele noastre sit stea a casa.<br />
La aceste vorbe ale lul Intel Falcoianu,<br />
boeril se MmHg, roatil, in jurul marelui logofet<br />
al obiceiurilor.<br />
Cum a§a ?<br />
Spune curend<br />
Grabesce, arhonda!<br />
Intrebarile curg ploaie.<br />
Turcul voesce sä ne yap, muierile noastre...<br />
Le-om duce, adaugl a qice Falcoianu ri-<br />
l5ad...<br />
I<br />
Vom duce turculul... fete frumoase, celet-<br />
nice de la hanul §erban-Vodl §i de prin mahalale,<br />
imbricate in haine de ale rnuierilor noastre...<br />
Un hohot homeric resuna in camera,.<br />
Bre, sell ca nascocirea e buna, qise Ioan<br />
Damaris.<br />
Minunata ! escl atria tinerul vornic al treil ea,<br />
Slatineanu. Nostim lucru sa al de muiere pentru<br />
o jumetate U o noapte, la petrecere, pre.,.<br />
o celetnia.<br />
Observatiunea tinerulul Don Juan, de sigur<br />
o facurä in taina sufletulul mai multi betrani
PETIMERE LA CUM 323<br />
sfetnici al lui Hanged, cad sin-Itird nu §cia ce<br />
fior, Ca in vremea tineretel, §erpuind prin tot<br />
corpul bor...<br />
*<br />
La .vremea mesel. La orele 7 §i jumetate<br />
turce§ci adeca la 1 §i jurneYate enropenesce, dealungul<br />
stradel MihaI-Voda, butcele (trdsurele inchise),<br />
cu rotl vapsite in culori tipatoare, se<br />
tineau §ir, indrurnandu-se spre Curlea domneasca,<br />
cea noua, printre doue rinduri de privitorl §i de<br />
prävälii cu tarabe incalcand linia stradel, pline<br />
de marfa de bacanie §i de caldärdrie, de barbieri<br />
cu peschire atarnate deasupra u§ilor, de<br />
putini cu pacura de uns oside §i carambil cisinelor<br />
teranesci, de boiangeril uscandull bumbacul<br />
on lana vapsita pe prajini de semdna la<br />
distanO, ca ni§te drapele multicolore... Ici-colea<br />
cate o bra§ovenie, pravalie mai simandicoasa,<br />
si cate un han, de departe designat prin prajina<br />
nalta de la poarta, purtand cercul cu fin<br />
si<br />
cu garafa ea apa colorata ros Respdntigit<br />
(sergenV1), cu biciul pe umër, dah in laturl carele<br />
tëranescl, croind cand in boil de la care,<br />
cand in tëranil co I mina:<br />
In laturl, iiië toparlane, cLt tree boieril...<br />
Treceau boierii cu... jupinesele lor Otte<br />
span, leganati ay' de violent pe perinile butcei<br />
cu rezoare nalte rotunle ca o jumétate de roata.<br />
de moard, prin hopurile pavelei stricate, ca bit-
221 PET137TR1 I LA OURTE<br />
lnaneau capetele lor simandicoase intr'un ritm<br />
epileptic, desordonat, pe cand vizitiul §i arnautul<br />
faceau adevërate minuni de equilibristica ca<br />
sa<br />
se tina unul pe capra, cel-l-alt in coada.<br />
butcel.<br />
Toate aceste butce intrau, una dupa alta,<br />
in vasta curte a palatului domnesc, aseclat scum<br />
o suta de am la Dealul-Spirer, acolo .unde se<br />
afla asta-cli arsenalul, pe atuncl tocmai Ia cams-<br />
lul Bucuresciloi., intre marl i numeroase<br />
§i vi].<br />
liveqli<br />
In curtea palatulul. Aci cantau neintrerupt,<br />
.0)<br />
de rind, cand met,rhaneaua (musica turceas<br />
cu fluerap tirbitoare, amestecate cu zanganitul<br />
talerelor de arama §i a cate-va darabane, can I<br />
bucima§i], sirmacil §i cimpoeril breslelor (corporatiunilor,<br />
cetelor) agiesci (ale politic]) §i spatareset<br />
(ale armatei). Delhi si neferii erau in01<br />
de la poarta Co.spcd (domneasca) panrt in viful<br />
scarei principale, c ducea la spataria cea<br />
mare, la sala Tronulul, toti cu un arsenal de<br />
pistoale i iatagane in briul cel cu paftale largi<br />
de metal, stralucind la raza soarelui §i in umforma<br />
de Qile marl, cu ferrnenele inrnuiate in<br />
fireturl §i arniciuri de vipusci, cu minicile du.<br />
lamel atarnate pana la pament, de stofe viu<br />
colorate, cu cialmale vergate seau cu<br />
pace de blana de oaie, inalte tepene, cu motur]
YEThECERE L MATE 32.5<br />
§i cu Virtamun de asemenea atarnate de la mo-<br />
tul<br />
cascei la umarul sting.<br />
Prin acest spalir inainta, prin curte, la pasul<br />
cailor, butcele boieresci, una dupl. alta. Arnautul<br />
sAria din coada butcei, descbidea portita<br />
trAsurel in pragul seArel i boierul i jupineasa<br />
craft prinhii aci de al doilea cAmaras, de portanil<br />
al doilea ajutat de coph-de-casa (pail) in<br />
Mine roii. Acestl slujbasI domnescl duceatt de<br />
subsuorl pe boeri i jupinese pana in virful<br />
scArel Ia catul intaig al palatului, uncle oaspetii<br />
eraü primitl dc Portar-Basa, de primul cAmArat<br />
si de postelnicel de toata treapta. Oaspetil erau<br />
introdusl, boeril in spAtAria mare, iar jupinesele,<br />
la privirea carora totl slujbasit curteI abia ii<br />
stApanira mirarea, eraft conduse la Harem, adica<br />
I t apartamentul doamnei, dupa porunca data<br />
de boierul Matel Falcoianu.<br />
Osp6P. Cand lungile coridoare ale palatulul<br />
resunara de apelurile slujbasilor pentru<br />
ca sa se dea bucatele la masa domneascA, intinsa<br />
in Divanul cel mare, Hangen-VodA, cat<br />
de Iroda era, ajutat de marele Ban RacovitA,<br />
Ina de subsuorl pe luminAtia sa Cuciuc-Husein<br />
Pasa si se indrumara spre camera Ospetului,<br />
precedatI de marele postelnic si de 12 copil de<br />
casa cu bastoane de argint, i ue sease frumoase<br />
fetite mergend de a indaratelea si agitand cAtui
211<br />
YETRECERE LA CIIIITE<br />
de argint din earl gagiia furn de odogaci si de<br />
chilinbar, aceste precedate i ele de alte 6 fatite,<br />
agitand si ele stropitorl cu apa de florl.<br />
S pofteasca boieril i jupdnesele, clise<br />
Voda lul Mate`i Falcoianu, care astepta inaltil<br />
oaspetl la usile larg deschise ale camerei de<br />
ospet.<br />
Dupa co Vodä asPcla in capul mesel pe<br />
Cuciuc-Husein-Pasa si el insusl lua locul in<br />
cel alt cap al mesei, incepura a intra in sofragenie<br />
boerimea cu jupinesele, unul dupa altul,<br />
dupa rangul fie-caruia. Matel Falcoianu designa<br />
fie-careia parechi locul, la care ajungeat nurnai<br />
trecend, cu marl inchinticiunI i incovaeh de<br />
sira spinarel, pe dinaintea Pasa lei.<br />
Hangeri, cu inima mica cat o garnalie de<br />
ac, ca sa nu sit* curnva Husein Pasa, de<br />
tertipul cu jupinesite, se uita si el cu emotiune<br />
si<br />
mirare, ba uneorl cu placere...la defileul improvizatelor<br />
boeroaice. Acestea, nedeprinse cu<br />
hainele scumpe i zorzoanele ce le atarna pe<br />
cap, pe git, pe tot corpul, era0 de o stangacie<br />
care speria pe Voda, dar care trecu nebagata,<br />
in seama de Pasa si de agalele turd, earl luara<br />
loc la ospet.<br />
Langa Pasa fura aseclate... nevasta de ccasiune<br />
a marelul Ban, o muiere coz si a<br />
mareluI logofet Nicolae Brincoveanu un cap<br />
minunat de unguroaica... Langa fie care Aga<br />
din suita amiralului cate doue jupinese luara<br />
scaun. Id colo se nimeri i cate una la dreapta
PETRECERE LA CUTE 827<br />
oil la stinga vre-unul boier... Ce hoz faceag cel-<br />
1 alti boieri privind pe colegul lor, §i facendu-1<br />
semne cu coada ochiulul...!<br />
Daduse istetul boier Matel Fälcoianu tuturor...<br />
jupineselor, din nog povetuire : ce sa clica,<br />
ce sa nu graeasca, cum sa se poarte la masO,<br />
ca de aceea le §i introdusese mal intäiü singure<br />
fail de boieril... lor, in haremul Doamnel. Ba<br />
acolo, chiar §i Maria Sa Doarnna Roxandra Hangeri<br />
le mai inspectase toaleta §i le mai potrivise<br />
ale zorzoane cu care le impodobisera adevëratele<br />
cocoane. Dar de geaba cazna, boerule<br />
Falcoianu : bietele celetnice §1 fete de la mahala,<br />
cat intrara in sala ospetului olbara ochil §i cat<br />
pe aci sa scoata exclamatiuni care de care mai<br />
pozna§e la priveli§tea bogatiilor salei §i a meset<br />
Noroc ca istetul Falcoianu poruncise läutarilor<br />
sa cante... Sgomotul acestora acoperi cateva<br />
-exclamatiuni ce nu putura fi oprite...<br />
Nurnal de nu s'ar chirchili (imböta) qise<br />
Vocla la urechea lul Vel.Cupariti... Vecll sa le<br />
toarne mai cu economie, Ca te trezesci ca s'apuca<br />
de pozne...<br />
Nu am de gind sä descrit ospëtul. Destul<br />
ca Pa§a cel mare §i agalele lul facura onoare<br />
la, toate bucatele lui lane Zarnacadea, §i intre<br />
un fel §1 altul de bucate, aveaa de inglingea<br />
(arnuzament) privirea la frumoasele jupinese, ba,
Z;98 PETRECERE LA MITE<br />
la soroace, tot mai dese, le §i mingaieau cu<br />
mana pe la spate... Mare le Amiral de cate ori<br />
il permitea asemene intirniti, i§i manifesta tot<br />
mai mult satisfactiunea lul, netezinduli barba<br />
§i qicènd : Pechi ! pechi!" (Bine, bine!) cu<br />
o cautatura prieteneasca indreptata spre Hangen_<br />
Lautaril dou6 tarafuri cantat, acurn<br />
manele turcescl, acum viersurl de lume, rnulte<br />
de ale réposatulul Enache Vacarescu §i de ale<br />
lui Alecu Vacarescu... Sgornotul talerelor de<br />
metal §i a tacarnurilor, folnitul adietor al co-<br />
(lilor de paun agitate de 12 fete la spetele principalilor<br />
turd §1 ale luI Voda, galgaitul vinului<br />
de Draga§ani, de Deal, de Malvazie, care cu<br />
toata supörarea lul Mahomet, curgea garla in<br />
cupele oaspetilor §i turcl §i cre§tini, de nu mai<br />
pridideau cu turnatul totl paharniceif, cuparil<br />
marl §i mic1 §1 arnautirnea; mirosul aromatelor<br />
din bucate, facurit curincl o atmosfera in care<br />
simturile adormite se de§teapta, ba se exalta,<br />
iar mintea se copere cu un vol tot mai<br />
aros<br />
Ce vreti sä faca agalele §i Marele Amiral<br />
in a§a atmosfera, dupa ce chiar din boieril divani<br />
incepura la urma urmel a cam<br />
ciupi de mijloc pe vecinele... jupinese §i a le<br />
§opti la ureche vorbe, care, de!... nu 'n11-11 cere<br />
mie sa vi le mai in§ir aci!<br />
Mai bine MA lasarn sa se scoale de la masa.,<br />
dupa sanatatile inchinate cu bine te-am go-
PETRECERE LA CUTE<br />
sit !" , de Volt pentru Marele Amiral §i pentru<br />
totl turcil de fata, ba §i cel viitori.<br />
Dupd mask In sala cea mare a spatariel,<br />
in fata tronurilor lur Voda §i al Doamnef,<br />
a§eclate in fund §i umbrite de cele douë tuiuri<br />
cu codf de cal, stat acum grupati dupa rang,<br />
pe divanuri §i lavite acoperite cu postav ro§,<br />
turcil, Amiralul, Vodá, boerii. Turcil nu ati lasat<br />
de pe langa dinsif... boierocacele, i. cate din ele<br />
au rënias Mr' de turc stau pe langa, unia din<br />
boierl. Cate gurl barbate§c1 atatea ciubuce invtluind<br />
in nori de furn albastriu lumea ; feligi Inele<br />
cu cafea fumega, lautaril canta, pe cand un<br />
scarnator nearnt pripil§it de cate-va I1e prin<br />
Bucuresci, in mijlocul salel, pe o frumoasa,<br />
scoarta (velinta) de anadol, i§1 baga pe gura o<br />
sabie, scoate panglicl pe nas, rnanatica jaratec<br />
din catuele fetelor afuinatoare, se da deaturnba<br />
ca o stirleaza... Dupa scarnator, adunarea admira<br />
pehlivani turci, din Enclerne (Andrianopole) facind<br />
ghidu§il, tururl, §i dupa el clicêtorl spunind<br />
mindre graiurf din luinea larga...<br />
Urrneaza apol danturile... Turcil nu danteaza,<br />
dar Pap a poruncit sa danteze boierif cu... jupanesele<br />
lor, §i marele Arniral §i totl turcii striga :<br />
ofcrim ! neluandult ochn de la jupanese, care<br />
se incovoaie in ritrnul musicel ca nisce huril<br />
din paradisul lul Mahomet.<br />
R2
300<br />
PETRECERE LA WIRTE<br />
Nu numal boeril mai tineri, dar §i cel mai<br />
coptuti inca Hieing hore, batute, zamparale grecesci,<br />
ba §i valsuri invetate din vrernea ocupatiunel<br />
Vsrel de nemtl §i, cand obosesc, scot<br />
gratios naframele din paftelele de argint batute<br />
cu petre nestimate ale dantuitoarelor lor, de-§1<br />
§terg nadu§eala dupa frunte §i nu se §cie deaca<br />
voind a pune la loc naframa in colanul. ferneilor,<br />
mana boierilor nemere§te tocrnal la colan,<br />
oil se ratace§ce in cale, impedicata §i de relieful<br />
peptului...<br />
tinu dantul, pana noaptea, tarqi0, §i iar<br />
incepu ospetul §i iar cursera ca la scocul morel<br />
vinurile chilimbarii §1 ro§e ca buzele fetelor §i<br />
rnalvazia imblitatoare §i vutcile Wane pe cursa,<br />
§i vi§inaturile rumeioare ca obrajil jupaneselor<br />
invapaiate de dant, de placere, la lumina a sute<br />
de Mai de ceara alba din cherhaneaua (fabrica)<br />
privilegiata a episcopiei de flimnic 1)<br />
Pe ferestre strabate o lumina si mai mare<br />
de cat cea din policandre §i de la. sfe§nicile de<br />
argint amlate pe sfe§nicare prin colturile salei.<br />
E lumina de la masalale §i de la ciaunele cu<br />
pacura, ce ard in curte §i pe zidurile el. Aceasta<br />
lumina ne-egala valta §i dinsa prin vasta saki,<br />
poleincl oameni i lucruri in mod fantastic, clandu-le<br />
realt, a§a ca priveli§tea Wei ar fi amintit<br />
unui archeolog o veche §cena de orgie Remand .<br />
I) Aceastd prima fabricit de luminhe de cearK all3K era pe locid<br />
MetobuluT EpiscopieT de Rimnic, acolo unde astii-di este grhdina<br />
a teneuluT,
PETREOERE TP MIRTH 331<br />
§i orgie eral...<br />
Orgia avea sã se termine prin numeroasele<br />
camere. ale palatulul, punend pecetea desfranaril<br />
asupra petrecerii de la curtea domneasca de<br />
acurn o sutä anl !...<br />
In etacul adevdratelor jupinese. La lumina<br />
slaba a candelei al-10nd la iconostas, unde stralucesce<br />
fereatura de argint a icoanelor, intre<br />
care nu lipsesce icoana hramului, adica a patronului<br />
ce §i-a ales boierul la asatorie, jupinesele<br />
marilor divanif, asteaptä, a§teaptä, asteaptä,<br />
pe sotii lor, agitate de nerabdare i grip,<br />
sub plapome de atlas in coloare deschisa, cu<br />
capul imbrobodit intr'un tulpan alb cu bibiluri,<br />
care face un minunat cadru capului §1 parului<br />
lor negru impletit In coada ca o diaderna peste<br />
tulpan.<br />
Dar boierul nu vine... juratate din crivat<br />
rëmlne neocupat intreaga noapte...<br />
Numai acurn s'at sfir§it ospëtul ? intreaba<br />
cucoana pe Dumnealui care soseve<br />
abia la oara cand clopotul de la biserica vecina<br />
trage de polielefi.<br />
Uite, nurnal acum s'at sMr§it... uf! ce<br />
belea pe boerime!..<br />
A§a respund, intrand in etacurile adeveratelor<br />
/or cocoane, cel mai multi din divaniti, dar
S32 PETRECERE LA CURTE<br />
uniia din el mai* Adaug in mintea lor: nostirna<br />
mulere!... o s'o mai ved!...<br />
La cahveneaua luT Chir Panaiot, de la poarta<br />
curtel vechi.<br />
Chir Fanaiot ccitrd celetnicd: Nu ti-e ruine!<br />
acum te intorci a casa?<br />
El jupine §i D-tal... Para, cu turcil §i<br />
cu boeril fad curn vrei!... Toata noaptea...<br />
Te dali afara! urla cafegiul.<br />
Carnacsi! nu striga ap tare, Ca doara<br />
nu vorbesci en o mulere de rind... N'ain nevoie<br />
eti de D ta... Tam pozna parca n'am en boierul<br />
sunt mare vorniceasd, me omule 1<br />
meu?... er<br />
La mahala, la Sf. Elefterie.<br />
tirqin<br />
Draga tu§el, mi teal intors...<br />
Cand mi-a dat drumul, matu§ica; dar<br />
ce bine an-i petrecut!... uite, numal rubiele de<br />
aur in nafrarna 1... Ce Qiceai D ta tu§ica Ca<br />
turcil nu platesc?...<br />
Nu Vat platit tie, draga Smaranditä,<br />
ci marel vornicese, a tu eral mare vorniceasa...<br />
*<br />
La arciuma Jul Hagi Ledca.<br />
Mal da-rnl o tuica, jupine Legca. Mari,
PETRECE3E Lk CURIE s33<br />
al naibei vodä: ci-ca a mintit pre luminätia sa<br />
Capitan Pap, aducendu'i asta mapte, la chtulhan,<br />
fete de la hanuri, in Joe de jupinese...<br />
Eaca Vdca, numai taca-t1 fleanca, nea<br />
Stanciule, ca te-o auçli Al logofat de divan, care<br />
suge, colo, la gura ocalel, i nu ti-o fi moale<br />
unde te-o a§terne Vel Aga I...<br />
Dar de ce sa tac jup ne Hagiule?<br />
Jupin Leüc, spune la ureche la nea Stan-<br />
ciu : nu era, bre, numai fete de la Hanuri<br />
mahalale, ci erat i cate-va jupinese catofto (in<br />
realitate)<br />
Elei!... ce spui?<br />
*<br />
Dar ce o fi mai spus a lume mare cu fleanca<br />
ei ne-arnutita, despre petrecerea simandicoasa<br />
de la curtea Domneasc5, nu mai incape la locul<br />
ce mi-a jertfit Vieata" pentru pove§tile niele<br />
betrinesci. Destul cu ce v'am spus, §i D-dett sa<br />
ne apere de vremi ca acele!<br />
0
SPANZURAREA LUI MARIN TUSCA,<br />
CEL CARE A UCIS PE UNCHIU-SEU, SA-I ItE AVEREA.<br />
In jurul tejghelef de mdceldrie a lu jupdn<br />
aupercd era mare zarva, ierl la 9 Decembre 1794 :<br />
Ci-ca Voda Alexandru Moruzi nu iearta<br />
de la spinzuratoare pe Marin Tu§ca Ala de a junghiat<br />
pe unchiu-sn. Jupan Ciuperca, ceva carne<br />
de sarmalqe pentru Vel-logofetul...<br />
....N'o sa-1 ierte, jupaneasa Neac§o, ca doar<br />
a facut moarte de om, ba Inca de rubedenie !<br />
EI, da poate Voda sa-1 schimbe pecleapsa,<br />
sä-1 trimita pe viap, la groapa OcneI In loc de<br />
a-I spinzura... Deschide co§ul, bucatareasa sail<br />
pun carnea...<br />
Ed pun prinsoare ca nu-I spinzura, ca<br />
frumos coz i s'o gasi vr'o muiere sa-1 ceara lui<br />
Voda.<br />
La Vitan. Nu departe de locul unde s'a<br />
inaltat spitalul cel mare pentru ciumati, dow.
SP1NZURAREA Mit rawer Tuipi 335<br />
templari lucrati a seard, cu harnicie la ridicarea a<br />
done furcl nouë-noulete nalte de cate doui stanjeni.<br />
Gata, jupan Rindeal... Numai fringhia de<br />
nodat pe grindeth, i sa pofteascal... Oise calfa<br />
Jul. jupan Rindea, riclend cu pofta.<br />
Me, Tesla, me, n'arn mai riclicat spinzurdtorl<br />
tocmal din vrernea lui Mavrogheni. Vecli<br />
alea, me, erat spinzuratorl, nu gluing. Tot din<br />
barne de cate o palma donmeasca, sa tie un<br />
veac... §'apoi scrisoare scrisa dupa Calernul (condeiul)<br />
lui dascalul Florea de la St. George, al de<br />
face hrisoavele lul Voda... Scriea, nie Tesla, ca<br />
salt<br />
bage mintea in cap eel carl purnesc la hotii<br />
ca-i a§teapta furcile 1... D'apoi halal! nici nu se<br />
mai pomenia de hoti, nici chiar in codril<br />
D'apol, jupane Rinclea, Asta pentru care<br />
ridicaram scrinciobul 6(1 nu este hot...<br />
sea,<br />
Vlasiet<br />
Marin Tu§ca?... A injunghiat pe unchiusa-i<br />
fure banii din sipét... Hot de oral, me<br />
Tesla, mai reg de cat hotul de codru !... Eac'o,<br />
gata §i fringhia... De acum e treaba lui Handraburca<br />
tiganul gidele...<br />
La departamentul de criminalion (curtea criminala.<br />
Arhon mare arma§, a hotdrit Maria Sa<br />
pe anaforaoa (raportul) departamentului, sä fie<br />
spinzurat astdclf, Marin Tu§ca in mijlocul baleiu-
3:3 ; SPINZORAREA LUI MARIN MCA<br />
liii de la Vitan... D-ta ai epistäsia (executiunea)lucrarel...<br />
Luat-al mesurile?<br />
Boierule judeciltor, spinzuratoarea e gata<br />
de agi dimineaL..<br />
Handraburcii gidele e poruncit<br />
sa vie la temnita s mearga cu breasla armaeasca<br />
(garda inchisorilor) (MO nizam (regula,<br />
lege) la Vitan sa ridice in slava pe ucigas, dupa<br />
nameacli .. Dar eaca, boierilor judecitton, am aflat<br />
ea s'a ;visit o muiere care cere la Maria Sa viata<br />
liii Marin TU§Ca... Poate 1-0 ierta Maria Sa.<br />
Soarele este a chindie.<br />
Dealungul podului Mogosoaiei, incepend de<br />
là mitocul Episcopiei Rimnic (astach Ateneul) se<br />
indesuesce tot mai multa lurne. Langa prajinile<br />
can, in virf cu un cerc de fin, on cu surcele<br />
de la rindea, arata, curtile de la hanuri si carciume,<br />
se certau bae0I sit se urce sa yap, mai<br />
de sus. Tarabele deschise ale pravaliilor, adapostesc<br />
sute de capete de toata versta, carT din<br />
albastrime, cu pantalom creti, de postav din cherlianeaoa<br />
(fabrica) domneasca, innintatit de Moruzi<br />
Voda, cari in haine teranesci, can in giubele<br />
negre Si CU anteree de cutnie, legatl cu saluri,<br />
periusil (clironomit) din done i fret generatium...<br />
Mal mult muierile ii iiesc, printre cercurile cu<br />
luminan tarnate de podul tarabei, capetele lor<br />
cu fesuri albe seFAA rosh, incununate cu coada
SI1NZURAREA IAA MARIN TWA 337<br />
incolocita pe fes on legate cu tulpane scrise (desemnate<br />
cu mana) i cu capetele chiosca de bibilurI<br />
§i rnoturI de arniciurI vil colorate.<br />
Din cand in cand trece cate vre-un boier<br />
calare, cu antereul sumes dupa, spate, cu §ac§iri<br />
ro§il, cu gogeamite calpacu pe cap, stand tantos<br />
in scarl late, pe §ele turcesci impodobite cu<br />
zorzoane de pel colorate §i cu oblancul Inmuiat<br />
in tinte de metal...<br />
Sunt boieril, earl e§itI de la Divan, la ora<br />
de ameac11, se resfira pe la casele bor.<br />
Ce a§teapta cu atata nerabdare, acea multime,<br />
care ondula ca valurile mareI?<br />
A§teapta sä vada alaiul luI Marin 'Neg.<br />
EI, doar nu are alai nurnal Maria Sa Voda,<br />
nurnal capegiii trime§I de la Stambul (Constantinbpole),<br />
off numaI elcii (ambasadoril) rusesel...<br />
Avea drept la alaiti §i osanditul la moarte...<br />
Moartea e cucoana mare!<br />
La u§a temnitei SpatarieI, Vel (marele) Arma§ul<br />
rinduesce alaiul, ca orn prahticos" adica<br />
cunoscëtor al acesteI trebl.<br />
In fruntea alaiului sinnaci i trimbitae" ai<br />
Agiel cu alaiti-ba§a (§eful alaiului).<br />
Apol urmeaza o ceata de arma§ei.<br />
La o lature §1 la alta, al unui caret inchis,<br />
breasla agieasca §i spatareasca.<br />
In mijlocul careului osanditul Tuea, un<br />
flacat de 25 ani cel mult, cu o infati§are care<br />
ar desminti teoriile estetice populare, ca ornul<br />
frurnos nu poate fi om 1.611<br />
46334. 1 egende Române. 22
388 BPINZIIRAREA Ll Jt KARIN TI3Epi<br />
Alaturea cu Tu§ca, al 2-le arma§ la dreapta,<br />
§i la stanga §etrarul Poenaru, trete logofet (al 3-le<br />
logofet), tinend in mana la pept anaforaoa cu<br />
buiurdizma domnitorului, cu sentinta de moarte.<br />
Langa trete logofët preotul temnitel, cu patrafirul<br />
de gat.<br />
Indaratul lor pa§ia, huiduit de norod, Handraburca<br />
tiganul §i dou6 calfe ale lui.<br />
Handraburca era un tigan nalt peste mesura<br />
omeneasca obicinuita. Irnbracat in haine<br />
ro§iI,<br />
ca un buliba§a, pe cap cu o caciula tun<br />
caneasca resfrinta pe <strong>urechia</strong> stanga §i atarnand<br />
de fundul el un mot de arniciu ro§ih, era incins<br />
cu o fringhie care sa-i serveasca la legatul manilor<br />
osanditului §i la caz cand cea pregatita la<br />
furci s'ar rumpe. Pe umerul stang II atarna garbaciul,<br />
insemnile functiunei sale oribile.<br />
Dupa carea o ceata de arma§ei §i in fine<br />
una de arnauti cu puscile cu cremene incarcate.<br />
Acest alaill traversa podul Mogoraiei, Lipscanii,<br />
o lug pe la Sf. Gheorghe, §i apoi, starnind<br />
norl de praf §i totf canii mahalalelor, prin o sumedenie<br />
de ulite, compuse mai mult din locuri<br />
virane, gradini §i vii, se indruma spre Vitan.<br />
La curtea domneasca. La Monastirea Cotroceni,<br />
la re§edinta dornneasca (ca, amendouC<br />
curtile domnesci, i cea vechie §i cea zidita de<br />
Al. Ipsilant la dealul Spirei erat numal ruine),
ElPtNZORAREA LIIf MARIN TUNA 339<br />
cu o ora-doue inainte de alaiul osandituluI, eaca<br />
ce se petrecea :<br />
0 fata cam coptuta §i sluta ca pecatul ceruse<br />
de la Vel portar sa fie primita indata de<br />
M. Sa Vocla Moruzi, cä e la mijloc viata de om !<br />
Voda, care tocrnal se gatea sä tread, in<br />
sala Divanului, primi pe Ralita Margean.<br />
Maria Ta, striga Ralqa, aruncandu-se la<br />
picioarele Jul Voda §i sarutandu-I poala antereului<br />
de atlas, ddruesce-mi viata lui Marin Tura,<br />
cal iail de barbat...<br />
de barbat? Bine, fie! A§a clice obi-<br />
ceiul pamentului, ca Vocla sa ierte de la moarte<br />
§i de la ocna pe osanditul pe care-1 cere de barbat<br />
o fats...<br />
Voda poruncesce marelui logofet, care<br />
tocmai sosise sa ia parte la Divan, sa trimeata<br />
un lipcan Ware, grabnic, la Vitan, cu pitac (porunca)<br />
domnese de ertare, decat pe data sa-1 §i<br />
cunune la temnita cu Ralita §i sa-1 dea sloboclenie<br />
apol.<br />
Natura atat de vitriga cu unele femei si<br />
atat de darnica cu altele nu bine-voise a da<br />
RaIiel<br />
II<br />
ieI<br />
nimic din ceea-ce pentru barbat, e ca<br />
arvuna a dragostei din cdsniGie. Sluta, mania<br />
lul D clef, spancine, cu nasul ca un sbirciog, cu<br />
gura lugueata ca la o maim*, cu un lan de<br />
per incoltit negru sub barbie, de al fi luat-o drept<br />
un Ralita 'Ana la versta de 28 de ani<br />
nu isbutise sd o iea macar la hora vre-un flacaf...<br />
De ce adecd, n'a§l lua eil pe Tura, flacaf.
340 .SPNZURAREA LIIT MARIN TritpA<br />
frurnos?... dator este Vodä sa mi-1 dea §i el s'o<br />
deprinde cu chipul met §i-oit scapa §i et de<br />
ponosul fetiel...<br />
In jurul spinzuratorei se facusa un indoit<br />
cerc de totI arma§eiI, cetele agiesci, spatarescl §i<br />
arnautesci. Lumea privea de mai de departe. Pe<br />
zidurile spitalulul §i pnä i pe cumpenele de la<br />
putrid erat struguri de capete de privitori.<br />
Parintele Onofrel spovëduise pe osandit, care<br />
privea cu o cautatura aiurita lumea §i furcile.<br />
Acum Handraburca ridicandu-se pe un scaun adus<br />
de la spital, se atarna cu toatä greutatea corpului<br />
de fringhia legata de grindeit, ca S. cerce<br />
de va putea tine corpul osanditului. Arma§ul II<br />
se urea, apoi §i el pe un scaun §i citesce cu yeliglas<br />
(voce mare) anaforaoa §i sentinta domneasca.<br />
De odata se face o mare mi§care prin<br />
multirne, despre ora§.. tin calaret de briul caruia<br />
se tinea inclaratul §eleI o femee ardea pamOntul<br />
sub copitele caluluI fugacit. Cu mama ridicata<br />
sus, calarqul flutura in aer o naframa, §i striga<br />
din rësputerI :<br />
StatI I StatI !<br />
Boierul arma§ dupa scaun v6clu pe calaret §i<br />
Inca inainte de a sfir§i cetirea hotarireI domnesci<br />
striga lui Handraburca, care acurn, cu cel 2 tigani<br />
aI seT, lega la spate manile osandituluI:<br />
St, Handraburca, vine pitac domnesc.
SPINZURAREA LUI MARIN TUNA 841<br />
Boierule arma§, qice lipcanul, pogorinduse<br />
dupa cal, pe care remase numal Ralita Margean,<br />
laza pitac domnesc.<br />
Cand prin pogorirea dupa cal a lipcanului,<br />
multimea veclu fata feta rösuna, valea Dambovitel<br />
de hohotele el.<br />
Aoleo ! slutal !<br />
De-al vedea.o noaptea i Lei cruce i fugi.<br />
Asta, sort cu ielele, vrea sä scape de<br />
§treang pe TuFa ?<br />
El me, slutg, slutä, dar viatal draga.<br />
Al II-lea arma§ ceti pitacul domnesc :<br />
Marine Tu§ca, dupa obiceiul terel, M. S.<br />
Von, I1 daruesce viata fetel Ralita Margean.<br />
Parinte Onofreit, cununa-1 sub §treang."<br />
Tuva privesce un moment nedumerit la fata<br />
care, Ware, emotionata de strigatele injurioase<br />
ale multimel, se parea i mal urita ca de obiceit,<br />
apol iute intorcendu i ochii la spinzuratoare,<br />
striga :<br />
Nu, jupan arma§, nu! Mai frumos e treangul<br />
not al Jul Handraburcd, dent bratele de<br />
dragoste a ielelor!<br />
Pana in 3 orl armapl intreaba pe osandit<br />
de vrea sa se cunune cu Ralita §i pana in 3<br />
or!, TUFA respunde ca nu, pe cand fata ne mai<br />
a§teptand sa incalece lipcanul, o croi in fuga<br />
mare spre orm, disparend ca cel necurat.
342 81INZURAREA LIA MARIN TUNA<br />
Tu§ca fu spinzurat.<br />
Era prea mare pedeapsa : bine, dupg legea<br />
veche se putea schimba pedeapsa la ocna, ori<br />
la moarte, prin o insuratoare ; dar sa ia bietul<br />
Tuva pedeapsa indoita : §i nevastd, ba i sluta?<br />
A§a judeca la cahveneaua din poarta Curtei<br />
vechl scena de la Vitan un calemgiü (scriitor)<br />
de la Divanul domnesc, sorbindu'§I filigeanul de<br />
cafea, a§eclat turce§ce pe lavita din jurul cahfenelei<br />
(cafenele1).<br />
Dar CO Insuratoarea e pedeapsa mai grea<br />
ca moartea orl groapa ocnel ? intreaba cu suparare<br />
jupaneasa cahfegiului?<br />
Nu scid deaca calemgiul a respuns la intrebarea<br />
jupanesei, dar e0, calemgiu de la 1894, ca<br />
sa nu'mi perd stima sexului slab, vol qice, ca<br />
foarte delicat cugeta legiuitorul nostru vechit,<br />
cand obliga pe Domn sa erte pe osandit, deacä'l<br />
cerea o fernee ca bärbat.<br />
In adèver ferneea cinstita (n'ar strica sa fie<br />
§i frurnoHsa) poate intoarce de la rele urmärl<br />
pe barbat.
LOGODNA PRIN SARUTAT<br />
Anul 1800 incepu bine pentru fetele de<br />
mAritat.<br />
Un proces curios se terminA in divanul domnesc<br />
al lul Mihal Const. Sutu, domnul tern' Muntenesci.<br />
Eata darea de seamA a reporterulul nostru<br />
relativa la acest proces.<br />
Divanul e pre§ept de insu0 Domnitorul.<br />
Sunt de fata, boeril divanitl : Dumitra§cu Ghica,<br />
marele ban ; N. Brancoveanu, mare logofët ; Scarlat<br />
Ghica, cela-lalt logofët mare; mart vornici<br />
Cretulescu, Constantin §tirbeia, Campineanu §i<br />
Racovita ; marele visternic Golescu, in frunte<br />
avOnd pe mitropolitul Dositeiu ; sunt totl, fie-care<br />
pe la locurile hotarite lor. Ceaup introduce Ina,intea<br />
Diva nului pre irnpricinati.<br />
SA facern cunosciqa lor :<br />
Ilinca Buc§cinescu este o jupineasa. Inca in<br />
floarea vristei. Cel patru-ijeci de aril nu se vëd<br />
de loc pe fata el netedl, incadratA intr'un minunat<br />
tulpan de batista cu fantastice desemnuri
844 LOGODNA MN BARIITAT<br />
colorate liliachia la cherheneaua (fabrica) de testemeluri<br />
de la Marcuta, facend cu coada de Or<br />
latA, neagra, o frurnoasa coroana pe virful capului<br />
§i umbrind cu bibiluri §i fluturi pole41<br />
douë sprincene imbinate, in care observatoriul<br />
mai de aproape ar fi putut bine urmari trasaturile<br />
pdmeitujelidul de ristic, care afi ajutat imbinarea<br />
lor.<br />
Bogate salbe de galbeni olandezi §i turcesci<br />
strAluceail pe intrecutelea in scobitura patrata<br />
a rochiei, pe albul gatlej, capotand realt §1 mai<br />
mare de la §iragurile de margaritar fin, carora<br />
salbele precedaft, o malotea cu maneci striinte<br />
de atlas havaili, deschisa pe dinainte, flutura deasupra<br />
poalelor rochiei egalmente de matase, de<br />
sub care se iteia la fie-ce mirare, doul pantofi<br />
ro§ii, cari proclamati existeqa unlit picior neintrecut<br />
de mic §i cu glesne de cea mai fina legatura,<br />
§optind indiscret multe havadipri... Paftale<br />
ciselate ca o adevërata dantela §i, inodate<br />
in tre ele cu catarami impodobite de petre scumpe,<br />
stringeau un mijloc ce-al fi putut cuprinde intre<br />
cele douë palme ale manil §i care tocmai prin<br />
subtirenia lui dadea intaietate obraznica sinului,<br />
peste care stora intinsa a rochiel nu isbutea sa<br />
disimuleze gratioase §i eloquente conture.<br />
Illarioara BucOnescu, flea jupinesel Ilinca,<br />
fruinoasa, ca §i. maica-sa, o invingea insa prin<br />
cei dou6-qeci §i cinci de ani ce-i avea mai putin.<br />
Cu capul gol §i cositele atarnate pe spate, timida,<br />
cu ochii privind mai mult in jos, Marioara,
LOGODNA PION SARDTAT 245<br />
inrumenita de emotiune, statea Mgt maicasa,<br />
care plimba ochil negri foco§1 asupra boerilor<br />
divaniti, asupra Domnitorului §i a Mitropolitului<br />
§i nu nurnai odata II intorcea cu o expresiune<br />
de victorie asupra protivnicului ei Rusin Coragic<br />
-cunoscutul al treilea logofot din judetul Valcea.<br />
Rusin e un tiller, care abia a implinit 25<br />
de ani. Anterea de cutnie várgata, giubea neagra<br />
de postav pe deasupra unel cataveici scurte de<br />
blana de vulpe descinclend pana deasupra briului<br />
de §al turcesc, din care rësareo calirnara de alamä<br />
galbena; cioboate in me§ galbine, complec-<br />
-tag costumul lui Rusin, jaluitorul in potriva jupinesei<br />
Ilinca Buc§änescu §i a flied sale Marioara.<br />
Care este reclarnatiunea lui Rusin ? S'ascultam<br />
graiul mitropolitului Dositeit :<br />
Prea inaltate Doamne !<br />
Veliti boeri !"<br />
Dupa jalba ce ad dat Mariel-Tale Dumnealui<br />
Rusin Coragic, facOnd cercetare, m'am incredintat<br />
ca Dunmeael jupineasa Ilinca Buc§anescu cu adevOrat<br />
at fagaduit sa, dea lig Rusin intru casatorie<br />
pe filca-sa Marioara, dar ca in urmä n'ail<br />
mai voit sa se tina de fagaduinta, clicend ea at<br />
aflat parte mai buna pentru filca-sa. Earl Dumnealui<br />
logofetul Rusin, cere de la dreptatea Máriel<br />
Tale, sa fie indatorata Durnneaei jupineasa Ilinca<br />
Buc§änescu a se tine de fagaduinta, Ca pe terneiul<br />
acelei fagaduinte el s'a logodit cu fiica<br />
jupinesel §i ail fault §i cheltuell..."<br />
Ilinca BucOneasca intrerumpOnd :
346 LOGODNil PRIN BARIITAT<br />
Nu este adevërat cA a urmat logodna la<br />
mijloc, CA nu s'a schimbat inel dupa obiceig<br />
intre MArioara §i jupin Rusin.<br />
Rusin. Aucliti cA n'a fost logodna! Dar ce,<br />
jura jupineasa cA nu s'a facut cu voia Dumneael<br />
infAti§area §i vederea noastrA a tinerilor, primirea<br />
§i invoiala cu placere despre amèndouë<br />
partile §i schimbarea de darurI? Aclevérat cl<br />
n'am schimbat inel cu MArioara, cl nu s'a Internplat<br />
sa am unul la inclemAna, dar In locul<br />
inelului am sArutat pe Marioara...<br />
MArioara deveni §i mal frurnoasA sub rumeneala,<br />
ce i-se intinse pe tineril obrajl la vorba<br />
logodniculut<br />
Rusin. Mgaduesce jupineasa Ilinca sArutarea<br />
?<br />
Ilinra Buqdnescu.E1 §i deacA n'a§i tAgadui-o?<br />
Logodna se face prin inel iar nu prin sArutat,<br />
nu-i a§a Inalt Prea Sfinte Mitropolite?<br />
Domnitorul Mihal Sutu cu fata intoarsA cAnd<br />
la mitropolitul Dositeit, cand la frumoasa MArioara<br />
§i la Rusin, a§tepta ca chiriarchul bisericel<br />
sA-§i dea pArerea. Boerii de asemenea erag<br />
in a§teptarea graiului lui Dositeill.<br />
Domnitorul. Va sA clicA al sArutat fata?<br />
AI sArutat'o cu voia marnei §i de fata cu ea?<br />
Da, MAria Ta, ca pe logodnica mea<br />
doritA.<br />
Domnitorul cAtre mitropolitul Dositeit :<br />
Ce scrie la legea bisericeascA, prea sfinte<br />
parinte?
LOGODNA. PRIN BARIITAT 347<br />
Mitropolitul, dupd ce stete un minut pe gand,<br />
gise : Pus-ail inel in degetul lui §i aU junghiat<br />
vicelul cel gras..." Dar ce inel mai de pret de<br />
cat buzele fetei tinere §i nevinovate ? Apoi inelul<br />
de aur se poate da indarat §i strica logodna, dar<br />
cum inapoia-va Rusin Marioarei sarutatul de logodna<br />
? A§a socotesc eQ, Maria Ta §i Veliti boeri,<br />
ca Rusin bine logodit a fost §i rernane cu Maria<br />
Buc§anescu, de oare-ce logodna s'a fac.ut prin<br />
sarutare, urrnata chiar de ospet dat in casa celuil-alt<br />
ginere al jupinesel Ilinca, Dimitrie Diarnandi.<br />
Judecata mitropolitulul placu lui Voda §i<br />
incanta pe boeri, mai ales pe cei mai tineri.<br />
Ilinca Buc§änescu n'avu ce mal Qice. Ba '1<br />
trecu prin minte cugetul : Dena un sarutat ajunge<br />
sa fie logodita, apoi vr'o treaba mare nu-1<br />
sa m6 logodesc §i efi....<br />
Nunta MI Rusin cu frumoasa Marioara se<br />
facu. Se lati in tot ora§u1 §1 in toata teara vestea<br />
acestel judecati de la 1 lanuarie 1802, spre marea<br />
bucurie a fetelor §i a nevestelor.<br />
Nu ye sfatuesc insa fetelor, care yeti citi<br />
aceasta dare de seama, sa lasati sa vö sdrute<br />
vr'un fläeaü cu gand ca prin aceasta vi<br />
logodit<br />
Alte timpuri, alte obiceiuri!
CARTE DE BUN TRA1U<br />
Pe vremea aceea nu se scia de ernolumente,<br />
onorarif remuneratiune , retributiune , apuntamente,<br />
atatea cuvinte sub care nol, ce§ti de<br />
MA, deghizam leafa... Nicl chiar de diurnd, de<br />
indemnisare, de misiune, pe vrernea aceea nu<br />
dadusera bieii slujba§l §i favoriti al Divanurilor<br />
Domnesci ; nu se foloseat decat din ceva havaeturf<br />
legiuite §i mal multe chicuqurt 1), ciupituri<br />
§i<br />
Dar havaeturile, adica veniturile alipite de<br />
fie-care functiune prin nizamurf, adicä legiuiri,<br />
le Impartea functionarul mal mic cu capetenffle<br />
lui,<br />
jd cmanit...<br />
a§a ca deaca nu avea el minte mai ascutita,<br />
ca sa §1 le inmulteascä, pe cale nelegiuita, o<br />
ducea greu de tot, §i, ca politaiul lui Caragiali,<br />
ar fi putut striga : Familie grea, §eapte copil §1<br />
remuneratiune mica dupe buget !"<br />
§i nicl<br />
n'avea nevoie functionarul, de la re-<br />
gulament incoace, sä justifice jacmdniile i chicuprite<br />
lui ca politaiul constitutional din Scri-<br />
1) Moldovenism: ticupd, venit aleatoria.
CARTE DE BUR TRAM. 849<br />
soarea perdute , pe num6rul copiilor, caci mal<br />
adese, la cartl, la stos, dadea intr'o oil tot ca§tigul<br />
unel luni...<br />
Este legendar tipul unui aga, de sub Regulament,<br />
din Ia§l. Era el boer de neam din cel<br />
pogoriti cu harzobul din cer. Cum putea un a§a<br />
vel aga sail margineasca trebuintele dupa coprinsul<br />
slujbel? In cliva chiar cand popa Macovei<br />
facea fe§tanie de cli 'ntaiti in casa boerului aga, §i<br />
stropea cu aghiasma nevasta, copiii, turma de<br />
slugi §i telegarii, de obiceia boerul aga nu mai<br />
gasea para chioara in punga din leafa primita<br />
la sfir§itul lunel din urrna...<br />
Dar gura cere ; dar ighemoniconul poiun-
:350 CARTE DE BUN TRAIII<br />
cesce... i unde pul ca trebue boerul aga sa nu<br />
Iipseasca seara de la partida de call' a boerului<br />
Vornic, off a boerului Logofet ? El, ce te fad<br />
boerule ?<br />
Pe vremile noastre constitutionale (§i cli ca<br />
nu-I progres!) un biet prefect de orn on de judet,<br />
la cli de ananghie mai are la indernana, peste<br />
leafa §i cate vre-un nenorocit paragraf al sigu-<br />
rantel publice, in care omul sa-sl<br />
intareasca pu-<br />
terile pentru a prinde pe hoiI vajnici ?... Ce fel<br />
de administratie §i de politica externa ar mai<br />
putea face constitutional ti no§tri, de n'ar avea<br />
paragrafuri ca acel al sigurantei publice §i al<br />
fondurilor secrete ?<br />
Sub Regulamentul organic, aga al nostru<br />
nu se infrupta de la a§a, paragrafuri. Noroc ca<br />
regulamentul II lasase judecarea pricinelor mici<br />
oralenescI, din care cu me§tepg minunat i§l sco<br />
tea aga havaeturi reglementare bunicele... Nu-I<br />
vorba, tiganul bucatar se ducea dimineata cu<br />
co§ul la piata §i cocoana II dadea un sorocoviin<br />
\far co§ul la intoarcere era plin de marfa, de valoare<br />
inclecita, ca doara sciat macelaril, brutaril<br />
precupetil de frica iam612) ce putea face vel<br />
aga, on pentru cä jimbla are lips& atatea dnamuff,<br />
on pentru ca carnea nu e buna, orl pentru<br />
ca precupetil n'aU voie dimineata sä cumpere<br />
de la töranl...<br />
§i peste qi nu lipseat havaeturile. Se bateat<br />
i) Sant. 2) Se arunca pe ulitá marfa, se fIcea iama.
CARTE DE BUN Milt 351<br />
doul betivi... intervenia politia §i-i scutura pe<br />
amendoul de banil din punga. 0 sluga fura bani<br />
orl giuvaere de la stapanul set? sluga era inchise,<br />
la gros, iar banil §i giuvaerele in sipetul boerului<br />
aga. Cadeat vite de pripas pe ulite si 'n mahalale?<br />
"Ce mai purcel fripti §i rurnenit1, cu coada<br />
birligate §i pätrunjelul in bot, pe masa boerilor<br />
s1ujba§1, ce cal nol la saca, ce juncani de inmultit<br />
cireada de la mo§ie !...<br />
Dar nu in toate clilele ploud cu carnati,<br />
nici nu e in toate ciilele läsatul secului, orl cli<br />
de creciun 0 de pascl, ca se, se tirnuiasce, de<br />
per cre§tinii 0 se, alba nevoie de judecata lui<br />
aga, §i Mahalagiii 1§1 tiii de aproape vitele sa,
352 CARTE DE EDN TftAI<br />
nu cap de pripas, iar boerul aga are nevoie in<br />
toate clilele de punga .plina.<br />
Intr'o seara boerul aga al capitalei Moldovei<br />
perduse la call' tot ce avuse in bans, §i mai<br />
jucase §i pe veresie. A doua cli tarclit se scoala,<br />
rnahmur, slujnica Ii aduce lighianul de alarna<br />
galben, tinend pe umer prosopul impodobit cu<br />
bibiluri, intr'o rnanã calipul de sapun turcesc §i<br />
intr'alta ibricul. Acesta era lavaboul boerese de<br />
acurn 60 ani. Boerul se spala, galgaie lung apa<br />
menita a-i recori gatlejul, apof inaintea iconostasului<br />
unde arde neintrerupt candela. de argint,
CARTE DE BUN TRAItt 353<br />
I§1 face rugAciunea de dimineatl, insotita de cruel<br />
lungi, apoI bate In palme, §i feciorul ii aduce<br />
ciubucul de iasomie cu calif de rnArgele §i cu<br />
tacam de chihlibar, cu carbune mare aprins in<br />
luleaua largA, ro§ie, sub care araclA o tavitA,<br />
pe cand pe altA tavä fumegl cafeaua de Moca,<br />
in feligean ciselat de me§terl argintarI romani<br />
de la Salonic. Tologit a lene pe divan, MO fereastrA,<br />
vel aga fumeazA WA sl invingl mahmuria,<br />
intretinutA de consciinta pungel celeI<br />
pustil. Trece pe rend cu gandul toate mijloacele<br />
prin care alta data '§l-a implut punga, §i-§i dä<br />
seamA de neputinta in care acum se afll de a
354 CARTE DE BUN TRAlt<br />
mai scoate apl din peatra seacl, and iatä inträ<br />
coara de bucatar :
CARTE DE BUN TRAIII 355<br />
Sarut mama cocoane, 'mi-o poruncit cocoana<br />
sä cer la boerul un irmilie pentru tirca-1<br />
cam tarp §i n'arn pus nimica la foc.<br />
E§1 afara tigane ! striga boerul rësucind<br />
in aer ciubucul, gata de a lovi cu el pe baragladina.<br />
iar, moracanos §i rësunend nervos boabele<br />
unel parechl de mätänii de chihlibar, vel<br />
aga se intreaba, in mintea sa : de unde bani<br />
pentru copitä §i pentru cArti pe de semi.?<br />
De o data bate in palme, i slujitorul de<br />
la perdea2) in tit, i stA smirna Pangg, usa.<br />
Venit-ail comisarii la blagopolopie? clice<br />
vel aga.<br />
I) Icosarul la Moldova valora 14 leT.<br />
2) Anticamertt. La usa boereascl era perdea de materie cu cAlt<br />
orY lând. implutit.
356 CARTE DE BUN TRAIO<br />
Venit cocoane, respunde pantirul.<br />
Dupa, porunca agal, slujitorul pofti pre cei<br />
cinci comisarI ai Imilor, in fruntea carora era<br />
comisarul de la Quartalul I-iil, vestitul Urzica.<br />
Pe rend fie-care din comisari dete raportul<br />
sell, dar blagopoloria 1) nu implea de loc punga<br />
boeruluI aga.<br />
Ce? Numal blagopolopie? Nici vite de<br />
pripas, nici ceva hoti prini, nicI macar taxa<br />
de bilete de morti din cursul nopteI ? pare a intreba<br />
din ocIA vel aga.<br />
Comisarii se retrag dupa implinirea datoriei,<br />
iar boerul continua moracanos a desfira mataniile,<br />
privind prin fereastra la mi§carea din strada.<br />
Sarut mana cocoane, vice itiindu-se la<br />
1)<br />
t._--_--_7,5-,,,=1-,,,,,,-7<br />
i I<br />
Raportla comisaraor de hund-pace.
CARTE DE BUN TRAIt 857<br />
usä din not bucatarul, ceasurile sunt 10, si la<br />
foc n'am nitnica...<br />
Esi afara balaure, striga din not vel aga.<br />
De o data boerul vede pe fereastra cum in<br />
dreptul porta curtel sale, doul oamenl se imbratisat<br />
cu dragoste.<br />
Niel una nici doue, ii trece pin minte boerului<br />
un gaud, si batend in palme, poruncesce<br />
slujitorulul sa aduca in casa pre cel doul oameni<br />
earl se imbrätosail la poarta.<br />
Peste o clipa, acel doul negutatorasi (cacI<br />
erad negutatori cum se vedea dupa pantalonil<br />
creti de postav albastru si scurteicile de cutnie
358 OARTE DE BUR TRW'<br />
ce le acoperea corpul) erat adus1 in camera boe<br />
ruhot. Bietii oamern tremurat de Inca, ea nu de<br />
geaba e dus eine va de slulitori la boerul aga.
CARTE DE RUN TRAlt 359<br />
Ye imbratiptl vol la poarta mea ? clice<br />
boerul. De ce me rog ye imbrati§ati ?<br />
Pal, sa träil cucoane, suntem prieteni<br />
§i traim bine intro nol, Iice unul dintre negutatori<br />
?<br />
Prea bine facetT, addoga cu un zimbet<br />
vel aga, i intorcendu-se care slujitor :<br />
Du-te cu oamenil a§tia la logofetul dejurna<br />
i spune-1 ca-I poruncesc sa fad, pentru<br />
fie-care din el cate o carte de bun trail, cu pecetia<br />
politiet Aveti sä platii fie-care pentru cartea<br />
aceasta cate un irmilic. Aide curend, doui irmilid<br />
i mergeti de ye 1uai cartea de bun trait'.<br />
Pal cocoane...<br />
Ce ? Mal cricnitl ? Ye imbratiptl la poarta<br />
mea i n'avetl la mana carte de posvolenie 1) pen-
360 CARTE DE BUN TRAIti<br />
tru bun trail? striga incruntandull sprincenele<br />
boerul aga.<br />
Desnodara negutatorii pungile de pele, ca<br />
n'aveal incotro, i numërara in gologanl §i firfirici<br />
fie-care cate 14 lei, un irmilic, dupa care<br />
se dusera cu servitorul la logofetul dejurna sail<br />
primeasca a§a isa carte de bun trait; pe cand<br />
boerul aga, dand bucatarului parale de tirguiala,<br />
qicea In sin : havaet noU : carte de bun trail!<br />
§i sa, clici a Inca nu sunt decat aga, §i nu vel<br />
vistiernic, cand OM nascoci asemenea dare nouë !
SCANDALUL METROPOLITULUI<br />
Cu repecliciunea minciunel s'a intins in tot<br />
Bucureril, §i in eparhia lul vel (mare) aga, §i<br />
in acea a marelul spatar (in mahalale 1) vestea<br />
despre marele scandal de la Metropolie. Sa urmaxim<br />
cu fidelitate, dupa obiceiul nostru, acest<br />
scandal menit a aduce, zic nernultämitil de carmuire,<br />
scadere mare bisericel noastre.<br />
In pridvorul bisericef dintr'o i. Parinte<br />
Indoila, intreaba paracliserul inchigènd u§a bisericel,<br />
prin care e§ise popa stringenduii ceaslovul<br />
in epatrahir ; auclit-ai, parinte, ce graiat boierif<br />
divanii, vornicul Scarlat Greceanu i cu<br />
marele ban Dumitrache Racovitä, mincand anafora<br />
ce le aü fost dat §i intalnindu-se arnëndol<br />
langa strana domneasca ? Ce qiceau, dascale<br />
Canavët ? intreaba parintele Indoila, facOnd o<br />
lunga cruce, cu fata spre rasarit §i gata de a<br />
e0,<br />
ducend pe sub giubea epatrahirul itnpaturit<br />
I) Jurisdictiunea spitaruluT era asupra mahalalelor, iar a luT<br />
aga In mijlocul oraulu'f.
362 80AVDALIIL METROPOLITIILIJI<br />
cu ceaslovul §i intr'o mana o basma cadrilata<br />
cu ro§ §i albastru plina cu coliva §i colacl, partea<br />
lui din prinoasele aduse la sfinta liturghie<br />
in acea di de 23 Septembre 1793.<br />
Voiceaü ca s'a intimplat mare scandal<br />
la Metropolie §i ca parintele Metropolitul o sa<br />
fie silit a-§1 da paretesis (dernisiunea).<br />
Prost a e§it discul astadi, dascale; mai<br />
mult lascai turcesci... Da ce s'o fi intamplat,<br />
dascale, la Metropolie? SA se pogoare din scaun<br />
Metropolitul, prieten la toarta cu boerul Enache<br />
Vacarescu, care este protos (intaiul) in divanul<br />
Mariel sale? Bre dascale, s'o fi intamplat mare<br />
pozna la Metropolie.<br />
In etacul domnesc. In dimineata dilei In<br />
care a§a gräiat cei dol servitori al altarulul lui<br />
Diet,<br />
Maria sa Vodä Alecsandru Moruz, care<br />
abia parasise patul, i§1 usca manile albe cu pe§chirul<br />
luat de pe umörul lul Pe§chergi-ba§a<br />
stand smerit in fata iconostasului, bogat in<br />
argint §i cu coroanele de la capetele sfintilor<br />
de aur, batute cu petre scumpe. Lumina indecisa<br />
a candelelor poleia fruntea lul Voda. Toemai<br />
tragea clopotul de la biserica din curtea<br />
mOnastirel Cotrocenilor, unde era re§edinta domneasca.<br />
Cu cat vibratiunile plang6toare ale clopotului<br />
ajungeau la audul Domnitorului, cu atat
BOANDALIIL METROPOLITIILIA 363<br />
intetia el crucile, murmurind rugaciunile diminetel<br />
in limba greceasca.<br />
Rugaciunea terminata, Alecsandru Moruz<br />
batu din palme, §1 .ise perdegiului care intra:<br />
Venit-a aga?<br />
Chiar acuma a descalecat, Maria ta.<br />
Domnitorul e§i din etac, primit, la u§a, de<br />
carp,<br />
intreaga ecpaiaoa in§iruita in tinda care<br />
despartia etacul de camera de lucru. Pe data<br />
tindele palatului resunara de strigatul obicinuit :<br />
Cafegi-baqa, Aferbegi-basa, Ciubucci-bala ! Hale !<br />
Era ordinea data 0 repetitä din slujba§ in<br />
slujba§ ca sä se aduca dulcete, cafea §i ciubuc<br />
pentru domnitor. Alecsandru Moruz intampinat<br />
de aga, la up din fata iataculul, linga perdeaoa<br />
de postav negru impluta cu cat, care in forma<br />
unei saltele acoperia up, e luat de subtiori de<br />
catra aga, asta-cli ap clisul prefect de politie 0 de<br />
catra marele caminar al curtei §i ap fu introdus<br />
in cancelarie. La un semn al Domnitorului<br />
se retrage toata suita remanend numal el cu aga.<br />
Care-ti este pliroforia (informatiunea)?<br />
Maria ta, metropolitul Filaret e prins<br />
ca o caracuda in ratea ! Fata cea frumoasa, de<br />
fata cu martori tot unul §i unul, a1e0 de mine<br />
pe spranceana, a dat la mana mea jalba poruncita<br />
de Maria ta, alaltaeri. Iat-o, prea Inaltate<br />
doamne".<br />
Si Domnitorul deschise cu pripire hirtia<br />
indoita in patru, ce-i dete aga i o petrecu cu
164 BOANDALIIL METROPOLITULTA<br />
privirea, cu o vadit a. multamire, dela un capat<br />
la altul..<br />
Bine, D-ta vel-aga... iI giuruesc vornicia<br />
de politie, In locul vorniculul Falcoianu, deaca<br />
izbutesci sa ai paretesisul (demisiunea) metropolitul<br />
UL<br />
Pe cand Moruz baga cu satisfactiune hirtia<br />
cetita in briul de §al de India care-I incingea<br />
mijlocul linga manunchiul de argint, batut cu<br />
nestirnate al iataganului, u§a se deschise §i dete<br />
intrare unei adevörate procesiuni. Era Serbegibtwt,<br />
dupa care urma al doilea Serbegia, purtand<br />
o bogata tava cu dulceti. Urrna dupa el<br />
Caregi-bap, in daratul lui pa§ind solemn al doilea<br />
Cafegiu, purtand pe tava, de argint, in zarfurl<br />
cu rnaestrie ciselate, filigeane CU cafea fumeganda<br />
§i impra§tiind un parfurn delicios, care<br />
se amesteca irnbatator la rotogoalele de fum<br />
albastrih ce ie§ia din ciubucile elegant vinturate<br />
de Ciubucci-baqa §1 de al doilea Ciubucciu,<br />
carl urmat in pro3esiune, dupit Ocifegi-bcua §i<br />
ajutorul<br />
sig.<br />
Procesiunea o inchideat patru fete frumoase<br />
din haremul (curtea) Doamnel, imbracate<br />
in feregele cu cusaturI de fir §i agitand fie-care<br />
cate o catue plina cu carbuni aprin§i pe cart<br />
presarat pulbere aurita de chilimbar. Nod de<br />
fum parfumati ie§ind din catui, adaugiti la fumul<br />
ciubucelor §i al cafelelor, implura camera<br />
facOnd o atmosfera fantastica, pe cand in randul<br />
in care intrasera slujba§ii curtil, dupa te
BOANDALIIL METROPOLITIILla 365<br />
rnenelele (salutärile) de rigoare, presentara dulceti,<br />
cafea §i ciubuc Domnitorului prin qerbegibap,<br />
Cafegi-bna §i Ciubucci-bap, iar pe Aga il<br />
servira, slujba§ii de al doilea.<br />
In aceea§1 rinduiall, cli aceea§1 solernnitate,<br />
dar pa§ind de a'ndärAtelea pana, la up, ie§i<br />
procesiunea.<br />
Pe cand dupa perdeaoa u§ii, in tinda, slujba§ii<br />
i§1 bAgat cu oare-care sgomot in papuci<br />
pieioarele cu me§1, (un fel de inceilteiminte de<br />
pele su%ire colorata cu care nuniaf se putea intra<br />
in camere), Domnitorul §eynd turcere pe sofa,<br />
tinend lungul ciubuc de iasomie ceva mai jos<br />
de califul 1) cusut cu margele, cilicuri 2) §i fluturi<br />
de aur, acum sorbea cu voluptate lichidul<br />
de Moca, acum mangaia cu buzele sale tuguiete<br />
gurluil de cihlimbar, care termina §iragul de<br />
imarnele (o specie de inele ori rotogoale in.sirate<br />
pe o Wei subtire adaptatei la gura de sus a ciubucului)<br />
care de care mai frumoase §i mai impodobite<br />
cu petre scumpe.<br />
Da, clise Moruz, dand drurnul pe nas §i<br />
pe gur6. fumului sorbit, da vei fi Vornic de politie<br />
peste putin... Acum dute §i trAmite ceaupl<br />
sa pofteasa boieril la divan.<br />
Boierul aga saluta adinc §i, volos de promisiunea<br />
domneascg, ie§i.<br />
Domnitorul scoase inca odatA din brill hir-<br />
1) Calif era o lmbritcliminte scurt ii. a vIrfultif ciulniculut<br />
2) Wirgele de otel lucitor.
366 SOANDALITL mennounnuf<br />
tia, o reciti §i in minutul cand in clopotnita de<br />
la poarta mOnästiril toate clopetele vesteau credincio§ilor<br />
inceperea liturghieI, Moruzi se dete<br />
jos de pe divan, i§l intoarsä fata spre räsarit,<br />
facu trel lungl cruel §i apoi se rea§ecla intre<br />
coltucile mandru brodate in matasuri §i linuri,<br />
de fetele din haremul doamneI, murmurand:<br />
RI las, popo, te invq, e s te da cu .Neaniulmn<br />
potriva mea.<br />
La Metropolitul. Inca inainte de toaca intclia<br />
metropolitul Filaret se sculase 1i-s1<br />
facuse canonul<br />
calugaresc. Acum in camera sa cu paretii<br />
iconostas de chipurl de sfintl §i de metropolitl,<br />
inteun jet de stejar sculptat, rezamindull picioarele<br />
pe o papurci impletita in cununf, agitand<br />
cu o vadita nervositate o pareche de ma-<br />
Unit de chilimbar cu soroace de matasurI, terminate<br />
prin cruciulitl de margele, asculta ingrijat<br />
ce-i spunea botranul sëü prieten eclesiarcul<br />
Metropolia.<br />
A§a, inalt prea sfinte, clicea parintele<br />
Panfilie, vrea voda cu orl-ce pre sä te pearp,<br />
sa ti se iae scaunul pastoresc, pentru ca. sa'l dea<br />
VladicaI de Buzöa, Prea SfintituluI Dositeit.<br />
Scia, dar fara de nicl o pricinuire nu<br />
'mi poate cere paretesis. De ieri chiar Maria sa<br />
17-oda mi-a spus sa fit pe pace, ca s'a ispravit<br />
toate imbletele protivnice !...<br />
Yorbe domne§cI, Prea sfinte ! Tirgul e
80AFDAL1TL METROPOLITULIIT 367<br />
plin de vorbe earl cu totul almintrelea respica<br />
lucrul, decat graiul domnesc. Erarn a seara la<br />
o sindrofie, unde se spunea, ca vel aga s'a legat<br />
pe capul lul catra Voda, ca nu mai departe de<br />
at asta-cli Sfintia ta o sa-I dai la mama pare-<br />
tesis, ca sa scapl de o groaznicit Invinovatire...<br />
Sa te a§tepti la ori-ce rni§elie din partea lui<br />
aga, Prea sfinte.<br />
Filaret se scull de pe jet cu fruntea grijeliva.<br />
In acel minut clopotul chiama la utrenie.<br />
El i§1 scoase culionul, puse pe cap potcapul<br />
§i camelauca, trecu pe urnere o giubea, I§1 atirna<br />
la pept crucea §i iconita In briliante §i, Insotit<br />
de eclesiarcul cel mare, dupa ce qise o scurta<br />
rugaciune la iconostas, o Iuá prin intunecatele<br />
§i largi sall ale re§edintei metropolitane spre a<br />
merge la biserica.<br />
Nadejdea mea In tine, Doamne !" mur-<br />
mura,<br />
ie§ind din camera so, bëtranul prelat.<br />
La hanul luT §erban-Voclä. Inca nu apucase<br />
a bine-cuvinta preotul, din mijlocul floerelor<br />
(u§ilor) marl, norodul clicOnd : Cu pace sci iqim I"<br />
.cand lath ce se petrecea intr'una din camerile<br />
hanului erban Voda.<br />
Era aceasta camera In fundul unei tinde<br />
§i in nimic nu se deosebia de cele-l-alte camere<br />
ale hanului, decat doara ca era cea mai la o<br />
parte din han. Dealtrnintrelea aceia§I pareti, va
3C8 SCIANDALIIL METROPOLITULUI<br />
ruitI de cand nu se mal tinea minte, acela§1<br />
divan cu un simplu mindir de paie labartat prin<br />
vechime §i acoperit cu Ufl macat ponosit §i phn<br />
de pete ; aceea§1 masa, de lemn, care a trebuit<br />
cand-va sa fie fost alba, dar acum e plind de<br />
pete de grasime de la pull fripti §i mancati pe<br />
densa de generatiile trecute de caletor1. Doue<br />
scaune de lemn in forma scaunelor curule <strong>romane</strong><br />
; o soba in ocnita careia, la mijloc, se res-<br />
fata<br />
singura mobila de lux, o pisica de ipsos<br />
dand din capul set atarnat de o sirma fixata<br />
in launtrul gitului el, opera de arta a unui nenorocit<br />
italian, care a imbogatit mahalalele cu<br />
de asemenea pisici §i cu oale pline cu fructe<br />
de ipsos vapsite, dar care pe el nu s'a imbogatit,<br />
lea restul mobilierului din aceasta camera,<br />
unde a vea sa se petreaca in dimineata clileI de<br />
25 Septembre 1793 o scena, ce ne remane sa<br />
o povestim.<br />
In aceasta camera a§tepta cu nerabdare o<br />
femee betrana, care in tineretele seale fusese o<br />
frumoasa celetnicd, cum se numeatt pe atunci femeile<br />
din hanuri §i carciume. Catand inteun<br />
ochit de oglinda sparta infipta in parete, betrana<br />
i§1 a§eqa tulpanul galben pin care se furi§a<br />
icicolea §uvite de per aproape alb. Era ea<br />
multilmita de ce-1 graia oglinda ? Sbarcita, cu<br />
fulgi suril la barbie, cu doI dint1 stirbit1 §1<br />
negri In falca de jos §i unul, cel cinesc, singurul<br />
de Doamne ajuta, in falca de sus, cu ochii,<br />
adinciti in pungi de pele sbarcita, cu buna
EICANDALIIL MITROPOLITIILIII 869<br />
seama baba Floarea (ce nume de sarcasm!) nu<br />
se gatea cu gand sä placa celul a§teptat. Era<br />
numal o deprindere de cocheterie din tinerete...<br />
De odata u§a se deschise §i intra boerul aga.<br />
Baba molfaind din buze un seirut mina boerule",<br />
se rapeVi sä §i indeplineasca ceea ce graia. Aga<br />
ii refuza mina, cu abia retinuta scarba Vicendu-i:<br />
Am dat jalba la Voda... Acum<br />
iatql<br />
paralele pe jumetate; vel avea ceea-l-alta jumetate<br />
dead, fata se tine de cuvint i chiar sub juremint<br />
la biserica va spune ea cu adeverat, Metropolitul<br />
a necinstit-o. i aga facu sa resune<br />
elocvent o pungulita, de margele in care baba,<br />
holband ochil, ghici, dupa sunet, ca ceintag numai<br />
galbeni olandezi.<br />
Aga resturna punga pe masa. Baba i§1 facu<br />
bratele prevaz la masa sä nu caza vr'un zinit<br />
pe jos i tremura de o emotiune, care un moment<br />
putea sa-1 aminteasca emotiunea primuluf<br />
amor...<br />
Uite, totl al tel I adauge a qice aga,<br />
mal capeti Inca pe atata, deaca te tii de cuvent...<br />
De unde nu, avem nol ac de cojoc pentru tine!<br />
Haide adunall banil i ada'ncoace fata.<br />
Pe data, boerule, Vise baba innodand galbenil<br />
Olandezl intr'o basma §i 135gand'o in sin.<br />
Fata este invetata, §i va spune, boerule Aga,<br />
tocmal a§a cum doritl.<br />
Ci chiam'o incoaGe, adaose a Vice Aga<br />
impacientat.<br />
Baba e§i cu o vioiciune de mivare pe care<br />
46s.N.Legende Rollierne. 24
270 BOANDALIIL MITROPOLITIILIII<br />
i-o dedese emotiunea prirnirei darulul, ear boerul<br />
Aga rAmase in picioare, cu privirea atintita<br />
cite-va secunde incon§cient; cind ochil lui caqura<br />
asupra unel icoane de lernn atirnate pe paretele<br />
despre rësarit §i infati§and chipul Sf. Nicolae,<br />
boerul tresari: barba bëtranulul Sfint Ii aduse<br />
aminte de betranetea Mitropolitulul Filaret ; cuvio§ia<br />
chipulul Marelul Prelat de la Mira Likiei<br />
gad mintel lul Vel Aga despre cuvio§ia fetel<br />
Mitropolitului Ungro-Vlahiel. 13n moment observatorul<br />
ar fi cetit pe fata Agel manifestarea<br />
unul inceput de lupta sufleteasca, dar el I§1 intoarse<br />
iute privirea de la icoana spre u§a pe<br />
care tocmal reintra baba urmata de fata a§teptata.<br />
Abia de 15 anl, Zsuzsi (dupit nume chiar<br />
se vede la ce neam apartine) intra in camera,<br />
tanto§a §i cu o insole* ce rar al putea sa o<br />
Inti1ne§t1 la o celetnica esercitandu-§1 profesiunea<br />
de numero§1 anl.<br />
Era de altmintrelea Zsuzsi de o frumusete<br />
rara, amestec de tip roman cu colorit §i osatura<br />
mongolica. Cautatura scormonitoare a ochilor el<br />
negri ca al unel romance, fascina pe boerul Aga,<br />
care, involuntar, lasa ochil söi sa alunece pe<br />
conturul voluptos al corpului fetel. Te mai gindescl<br />
la Sf. Nicolae, cind privirea ta cade asupra<br />
unul drac de fata ca Zsuzsi? Inteo clipita boerul<br />
Aga I§1 dadu socoteala, privind fata, cum<br />
nime din boeril divan* nu va putea vefjend'o,<br />
sa nu inteleaga, ca deaca nu e§tI St. Antonie,
SOANDALIIL MITROPOLITGLIII 371<br />
apol botranetea nu te scutesce de a cadea in ispita<br />
in fata unei frumuseti obraznice ca aceea<br />
a Zsuzsei. Aga nu se mai gindi la Sf. Nicolae<br />
§i la barba Mitropolitului Filaret, ci la izbinda<br />
sigurA a intrigel sale.<br />
E de prisos pentru intelegerea lectorului,<br />
ca reporterul sa mal staruiascA asupra conversatiunel<br />
urmata intre boerul Aga §i frumoasa<br />
unguroaica, conversatiune cu inlesnire facuta,<br />
fata §ciind perfect <strong>romane</strong>sce ca una ce era nAscuta<br />
intr'unul din acele sate Ardelene, in care<br />
majoritatea locuitorilor sint Romani.<br />
La Mitropolitul. E§ise dela bisericA. Acum<br />
cAlugarii, preotif §i diaconii, cart insotiserA pe<br />
Mitropolitul pinA la apartamentele sale, i§1 luau<br />
remas bun dela el, Wend inaintea lui mAtania<br />
de sgrutatul manii, i primindu'§1 binecuvintarea<br />
Archiereasca. Abia se inchisese up dupa<br />
ultimul servitor al bisericel, cind iatA anagnostul<br />
dela perdea (up) anunta lui Filaret descalecarea<br />
la scara arhondaricului a boerulul Aga.<br />
S. pofteasca, cpse betranul Mitropolit,<br />
neputend ascunde o emotiune ce insuil nu §'ar<br />
tI putut'o explica.<br />
Boerul Aga intrA, §i aproape Wend §i el<br />
matanie, saruta mama MitropolituluT, care se ridicase<br />
in picioare de pe jetul sea de lemn de
372 NAND AUL MITROPOLIT ULM<br />
§tejar, a§eclat sub iconostas, la capetul unui divan<br />
coperit cu un minunat covor persienesc.<br />
Dupa ce anagno§tiI, urmand dupa marele<br />
econom al MitropolieI, servira neintirliat luI Aga,<br />
dulceata, feligianul de cafea, §i ciubucul, se facu<br />
un moment tacere in marea sail de receptiune.<br />
Filaret nu mal mi§ca matanile de chilirnbar §i<br />
cu ochiI pironiV cind la iconostas, cind asupra<br />
lui Vel Aga, a§tepta ca acela sa graiasca.<br />
In fine Aga lasand dintre buzele earnoase<br />
gurluiul de la irnameaua ciubuculuI, grai:<br />
Neplacuta imi este solia, Prea Sfintite,<br />
dar §ciut este ca boerul cinstit §i credincios<br />
Domniei nu poate calca porunca stapinului set<br />
ApoI Maria Sa Alexandru Voda Moruz a§a mi a<br />
poruncit, sa vestesc Prea Sfintiei Tale, ca a sosit<br />
cliva in care cuviincios lucru este WV dai<br />
paretesis (demisiunea).<br />
Filaret care deja se a§tepta la demersun<br />
noue din partea Domniei in acest sens, i§1 potoli<br />
deplin ernotiunea :<br />
Sa'mi dat paretesis? Din mila ltd.<br />
Dlefi §1 cu vointa intreguluf divan al pret" am<br />
urcat et treptele scaunului Mitropolitan §i dupa<br />
el nu volt descinde decit tot prin voia lut D-clet<br />
§i a tëreI.<br />
Cu fiasca supunere ingadue§ce-me sall<br />
spun, Prea sfinte, ca nu'i bine sa te pui in poara<br />
cu Domnitorul.... Puternica este biserica, dar §i<br />
biserica trae§ce sub aripa domneasca. T'am mai<br />
spus'o In ciilele trecute: Maria Sa nu te are la
BOANDALUL MITROPOLITTILIII 373<br />
nazar (favoare). Cu dreptul, off cu nedreptul,<br />
Voda pofte§ce sA,11 dal paretesis...<br />
Nu'l dafl, clise cu energie betranul Mitropolit,<br />
ridicandu-se dupa jet §i agitand nervos<br />
matanile.<br />
Aga se ridicA §i el de pe divan §i cu o<br />
prefacuta supunere, inaintand un pas spre Metropolitul,<br />
cu o voce mësurata intentionat, aproape<br />
§opti Prelatulul: supune-te Prea Sfinte,<br />
de bund vole, ca de unde nu, va fi chiar astAgi<br />
soandeld mare la Mitropolie."<br />
Scandela la Mitropolie?<br />
El da, scandelA 1 CA o fata tinarA a dat<br />
lui Voda jalba....<br />
0... fata! Scornitura rni§eleascA ! Cu<br />
asemenea tertipuri (mijloace) vrea Voda sä vaduveascA<br />
scaunul Mitropoliel de un botran ArchipAstor<br />
?<br />
Prea Sfinte, nu te pune in poara cu<br />
Domnia ? Mai bine un paretesis de bund vole §i<br />
pe viatA monAstirea Caldaru§anil cu tot venitul<br />
el, decit o isgonire prin sf:andeld, urmata de un<br />
surghiun peste Dunarea....<br />
*<br />
La Divan. La orele cind se apropia toaca<br />
de vecernie, boeril divaniti descalecati sub poarta<br />
clopotnitel dela Cotroceni §i la scara conacului<br />
domnesc §i, ridicatl de subsiorl de neferi §i de<br />
copil-de-casa, urcand scara de peatra a curtel, se
374 SCAN DALUL MITROPOLITULD t<br />
Indreptail cu pa§1 grabitl spre vechea sala de<br />
trapeza a mönästirei, transformata in sala pentru<br />
tinerea divanulul.<br />
Intimpinatl la perdeaoa divanulul de arma-<br />
§ul al doilea incunjurat de arma§el §i de ciau§1<br />
domnesci, la intrarea lor in sala ere' salutati<br />
de gramatici, calemgii (scriitorl), logoret1 al divanulul<br />
§i de marele arma§, cu totil stand in<br />
picioare cu manile la pept, fie-care in dreptul<br />
mesitel rotunde in forma celor care pina astacli<br />
servesc pentru ospetul tëranilor. Aceste mese<br />
scunde, linga care calemgiil nu se puteaa a§ecla<br />
decit turcesce cu picioarele sumese, erau acoperite<br />
de hirtie tricapeld 1), de calimari de briü<br />
de alarna galbena, din tocul lung al carora se<br />
scosese briceagul §i condeiul de pana de gisca.<br />
In jurul Wel o lunga lavita coperita cu plu§a<br />
ro§ie, la dreapta §i la stinga in fund, divanurisofale<br />
§i intre ele in fata unel u§1 cite-va jeturi<br />
de provenienta, din Bra§ov, cu oare-care pretentie<br />
de lux, §i intre ele unul mai 'nalt destinat<br />
Domnitorulul. In fata jeturilor o masa rnaricica<br />
de lernn de Duc din Evropa. Paretil Wel zugraviti<br />
in vapsell de apa, representati marl medalioane<br />
cu peisage de templurl §i de ruine fantastice,<br />
creatiune a unor penele italiene ratacite<br />
prin Bucuresci. Unul din aceste medalioane, dupa<br />
paretele dela resarit, era in parte coperit cu o<br />
1 ) La Inceputul secoluluT hIrtia de cancelarie avea In filigran 3<br />
p5INriT.
SO AND AIM M I T ROP OLIT II LII f 375<br />
poala bogata de stofa cusutii in fireturi, pe care<br />
straluciag, la lurnina mei candele pururea aprinsa,<br />
icoane imbracate in argint.<br />
Sosira la divan unil dupa altil, sprijiniti pe<br />
bostoane de argint oil aurite, marele ban Dumitra§cu<br />
Racovita; math' vornici, Ienache Moruzi,<br />
Nicolae Brincoveanu, Manolache Cretulescu §i<br />
Nicolae Filipescu ; maril logofeti, Costache §i<br />
Scarlat Ghica, marele postelnic Dimitrie Manu<br />
§i mult sarbatoritul de catre cel inai de 'nainte<br />
sositi, boerul Enache Vacarescu, care de§i primise<br />
a fi numai mare spatar in divanul lui Moruz,<br />
era insa dintre cel mai cu trecere boeri pe<br />
linga domnitor.<br />
Precedat de suita obicinuitA, prin u§a dintre<br />
divanurl intra apoi Voda urmat de copii-de-casa.<br />
Ace§tia e§ira, dupa ce a§ellara papuri imbracate<br />
cu postav ro§u pe sub picioarele Domnitorului<br />
§i a boerilor de treapta intiia, call la porunca<br />
lui Moruz luara Joe, cine'§i la locul sög, boerii<br />
mail pe divan, cei mai mid pe lavita, §1 calemgiii<br />
domnesci cinchiti pe velinte vargate, linga<br />
mesitele lor de scris.<br />
Singur postelnicul al doilea remase in picioare<br />
in dosul jetului domnesc tinènd in mana<br />
topuzul §i iataganul, semnele Domniei.<br />
La porunca Domnitorului, unul din cel dol<br />
marl logofetl spuse divanului care este madeaoa"<br />
(obiectul) pentru care boerii divanii iusesera<br />
chiarnati chiar in o iiii de Duminica:
376 8CIANDALIIL MITROPOLITULUI<br />
Parintele Mitropolit Filaret a dat Mariel<br />
Sale paretesis, Vise marele logofa.<br />
Cea mal mare parte din divanitl, earl n'aveati<br />
§cire de cele ce se intimplasera, de intriga<br />
tësuta, römasera ca incremeniti ; boeril, cart erail<br />
In curentul afacerel, zimbira pe sub mustäti §optind<br />
unul altuia: meter de tot Vodci I "<br />
Marele spatar Vacarescu, amicul Mitropolitului<br />
Filaret, nu fusese pus in secretul intrigel.<br />
Nu se poate, qise el; alalta-ieri am graft<br />
cu Prea Sfintia Sa §i Did vorba de paretesis...<br />
§citi ca oare-care dintre divanii, l'a indemnat<br />
pe Prea Sfintia Sa, sl se pogoare dupa scaunul<br />
Mitropolitan, dar mai §citi §i aceea, ca el a<br />
respins sfatul, ca nevrednic de dinsul. Unde-i<br />
m6 rog paretesisul?<br />
Cautatura lui Voda, se posomori. Boeril<br />
iiqe1e§1 la fapta pricepura sentimentul care agita<br />
acum pe Domnitor.<br />
Paretesisul? Vise cam rasfif Voda ; ii va<br />
aduce indata Vel Aga.<br />
In acel minut u§a despre tinda a divanului<br />
se deschise cu sgomot, ca inaintea unul personaj<br />
important. luta nealteptat Mitropolitul Filaret.<br />
Boerimea së scull in picioare. Pe cind Domnitorul<br />
insu§1 surprins de aparitiune, 1I mu§ca<br />
must* purtand'o prin buze cu degetele incarcate<br />
de inele §i cu sigilul mic domnesc, Enache<br />
V5carescu inainteaza de la locul sou spre Mitropolitul<br />
Filaret §i Ii intreaba :<br />
Dar ce, Prea Sfinte, al dat paretesis?
BOANDLLIIL MITEOPOLITULUI 377<br />
Nu apucA bine sA sfirleascA intrebarea sa<br />
boerul spAtar, cind u§a din fund, dintre cele<br />
doue divanuri, prin care intrase Domnitorul, se<br />
deschise rapede. Mare le Aga tinênd intr'o mana<br />
o hirtie paturita in patru §i cu cea-l-altA manA<br />
introducemd in &all pe Zsuzsi, (Ilse cu glas tare :<br />
MAria ta i rnäritilor boeri, iatA paretesisul Prea<br />
sfintituluf Mitropolit.<br />
Top divanitil<br />
chiar §i eel can* cuno§ceag<br />
intrigile intreprinse fata, cu Mitropolitul, ca sA<br />
'§l dea demisiunea, remaserA perplec§i. Bine,<br />
Aga are in mama paretesisul, dar ce cautA fata<br />
aia frumoasA pe linga Aga?<br />
Numai Vodä §i Aga cuno§ceati §antajul cu<br />
fata.<br />
Mitropolitul Filaret, gata a respunde luf<br />
VAcArescu, cind vëçlu pe Aga, ct intra insotit<br />
de Zsuzsi, simti muindu-se picioarele sub el §i<br />
era gata sä cadA, de nu se intimpla sa fie fost<br />
ling& masl, de care se razirna.<br />
Cu fata galbenA, ea ceara, tremurand, Mitropolitul<br />
ezitä un moment, §i purtAndu'§I privirea<br />
cu repecliciunea gindulul, dela divaniti la<br />
Voda, dela Voda la Aga, dela Aga la Zsuzsi,<br />
Filaret care un moment, reinsufletit de marele<br />
sell eclesiarc, se hotArise a veni la divan, ca st<br />
arae prin ce fel de §antaj Aga if smulse demisiunea,<br />
fata cu scandalul grosnic inscenat, se,<br />
simti la§.<br />
Da, mAriti boerf, vise el, de bund voia<br />
rnea am dat paretesis.
378 SOANDALIIL MITROPOLITIILIA<br />
Si se lAsa pe un scaun aproape mort de<br />
emotiune.<br />
Domnitorul fAcu semn lul Aga, care conduse<br />
indAröt pe Zsuzsi, pe u§a pe unde o adusese.<br />
Dar ce-I cu fata asta? Oise Voda lui<br />
Aga cu o voce, care dicta röspunsul priceputulul<br />
servitor domnese.<br />
Plingea, gise Aga, la scara gospod (dornneascA);<br />
cerea sa ajunga la fata MAriel tale, sa<br />
se jAlueascA, a a necinstito...!<br />
Bine, bine, maI tarclig, rëspunde<br />
Voda,<br />
pironindu §I ochii asupra MitropolituluI. De bunt%<br />
vole, atI auOit boerl, Prea Sfintitul s-a dat paretesis<br />
de bund vote.<br />
De blind vole" repetirl boleti)", privind<br />
la bietul martir, care, de §i nevinovat, de groaza<br />
scandaluluI, de§cindea de pe tronul archiepiscopal,<br />
pe care'l ilustrase cu 0 vie* de muncA,<br />
nu numal ca om de biserica dar, §i ca om invëtat<br />
§i cult literator.<br />
Fata Zsuzsi, celetnica de la hanul lui Serban-Voda<br />
n'a fost v6Out nicI o data pre Mitropolitul<br />
Filaret, §i necinstitorul eI fusese un nefer<br />
din ceata luI Aga.<br />
Cine nu pricepe groaza sufleteasca a betranulul<br />
Mitropolit Filaret, sub amenintarea unui<br />
scandal de §antaj, este orn fin de siècle"<br />
Mitropolitul Filaret nu numai ca '§1 dete
BOANDALIEL MITROPOLITIILId 379<br />
demisiunea de frica scandalului, dar apoi, ca sA<br />
impedice intinderea a ori-ce bAnuialA in popor,<br />
CA dernisiunea-1 a fost smulsA, §i ca sA nu dea<br />
ocasiune de mai departe desM§urarea a §antajului,<br />
ipopsifiel", adicA sfinti el insu§1 a doua<br />
cli pe noul Mitropolit Dositei, recornandat dedivan<br />
cu anaforaoa, pe care la 25 Septembre-<br />
1793, Moruzi puse resolutiunea urrnAtoare:<br />
«Dupd paretesis ce de bund vole a dat prea sfinfia<br />
sa pltrintele Mitropolit al Ungro-VIalner, Our Ellaret,<br />
ftici'nd dumnealor cinstifir si credinciosit veltfr<br />
boerir Domnier mete de obste arNare, hail de obicetut<br />
pdmintulur i aretandu-ne si ire obraze dupd obiceiut<br />
strdmosesc, s'a mulfdmit pe Domneasca noastrd chibzuire,<br />
alegere p hotdrire; viind insusr Dumnialor toil de<br />
fash, inaintea Domniel mete cì impreund cu Dumnealor<br />
fdciwd Domnia mea toate cele cuviinctoase de la Dumnealor,<br />
am ales si am hotdrit Domnia area, ca sit a,s-eddm<br />
cuprovivasmos pre iubitorul de DumneVed, Episcoput<br />
Buzeulur, thir Dositheiii, Mitropolit grit, incredinpindu-ne<br />
i de petrecerea sfinfier sale cea pand acum,<br />
nddejduind si la procopseala i areti (virtute) ce<br />
are, clt va petrece asemenea viefuire st de aci inainte ;<br />
decr am intarit Domnia mea... 1793 Sept. 2511).<br />
§i<br />
eatA puterea §antagiului in 1793!<br />
Conclusiune!<br />
Nihil<br />
novi sub sole!'<br />
i) DoritoriT de a cunoaKe mg de aproape actele relative la<br />
Imeteiis al MitropolituluT Filaret, le pot afla In vol. V 0 VI al istorieT<br />
mele. V. A. U.
MARELE SCANDAL DIN MAHALAUA CtIRTII-VECHI<br />
In jurul tejgheIeT luT Ciuperci micelarul.<br />
Auc liqi, soro, ca fata boerulul Costea de<br />
la srmta Ecaterina s'a dat in dragoste cu Marin,<br />
baetanul, care slujesce la el in casa?<br />
Ci-ca i-a prins tatäl fetel in vorba de dragoste,<br />
in dosul hambarului, la lumina lunii.<br />
Da nu mal qcil §'alta pozna, ca acu boerul<br />
Costea nici una nicl douë a spus lui Marin, ca<br />
il cla fata de nevasta, ca s'o pedepseasca, Ca<br />
s'a dat in dragoste c'un tëran. Da nu mi-al dat<br />
fleica buna jupin Ciuperca.<br />
Auql noroc pe toparlan, sa ia fata de<br />
boer, cogemite vataf de harabagil, cu avaeturi<br />
(venituri), deli tine curtea lui irnpodobita cu<br />
velinte de matasurl mal dihal decat curtea lui<br />
vel ban Racovita. Mal da ml jupin Ciuperca<br />
cate-va vrabioare de doamne-ajuta, Ca de m'ohl<br />
duce a casä, cu ce mi-al dat pan'acum e val. de<br />
chica mea, ca boeru, marele logofet Brancoveanu,<br />
are musafirl astail la masa pe... cum il clice...<br />
senior Marcella, contul nemtesc.
MARELE SCANDAL DIN NAHALATIA OURTI1-VECHt 381<br />
La boeru Costea.<br />
Boerul Costea catre fiica-sa Metrioara :<br />
A§a sa §cii : ti-al necinstit neamul !...<br />
Aucli ! pe hula, dupa hambar, pe ghizdelele putulut..<br />
de vorbd cu un toparlan de sluga!<br />
Mdrioara. Dar babaca, numal de vorbd...<br />
Boerul. §i din chio§cul de alaturea de la<br />
vornicul Isac Ralet, unde petreceaU la sindrofie,<br />
pe lunt4 cucoane §i boeri aü vëclut pe fiica-mea<br />
de vorbd stand cu un mojic, cu o sluga! Mi al<br />
necinstit nearnul §i ca sa te pedepsesc, o sa te<br />
marit cu densul.<br />
Mdrioara resignatet. Voiti face curn vei<br />
vrea, mata, draga babaca.<br />
§i II saruta mana bucuroasa de pedeapsa,<br />
ce-i impunea maniatul tatd.<br />
Mdrioara. Da, draga Marine, mane ne<br />
cununarn. Tata, ci-ca mö pedepsesce, adauga cu<br />
un zimbet fata. apucand de mana pe flacau.<br />
Dar ce, nu-ti pare bine?<br />
In adevër, Marin, un mandru flacaia§, ctrula<br />
nici nu-i infirase zare de pufu§or pe buza<br />
de d'asupra, rëmase ca trasnit la vestea, cu care<br />
Marioara crecluse, ca-I va alinta inima.<br />
Nu me mai iubescl Marine? De ce asernenea<br />
raceala?<br />
Te iubesc, jupinito, dar...<br />
Dar?
382 MARBLE HANDAL DIN MAHALAIIA OGRVI-VE011t<br />
Dar se cade oare ca et, un biet tèran?...<br />
Dragostea nu alege... Am sa fia nevasta<br />
ta, Marine !<br />
*<br />
A doua qi la 6 Octombre 1801, parintele<br />
Onofrei de la biserica sfinta Ecaterina, primea<br />
peciul" (invoirea) de cununie cu iscalitura prea<br />
sfintitului Mitropolit Dositeit 0 cu pecetea Mitropoliei,<br />
de fum de luminare. §i era poftit, ca<br />
la 9 ceasuri turcescl de noapte s5, pofteasel la<br />
casa luI jupin Costea, sä ceteasca cununia fiicei<br />
sale cu Marin... sadea Marin.<br />
Nu voia jupin Costea sa se faca de risul<br />
divanulul, pornind nunta mare pe la biserica.<br />
0 ceti §i-o boscorodi popa a cast, §i necinstea o<br />
fi spalatá.<br />
NicI chiar na§1 nu vrea jupin Costea sä aleaga,<br />
din protipendada. Venea une-ori la Marin<br />
o teleloaica, care il bagase la stapan §1 care trecea<br />
la curte de ruda cu el. Teleloaica Nita era<br />
un coz de femee, la care jupin Costea se uita<br />
ate odata cu coada ochiului. De ce adeca sa<br />
n'o ia boerul de na§a la cununia fetel.? Cine<br />
§cie?...<br />
Marioara pe Marin il vrea! de acolo 'ncolo<br />
s'o fi cununat macar nevasta cea chioara a luI<br />
Ciuperca Macelarul, putin 11 pasa.
MAME SCANDAL DIN NAHALAIIA CIIRTII-1TECHI 383<br />
Inteo camera mare, In jurul unel mese de<br />
carti coperita c'o fata de masa alba ea zapada,<br />
era arilata evanghelia ferecata in argint, de la<br />
Sf. Ecaterina, intre douë sfesnice de argint, cu<br />
luminari de ceara frumos scrise in vapseli, de<br />
la faclieria privileghiata din mitocul episcopiei<br />
de Rimnic (asta-cli Atheneul). Pe o tävitä de ace1a§1<br />
metal, odihnea un pahar aurit, plin de un<br />
yin chihlimbariü, langa o cadelnita, ca un minunat<br />
zarf mare din care fumega miresme<br />
sfinte.<br />
La dreapta §i la stanga camerel, pe dou6<br />
divanurl coperite cu velinte §i chilirnuri variate<br />
ca ogoarele in toamna, a§teptail preotii, diaconul,<br />
protopsaltul §i deftereul de la sfinta Ecaterina,<br />
intrarea miresei §i a mirelui, ca sa inceapa rugaciunea<br />
cununiel.<br />
Pe douë sfe§nicare din fata divanurilor ardeau<br />
luminari albe de sell, in sfe§nice de argint,<br />
§i palemarul de la sfinta Ecaterina, practicos<br />
(iscusit) in taerea mueurilor, mereil curatea luminarile<br />
§i le ciugulea, ca sa reverse mai multa<br />
lumina, cu verful unor mucarl de alarna galbena.<br />
Intro cele douë canapele era un sipet lung<br />
de Bra§ov, impodobit cu incrustatii de alamuri<br />
galbene§i pe el cladita zestrea Maxicare : plaporno<br />
de atlas §i §aliuri, perine cu dosuri ro§ii,<br />
zirnbind printre coperi§ul de horbote, cusute pe<br />
ve§ca de ciur, §i bibiluri §i margele ; iar pe deasupra<br />
in parete, in loc de oglinda obicinuita intro<br />
ferestre, fiind-ca paretele venea spre rësarit, pe
884 MARBLE BOANDAL DIN MAHALAIIA OURTIf-VEOHf<br />
o bogata poala de icoane, in§irate In adevërat<br />
iconostas, vr'o (pee icoane mai toate ferecate in<br />
argint, cu coroanele de la capetele sfintilor deaur<br />
§i inaintea carora atarna treI candele, mandru<br />
ciselate de un argintar de la Salonic, nu<br />
de mult a§eclat intr'o pravalie de la MOnastirea<br />
Zlatart Lumina iascal aprinsa in unt-de-lemn in<br />
toate trele candelele se juca pe fetele inhorbotate<br />
in aur §i argint ale sfintilor singurI privitory,<br />
primiti de boerul Costea la cununia Marioarei<br />
cu toparlanu de Marin.<br />
Nu lipsea din iconastas sfintu NeculaI, hramul<br />
(patronul) luat la casatorie de jupin Costea,<br />
§i pe dosul de scandurg, al acestei icoane dascalul<br />
Ionith de la §coala ot (de la) sfintu Gheorghe<br />
inregistrase cu minunat condeig data casatoriel,<br />
acea a nasceril Marioarei §i a botezuluI ei de<br />
Maria-sa Doamna lui Mihai Sutu la 1784, adeca<br />
acum 17 ant<br />
Cate-va scaune dupa moda nemteasca, cu<br />
speteze de lemn de nuc, inflorite cu arabescuri<br />
de lemn de alta culoare §i acoperite cu fete de<br />
pinza de in, legate cu §ireturI de picioarele scaunului,<br />
ca sa se crute stofa de matase a perinei,<br />
completat golul peretilor, unde nu erat divanuri.<br />
*<br />
Acum nap Nita teleloaica introduse in aceasta<br />
camera pe mireasa. Ce mandra era Marioara<br />
in rochia sa de atlas, peste care ploua
MARBLE BOANDAL DIN MAHALAOA ODRTII-VEOHf 385<br />
pana la pament beteala de aur, ce incununa<br />
frumosul ei per negru!<br />
and o veclura, preotil §i cantaretil nu puturg<br />
sg nu gandeascg in mintea lor : halal de<br />
Marin, ce noroc pe el !<br />
late, ca intrg §i jupin Costea, urmat de<br />
Marin cu 0 groaznicg timiditate.<br />
Boerul numal vesel nu era; totu§1 cand dete<br />
cu ochil de na§a Nita i se rumenirg obrajil.<br />
Na§a Nita purta coada de per negru Imoläcitg<br />
in jurul unni mic fes alb cu ciucuri de<br />
mätase ro§ii, §i rochia ei de ghermesit, croitg<br />
strins pe sin §i pe §olduri, grgia lul jupin Costea,<br />
boer veduv de mai multi ani, o limbg cunoscutg<br />
de toata, omenirea, care n'a trecut de 70<br />
de ani.<br />
Marin era §i el frumos in costumu-i We.nesc<br />
dupg nrioda ardeleang. Decat §i preotii §i<br />
psaltii se minunaii in capul lor de §oldurile cam<br />
prea resgrite ale bgetanulul §i de peptul cam<br />
prea rastit al lul pe sub bunda noug de blang<br />
de oaie, infloritg cu ggitane in colori armonios<br />
combin ate.<br />
*<br />
Parintele Onofrei §i cu sinodul set se imbracarg,<br />
lumingrile de cununie se aprinserd, sfintu<br />
Neculai de la iconostas fu a§eqat pe masa slujbei...<br />
Na§a Nita aruncg ati-va taleri sub velinta<br />
asternuth sub picioarele mirilor §1 a na§ilor.<br />
46534. Legende Romiine. 25
386 II ABELE SCANDAL BIN MAHALLOA. atflipt-VEOHl<br />
Luara, loc cu top, unde li se cAdea sa steae...<br />
Dar Marioara plingea... El, ca, unde este mireasa<br />
romanca, sa nu se creada datoare sa plangl<br />
nitel la cununie ? cA este la nevoie §i zeamA de<br />
ceapl, ca sail lAcrimeze ochiul sec.<br />
Numal de ce plange §i Mafin? Nap, Nita<br />
§i ea e galbena ca ceara §i zapacit a. cum e §i<br />
Marin, caruia, trggOnd-o din paftalele de argint,<br />
ce-I impodobea mijlocul, ii da, nafrarna de nunta,<br />
sail §teargA ochil.<br />
Dar "flange meret Marin §i acum plange<br />
de-a binele §i Marioara, iar parintele Onofrel<br />
Mita cu toti al sél cat mai pe nas : Isaiia dAntuesce",<br />
pe cand Tusluc, vizitiul bolerulul aruncä<br />
de pe tava de argint cofeturl pe cuipare §i pe<br />
anison peste capul nunta§ilor...<br />
*<br />
Nunta s'a sfir§it a seara spre marele scandal<br />
al mahalalelor. Mai mare insA este scandalul<br />
de astall, ea s'a Nit scire in tot ora§ul,<br />
prin Ihnea, tiganul, bucAtarul boierului Costea,<br />
care a spus in tainA lui Ciuperca mAcelarul §1<br />
lul Buruianl-rea, brutarul, asta dimineatA, a in<br />
ietacul casatoritilor toata, noaptea s'a aucht...<br />
plansete §i vAicArari.<br />
Ce-o fi bre omule?<br />
Pal, cine scie? I-0 fi parend roa miresel<br />
c'a luat un tOran.<br />
Pal deaca-i a§a, nap, Nita n'o sA irn-
MARBLE SCANDAL DIN MAHALAOA CIIRTEINECHf 387<br />
brobodeasca cu tulpan mireasa pe clioa de acli,<br />
CA ci-ca...<br />
SA lAsam mahalaoa sa graiasca cum 11 place,<br />
CA a doua cli scandalul nu mai e la mahala, ci<br />
la judecatoria agie, adeca a politiel, unde s'a<br />
grabit sA reclarne bolerul Costea, ca 1i-a naritat<br />
fata dupa o femee §1 CA vinovatä este na§a Nita.<br />
Deaca este adevërat ca : odata vede nap..., de<br />
ce na§a Nita sciind CA Marin, Al cu §oldurile<br />
frumoase, nu poate avea... must* §i barbA, l'a<br />
cununat cu MArioara.<br />
Iatä raportul, lui vel aga cAtre Domnitor,<br />
care va explica cetitorilor, cum Marin era Marta,<br />
§i cum Maria de la Herëstrëa nu intrunea conditiunile<br />
cerute pentru a indeplini... taina Casatoriei.<br />
EacA actul aflat de mine in Cod. 43, fila<br />
600. Printeaceasta prea plecata a mea anafora<br />
insciintez inAltimeI tale , ca, dupl datoria<br />
ce are plecata slug a Mariel tale a priveghea<br />
intru toate, afland §i pentru o Maria<br />
ce de felul el este de aicea din pArnent, de la<br />
Herëstrn, inchipuita fiind in port barbatesc, a<br />
fAcut invoire cu o Maria fata ce slujea la Costea<br />
Vataful de arabagil ot sf. Ecaterina, cu care s'ail<br />
§i cununat, de loc am trimis zapcil de ail fAcut<br />
chibzuire de cercetare amanunta, §i adeverata<br />
fiind urmarea aceasta, am ridicat'o pe nurnita la
388 NARELE -SCANDAL DIN KAHALAOA CORTIf-VECHI<br />
agie, careia dupa cercetarea ce 'I-am facut, a<br />
marturisit adevër, arötandu-se cä este fata unul<br />
Lazar slujitorul agesc ot Herëströt, ce at murit,<br />
§i de sunt ca la 6 ani, mai intait a tinut in<br />
casatorie pe un Petre Olteanu, birnicul din Her 6strët,<br />
cu care a fAcut §i un copil §i at luat pe<br />
unul Stancu Birnic, nalbitor de panze tot de la<br />
Heröströt, cu carele avend vietuire rea, a fugit<br />
In Bucuresci de sunt 2 ani §i de frica ca sa n'o<br />
cunoasa, s'a schimbat in portul barbAtesc cum<br />
§i nurnele din Maria, Marin, §i s'a bAgat sluga<br />
la D-lui Post. Iacovache, unde s'a aflat §i pana<br />
acum. §i find c o prepunea numitul stepan, ca<br />
ar fi avut a face cu luta i va sa Ta dea in spi-<br />
nare socotind'o de barbat, ca una ce a avut libov<br />
curat cu fata, temOndu-se de vre-o pedeapsa at<br />
cugetat in sine sa saver§easca nurnal cununia,<br />
precum at §i savar§it'o, mai virtos cu mijlocul<br />
acesta sa se cotoroseasca de barbatu-sët §1 apol<br />
de<br />
loc<br />
sa i fuga §i de acea clice ca a urmat o<br />
fapta ca aceasta. Deci cercetand atat la pravilele<br />
impëratesci cat si la- cele din urma politicesci<br />
curgaoare, nu s'a putut afla nici o inchipuire<br />
de vre-o urmare ca aceasta, adica a se cununa<br />
muiere Cu muiere, spre a se orindui la pravill<br />
si<br />
pedeapsa invinovatirei, ci se vede curat, ca<br />
este urmare facuta de numita Maria numal dintr'o<br />
bicisnica nebunie a el, iar nu din vre-un cuget<br />
cu rëutate. Invinovatirea el este ca all inelat<br />
taina cununief, dar mai multa invinovatire la<br />
Nita nasi-s'a ce at cununat'o, cad dupa ce a
MARELE SCANDAL DIN MAMMA cuaTII-vEnt 389<br />
venit de 'i-at spus o alta fernee, ca sa nu-1 cunune<br />
ca aceasta este muiere iar nu barbat, precurn<br />
nicl ea n'ail tagaduit, ea n'a vrut sa inteleaga<br />
a nu'l cununa i sa insciinteze Agia, facènd<br />
in§elaciune preotilor ce lail cununat. De<br />
care, de se va gasi cu cale de inalta Mariei tale<br />
intelepciune, pentru nurnita Maria, ce din proasta<br />
minte a el ail cautat de s'ail cununat cu nelegiuire,<br />
pentru invinovatirea el sa se pedepseasca<br />
cu bataie §i sa se faca §i surgiun la o mOnastire,<br />
unde se va cuveni sa §eaclä pang, se va pocai,<br />
ca sa fie spre pilda §i altora de a nu se mai<br />
urma o fapta ca aceasta. Cum §i numita na§i-sa<br />
sa se certe §1 ea cu bataie pentru o indrasneala<br />
ca aceasta, ce aft facut, fiindu1 prin sciinta.<br />
Iar hotarirea..." etc. Vet agd Const. Caragea,<br />
Ion Creteanu Polt. 1801 Oct. 7.<br />
Domnitorul hotarèsce :<br />
§i credincios boierule al Diel mele.<br />
D-ta ,,Cinstit Biv vel bane Caragea epistatule al Agiel,<br />
am vëclut D-nia mea anaforaua, ce ne faci d-ta<br />
d'impreunä cu paharnicul Joan, Judecatorul Agiel,<br />
pe care gasind'o Domnia inea cu cale, poruncim<br />
dar, ca atat pe Maria, cat mai virtos pe na§i-sa<br />
Nita, sa le pedepsesci cu strapica Wale i apol<br />
cu aceasta a noastra domneasca volnicie, sa trimiti<br />
pe Maria cu sluga domniel mele... la schitul<br />
Viforita ot sud Dimbovita."<br />
aor Octombre 2o.
IV.<br />
REMINISCENTE CONTIMPURANE<br />
OAMEN1 1 FAPTE DIN TRECUTUL DE IERI
OAMENI FAPTE DIN TRECUTUL DE IERI<br />
Cum am Mout cunoscinta cu M. Kogälniceanu.<br />
Cand e vorba de a serba jubileul de 25 de<br />
ani ai Convorbirilor" cred, Ca este foarte nemerit<br />
sri. povestesc nouelor generatiuni de 6ititori<br />
ai revistei, cate ceva despre oameni §i lucruri,<br />
on fapte din timpul, care l'a§ putea numi<br />
ajunul nascerif, in Ia§1, a nouei Directiuni a Convorbirilor"<br />
.<br />
In verful muntilor cärunti sgomoteaza mai<br />
intetit vintul ; pe culmea cu zapezi a vietel,<br />
graiul se intetesce §i el : botranil sunt guralii,<br />
deaca nu tot-deauna §i sfatoi<br />
Apol ca sunt banal mi-o spune nu numai<br />
placerea ce sinyt de a scormoni in teancurile<br />
uitate ale amintirilor trecutului, dar §i droaia<br />
meret spornica §i neezita de tineri, earl nenorocitii<br />
zoresc a da busta dupa noi botranii,<br />
doar vor sosi §1 ei in virful dealului !<br />
0 sa ajungeti, MeV', o sä ajungeti... ba<br />
Inca prea iute...<br />
Cand eram ca vol §i ea trageam cat pu-
394 OAMElif liA FAPTE DIN TRENT<br />
team puful de la barbie, doar s'o face mai<br />
mare §i o semAna a barbA...Acurn insa ce resboiii<br />
n'a stirnit in sufletul meD, mai daunacli, la Roma,<br />
un gazetar Italian, care, fAcendu-m1 onoarea<br />
sa-mi laude o cuvintare a mea pentru pace, m'a<br />
numit il vecchio" bardnul !<br />
Dar a mai qis i il bel vecchio".<br />
Alo jucam, in tinerete, cu fetele la pensionatul<br />
D-nei Joye, in Ia§i, unde darn, cu multa<br />
smerenie lectiuni, pe 2 galbeni pe lunA, me<br />
jucam un joc Cu gajuri, in care se spunea la<br />
<strong>urechia</strong> fie-carui jucAtor un adever 0 o minciuncl"<br />
. Jurnalistul din Roma le-a pus in &mg<br />
pe amendoue in bel vecchio"... Frurnos? Minciuna;<br />
day vecchio" vai ! cu adeverat!<br />
Apoi, ca de la un vecchio", ascultati cateva<br />
poveV, §i nu de pe vrernea rnatracuai, ci<br />
din clilele mai dincoace.<br />
.<br />
0 sa ve spun mai intai cum am fAcut<br />
cunoscinta, intre anit 1850-1860, cu cet mai<br />
mari barbati ai Moldovel.<br />
i mai intai cu Domnitorul Gregorie G-hica.<br />
nn bAetan de 16 ani, serac lipit pamentului,<br />
sa faca cunoscinta cu Voda? Eaca lucru, ce<br />
cu deprinderile §i cu etichetele oficiale moderne,<br />
nu poti lesne pricepe.<br />
*
OAMENI ktI FAPTE DIN TRECUT 395<br />
Se urcase Domnitorul de pqine luni" pe tronul<br />
tërei. Curtea era a§eqata, in nisce case mail,<br />
cu douë caturi, in§irate drept la strada, in vale<br />
de curtea vechie dornneasca, in Chiristigie, acolo<br />
unde astacli se afla Gimnaziul Alexandru-cel-Bun.<br />
Et, dupa desfiintarea §coalelor, sub Mihai<br />
Sturdza, intrasem ca practicant in cancelaria<br />
DepartarnentuluI din launtru. Scriarn toata qiva<br />
la porunci catre Eforide din t.eara (eram la masa<br />
cu acest atribut). Ce bucuros eram, cand, la fiecare<br />
porunca copiata, ajungearn la vorbele:<br />
Ministru din Letuntru i cavaler." Cu aceste<br />
vorbe se termina munca mea §i dupa ele avea<br />
sa semneze boierul ministru.<br />
Casa buna nu prea ducearn cu Banul Kirica,<br />
unul din §efii mei, carele nu se irnpaca de<br />
loc cu scrisoarea mea de §coala, el care scia sa<br />
cladeasca cu rnaestrie neintrecuta, slovele din<br />
cuvinte in cate douë §1 trel caturi.<br />
Superarn pe §eful met, nu numal cu scrisoarea<br />
mea, dar §i cu obiceiul ce avearn de a<br />
cetl, in cancelarie, carVI aduse pun buzunare.<br />
Ori lasa cartea, baete, i te apuca de<br />
slujba<br />
Slujba-i-slujbei ;<br />
Drujba-fdrujbei"<br />
on tine-te de carte §i te du la §coala...<br />
Mi s'a parut ca clrept graise Banul Kirica.<br />
Da'r<br />
unde §coala ?<br />
end incept' noua domnie a lul Gr. Ghica, intr'o<br />
buna dimineata irni vëcsuesc bine de tot cis
396 Weld t FAPTE DIN TRENT<br />
mele, ung cu cerneala o gaurica, prin care facea<br />
qii" caltunul alb Imi perill bine surtucapl...Mi<br />
s'a parut, in oglinda privindu-mo, ca eram vrednic<br />
s. dat visita. chiar §i la un imperat...<br />
Ajuns in strada Cherestegiei, oil a Podului-Ro§,<br />
dat multe tircoale pe din fata curtii lui<br />
Gregorie Ghica, ba in sus, ba in jos.. Nu cutezarn<br />
sa intru sub gangul pe unde trageati, la<br />
scara, minunate carete boeresci. De la o vreme<br />
mi se uresce cu tircoalele, imi fac o sfanta cruce<br />
plina de credinta, curn me invetase mama in<br />
clilele el arnarite, §i me furi§ez prin gang...<br />
Cum ? Nu schl spune acum, dar, trecend<br />
ca o sfirleaza printre soldatii de sentinela §i printre<br />
mal multi feciorl cu livrele, me gasil inteo<br />
resuflare, sus, in virf, in fata u§el din dreptul<br />
scarel.<br />
Aci me oprii. MO uitain la covorffi moale,<br />
de pe scari, pe care calcasem venea sa<br />
scot basmaua din buzunar sa §terg nisce urme de<br />
pa§1, care credearn ca le Meuse picioarele mele,<br />
cand eata se deschide<br />
usa...<br />
Cat doream in acea clipeala si am . la indemana<br />
chitia fermecata din poveste, s'o pun<br />
pe cap ca sa nu me mal vaqa nime !...<br />
Ce cauti, irnl lise cu glas restit un<br />
diotant domnesc. Ce vrei ? Cine te-a adus aci,<br />
me Mete?<br />
Et pun mana la buzunarul de la pept §i<br />
scot o hartie. Era o jalba, ce pregatisem, cu<br />
a
OAKEld VI FAPTE DIN TRENT 897<br />
multä ingrijire, scriind-o vre-o douë qile, pe hartie<br />
Leon §i cu harag larg...<br />
-- Vreat, röspunselsA merg la Voda sa-i<br />
dat jalba asta.<br />
Adiotantul se uita lung la mine. Ce o fi<br />
cugetat el? E nebun balatul, oil e de-o naivitate<br />
fara seaman? Aucli, sa, vrea sa, vac% pe<br />
VodA, el, un biet Mat sërac 1<br />
DA-mi mie jaloba, baete, voit da-o et<br />
la Maria Sa Voll.<br />
Cu o mi§care electrica inlatur jalba din dreptul<br />
mane)" intinse a adiotantului §i o bag in buzunar,<br />
cu o obrdznicie de care nici acli nu-mi<br />
dat seamA, dupa cat eram din fire timid.<br />
Nu, respunsei, voit s'o dat et de-adreptul<br />
lui Voda!<br />
Atunci adiotantul (pecat CA nu-mi aduc aminte<br />
de numele WI) chiama, pre un servitor ingalonat,<br />
un gligan nalt de parea ca ambla pe<br />
catalici §i-I ordonA sa-mi arete pe uncle sa me<br />
pogor pe scara."<br />
Adiotantul intra in alta, camera.<br />
Mi s'a inegrit inaintea ochilor... Urechile imi<br />
tiuira §i creclui ca mö sfir§esc...<br />
SA nu pui mana pe mine, CA dat! strigal.<br />
SA dat ?... Cu ce?...<br />
Guleratul ridea...<br />
*<br />
De ocfatA risul se slei pe buzele lui... El se<br />
in§ira cu respect impreuna cu alti feciorl de-alun-
398 OAMENf FA PAPTE DIN TRENT<br />
gul treptelor §i-§1 descoperira capetele : se urea<br />
pe scara un personagit, naltut, subtire, cu barbi§on<br />
frantuzesc, negru, destul de stufos, cu marl<br />
sprincene negre, umbrind doul ochl adapostiti d upa<br />
ochelarI.<br />
Ce este? Intreba densul. Ce vreti cu<br />
baetul acesta?<br />
§i vise aceste vorbe cu un glas §i bland<br />
§i hotarit, care §i acum rösuna in auclul met...<br />
Ce sa fie? cucoane, clic et iute. Am venit<br />
cu o jalba umilita s'o dat lui Voda §i d. adiotant<br />
nu me lasa, ba at poruncit sa me dea<br />
afara.<br />
§i<br />
fara a mai a§tepta altä intrebare §i dat<br />
in mana necunoscutului boier jalba mea, ceva<br />
mototolita.<br />
El o deschide §i citind'o iute, pe sub ochelari,<br />
numal ce clice :<br />
Lasati baetul in pace !... Al cul esci?<br />
Al clucerului Alexandru de la Peatra...<br />
Tata a murit... Am numal mama...<br />
Vino dupa mine !<br />
Putetl sa ye inchipuitl ce privire de dispret<br />
am indreptat la atatia stoarce-canafuri" de la<br />
coade de carete, §i mai ales gliganulul, care<br />
cat p'aci era sa me ia pe sus §i care acum nicl<br />
nu cracni la porunea bunului met protector.<br />
Am cunoscut pe tatal d-tale, Mai clise<br />
el urcand scarile §i et urmandu-1... Era ispravnic<br />
la Peatra...<br />
Ce tare, ce neinvins me simth, cand boierul
OAME11 1 PAPTE DIN TRENT 399<br />
me duse dupa el, prin un §ir de camere, pana<br />
ajunseram in fata adiotantului, care me dAduse<br />
pe mana slugoiului..<br />
Adiotantul se ridica in picioare, cat zari pe<br />
boierul met 0 bagand de searna ca eram §i et,<br />
par'ca se altepta sa fie la rindul set probozit<br />
de autoritarul personagit.<br />
Vestesce-mö la Maria Sa Voda, clise acesta<br />
adiotantului.<br />
Adiotantul se supuse cu respect.<br />
Et me gandeam : unde Doamne am mai<br />
veclut pe acest boier ? Fata lui nu-mi era necunoscuta...<br />
Tot scormonind iute in mica mea gramajoara<br />
de amintiri, pana sa se intoarca adiotantul<br />
din camera lui Voda, et Imi §i adusesem<br />
aminte ca-1 veclusem intr'o A cand Impreuna<br />
cu mal multi MeV, stateam, in 1848, Ware pe<br />
un parleaz, in curtea otelului Regensburg. Men<br />
geam sa privim cum se aduna acolo, clicea lumea,<br />
buntusnicil, care voiat sa restoarne pe Mihai<br />
Sturdza Voda,... L'am mai vëclut apoi, ear impreuna<br />
cu a1I boieri bag* de Inge tutungiul<br />
in car* de postä, cand at prins Mihai Voda<br />
pe Buntusnici la Podul Verde §i '1-at trimis surghiun.<br />
Dar numele nu i-1 §ciam...<br />
Peste cinci minute boierul me lua de man<br />
§i me introduse, dupa el, in cabinetul de lucru<br />
al lui Grigorie Ghica Voda.<br />
Maria Ta, (Ilse boierul, Inca de la pra-
400 OAMENI fg FAPTE D114 MOOT<br />
gul u§ei, ti-am adus un jaluitor, pasere rara...<br />
Nu cere slujba, ci Foala, unde sa invete.<br />
§i. intinse el insu§l jalba mea lui Voda, pe<br />
cand et sarutam mana Domnitorului.<br />
Pana ce Voda, ceti, eil holbam ochii la podoabele<br />
mandre ale camerel, §i la uniforma mulath.<br />
in aur a lui Voda, la chipul lul frumos, alb<br />
ca zahärul... Nu-1 vorba cä de emotiune imi clantaneat<br />
dintil in gura, par'ca me prinsese frigurile<br />
cele de douê clile.<br />
EI, dar Voda ispravi de cetit jalba mea, in<br />
care et me rugam ca daca s'o face ear loc la<br />
Academia cea desfiintata de Mihalache Sturdza,<br />
sa me primeasca ear §i pe mine in internat, ca<br />
voitl sa invöt mai departe.<br />
Bine lise§1, spune Voda rillend, catre<br />
boier, cand termina de cetit... Este intaiul jaluitor<br />
care nu-mi cere slujba oil boerie... Apol<br />
lua un condeig de pe scriitoriu §1 puse in vet.ful<br />
jalbel mele resolutiunea : D-ta Vornice bisericesc,<br />
vet primi pe jeduitor in internat, la deschiderea<br />
qcoalelor."<br />
Tine, balete, sa duel asta la Vornicia<br />
Bisericeasca, imi qise Voda.<br />
Am sarutat ear mana lui Voda, care m'a<br />
lovit cu desmierdare de douë orl pe umër, qicOndu-mi<br />
: Fecli, sa te silescf.<br />
Am voit apoi sa sarut si mana bunului meil<br />
introduator, dar nu mi-a dat'o...<br />
Ro§u ca gotca, de placere, de fericire, de
OAMENI I l'APTE DIN MOUT 401<br />
emotiuni diverse, et me indreptal spre u§a. Cand<br />
sa es, me opresce ear boerul cel bun :<br />
Baiete draga, de-1 vedea ca nu-ti<br />
asculta<br />
jalba la Vornicie, sa vii la mine, sa intrebi<br />
de Cuconul Mihalache Kogalniceanu<br />
Era el !<br />
Era Mihail Kogdlniceanu ! Intr'o orä cunoscusem,<br />
eu, un biet baiat sarac, pe Domnitorul<br />
Gregorie Ghica §i pe Mihail Kogdlniceanu, de care<br />
atatea auclisem, cand eram §colar la Academie !<br />
Ve puteti inchipui, deaca pogorii cate trel §i<br />
cate patru treptele scarilor... Sburam, nu alt-ceva...<br />
Eram grabit sa duo mamel scire... Ce ? mamel ?<br />
la top, la tot ora§ul, scire de isbanda mea...<br />
Am avut de la 1849-50 multe alte isbande,<br />
dar nici una n'a sguduit ca aceasta adanc suf,<br />
etul mei).<br />
eata cum lui M. Kogalniceanu am datorit<br />
prim] lumink voios din calea, lung timp<br />
posomorita, a tineretei mele.<br />
Liceul se redeschise. Neuitatul P. Casimir<br />
inzestra §coalele Moldovel cu acel a§eclament,<br />
care le-at asigurat grabnica propa§ire §i sub<br />
domnia caruia at rémas pana la 1864.<br />
Nu nuinai ani fost primit in internat, dar<br />
curênd ajunsel chiar §i pedagog.<br />
Dar eats ca in locul profesorilor vechi ce<br />
aveam, furl chiamati la Licet, unul dupa<br />
altul, mai multi barbati din Ardeal. In fruntea<br />
§coalelor pa§i, ca inspector general, neuitatul Aug.<br />
Tr. Laurian. La dira4iunea intprnatului fu chilmat<br />
alt ardelean D Patricju
402 OAMEN1 55<br />
FAPTE DIN MOUT<br />
Aceasta schirnbare, care din multe privinte<br />
era salutará pentru §coale, avea insa, sa &Crime<br />
o intreaga directiune de culturd a limbel rornane.<br />
Pe toata clioa se introduse mai adanc in liceti<br />
mania ardeleana, de a scalcia limba, sub pretext<br />
de a o face sä semene mai inult a latind. Dar<br />
Inca mania cu finala done?"<br />
Aceasta directiune nu-rni placea de loc.<br />
D. Patriciu irni inapoia raporturile mele de pedagog<br />
sub cuvent, ca nu wit' romdnesce.<br />
A scrie romdnesce dupa D. Patriciu insemna<br />
mi numai a &Tie o limba radicala, pocita, imposibila,<br />
dar §i a in§ira merea la vorbe fara nici<br />
o trebuinta.<br />
De aci casei rea intre mine i d. director...<br />
Pang, ce veni treaba sa flU dat afara din postul<br />
de pedagog, in 1852.<br />
Atunci, ca sa me résbun contra d-lui Patriciu,<br />
scriseit pentru Almanahul Buciumuluf<br />
Roman" tin articol umoristic sub titlu Un Vis."<br />
Povesteam, ca am caletorit la Optatea Heamtului.<br />
Acolo mi-a venit i mie gandul sa fac o oda adresata<br />
la vechia cetate.<br />
Ia sa \Ted, sa-mi fac planulr. Mai intait am<br />
sa descrit ruinele, cu buhne, vulpi, cuiburi de<br />
ciori!... Ba nu, sunt prea multe jiganii.... A.! am<br />
sä incep... Da, ce trebue ider? Cuvinte, cuvinte<br />
Eaca prostul de mine! uitasem ca oamenii invet*<br />
fac versuri Mit idei, destul sd, fie cu vorbe<br />
sfir§ite in ciune, cu nequiquand (nici cand), cu<br />
juventute...<br />
Ean se cerc :
OAMENt fg PAPTE DIN TRENT 403<br />
Iuventute Romanesca Ce alele hodie 'ntinclf.<br />
De-a cantare cum me vino,<br />
veg reputacionea...<br />
La naiba! lung cuvent !... Pas de-I mai<br />
pune §i rirnal..."<br />
Mai in colo aretarn, ca de a merge §coala<br />
tot in directiunea filologica ardeleana, la 1952<br />
vorn avea o limba ca aceasta :<br />
Hodie lingua Romana e propinguata de<br />
lingua latina. Pauci pot sd o scribd. Iuventutea<br />
studid duodecf an1 numat, propter ca scribere sd<br />
pad dopo granzateca. Hodie Populus altra lingua<br />
loquit... Ergo-vediti quo lingua cultiora este I...'<br />
De ce amintesc de aceste? Pentru ca publicarea<br />
articolului mea mi-a dat ocasiune, sa reved<br />
a doua oara pe Mihail Ifogalniceanu.<br />
Cine a scris in Almanah" articolul Un<br />
Vis" ? intreba marele barbat pre D. Gusti.<br />
E un baetan de la Liceil, respunse<br />
Gusti.<br />
SA. mi-1 aduci sa-1 ved.<br />
A doua cli ear imi vacsuil ciobotele mai<br />
dehal decat ori cand, imi tunsei anume pletele,<br />
ca sa nu mai fie imprastiete ca cu tirnacopul,<br />
imi prinsei cu ata inegrita cu cerneala nasturil,<br />
call nu prea erat siguri, la surtuc, ca sa-1 pot<br />
incheia peste tot in semn de respect §i, la ora<br />
cuvenita, cu profesorul mea de literatura, neuitatul<br />
d. Gusti, mergeam la d. Mih. Kogalniceanu<br />
a casa.
404 OAMENI c4I PAPTS DIN TREODT<br />
El n'a recunoscut in mine pe baeatul cel<br />
cu jalba... Orl n'a voit sa-mI pomeneasca, de nimic,<br />
din un exces de delicateta.<br />
I-am amintit et 4<br />
Nici o data nu mi-a venit grell sa<br />
marturisesc<br />
recunoscinta mea celor carora o datoresc...<br />
Kogalniceanu m'a strins de mana §i m'a<br />
indemnat sa lucrez merea §1 sa persist a scrie<br />
contra scalciitorilor de limba, ala cum a facut<br />
el merea in jurnalele, ce insu§ a pubhcat.<br />
Din acea cli, din luna Februare 1852, cultul<br />
mea pentru Mihail Kogalniceanu a fost neintrerupt.<br />
A§ voi sa scia catf §i care sunt barbatii de<br />
stat contimpurani, carl se fac pdrghiile de ridicare<br />
a celor mid §i fara sprijin ?<br />
In sui§ul grea al vieth mele ea am intalnit,<br />
dupe M. K. alte main' Mande, cat §1 puternice:<br />
mama lui V. Alexandri, C. Negruzzi, D. Ralet...<br />
Dar de ace§tia alta data!<br />
1892, .Bucuresa.
BLAGOPOLUSNIE<br />
Nu-mi propun aicea sa fac biografia serioasa<br />
pe cat §i greoaie, lunga pe cat 0 plicticoasa, a<br />
oamenilor marl ai neamului <strong>romane</strong>sc.<br />
Voiti numar sa crestez la rëboajele neuitärel,<br />
unele anecdote din viata lor, anecdote carl mai<br />
ieri inca erat povestite cu haz de contimpuranii<br />
lor, dar earl pe toatá qioa se sting tot mai mult,<br />
cum se perde tot mai mult din auclul nostru sunetele<br />
unel musici placute, care se departeaza<br />
de nol...<br />
Destul nevoile i1eI ne posornorasc, ne mohorasc<br />
chipul... 0 nota maI voioasa va fi, gandesc,<br />
bine primita de cetitorii Vietei.<br />
M. Kogcllniceanu era adjutant al Domnitorului<br />
Mihal Sturdza. Era pe atuncl obiceia, ca
406 BLAGOPOLIIIMIE<br />
in fie-ce dirnineata, sa vina Aga oraplui la raport,<br />
deadreptul catre Maria Sa Voda, iar nu<br />
numal catre Mare le Logofet din launtru. Mai<br />
era obiceitt, ca Aga sa dee in manile lui Voda<br />
§i un raport in scris de toate cele template in<br />
cursul noptei.<br />
§i cum obicinuit nu se intempla la scirea<br />
Agieinimica important, raportul boierulul Aga<br />
conchidea Ca a fost :<br />
17 Blagopolurie"<br />
Bund-pace" voia sa 4ica Vel-Aga, cu vorba<br />
aceasta, care se 'Area mult mal potrivita cu scopul<br />
raportului.<br />
Se desbracasera cati-va boieri la stos in<br />
timpul noptei ?<br />
Blagopolunie.<br />
Fugise cocoana X... din casa barbatu-set,<br />
cu mutunachiul" ei de arnant?<br />
Blagopolunie I<br />
Lb, same§ de visterie a fugit cu hasnaoa?<br />
Blagopolunie !<br />
*<br />
Raportul de Blogopolunie incepea cu titulatura<br />
: Prea inaltate Doamne !" §i se sfar§ia ala :<br />
Al Incqimet Tale<br />
prea plecatd<br />
0 supusa sluga.
BLAG0POL13§INIE 407<br />
Apol pentru a aréta respect mare cgre<br />
Maria Sa, Aga nu iscalia indata dupa vorba<br />
sluga", ci mult mai jos, läsand un bunicel<br />
spatill alb.<br />
.<br />
Ce-i da in cap lui M. Kogalniceanu, adjotantului<br />
dornnesc? Impreuna cu alti colegi de<br />
servichl, taie de la raportul de blagopolqnie"<br />
din fie-ce li semnatura lui Aga, irnpreunä cu<br />
spatiul de hirtie alba läsat in susul semnaturel,<br />
§1 in fie-ce cli scria pe acest spatit rërnas alb :<br />
liomnule Br anzolfo..."<br />
Branzolfo era Capp" al Ia§ilor, pe vremea<br />
aceea.<br />
Domnule Branzolfo,<br />
Sa dai in socoteala mea... atcitea ocale de<br />
cofeturi §i atcitca butelii de §ampanie".<br />
Apoi chef in camera adjotantilor domne§ci!<br />
Ba se intempla de mai se intorcea la palat<br />
§i Aga. i atunci era poftit sa manance §i el<br />
bomboane §i sa bea un pahar de §ampanie...<br />
Cheful era §i mai mare !<br />
*<br />
Numai, la o luna de lile Branzolfo se infativaza<br />
la curtea boerului cu o socoteala de
408 BLAGOPOLII§NIE<br />
una sutd galbenl §i cu o testea de tidule" iscalite<br />
de boierul.<br />
Mirdrei lul Aga urmeaza mania, cand vede<br />
tidulele iscalite de el §i scrise de M. Kogalniceanu.<br />
Plati Aga datoria, dar mergend la palat,<br />
cu raportul clilei, otäri sa se jaluiasca lin Voda.<br />
Maria Ta, adjotantul Märiei Tale mi-a<br />
facut o posna... §i-i aröta tidulele lui Branzolfo.<br />
Voda chiama pe M. Kogalniceanu.<br />
Ce sunt astea, Mihalache ? II intreaba Dom-<br />
nitorul.<br />
Blagopolu§nie,<br />
clend, cum la Berlin i<br />
tura ur6sce deiertul"<br />
dintre vorba nslugd"<br />
a implut de§ertul cu<br />
litoare...<br />
Maria Ta... §i-1 explicd ris'a<br />
spus la Foal& a nna-<br />
§i ca fiind de§ert locul<br />
§i semnktura lui Aga, el<br />
scrisoare dulce §i invese-<br />
El, ce mai vrel, boierule Aga? Oice Voda<br />
ripnd. Blagopolupzie! respunde Aga, riclênd §1 el.<br />
Numai, din acea Oi respectul lui Aga pentru<br />
Domnitor nu se mai mësura cu ingustimea spatiului<br />
de hirtie dintre vorba slugd" §i semnatura<br />
sa.
SUNTETI MI VAGABONO<br />
M. Kogalniceanu era in opositiune contra<br />
ministerului lui Manolache-Costache (Epureanu),<br />
inainte de unirea definitiva a ministeriilor din<br />
Ia§1 §i Bucuresci.<br />
Ca M. Kogalniceanu sä fie fost in oposqiune,<br />
te poti tot atat de putin mira ca, bunaoara,<br />
de a gasi pururea in majoritate pe atatia<br />
domni senatori §i deputap, earl aa ridicat energic<br />
§i convin§f mana la votul pentru" §1 sub<br />
ministerul I. Bratianu, §i sub al D-lui Lascar<br />
Catargiu, §i earl mane, tot asemenea de energic<br />
§i convin§l vor vota pentru" §i sub un minister<br />
P. P. Carp ori Alex. Lahovary.<br />
De alta trampa era M. Kogalniceanu de<br />
cat boerii din majoritate, din zestrea guvernamentala!<br />
*<br />
In zioa aceea se tinea §edinta de adunarea<br />
Moldovei, in acea sall improvizata, in Palatul
410 SUNTETT TOTI VAGABOlga<br />
unirea definitivä, se tinura §edintile Curtel cu<br />
jurati. Pre§edintele §i secretaril erat la biurourile<br />
lor, pe estrada ; minitri1<br />
in per, pe banca mi-<br />
nisteriala. In frunte Manolache-Costache, care<br />
meret ajustandu-§1 un monoclu la ochi, data<br />
sa-§I dea seama de cine era in sala. Fotoliile<br />
deputatilor toate ocupate. Ba dupa niel unul nu<br />
se ridica cat de decente sforaituri de somn. Gemea<br />
de lume tribuna publica, un fel de cerdac<br />
construit pe stalpi de lemn, in jurul fundului<br />
salei, opusa cu a§eqarea biuroului adunaret...<br />
Deputatul D. Scarlat Miclescu singur era, dupa<br />
obicert, meret agitat... La locul sot statea C.<br />
Hurmuzake, nemuritorul colaborator cu M. Kogalniceanu<br />
la cele 4 puncte ale Divanului ad-hoc ;<br />
nu i sä auQia vocea sa de bariton gray, care<br />
facuse pe lume sa Oica :<br />
Cand graesce Nasdravanul<br />
Se cutremura Divanul !"<br />
C. Negri §i V. Alexandri faceat, pe intrecutele,<br />
coco§1 de hArtie... N. Bosie cauta sa<br />
dornireasca pe deputatil terani despre scopurile<br />
opositiunei...<br />
La tribuna se urca M. Kogalniceanu ducend<br />
sub subtiori un vrav de hartil. Avea sä vorbeasca<br />
contra ministerului...<br />
De aceea ceva solemn in aer... Tacerea se<br />
facuse mare: toata lumea se a§tepta la una din<br />
acele cuvintari, Carl facusera pe public sa afirme,
BUNTETI TOTI VAGABOW 411<br />
Graiti de foc are Pepe lea<br />
la toti le frige pelea".<br />
Ii vOd Inca...<br />
Nalt, pe atunci Inca subtire, cu fruntea luminata<br />
de o razä de soare, furi§ata in sala pe<br />
o fereastra din fundul el, cu buza superioara<br />
agitata nervos sub dese rnusteti negre. atarnand<br />
ca aripele unel paserl asupra gurel §i a until<br />
barbi§on bidinea a la Napoleon III. Capul tot<br />
rnal chel... Dol-trel per à la Bismarck pe creasta<br />
fruntii nalte, pe care ridica ochelaril, ca sa citeasca,<br />
and nu se uita pe sub el tinendu-I pe<br />
un nas bine proporVonat...<br />
In mijlocul unel taceri adinci, M. Kogalniceanu,<br />
cu glasul lui insinuant §i resunator, in-<br />
cepe discursul<br />
set...<br />
Suntetl top' ni§te vagaboncll! striga el<br />
de odata.<br />
Tql deputatil sunt in picioare, totl, chiar<br />
§i cel din oposqiune protesta. Mojaritatea vocifereaza...<br />
La ordine ! la ordine, striga dalcau§ii<br />
guvernultn, pe toate tonurile.<br />
cuventul, Domnule Pre§edinte,<br />
striga Manolache-Costache...<br />
Furtuna cre§ce<br />
meret...<br />
Presedintele adunarel, in picioare, agita violent<br />
clopotelul.<br />
D. Scarlat _Miclescu percurge in dol pa§i,
412 BIINTETI TOTI VAGABONpl<br />
cu picioarele-I cunoscute, distanta de la fotoliul<br />
sëu la tribuna i cearca, sa o escaladeze, spre<br />
a apela, dupa obiceiul s6a, la impacarea neamurilor.<br />
Kogalniceanu nu-i cedeaza tribuna.<br />
N. Bosie asmuta,: sit I sit ! sit I<br />
V. Alexandri asvirle cocosil de hartie pe<br />
capul lui Foréscu, cunoscut sub numele de<br />
talalet.<br />
Negri strip, dulce :<br />
Dar ce fad Mihalache? esplica-te!<br />
Acesta astepta in picioare linistirea trombel..<br />
El era calm, cu un zimbet ironic pe buze, tantos<br />
ca un stejar majestos, neclatinat de furtuni.<br />
M. Kogalniceanu se marginea a face Deputatilor<br />
semn cu mana, sa stea la locurile lor,<br />
st taca, sa'l asculte esphcatiunile.<br />
Esplica-te ! striga banca ministeriala.<br />
Retragell cuvintul ! urla majoritatea.<br />
Cand, la indeinnul Presedintelui, tacerea se<br />
restabili putin, M. Kogalniceanu, in loc de esplicatiune,<br />
oil de all retrage cuvintul, li infla<br />
plamanii cu mai mare putere si striga:<br />
Sunteti totl msce vagaboncli !"<br />
A doua ediOune de tempesta 1...<br />
Manolache-Kostache, carele hind foarte miop<br />
II micsora, i stringea punga pleoapele pe ochl,<br />
cand voia sa vada la oare-care distanta, acurn<br />
se rapede si el la tribuna si de la treptele el<br />
rnösura cu privirea-1, de ochI aproape inchi§1,<br />
pe antagonist.<br />
Staf, striga. Kogalnicenu; mö esplic !
SMUT! TOV VAGA110191 413<br />
Nu et clic, ca suntetl vagaboncli, ci... ci D.<br />
Pre§edinte al Cabinetulul, Onor. D. Manolache-<br />
Costache.<br />
Nu-I adevërat, intrerumpe banca Ministerialä.<br />
Retragell cuvintul! urla din not majoritatea.<br />
Esplica-te, striga Oposgiunea.<br />
Oratorul scoate din vraful de hirtil o fituica<br />
tiparita.<br />
Ascultati §i judecatl!<br />
Bilet de identitate."<br />
Articolul 3. Ori-cine nu va infa-ti§a la,<br />
cerere asemenea bilet de identitate, se va considera<br />
ca vagabond."<br />
El, eU am bilet do identitate, domnilor<br />
deputatl ! Et nu sunt vagabond. Aretatl §i Dvoastra<br />
biletul! El, vedeti! D-voastra totl, dupa<br />
gasirea cu cale a D lui Pre§edinte al ministerului,<br />
sunteti declarati vagabonOl!...<br />
Minoritatea ride cu ris omeric.<br />
Majoritatea a rëmas ca vitelul la poarta<br />
noua....<br />
Pre§edintele Carnerel pune un mare semn<br />
de intrebare in cautatura, ce trimite lui Manolache-Costache.<br />
Acesta e iara§l la tribuna, unde, ca sa se<br />
incredinteze deaca textul citit de Kogalniceanu<br />
este exact, i§i lipia fituica cea tipärita, de monoclu.<br />
El, vö place ? adaoga M. Kogalniceanu.<br />
SA. ye traiasca na§ul !.. suntell tol vagabonch!"
414 BUNTETI TOT! VAGABOW<br />
Numai mangaeti-ve : nicl DOMIlii mini§tri n'ag<br />
asupra-le biletul de identitate.<br />
§i din inaltirnea tribunei arata adunarei<br />
banca ministeriala, cu un gest de triumf nodescriptibil.<br />
.<br />
Ce se intêmplase?<br />
Manolache-Costache, in penuria mare de bani<br />
la visterie, se lasase a se convinge de un §atne,<br />
paretcarig, Ca s'ar putea crea Orel un bun<br />
venit de cel putin un milion, obligand tennimea<br />
§i negutitorimea, sa aiba bilet de identitate" ,<br />
pe care sä plateasca taxa de numai un sorocovet"<br />
adica, de doi §i jum6tate lei vechi.<br />
Ce-i drept, despre redactiunea biletului<br />
§i in special a articolului ség 3, habar n'avusese<br />
Manolache-Costache. El chiar cerca, sa probeze<br />
aceasta adunaril.<br />
De cat, eine asculta explicatiunile lui Mihalache-Costache,<br />
dupa efectul sdrobitorig al cuvOntarei<br />
lui Pepelea ?"<br />
Nu v'am spus eg, vice unul din tribuna<br />
publica, e§ind cu alti multi de la §edintä, nu<br />
v'am spus ea ca :<br />
Biciu de foe are Pepelea,<br />
Uite, le-a fript strasnic pelea!
CUM AM CUNOSCUT PE ALEXANDRI<br />
CONFERINTA<br />
DE<br />
V. A. IIRECHIA<br />
tinutd in Bala din Palatul Administrativ de la Baca li,<br />
in profitul fondului pentru ridicarea monumentulul poetului<br />
V. Alexandri, in diva de 22 Ianuarie 1894.<br />
Onor. Auditor,<br />
Botranii se bucura de un privilegid, care<br />
doar acela nu li se invidiaza de catre tinerime,<br />
fiind ca scie, ca §i ea la rindul et se va bucura<br />
de acela§1 privilegit, de dreptul adeca de a povesti<br />
care tinert, cu lauda, cele ce Kit din anil<br />
rërna0 dupa dealul vietet.<br />
S'ar clice la Academie, ca bëtranii sunt<br />
laudatores temporis acti". Mat cu drept vett clice<br />
d-voasträ, ascultandu-mö, ca et nu sunt laudator<br />
al timpulut trecut, in folosul met, ci ca sunt
916 CUM AM OUROSCUT PE ALEXANDRI<br />
laudator al barbatilor, cari at lucrat intr'o directiune<br />
oare-care a activitateI omenesci pentru<br />
marirea Patriel Romane.<br />
Insufletit de acest sentiment am pus sill*<br />
§i devotament, sa las nouelor generatiunl, nu numai<br />
scirile cele mal sigure despre marele nostru<br />
istoric Miron Costin, dar Inca sä-I §i riclic in<br />
Ia§i, cu ajutorul bunilor Romani §i chiar §i a<br />
Bacaoanilor, admirabila statue in bronz, datorita<br />
daltel geniale a statuarului Const. Hegel.<br />
Tot asemenea facul, mai de curand, cu marele<br />
bArbat de stat Nihail Kogalniceanu. Pe de<br />
o parte in numërul de jubileul de 25 de anl al<br />
Convorbirilor am araat, cum am facut cunoscinta<br />
mal intait cu Kogalniceanu, §i pe de alta<br />
am cerut ilustrelui met amic, statuarului Hegel,<br />
bustul in bronz al nemuritorului barbat, caruia,<br />
§i pleadel caruia Romania datoresce tot ce ea<br />
este asta<br />
i.<br />
Acel bust impodobesce squarul principal al<br />
Galatilor.<br />
In a§a directiune de amintiri din trecut aflandu-më,<br />
nu vö pot spune bucuria ce am simtit,<br />
primind de la vechiul met amic, d-1 profesor<br />
Costandache §i apoi de la d-1 actual Primar, insciintarea,<br />
ca Bacaul a hotarit, sa aiba §1 dOnsul<br />
icoana scumpa a marelui poet Vasile Alexandri.<br />
Natiunile, cari ii amintesc de cel earl at lucrat<br />
pentru ele, cari le onora §i le venera memoria,<br />
sunt natiuni consciente de sinel, sunt singurele<br />
natiuni, cari manifesta vitalitate. Natiunile, cad
OEM AM CENOSODT FE ALEXANDRI 417<br />
perd amintirea barbatilor cart all lucrat, ba s'au<br />
sacrificat pentru ele, sunt natiuni imbetranite,<br />
carl deaca perit inca, sunt insä nu numal<br />
n'at<br />
gata a pgqi pe calea ce duce la groapa, dar chiar<br />
ajunse pe marginea neantului.<br />
Rare sunt manifestatiunile natiunel <strong>romane</strong><br />
in sensul cel d'intaia al vitalitatel§i cu cat<br />
sunt mai rani aceste manifestatiunt, cu atat mai<br />
mare bucurie aduc in sufletul baranilor ca mine,<br />
cart ar dori sa le vada imultindu-se, in putinele<br />
clile, ce li se va mat da a sta in mijlocul<br />
lumel <strong>romane</strong>.<br />
Cum putearn dar sä nu aplaud la frumoasa<br />
hotarire a Bäcäoanilor de a ridica, intr'una din<br />
pietele oraplui lor, un monument, fie cat de modest,<br />
in onoarea neintrecutulul nostru poet Vasile<br />
Alexandri? Nu numal am esclamat ca §i<br />
asta-cli : onoare Bacaoanilor ! Dar, Inca sub impresiunea<br />
scirei am luat un angajament, acela<br />
de a face o matinata literara cu plata, in<br />
profitul subscriptiunel pentru proectatul monument.<br />
Aproape compatriotul d-voastra, adeca bacaoan<br />
§i ell, prin faptul ca primil ant al copilariel<br />
mele aci 'i-am petrecut, de §i näscut in<br />
Peatra, bucuria mea a fost indoitä afland hotarirea<br />
Bacaoanilor : m'am bucurat ca roman, m'am<br />
bucurat ca bacaoan.<br />
Dar dupa exaltarea bucuriel, a venit le quart<br />
d'heure de Rabelais... am promis o matinata iiterara,<br />
§i on cat sunt de troienit in lucrarile<br />
46534.Legende Romane. 27
418 ORM AM ODNOSCLIT PE ALEXANDRI<br />
rnigaloase ale publicatiunei Istoriei Romanilor"<br />
§i a Istoriei Culturel", §i oil cat lupta pentru<br />
existenta imi absoarbe puterile slabite de ani,<br />
§1 ori cat preocupatiunile de toatg ora, datorite<br />
atator societati §i in deosebi Ligei, cari m'ag<br />
onorat cu pre§edinta ei §i care nurnerg in Bacall<br />
o admirabilg sectiune, me reclamg in alta parte,<br />
dator sunt a me tine de angajamentul luat fata<br />
de comitetul bacgoan pentru monumentul lui<br />
Alexandri.<br />
Dar aci e aci !...<br />
Ce conferinta sa fac ?<br />
Nu am hotarirea sä ye fac biografia lilt<br />
Alexandri. Aceasta fi-va sarcina aceluia care peste<br />
cate-va luni va rosti cuvintul sörbatoresc la inaugurarea<br />
bustului.<br />
Dupg lungg chibzuire, am hotgrit programul<br />
matinatel literare promise d-voastre, ast-fel :<br />
1. Vreall mai intahl sg ye povestesc in ce<br />
mod am facut cunoscinta, in junetea mea, cu<br />
marele maiestru al poesiel nationale.<br />
2. Sa ye citesc ultima mea scriere dramaticg<br />
In versuri :<br />
Alexandri la Mircesce<br />
Cine din auditori crede, ca atata nu ajunge<br />
pentru banil OUT de a asista la aceasta matinatg,<br />
il rog sa-§1 rësbune contra mea, platind Inca<br />
odata pretul biletulul. 11 asigur ca remu§carea<br />
mea de consciinta va fi a§a, de adanca, din causa
OEM AN OIJNOSOUT PE ALEICANDEJ 419<br />
acestei Indoite plaV, ca voili qice in rugaciunea<br />
mea de asta-seara, :<br />
Da, Doamne, tot a§a sa-rni gasesc Bacaul !"<br />
*<br />
* *<br />
Era pe la 1853. Scrisesem in calendarul<br />
Buciumulid Roman din Ia§1, sub titlul Un vis",<br />
0 critica a Umbel <strong>romane</strong>sci a§a curn o intrebuintail<br />
Ardelenii, plina de neologismi paraziti,<br />
§i tinclend, in interesul fall al latinitatei noastre,<br />
sa scindeze limba cea admirabil una a poporului<br />
roman, in limba clasei culte §i limba mulVmei.<br />
Vasile Alexandri apartinea acelei directiuni<br />
culturale, care, lipsita de invidie in fa ta talentelor<br />
nascende, le cauta in fie-ce cu, le apropia<br />
de sine, le incalp, le sustinea, le conducea spre<br />
folosul culturel nationale! Astacli lucrul s'a schimbat<br />
: nol suntem totul §i alature cu nof nu poate<br />
Incapea nimeni I<br />
Alexandri cat ceti modesta mea lucrare, intalnind<br />
pe amicul §i regretatul men maestru Dimitrie<br />
G-usti, II Intreba cine este autorul scrierei<br />
,Un vis", §i-T ceru sa-1<br />
fia presentat.<br />
Eram §colar intr'una din clasele superioare<br />
ale liceulul din Ia§1. Deaca de ordinar imi faceam<br />
in fie-ce dimineata ciobotele, ce mai lustru le<br />
dadui in clioa hotarita, sä mö presint la Alexandri.<br />
Mi-am cusut nasturi noul nouleti la gheroc<br />
§i am cheltuit I/2 de calimari de cerneala sa inegresc<br />
atele de la cusaturi pe subtiori §i prin spete...
420 OEM AM MONET PE ALEXANDRI<br />
Cu cat s'apropia ora ce-mi era indicata pentru<br />
primire la Alexandri, cu atat sangele circula<br />
mal iute in vinele mele ; aveam sg \TN pe marele<br />
poet...<br />
Cine scie ? poate m'o strange chiar de manal...<br />
Iute, cu o cochetarie care nu intra in deprinderile<br />
mele nici pang astg-D, cu toata superarea<br />
nevestei mele, dat 1/2 de dant pe un sgpun de<br />
migdale amare, jupanuluI Bomb, care vindea<br />
rnärunti§uri intr'o dughiang din fata bisericeI Catolice<br />
§i spalg-te, Mete, sg-t1 faci mana vrednica<br />
de a fi atinsa de a marelul om...<br />
Cand mi-aduc aminte de cheltuiala de bad<br />
§i de timp ce am pus in acea cli, me intreb cand<br />
a§l mal fi avut ragaz sa produc vre-o lucrare,<br />
dead, mis'ar fi fost dat sa fac in fie-ce cli a<br />
cunoscinta de om mare ?<br />
La ora 1 dupg amiaD, eram la poarta easelor<br />
in care §edea Alexandri, In dosul otelului<br />
Binder. 11fe opresc sg respir, ca-m1 batea inima<br />
tare :<br />
Tacl, inima, tad,<br />
Ca tot tu le fad I_<br />
Peste o clipg sunam discret clopotul de la<br />
u§a scarel.<br />
Dupa cum vizitatorul agita clopotul scareI<br />
tale poti sa soil eine este. Altmintrelea cu \Thole*<br />
suna cel care se crede, orl se scie puternic<br />
semi bogat ; altmintrelea, cu sfiala suna nevoia§ul<br />
§i conscientul de putinatatea sa sociala. Despre<br />
doue feluri de oarneni te poate inpla clopotelul :
WM AM ODNOSOUT P ALEXANDRI 421<br />
gogomanul §i omul de tot simplu, nu se disting<br />
la sunare de cel puternic, inginfat §i bogat. Asemenea<br />
creditorul nu se distinge adese la sunare<br />
de vizitatorul modest, pentru ca tine sa strebata<br />
pang, la debitor, care de obiceit pentru asemenea<br />
fiinte nesuferite nu se afla a casa.<br />
Fecioril de bonne maison at §i el urechea<br />
exercitata la sunarea clopotelulul la scara.<br />
Al lul Alexandri nu se grabi s vina. a deschide<br />
up, judecand dupa modestia sunarel, cä<br />
nu era doara la u§ä vre-un om insemnat.<br />
Dupa cate-va minute de lupta intern : sa<br />
mal sun orl nu? Me hotarasc la repetire. De asta<br />
data feciorul, un ciocoit 'nalt, in frac §i manu§1<br />
albe de bumbac iml deschide u§a. Cat Ii erarn<br />
de recunoscetor, ca fiind imbrdcat a§a de frumos,<br />
a catadicsit nu numal sa-ml deschida ua, dar<br />
Inca sa me intrebe cu oare-care politeta : ce<br />
poftesci?<br />
Nu-I \Tuba, cand te 'ntreaba cine-va ce poftesci,<br />
poate, in aceste done vorbe, spuna tot<br />
ce gandesce despre tine.<br />
Si dreptul graind, cu coada ochiulul ciocoiul<br />
me mesurase din crestet pang in WA §i in : ce<br />
poftescf al lui, un psicholog ar fi ghicit indata<br />
ca tocrnai la buna opiniune despre insemnatatea<br />
persoanel thele, dinsul nu era.<br />
Totu§i dupa ce II incredintait ca sunt a§teptat<br />
de cuconul Vasilica, el me anunta stapanulul<br />
seu.<br />
A§i fi platit bucuros ultima V2 de sfant din
4 22 MK AM CIIINOBOUT PE ALEXANDRI<br />
punga pe o inghititura de apa, ca sa-mI lini§tese<br />
imbulzitele palpitatiunI.<br />
Ce schimbare In naturele omenescl I Asta-0<br />
cand sunt §i et cine-va, sunt pe togä cliva abordat<br />
de tinerl de tot felul, earl nu sunt pentru<br />
aceasta mal emotionatl cleat deaca, ar vedea pe<br />
cel maI necunoscut om din teara. Fericita evolutiune<br />
culturall, care indreptatesce pre cel din<br />
urrna perdeveara seat si pe cel din urma absolvent<br />
de licet, trimita prin scrisori incrediniarea<br />
stimei kr", oil cand te intalnesc a casa<br />
seat pe stradã n'a§teapta sA-I dal tu mana, ci<br />
tio intinde pe a lor fär prealabila cheltuiala<br />
de 1/2 de dant pentru sapun!<br />
Vecll, ci-ca asta este democratie !<br />
Democrat sunt §i et, dar dernocratia mea<br />
nu §i-a permis, pa§ind pragul easel lui Alexandri<br />
sa-I Intin neceruta mana, pentru a primi re<br />
a lui...<br />
Era, cand am intrat, intins pe o canapea<br />
a la Ministru P. P. Carp ; rösturnat pe un fotat<br />
statea Rolla ; pe altul era Dimitrie Ralet,<br />
viitorul vornic bisericesc al lui Grigorie Ghica<br />
Voda. In picioare langa masa de nue de langa<br />
canapea statea Alecu Rusu, cel care nu tarclit<br />
avea sa, se ilustreze printeo serie de articole in<br />
Romdnia literard" a luI Alexandri, cornbatend<br />
ca §i mine scalcierea limbel pun neologisme, dar<br />
ca0end §i el in excesul §i exagerarea archaismelon<br />
Eram in fata unul areopag literar. Mo<br />
opriI, sfalt de emotiune, la dol paV de langa
GUM AM OUNOBOUT PE ALEXANDRI 423<br />
u§a, nesciind ce sa fac §i cum sa incep? Alexandri,<br />
cat me veVu intrand, se ridica din tologeala<br />
lul §i inainta spre mine. Rolla imita pe<br />
Alexandri. Ralet remase cu mana sa mica in<br />
favoritil sel negri ca peana corbului, cautand negre§it<br />
cu indiferenta spre noul venit. Alecu Rusu<br />
oprindu-§I vorba pe buze vorbia cand am intrat<br />
me mösura cu ochil, intreband prin el pe<br />
Alexandri cine sunt?<br />
Tad, Alecule, §i boierule Dumitrache Ralet,<br />
Vise Alexandri, iaca tinerul autor al Visului, care<br />
l'am citit deunall impreuna.<br />
L'at cetit impreuna!! Acum inima nu se<br />
mal batea, ci se dilatase in pept de nu mal incapea.<br />
Mi-at citit Visul impreuna! Ce onoare L.<br />
Apol apucandu-mi mana, care sfioasa balabania<br />
mai mult spre spete, me atrase pana la<br />
un fotolit de langa masa, me facu s , clicOndu-mi:<br />
Bine, tinere, al scris nu nurnal frumos,<br />
dar al criticat §i drept pre eel carl stria, minunata<br />
noastra limba <strong>romane</strong>asca.<br />
§i incepura tus-trel a-nal cita 041 din lucrarea<br />
mea, pe cand eü gotca la fata, de placere,<br />
mi se 'Area ca mereCi cresc in corp §i<br />
picioare de nu-o sa me thai incapa nici fotoliul,<br />
nicl camera.<br />
Din acea i eft am remas credincios cona<br />
deiulul pana la versta de asta-VI. Din acea cli<br />
Alexandri rn'a impins la lucru §i sub directiunea
424 CUM AM dIIIIOSCIIIT rE ALEXANDRI<br />
lui am produs la 1855 Logogtul Baptiste Vele li",<br />
nuvela istorica atat de mult läudata de el. Cu<br />
recomandatiunea lui m'am presentat mai apoi in<br />
Paris la Ubicini §i la multi alti fflo-romani, din<br />
relatiunile carora mult m'am folosit pentru pro<br />
pria mea instructiune.<br />
CaT §i carl sunt astall bärbatii no§tri ilu§tri,<br />
cari ast-fel ca Alexandri §i ca contimporanii sél<br />
incuragiaza tinerimea spre munca §i culturä !<br />
A§eQ.area icoanel lui intr'o piata a Bacaulul<br />
nu va Insemna numai glorificarea unul fla al<br />
oraplui d-voastra ; nu va insemna numai apoteosarea<br />
marelui poet al natiunei, ci §i manifestarea<br />
d-voastra in sensul laudator §i aprobator<br />
al rnodului cum marea generatiune a lui Alexandri<br />
scia sa predea lampada culturala, in manile<br />
generatiunelor urmatoare :<br />
quasi cursores vitai lampada tradunt.<br />
Sunteti, Domnilor, demni de monumentul<br />
cu care impodobiti Baeaul ; demn este BacAul<br />
de monumentul ce i-1 dati.<br />
Este prirnul ora§, care va saluta reaparitiunea<br />
pe lume a marelui poet, gratie minunatei<br />
arte a statuaruluI Hegel, cum este §i unul din<br />
primele ora§e ale Patriel <strong>romane</strong>.<br />
Permiteti-mi pentru a termina partea I-a a<br />
matinatel, sa ye comunic unele documente cu<br />
totul necunoscute, atestand vechimea oraplui<br />
d-voastrd.<br />
Cine din d-voastra scie, buna-oara, ca aci,<br />
la Bacat, s'a scris in 1648, acurn 21/2 secole,
OEM AN OIINOSOUT PE ALEXANDRI 425<br />
o minunata, lucrare, care intereseaza nu numai<br />
Bacaul, ci intreaga Moldova, ba chiar §i teara<br />
Munteneasca din acel timp ?<br />
Iata aceasta carte. Este manuscrisul original<br />
al archi-episcopului Bandinus, vizitator apostolic<br />
al bisericelor catolice din tearl.<br />
La 27 Noembre 1647 a visitat Bandinus<br />
ora§ul Bacät. Datorim acestul caletor cate-va<br />
din cele mai vechl inforrnatiuni asupra oraplui<br />
d-voastr& la acea data, dar avem informatiuni<br />
§i mai vechl de la Gonzagua §i cardinalul Pazmano.<br />
Dupl ace§tia veti afla cu mandrie, ca, ormul<br />
d-voasträ este mai vechit decat insall descalecarea<br />
II-a a lui Bogdan Drago§.<br />
Se poate oare sa existe un ora§ <strong>romane</strong>sc<br />
in Moldova mai inainte de descalecarea II-a ? WI<br />
ce istoricesce am demonstrat de mai mult timp.<br />
Nici o data de la domnia impëratului Adrian<br />
pan la Bogdan Drago§, Moldova n'a fost abandonata<br />
de vechile colonil Romane.<br />
In timpul invasiunilor barbare, negre§it suveranitatea<br />
national& de stat a fost precurmatä,<br />
dar Romanil n'at incetat de a ocupa pärtile mai<br />
adapostite din tear& §i at format ici-colea mici<br />
stätulete mai mult seat mai putin independente.<br />
Actul istoric numit descalecarea lui Bogdan<br />
Drago§ este una din cele mai vechl manifestatiuni<br />
a unel evolutiuni nationale spre unitate.<br />
Bogdan Drago§ este Principele in jurul caruia
426 GUM AN CUNOSOUT PE ALEXANDRI<br />
s'aA grupat, in interesul conservatiunel, diversele<br />
formatiunI de statulete din Moldova, dupa<br />
pilda data intru aceasta, cu putin lnainte, in<br />
Muntenia, sub Radu Negru. Nu este o infiintare<br />
de stat not, cum at creOut unii istorict Nu o<br />
ceata de venatorI venitl din Maramure§ puteaa,<br />
orl cat de genial §i ager sagetator era Bogdan<br />
Drago§, sit cucereasca o teara intinsa intre Carpatl,<br />
Nistru 0 Mama Neagra. Teara deja exista<br />
0 Bogdan Drago§ este numal restauratorul unitatel<br />
Moldovel.<br />
Un identic fenomen s'a petrecut sub ochil<br />
no§tri, cand In jurul lui Cuza-Voda, s'at grupat<br />
cele douë Principate Moldova 0 Muntenia, in interesul<br />
proprieI lor conservatiunI, la apelul celor<br />
treI marl barbatl al Moldovel : Kogalniceanu,<br />
Negri §i Alexandri.<br />
Nu e nevoie sa fit prooroc pentru a afirma<br />
ca evolutiunea noastra unitara nefiind Inca terminata,<br />
tinerilor generatiunI le este reservata<br />
Incrarea §i gloria ultimel evolutiunl. Liga culturala<br />
din Bacat a inteles aceasta §i in sensul acesta<br />
lucreaza en o energie §i o prude* demna<br />
de toata lauda.<br />
Bacdul ca 0 alte orne a putut decl exista<br />
Inca inainte de a§a clisa Descalecare.<br />
Dar nu numal ea a existat ca ora§ §i ca<br />
a§a '1 gasesce ealugarul Goinagua pe la 1304,<br />
dar Inca la acea data §i decl 0 maI nainte de<br />
secolul 14-lea, Baal]] era re§edinta domneasca.
CIEM AM UNMET FE ALEXANDRI 427<br />
12 Civilas ista olim fuit principalis sedes Noldavorum<br />
ducum." Aceasta cetate a fost odinioara<br />
principala re§edinta, a Ducilor Moldoveni.<br />
Ca re§edinta domneasca Bacaul avu palat<br />
domn esc.<br />
Inca pe timpul lui Stefan I, adica cati-va<br />
ani dupa restaurarea lui Bogdan Dragol, calugarul<br />
Gonzagua a veclut existend ad meridionalem<br />
ctivitatis partem principis palatium" , care<br />
pe la 1647 Bandinus clice ca, suis cineribus sepultum<br />
iacet" .<br />
Vbi Troia fuit! In documente de la primaria<br />
de Ba call se pornenesce despre un becig gospod,<br />
la locul unde Bandinus a aflat la 1647 ruinele<br />
palatului domnesc.<br />
Pentru ca in Bacati sa fie aflat Gonzagua,<br />
pe la 1304, infiintate de mult inca nu numai o<br />
mOnAstire catolica, dar §i trei biserici ortodoxe,<br />
urmeaza firesce, ca ora§ul d-voastra sa fie numerat<br />
la anul 1304 o existenta destul de veche,<br />
ast-fel ca la 1904, Bacaul va putea serba un<br />
jubilet de mal mult de 600 ani.<br />
Betrani sunteti ! dar deaca sunteti din cei mai<br />
betraM ca ora§, probati asth-01 ca spnteti insufletip<br />
de simtiri cu adevërat tinere. Este act de<br />
tinerete de suflet §i de tinerete §i vitalitate nationala<br />
a-§1 aminti, a onora §i a venera pe cel<br />
morti cu corpul, dar carl reman vii pe tot-d'auna<br />
in mijlocul natiunei, la evolutiunea careia<br />
culturala ail contribuit priii lucrari §i ostenell.<br />
Sunteti, repet, ora§ tiller §i de viitor ; 17'4
428 WM AM OIINOSOUT PE ALEXANDRI<br />
reinoit tineretile ca fenicele antic, aruncandu-vë<br />
tot-d'a-una ceI d'intait in focul luptelor pentru<br />
nationalitate, pentru dreptate §i libertate.<br />
Pre cand Primariul de la Ia§l' pare a fi uitat<br />
de Alexandri, adormit pe lada in care ail adunat<br />
cate-va mil de lel, in scop de a-I ridica o statue,<br />
d-voastra, in cate-va (Jae, atI hotarit §i atl facut<br />
posibill<br />
ridicarea, intr'o piata a Bacaulul, a bus-<br />
tului marelul poet al uniret Románilor.<br />
Ia§il promit o statue, Bacaoanil del un bust<br />
al lui Alexandri §i inca e§it din mana maiastra<br />
a sculptoreluI Constantin Hegel.<br />
Un bust este putin lucru, mesurat pe<br />
imensitatea barbatuluI venerat, clice un afectionat<br />
al monumentelor megalitice. Dar nu cum-va<br />
icoana ce facem despre Diet corespunde celui<br />
pe care o represinta ?<br />
Un fragment imperceptibil de lemn slant<br />
prins intr'o farimatura de ceara, in cruciulita de<br />
la peptul credinciosului, este tot atat dé adorat,<br />
cat de adorata poate fi intreaga cruce. Bustul,<br />
mica icoana a rnareluI poet, va grai in Bacaü<br />
generatiunilor earl vor trece pe sub piedestalul<br />
söti, acela§ graiti ce-1 va grai cand-va in Ia§I<br />
statua 1111 :<br />
Hal sa dam mama cu mana<br />
Cel cu inima rornana!<br />
Sä 'nv6rtim hora fratiei<br />
Pe pamèntul voiniciel,<br />
In ogoarele Daciel.
BAqIVL MEU DE ANUL NOU<br />
Sa'rni alcatuesci, Cocoane Vasilica, o<br />
scrisorica sal mearga la inimA, cind o ceti-o.<br />
Mi-a spus Madame Stark, la care §ecll in gazda,<br />
ca scril frumos §1 cu foc.<br />
A§a 'ml graia, acum 40 de anl, o nostima<br />
vaduvioara. Ea 'ml cerea redactez o scrisoare<br />
sal<br />
de arnor menita a fi trarnisä lui Vasile Alexandri.<br />
Se pare ca vaduvioara, un moment curtenita<br />
de poet, se vëcluse abandonata, §i acum,<br />
ca Didona, plangea pe ruinele amorului sau.<br />
0 scrisoare de trimes lui Vasile Alexandri!<br />
v6 inchipuiti de mi-am adunat toate puterile, ca<br />
s'o fauresc cit mai demna, de el, off cit n'aveam<br />
s'o subscrit et.<br />
Ce n'a§1 da astaçli s'o pot reavea ca s'o<br />
public aci. Cite semne de intrebare §i de exclamatiuni!<br />
Cite puncte inmuTte, inlocuind doara<br />
cugetari ce nu 'mi puteaU e§i din creier!<br />
El, da cand in qiva de 31 Decembre (mi-a<br />
rörnas fixata data aceasta in memorie) dusel<br />
scrisoarea redactata §1 frumos copiata pe o bar
430 BA0Emim mEtr DE AEU NOti<br />
tie cu trandafir in colt, la frurnoasa vaduvioara,<br />
care §edea peste drum de vestita Botta rece, eram<br />
mindru de opera mea.<br />
§i mindria mea spori pe mesura spornicei<br />
emotiuni a cuconitel, cand m'asculta cetind-o,<br />
sean mai bine declarnind-o. Cum me rog<br />
sä nu te mindre§ci, cand scot)." o lacrirna din ochil<br />
unel femel frumoase.<br />
D'apoi Inca, cand impinsa de emotiune, cuconita<br />
'ml strinse mana, parc'ar fi fost chiar a<br />
WI Alexandri!<br />
Numal totu§i mindria mea de autor mat<br />
a§tepta §i alta resplatire, decat o calda stringere<br />
de mana.<br />
A doua cli-avea sä fie anul non §i nadajduiam<br />
mult pe vr'un galben, plata scrisorel,<br />
din care sa dail bac§i§ servitorului de la madame<br />
Stark, gazda mea. D'apoi chiar lul madame<br />
Stark nu eram en dator sal due un cornet de<br />
cofeturi de la cofetaria lui madame Alexandru ?<br />
La stringerea de mina se margini resplatirea<br />
mea pe cliva de 31 Decembrie.<br />
Te rog sa treci mane dimineata pe la<br />
mine, imi qise insa cuconita, conducendu-mö pana<br />
la V,.<br />
Tot hul <strong>romane</strong>a ceva speranta dup. galben!<br />
In noaptea de Sf. Vasile madame Stark imparti<br />
la covrigi la plugurile de MeV, earl nu<br />
incetara de a face sgomot la fereastra mea, can<br />
cu clopqel, cari cu buhaiil, call cu pocnete de<br />
bice.
BACIEIEUL Id Et DE AIM NO 431<br />
§i fail de a§a sgomot et tot nu dormearn,<br />
dt mintea mi se sbatea intre speranta resplatel<br />
banesci §i stringerea de man a frumoasel vaduvioare.<br />
Uite, oare s'ar putea?... Adica de ce<br />
nu? Frumos scrie Alexandri, dar de... §i cum<br />
am scris et reva§ul!<br />
A doua i val, ce gret tree uneori<br />
ceasurile I cum suna la Trei-Ierarchl ora 10,<br />
et eram, cu inima palpitand, la u§a de antret a<br />
veduvioarel. pare chiar ca ingrijisem as-<br />
tail<br />
mal mult de toaleta ca de obiceit, ba<br />
chiar räsesem fulgfi nevinovati din barba.<br />
Ad gre§isem, cad irni dadusem un aer mai<br />
de copil decat trebuea pentru circonstanta.<br />
Bat discret in u§a. Ea se deschide de catre<br />
chiar cuconita.<br />
12isu-i-am et la multi ani? nu §cia. Dar<br />
densa, face cati-va pa§I spre un scrin, ia un<br />
mic pachet §i mi-1 pune in mana in loc de a<br />
rni-o mai stringe ca ieri.<br />
La multi aril! imi clice ea, §i me reconduce<br />
rece spre u§a; am ie§it umilit.... In curte,<br />
deschid pachetul in care gasesc o ! deceptiune!<br />
un irmilic §i o cravata! o cravata poate<br />
uitata la cucoana de catre Vasile Alexandri!<br />
Pecat, bunatate de scrisoare de amor,<br />
numai un icosar ! Barem de mai me stringea<br />
de man ca leri!...<br />
Totu§i strinsel irmilicul in punga pustie §i<br />
me mangaeit cu credinta, ca scrisoarea mea a
432 BACIffIL lat DE AMU NOt<br />
isbutit sa. intoarca pe Vasile Alexandri langa<br />
frumoasa vIduvioarti.<br />
A§a numaI imI explicam räceala primirei<br />
de astäo.<br />
Degeaba, acurn vëd bine ca cuconita iml<br />
(Muse numal back de anul nog!
U13A LUI V. ALEXANDRI<br />
Femee far' de oglinda, in care sail cauté<br />
fata, fie cit de sbircita, e un fenornen tot atat<br />
de rar, cat vielul<br />
cu doue capete.<br />
Sunt acum veo duoi ani, la Roma, un gazetar,<br />
orn de treaba, vorbind despre cuyintarea<br />
mea in conferinta interparlamentara, imi çllcea<br />
,,ii bel vecchio" .<br />
Cum sa nu me uit dar in oglinda §i et, ca<br />
cocheta betrana? Numai find ca prea bine mit,<br />
ca oglinda nu poate fi politicoasa ca Domnul<br />
gazetar italian, nu mutra mea actuala cer s'o<br />
reflecteze oglinda minei, ci pe cea din vremea<br />
tineretel.<br />
Uite, de aceea lectoril Vietei" o sa fie al<br />
desea p1ictisii cu amintiri din trecutul met,<br />
din tineretile mele.<br />
Da, am fost §i et tener odata...<br />
Ce mai dovada pot sa ye dat despre tineretea<br />
mea, de cat uprinta cu care, cand-ya<br />
am plecat din tearg, sa me due la Paris, pentru<br />
a studia, neavend alt bagagit financiar, decat<br />
Legende Ronnine. 28
434 WBA Lin V. ALEXANDRI<br />
un ajutor de cate-va sute de franci pe an, de<br />
la Societatea de Eneuragiare la invetäturcl a tinerilor<br />
romdni", Societate fondata de bunul §i<br />
neuitatul Dr. Anastase Fetul?<br />
SosiI la Paris cu aproape jumatate din bursa<br />
primita, cea-l-altä cheltuind'o pentru drum. Apoi<br />
nici geamantanul nu imi era p1M decat de sperante,<br />
iar nu de haine §i de rufe.<br />
Dar ce ye pasa D-voastra de calicia mea<br />
trecutä, off de cea presenta, care se balabanesce<br />
groznic cu publicatiunea Istoriet Romdnilor."<br />
*<br />
Blind din gara, la sosirea mea in Paris,<br />
me gasil intr'o mare incurcatura : nu sciam nici<br />
o adresa de hotel.<br />
Suindu-mö in o birja clic totu§1 automedonuluI,<br />
cu o siguranta, care a0 voi s'o am §i<br />
asta-clI :<br />
La un hotel, pe langa Universitate I<br />
Credearn ca exist/ la Paris o Universitate.<br />
Birjarul de§tept... ('i nu putea sa nu fie<br />
de§tept, cad era ora 6 de dimineata) me conduse<br />
rue Neuve de l' Universite, la un otel mobilat,<br />
cu No. 3.<br />
Portarul Otelului imI deschide o camera §i<br />
intrebandu-me de unde yin, rëmane un moment<br />
In extaz, cand aude ca sunt din Moldova.<br />
A 1 Domnule ce bine-mi pare !...<br />
Foarte multamesc... pentru patria meal..
NBA 'IAA V. LLEXANDRI 425<br />
Vei, Domnule, in camera asta, unde al<br />
sä stal d-ta, a locuit, sunt cati-va ani un compatriot<br />
al d-tale, D. Vasile Alexandri... Mal dincolo<br />
locuia D. Kogalniceanu...<br />
Joe al intemplareI! Nimerisem toemal la<br />
otelul, in care locuise ilustrul poet §i mar ilustrul<br />
om de Stat.<br />
Amintesc despre aceasta, pentru ca sa am<br />
ocasiune de a ye povesti o istorioara despre<br />
Alexandri, a§a cum am ascultat'o de la Pere-<br />
Loriot, 5sta e numele portarulul Otelului de la<br />
No. 3, din rue neuve de l'Universite.<br />
Era in spre un an nod. Lul .Alexandri nu-i<br />
sosise banl din teara. Trebuiat pe atuncl multe<br />
clue pana ce, din Ia,§1, sail villa, la Paris, o<br />
scrisoare, orl un grup cu banl.<br />
Dar anul nod nu a§teapta sosirea potei<br />
intarcliata de troene pe drumul Cernautl-Cracovia.<br />
Alexandri scotocesce sertarele, i§1 intoarce<br />
pe dos buzunarele...<br />
Nimic<br />
Tot nimic gasesce §i in sertarele §i buzunarele<br />
a cator-va compatriot)", mal de aproape<br />
prietent Atuncl, povestesce Pere-Loriot, Alexandri<br />
me chiama i 'ml clise : Dites donc, mettez<br />
moi cette pelisse au clou ; i 'm1 arata o rninunata<br />
§uba aruncata pe sofa.<br />
Pe data domnule...<br />
o iaü, s'o acat in un mien
431 §12113A LTA V. ALEXANDRI<br />
Mais non, Pere-Loriot. Es-tu bete ?...<br />
Porte la chez ma tante... J'ai besoin d'argent.<br />
Chez ma tante!... 0 blana a§a de frumoasa,<br />
care facea onoarea otelului, cand vedea<br />
lumea e§ind de ad pe un domn cu ea pe<br />
spinare!<br />
Pere-Loriot n'avu incotro ; duse la Muntelede-pietate<br />
blana poetului §i-I aduse doue bilete<br />
de band, de cite 100 franci.<br />
41 inchipuesci, exclama portarul ca a<br />
doua ix, pour mes étrennes, D-1 Alexandri imi<br />
dete nu mai' puVin de un napoleon! Dar nici prin<br />
gand nuil trece §i alta: Bunul tiner imi puse<br />
in palma recipisa de la Muntele-de-pietate, clicendu-rni:<br />
Père-Loriot, ti-o däruesc d-tale. Cand vel<br />
putea, scoate blana, si s'o portI sanatos.<br />
Am scos'o, dornnule Urechia §i iat'o...<br />
§i qicend aceasta leapada rnatura din mana,<br />
pune plumoul" in peptaril §ortuluI §i iute deschide<br />
un placard, din care scoate cu admiratiune<br />
o §u131 imblanita, minunat cti pept de vulpe.<br />
Dar, o durere ! pe loc sboara din Nana lin<br />
nor de flutura§1 cu aripioare galbene...<br />
Pun mama pe perul aural al blanei... in-fr<br />
remane in palma ca o barba de actor...<br />
P6re-Loriot remane §i mai incrernenit de<br />
cat in qiva cand Alexandri ii daruise recipisa<br />
arnanetuluI.<br />
.iih ! Nonz de Dieu !... i et a§teptam, sa
§1113A LEI V, ALEXANDRI 437<br />
gasesc vre-un rus bogat sa i-o vind! Bietii mei<br />
200 franci !<br />
Geaba cercaig sa explic intristatului portar,<br />
ca, nu se tine multi ani, o blana intr'un placard...<br />
Neconsolat rërnase dupa cel SOO de ft-mei<br />
ai lui. Scriseiti insa in teara lui Vasile Alexandri<br />
despre patania Int Père-Loriot. Poetul se grabi<br />
a-mi trarnite douë-sute franci sa-1 &it baranului<br />
portar. Tout de mème, c'est un bien bon MonsiPur<br />
que votre compatriote, qise el §tergend<br />
tu o mana o lacrima §i cu alta prirnind din ale<br />
mele cei 200 lei. Nom de Dieu! Blänile D-voastra<br />
nu sunt trainice, dar cinstea lul Alexandri este<br />
tare ca granitul!...<br />
Aceasta observatiuno n'a impedicat totu§i<br />
pe Père-Loriot sä pOstreze §i §uba mancatä de<br />
molii, §i din postavul ei croi chiar o pereche de<br />
pantaloni pentru el §i una pentru Toto, baeatul<br />
baeatului<br />
Dar eü m'am grabit, sa cer lui Père-Loriot<br />
o camera mai eftina dent acea in care locuise<br />
marele poet, §i mai ales o camera, in care putinele<br />
mele haine sa nu faca cunoscintä cu moliile<br />
din pba poetulia.
PITETENII TUNI<br />
Adiotant, O. se chiame indata un barbier<br />
§i sa-1 pul, sa tund a. perul politaiuluI de Pitesci,<br />
clice Alexandru Voda Ghica.<br />
Ascult, Maria Ta!<br />
Politaiul de Pitesci, care nu era altul decat<br />
C. A. Rosetti, cutezase sa su presinte la Domnitor,<br />
chip in uniforrna, cu lampas ro§u la pantaloni,<br />
cu mundir de asemenea, cu gulerul tanto§<br />
pe sub laid, cu sabie atirnata de coapsa, dar pe<br />
cap cu o claie de plete, caclend in valuri crete<br />
pe umere, §i cam certate intre ele, de semana<br />
cam mult a nu prea ades mangaiate de peptene.<br />
Curn ? ii clice Voda Ghica, nu cunosci<br />
nizamul? Umbli cu plete de popa? Ce fel de<br />
slujba§ e§ti?<br />
Dar, Maria Ta, ce are a face slujba cu<br />
pletele omului ?<br />
De geaba protesta C. A. Rosetti.
PITEUENIt TuNV 430<br />
Sosi barbier-ba§a §i in camera adjutantilor,<br />
spre cel mai mare haz al lor, foarfecele scartii<br />
toare ale Figaroului domnese doborira cu nemilostivire<br />
bur-Mate de plete crete dupa capul<br />
celui ce cantase:<br />
De ce rm sunt dumbrava<br />
Ce seam, pe rdcoare..."<br />
Era racorit la cap politaiul-poet.<br />
A§a ti-e treaba ? rnormai intre dinti C.<br />
A. Rosetti.<br />
Mormai cat pofti, dar mai plati §i nea§teptat<br />
straf lui Barbier-ba§a, doui sfanti, pentru<br />
batuse joc de capul lui.<br />
call<br />
Trei clile dupa aceea, la toate rëspantiile<br />
Pitescilor batea sgomotos darabana...<br />
Pe vremea aceea, Carmuirea, ca sit graiasca<br />
noroclului, intindea sdravan cate o bucatá de pele<br />
de magar la amOndouë capetele unei vesce, §i<br />
dai cu douë bete : dur, dur, dur I... Cheltuiala<br />
mica, dar sgornotul darabanei destul de mare<br />
ca sä scoata de prin casele lor pe rnahalagii §i<br />
sa se adune la respantia ulitei, sa asculte graiul<br />
cinstitei Carmuiri... Astacli Carmuirea are a§a<br />
qisele reptile, a carora menagerie se intretine cu<br />
sume simandicoase din § fondurilor secrete. Reptilele<br />
bine hranite fac asta-qi slujba vechel darabane.<br />
Ele scot, dupa porunca, limba veninoasa
440 PITMENII TUnt<br />
§i fluera ca §earpele cantecul §i descantecul, ce-i<br />
cere alma-mater Carmuirea.<br />
Bum, bum, bum barabumbum !<br />
Urla Pitescil §1 Miff din mahalale de bataia<br />
a vr'o cinci darabangii adunati de Polgaiul C.<br />
A. Rosetti, de la tahtul" ispravniciei, de la starostea<br />
de negutetori, de la breasla slujitorilor §i<br />
de la roata pojarnicilor.<br />
Ce este? Ce mai este? Se intrebatt, alergand<br />
curio§i la rëspantil, barbati, femei §i<br />
copii.<br />
Pana ce sA se adune lumea, storqui politienesc,<br />
care insotia pe darabangul, mai uda cele<br />
masele §i-§1 mai dregea glasul cu o sangeacei de<br />
tuica in carciuma, on bacania din colt. Lumea<br />
meret se facea roata in jurul darabangiului...<br />
Storosul off ceau§ul venia §i el...<br />
Iata-1 langa darabangia... E omul Ala cu vipura<br />
descolorata la pantalonii bagati in carambil<br />
eismelor, scalciate §i innoroiate pang, mai sus<br />
de glezne, cu un mundir, a cAruia coloare cu<br />
greii ar fi putut'o determina chiar vestitul arheolog<br />
al timpului, Major Papazolu, §i pe cap<br />
cu o §apca de forma ruseasca, al careia cozoroc<br />
murdar §i plesnit i§1 aducea §i el aminte de chua<br />
val! indepartata, cand mundirul impodobi pentru<br />
prima data umerh<br />
slujba§ulul...<br />
Rezimat pe teaca sabiei murdara ca §i cismele,<br />
sabie legata de brit cu o curea jupuita<br />
§i incretita ca un sfirc do slanina parlit de jaratec,<br />
omul politiei scoate in sfir§it din sin 0
PITErENII TONO 441<br />
hartie §i IV ridicit mustatile acute stremina adineaore<br />
pe oala cu yin 0 dupa earl, ca 0 dupa<br />
o strea§ina, mai picura Inca sangele lui Hs. purpurit<br />
la lumina soarelut<br />
Urechile lurnei adunata se ciulesc spre omul<br />
cu hartia, care citesce pe nerësuflate §i pe acela§<br />
ton urmatoarele :<br />
)7 S e aduce la cunoscinta ob§tel ora§enilor<br />
Pitesceni, Ca d. Pol4ait al ora§ului are a le imparta§i<br />
poimane Durnineca, o placuta hotarire a<br />
Mariel Sale Domnitorului. Ala dar §i prin urmare,<br />
sunteti pottiti a veni la aretata cu i. la, tahtul<br />
politiei, spre a afla placuta scire".<br />
*<br />
Nu pot sa ve descriu nerAbdarea nu nurnai<br />
a babelor din mahalale, dar chiar 0 a celor simandico0<br />
centeni, de a afla vestea de la Bucuresci.<br />
CO mai indrasneti rnersera chiar §1 la boierul<br />
ispravnic, ca doar de la el vor afl p. mai<br />
inainte acea veste, dar spre marea lor parere de<br />
1.60, ispravnicul lipsea din ora§ §i nu avea sa<br />
vie dent mai tarclia, de cliva Duminecel.<br />
In sfir§it sosi 0 cliva cea cu nerabdare<br />
a§teptata. Care mal de care se intrecea, sa fie<br />
mal intaiu sosit la tahtul Politiel.<br />
In acea cli, des de dimineata, C. A. Rosetti<br />
amlase in cancelarie, de fie-care scaun de pae,<br />
spart 0 schiop, cate un barbier inarmat cu foar-
442 FITE VENII TII}T§II<br />
fecl. Adusese pe langa bärbierii din Pitesci 0<br />
pre vre-o cAtiva din Curtea de Arge§.<br />
Se intrecea care de care sa, strebata mai<br />
intain la cuconul Costache Politaiul. Procesiunea<br />
incepu a intra in presudsfie, adica in cabinetul<br />
d-lui Po litaiü. Intra unul cate unul la rend.<br />
Cel intrat. Ei ? Ce veste boierule.<br />
C. A. Rosetti inainta spre cel intrat, il examina<br />
capul spre marea mirare a aceluia :<br />
0 sa vecll prietene. Cum ? nu cunosci nizarnul<br />
domnesc? Imbli cu plete de pop.? Ce fel<br />
de tirgovet eV?<br />
§i luandu-1 de mang, il baga in camera de<br />
cancelarie de alaturea strigand : tundeti-1 pe Dumnealui.<br />
Dar boierule politaiu, et nu vreafl...<br />
Uite frate, par'ca et am vrut? ba inca.<br />
am dat §i doul sfanti straf barbierului, pe cand<br />
d-ta o sa fil tuns gratis... Uite, cap de cre§tin<br />
este capul met ?... bunatate de plete crete 1<br />
Doul scriitorl imflat la nevoie pe tirgovet<br />
§i infundandu-T partile cunoscute in spartura unul<br />
scaun, un barbier II aplica nizamul Domnesc,<br />
apoi tuns boboc il scotea pe din dosul Politiei,<br />
ca sA nu princla de veste cei ce 10 a§teptaU cu<br />
nerabdare rendul, de a afla secretul de la Voda.<br />
De dimineata pana la toaca, scirta, scirta,<br />
foarfecile bärbierilor tunserä la capete de Pitesceni,<br />
pang. se lati vestea in ora§...<br />
Cel mai coltati din tun§ii lul Rosetti plecara<br />
chiar pe nepregatite in cäruti de po§te la
PITE§TENIT VINO 443<br />
Bucuresci, sa arete capetele batjocurite la Domnie<br />
§i O. ceara resbunare.<br />
C. A. Rosetti in aceea§i gi bag vre o clece<br />
oca de per tuns intr'un co§ de perina §i pecetluindu-1<br />
cu pecetia Po litieI il trämise §i el cu<br />
car* de olac la Bucuresci, alaturat pre langa<br />
un doclad, adica referat catre Mare le Vornic din<br />
launtru, clicend ca pre cat s'at putut proftaxi<br />
de imprejurari, astaf Duminica, s'ati adus la<br />
irnplinire porunca M. S. lul Voda, de a se tunde<br />
omenirea din Pitescl, dupa pilda facutit cu Capin<br />
met".<br />
Nurnai legenda mai spune, ca. Marele Vornic<br />
din Bucuresci inapoind perina cu perul Pitescenilor,<br />
scrise Politaiuldi C. A. Rosetti, Ca acum<br />
M. S. Voda nu se muOrnesce, ca l'aa tuns, ci<br />
'T-all dat porunca sa-I §1 rada cu stra§nic perdaf<br />
din slujba politieneasca.
CUM ERAM SA MU SPNZURAT!<br />
In Romania era ministerul liberal al lui I.<br />
Bratianu.<br />
eful Cabinetului era acuzat in Occident,<br />
de catre opoziOune, ca fomenteaza tulburarile,<br />
earl isbucnisera pe termul drept al Dunarel, in<br />
Bulgaria. Vestitul Mitad-Pala, teroriza pe Bulgarl,<br />
spinzurandu-I la cea mai mica banuiala.<br />
In Bucuresci Mitat intretinea numerosi spioni,<br />
carl sal tin in curent de bandele, ce se pretindea,<br />
ca le inarmeaza Bratianu, ca sa le treaca<br />
in ascuns in Bulgaria.<br />
Marturisesc ca de loc, da de loc nu me<br />
preocupati afacerile bandelor Bulgariei, dar me<br />
gandeam rnereu cum am face, cum am drege<br />
sa inmulOm factorii culturali romani in Macedonia?<br />
Cu acest scop me decid sä plec, in luna<br />
Iu lie, sa caletoresc prin Bulgaria spre Macedonia,<br />
pe care doream mult s'o visitez.<br />
Cu o cli inainte de plecare, cand geamantanul<br />
'mi-era gata §i pasportul in buzunar, pri-
MN BRAM BA nil 811iZil3AT 445<br />
mese din Calafat telegrama urmatoare, pe care<br />
o conserv cu mare grip., ca relique, pana astä 0:<br />
Amice UrechiA, nu debarca dea0 treci In Bulgaria<br />
nici la Giurgit, niel la Vidin, 0 Mitad-Pqa a hotArit<br />
sA fii spinzurat".<br />
Hasdeti.<br />
A hotarit sa fit spinzurat!<br />
De ce ?<br />
Niel o alta, explicatiune.<br />
Telegrarna insa era categorica. Amicul met<br />
nu glumea. Nu era intait Aprilie...<br />
SA fit spinzurat? Hal, nu era o perspectiva<br />
din cele mal atragetoare, \rev conveni. Cu toate<br />
acestea numi venea de loc bine sa. renunt la<br />
planul met de cAletorie §i steteam pe gandurl<br />
ce rnijloc a§1 atla, prin care, evitand spinzuratoarea<br />
lui Mitad-Pa§a, sa-ml irnplinesc dorinta da<br />
a visita Macedonia.<br />
Deliberand cu mine insumi, ajunseit la de<br />
cisiunea de a pleca ,suand méme" ; insa c'un<br />
pasport coprinOnd numal jurnetate din numele<br />
met (Vasile Alexandrescu), liberat din Ia§1, §1<br />
sa, nu debarc nici la Giurgiu, nici la Vidin, ci<br />
aiurea unde-va. A§a facui. Totu§i nu voit ascunde<br />
emotiunea care me coprinse in momentul<br />
cand me irnbai cal pe vapor, la Smardan (Giurgiu).<br />
§1 mai cu seama cand vaporul se opri la Rusciuk.<br />
Sciam cã nu putearn fi arestat pe pament<br />
austriae" §i cu toate acestea cautai sa-mi dat
446 CUM BRAM Si 1111 SPINZORAT<br />
aerul de a fi ocupat cu lectura unul jurnal in<br />
salonul de clasa I-a, avend mereil ochil atintiti<br />
asupra §lepuluI de care era lipit vaporul, ca s.<br />
\TN cand ar trece pe vapor fiscal soldati turci<br />
ca se. me aresteze.<br />
Ve asigur ca nteptarea aceasta da a1i for!<br />
prin vine dent asceptarea iubitei in luncä, la<br />
raze de lune, Cand clopotul .suna a treia oara<br />
§i co§ul ma§inei fluera de plecare mi se parea<br />
ca o mana divina imi deslega noclul treangului<br />
.cle la gat.<br />
La Vidin era alt hop de trecut. Aci<br />
iara§i<br />
aciuiat inteun colt al salonului aveam aerul de<br />
a cauta sa resolv directiunea baloanelor, problema<br />
reservata gloriel contemporanilor mel nationali.<br />
Ochiul tinta insa la fereastra spre debarcare,<br />
sa veril de nu dat busta soldatif turci<br />
se. me imfle.<br />
De odata o mane, se lasa asupra urnerului<br />
met pe la spate, §i o voce imi striga : C'est<br />
vous, monsieur Urechia !<br />
Mi s'a innegrit inaintea ochilor. Inteo clipa<br />
mi-am vëclut spinzurätoarea, calaul §1 juvatul la<br />
gat... Me intorc tot4 §i In loc de a gasi inclaratul<br />
met vre-un impiegat turc, me gsese fata<br />
in fata cu D-1 Kira Danjan, barbat cunoscut mie,<br />
nu de mult, in casa amicului Hasdeil.<br />
Pentru Dumnelet, ce cautl pe aid, imi<br />
qice emotionat §i inoet acest bun roman basarabean,<br />
care la Vidin representa Rusia in calltate<br />
de consul. Nu ti-a dat o telegrama Has
NM BRAM Si PIt SPINZIIRAT 447<br />
det ? Uite colo, adaoga bunul nostru amic, uite<br />
colo, la marginea cetatel este ridicata spinzuratoarea<br />
pentru D-nia ta, care e§ti denuntat, de<br />
spionii din Bucuresci, ea vii trimis de Ministrul<br />
Bratianu, ca agent de resculare al Bulgarilor.<br />
Mi am veclut spinzuratoarea!<br />
Ea care n'am gasit Inca Will ca sa-mi pregatesc<br />
in cimitirul Eternitatef de la Ia0, bolta<br />
de odihna eterna, aveam acum un monument<br />
foarte Malt, pregatit la Vidin fan nid o cheltuiala.<br />
Un moment gustal toate simtirile asfixiei<br />
prin strangulare, §i noril de ciorl care cloncaneat<br />
deasupra Vidinului, il voquI, inchiVend ochil,<br />
dand rotogoale in jurul cadavrului met, gata a<br />
me ciupi cu mal multa voluptate, de cum vr'o<br />
data m'a ciupit vr'o iubitä.<br />
Stal locului, adaoga a-mi Vice salvatorul<br />
mea, in mornentul cand ochil mei intorcendu-se<br />
de la spinzuratoare spre el, zarira catl-va sold*"<br />
turd i un ofiter, care parlamenta la u§a<br />
salonului cu capitanul vaporului.<br />
Cine ye va spune ca in fata spinzurätorei,<br />
nu0 simte picioarele mole0te, va minti. Ale<br />
rhele erat terci la privirea fesurilor ro§ii.<br />
D-1 Kira Danjan me strinse de mana i-ilfi<br />
ceru pa§portul, pre care veVuT, curios, ca-1 pune<br />
in buzunarul set. Spre marea mea placere, in<br />
acel moment TurciI, cart parlamentasera cu capitanul,<br />
se indepartara. 0 lespede groaznica imi<br />
caclu dupa pept cand ii vequi e§iti din vapor<br />
pe. §lepul de aláturea. Ofiterul turc gesticula
448 CIUM ERATI ai FA' BANZIJKAT<br />
mereg graind cu capitanul care-I insotise pana<br />
la locul de e§ire din vapor.<br />
Ce se intemplase?<br />
Ofiterul cu o§teniT, din prea mare zel, intrasera<br />
pe vapor, pe pclmént austriac, inarmatt<br />
Capitanul nu ingadui asemenea fapta, independent<br />
de simpatia orl antipatia ce densul ar fi<br />
avut pentru persoana ce turcil vroiat sa aresteze.<br />
Ai scapat de spinzuratoare, imi slise<br />
D-1 Kira Danjan, aretandu-mi-o obraznica §1 Thlninä<br />
la marginea cetatel. Turculetil s'aa dus,<br />
gratie capitanului ; dar chiar de veneat n'aveat<br />
ce-ti face, ca iaca aveal paport bun, §i-mI areta<br />
un pa§port rusesc, in puterea cAruia urrna sa,<br />
me chiem utilitatis causa" Teodor Teodorovici<br />
din Kazan.<br />
Strinsei plin de recunoscinta mana salvatorului<br />
meta, dar adaogai: deaca e vorba de pa§port,<br />
care sa. nu fie pe numele meu, cel ce ti<br />
l'am dat este tocmal a§a.<br />
Vrednicul consul §i bunul roman deschise<br />
pasportul meu §i, percurandu-1 iute, imi slise:<br />
Bravo Domnule Urechia; cu asemenea<br />
pasport §i impartind cu darnicie bac§i§cri, potl<br />
debarca chiar aci, riqendu t de spinzuratoare.<br />
Mitad-Pap a poruncit spinzuratoarea lui Urechia<br />
iar nu a lul Alexandrescu...<br />
Dar bine, scumpe amice, Urechia, putea<br />
sa aiba §i el pasport in regula.<br />
Da ; i negre§it Mitad-Pa§a s'ar fi unit<br />
a doua qi dupa spinzurarea d-tale care aveai
GUM MAN BA Fit 13PNZURAT 449<br />
pasport in regula, sä presinte scuze guvernului<br />
<strong>romane</strong>sc, aretând ca din gre§ath, ti s'a intemplat<br />
operatia aia...<br />
Scuze dupa spinzurare 1<br />
Inteleg de§i cu gret sl-mi presinte scuze<br />
cine me calcA din eroare pe batäturi... mö doare,<br />
dar haide ! scuzat fie !<br />
Bine, fie scuze pentru cel cari neavend deajuns<br />
condamnarea lor la espediarea de bilete<br />
de anul not, ti le mal trimite §i de Pasci !...<br />
Cel a provient d'un bon sentiment !<br />
Scuzeze amicul Vlahutä versurile schioape<br />
ale mele §i ale celor ca mine, nu me super de<br />
asemenea scuze...<br />
Scuzeze lectorul met lipsa de tendintd a acestei<br />
povestiri...<br />
Cine reclamd, me rog contra unor asemenea<br />
scuzttri, dar sa me spinzure Mitad-Pa§a §'apoi<br />
sa-ml clica :<br />
Pardon, scuza, te-am luat drept cutare...<br />
Vecli aceasta nu-mi inträ in cäpatina...<br />
De aceea nici nu ye puteti inchipui cu ce<br />
multamire am auclit fluerand de a treia oara,<br />
malina vaporului. D'abia avuseid timpul a mai<br />
stringe maim amiculul met, D-1 Kira Danjan,<br />
§i vaporul pleca.<br />
46534. Legende Romeine. 29
LEGEA MAXIMULUI II LIMBA ROMANEASCA LA 14<br />
Cine ar fi putut banui macar, ca, legea maximuluf,<br />
in numele careia pozne sangeroase pare<br />
ca s'aq facut, va deveni tot.odata §i un factor<br />
de cultura a limbel <strong>romane</strong>scil<br />
Lucrul s'a intemplat la Ia§1.<br />
Dispunend a se plat cate o taxa anuala<br />
de 200 lel pe an pentru ori-ce firma de pravalie<br />
in limba streina, era un spectacol minunat<br />
in Ia§i, a doua cli dupa promulgarea legei maximului.<br />
Nu era pravalie, unde sa nu veql zugravil<br />
pe lucru, dand jos firme, ridicand alte<br />
noue, ori silindu-se a pune de acord cu legea<br />
firma veche.<br />
Deaca ne-am ales cu inlaturarea din stradele<br />
Imilor a firmelor ovreesci, nemtesci, frantuzesci<br />
avem de a constata §i eroi-comice resboaie intre<br />
comercianti §i primarie, cu referinta la unele<br />
firme.<br />
Eata cate-va casuri intemplate.
LEGBA MAXIMULUI I LIMBA BOMANEABOA. LA IABI 451<br />
Negutetorul cdtre D. Primar Pogor :<br />
M rog D-le primar, cum sa clic ett pe<br />
<strong>romane</strong>sce liqueurs?<br />
D. Pogor cdtre ajutoarele sale ! Mes chers<br />
amis, la Junimea sa bea a§a ceva, dar tot pe frantuzesce...<br />
Ce credeti voi?<br />
tin ajutor de .Primar : Adica de ce sa<br />
nu qica, liqueruri?<br />
D. Pogor: Ap, Academia va vedea de e<br />
vr'o inrudire intre liquer i lichea. (Catre negutëtor):<br />
Jupane Buruch, scrie pe tabla licheruri,<br />
call r om an esce<br />
In acest moment intra, ingrijat, in pretorul<br />
Primarului, botranul Petit Coiffeur.<br />
Monsieur le Maire, bucuros sa schimb<br />
tabla pe <strong>romane</strong>sce, dar cum sa clic? Ea nu sunt<br />
nici simplu barbier, nici frizer, ci coiffeur.<br />
D. Pogor cdtre' sfetnid: El cum traducem<br />
pe coiffeur ? Unul propune vorba coifor.<br />
Altul rnal de curênd e§it din licet sustine<br />
ca'l mai <strong>romane</strong>asca vorba coffator.<br />
Dar cum junimi§til nu sunt pentru inovatiuni<br />
prea radicale, D. Pogor decide, ca bétranul<br />
Petit i0 va qice pe viitor coifer".<br />
Un biet bärbier, carele Inca spinzura. pro-
452 LEGEA MAXIMULIfi I LIMBA ROMINEASCA LA Dug<br />
sopul cu bibiluri la up pravaliei, dupa moda<br />
veche, §i carele spala capetele Sambetele la omenirea<br />
din mahalale, la gurluiul ibriculu atarnat<br />
de podele este amenintat sa, plateasca taxa de<br />
200 lei pe an, pentru ca, vrend moderni-<br />
50'01<br />
zeze pravalia §i a pus deasupra upi, pe langa<br />
§tergar, §i o tablio cu inscripOunea : Salon de<br />
barbier" .<br />
Dar bine, Domnule Pogor, salon este<br />
asta-cli vorba <strong>romane</strong>asca.<br />
D. Pogor: Ap, dar barbier este frantuzeasca.<br />
Ovanes barbierul scapa de taxa de 200 lei,<br />
gratie de§teptaciunei fiului sau, student in clasa<br />
VII licealil. Acesta puse un semnul scurtirnei<br />
() pe prirnul a din vorba cu pricina, §i barbier<br />
francez, deveni bdrbier <strong>romane</strong>sc.<br />
Doamna Matilda Rosenblum *1.0' face intrarea<br />
c'un placut fo§net de rochiä. de matase §i<br />
Inca §i mal placuti 20 de ani§ori, in cancelaria<br />
Domnului Primar.<br />
Dar bine, Domnule biier, in nu plitesc<br />
200 lei pintra tabla-a mea, unde scrii: Lingerie,<br />
ca nu e vorba frantuzeasca...<br />
Consiliul comunal ajunse, la desbatere, cer<br />
cetand paragraful ochilor pegutitoresei §i avend<br />
in vedere placutul fo§net al rochiel de matase,<br />
sa, se convinga, ca Lingerie este curat vorba
LEGEL MAXIMULIA fg LULEA ItOMLNEABOA LA UFA 453<br />
<strong>romane</strong>ascg, cg, vorba vine de la verbul a linge...<br />
Cine vrea sg aiM lingerie, trebue sg, scie linge<br />
mana celor puternici.<br />
.<br />
Nici o vorbg, nu pati mai mare ru§ine ca<br />
vorba Magasin.<br />
D. Pogor: Plätesce 200 de lei, cg Magasin,<br />
cu s, este vorbg franceza.<br />
Preiveilia,sul: Dad, e frances Magasin cu s,<br />
va fi <strong>romane</strong>sce Magazà.<br />
Alt pravalia§ scrie Maga 4in.<br />
Al treilea se mulpmesce a §terge n §i<br />
lasg Magasi.<br />
Al patrulea o nimeresce mai bine scriind<br />
Magazi6.<br />
Iar al cincilea Magazin.<br />
Remane acum ca Academia sg, aleaga vorba,<br />
carel place.<br />
.<br />
D. Pogor : A Dumneata, jupan Itic, e§ti,<br />
Cordonier de Dames"? poftim plgtesce 200 lel.<br />
Jupdn Itic : Iu? Ai vei ! 200 tuktri !<br />
Un pi§icher de scriitor din Primgrie, pentru<br />
5 lel scapg, pe jupan Itic de 200 de NM. Dupa<br />
sfatul 14 nighiVtorul pune zugravul sg-I modifice<br />
firma ast-fel;<br />
Cordonierti de Dame (fgrg. s).
454 LEGEA MAXINULII/ fig LINBA ROMANEASCA LA IAI<br />
D. Pogor n'avu ce Vice, de oare-ce u scurt<br />
a remas la Academie ca o proba de latinitate<br />
a limbel <strong>romane</strong>.<br />
Cu aceea§1 metoda Pensionnat de Demoiselles<br />
a devenit pe <strong>romane</strong>sce Pensionnatil de Demoazele.<br />
Aux 4 Saisons s'a tradus, ca §i la Bucuresci<br />
: La 4 Sezoane.<br />
De ce sa, te miri ca Chaussons a devenit<br />
§o§Cane, Confiserie = confiterie, Depot de vins<br />
Depot de yin, Marchande de modes . Mai-pm:11<br />
de mode.<br />
Mare incurcatura la Primarie : particula legatoare<br />
& este : frantuzeasca ? orl <strong>romane</strong>asca ?<br />
Nusem & Grimbaum pe ce limba este?<br />
Pana asta-cli Primaria n'a hotarit de poate<br />
remanea pe table : monocle, binocle, pince-nez etc.<br />
Me rog, dentist ori dintist? Tapisier, tapitt-r,<br />
tapetirer, ori tapetar?<br />
Un ajutor de Primar se rnultärnesce, sa se<br />
pupa u scurt la vorba<br />
tapissiera.<br />
=<br />
. De cat, s'a hotarit la Primarie Ca Pharmacie<br />
e frantuzesc. Lupta in contra lul h este<br />
Omerica: la toate hotelurile zugravil all avut de<br />
lucru, all ters pe h, care asta-Vi sub coloarea<br />
data de bidinea se itiesce ca la Sf. Sofia din<br />
Constantinopole santh cre§tini bidinuiti in onoarea<br />
lui Mohamet.<br />
Lupta este mare §i Inca neterminata in
LEGEA MAXIMUM! EI LINEA ROMINEABOI LA Lipt 455<br />
privinta firmelor de Restaurant". Se svonesce,<br />
c5, de cate orl un comisar mananca intr'un Restaurant<br />
nu are nevoie sa plateasca, numal sä<br />
prornita, ct va convinge Prim Aria de romanitatea<br />
firmel, la din contra Restaurant e strein,<br />
trebuind sa plateascl SOO lei.
VIN FECIORII HI VODA INTR'ACOA ?<br />
Era in 1866.<br />
Resboiul intre Prusia, Italia §i Austria urma<br />
inversunat. Austria perdea pe tuath clioa speranta<br />
de a invinge. Nu mai era vorba de a<br />
inainta cu armatele in contra Prusiei, ci de a<br />
tine defensiva, de a apera Viena.<br />
Pe acea vreme et me intorceam cu multa<br />
greutate, prin Austria, din o caletorie in Spania.<br />
Ajuns la Oradia-Mare, imi clic:<br />
De oare-ce familia mea petrece veara la<br />
Tarcat, in muntil Moldovei, de ce sa nu tait<br />
direct prin Transilvania pane. la Bicaz, in loc<br />
sa inconjur inutil, pe Dunare, toata teara Romaneasca<br />
pana la G-alati, si de acolo s'o jail in<br />
sus in spre Peatra-Neamt? §i-apol nutrearn o<br />
vie dorinta, aceea de a cunoasce, fie §i in treacat,<br />
nordul Transilvaniei §i Maramuresul.<br />
Gandit §i facut. Aflait un aritus rornan.cu<br />
o nadisanca descoperita §1 2 cal sargi. Carausul<br />
se invoi pe nu mai scit cati fiorini, sa me duca<br />
la Bicaz, in cate-va clile. Nu era Inca pe atunci
VII FECIORII LIU VODA INTRICOA 7 457<br />
cale ferata printr'acele parti. Nu 'Ini-e scopul<br />
de a ve povesti peripetiile caletoriei, nici de a<br />
ve face descrierea poeticelor locuri, prin care<br />
trecuit.<br />
Era intr'o Sambata seara. Soshu pe zarea<br />
unui deal, in valea caruia se resfAat cate-va<br />
sate itiindu-'§i casele prin numeroase livecli. Soarele<br />
apuind poleia crucile bisericilor din sate 0<br />
virfurile pomilor. Carau§ul Stan Banica opresce<br />
cail, prea bucuro§1 de aceasta, cum erat obositi<br />
de o cu intreaga, §i descinde de pe capra,<br />
ca sa puna pedica la roan, pe cand et stam<br />
in tacere, uimit, in fata minunatei priveli§ti.<br />
Domnule, 'lice Banica, intrerumpend tacerea<br />
§i scotendu-mo din visuire.<br />
Ce poftesci, Domnule ?<br />
Ca migfle (mane) 'I sinta Dumifieca ,<br />
sa merem la sat, colo in vale, sa stam pe<br />
noapte , om pleca migne, dupa sfinta Bäsearica.<br />
Bine frate Banica, sä merein. Du-me la un<br />
hotel, la un han me corectait et, amintindu'ml<br />
ea vorba de hotel putea sa nu fie inteleasa<br />
de carau§.<br />
No, ca merern la parinchele Popa, cal<br />
om de omegiiie.<br />
Primii sa me dud, la Parinchele" Popa.<br />
Cail pleacA. Nadi§anca §cartie sub pedeca,<br />
iar et cu ochii tinta la feericul tablot din vale,<br />
nu sunt de§teptat din visuire, de cat cand incepe<br />
a izbi auclul met latratul tot mai apropiat<br />
al canilor din sat. Eram acum intr'unul
458 VIN ITOIORU LTU 170Di INTR'ACOA '1"<br />
din rarele sate rornanesci din mijlocul Sacuimei.<br />
Treceam printr'o strada destul de curata, törmurita<br />
de ambele part1 cu case cu coperisuri inalte<br />
dupa moda sasilor. Puturile cu cumpana 'nalta,<br />
avend cate un porn doi langa ea, Wail linia,<br />
dealtmintrelea destul de monotona a caselor.<br />
Inscripii, sterse in parte de timp, se puteat<br />
Inca vedea pe peretfl de la strada a unora din<br />
case : era numele proprietaruluI inscris sub o<br />
cruce mai mult seat mai putin bine zugravita.<br />
La zgomotul clopotuluI de la cail lul "Unica<br />
iesiafl din case, sa \rap cine trece, copil<br />
cu fata rumenä, fete si neveste in costumuri<br />
variate.<br />
Ajunseram la Biserica, la casa Parohului,<br />
care abia se vedea in mijlocul livecleI de porni<br />
roditori, cu frunclisul pleostit de greutatea fructelor<br />
parguite. Cand nadisanca ajunse in dreptul<br />
scareI cerdacului, care se intindea dealungul<br />
easel sprijinit de colonade de lemn cu capetele<br />
sculptate, care ii lasaü umbra asupra paretilor<br />
abi ca zapada, vequl in tarnat cu furca la bran,<br />
o femee tinara, irnbracata dupa moda Rösinarenelor,<br />
cu fote negre.<br />
Cand vëclu nadisca oprita la mail, ea se ridica<br />
de pe scaunu-1 de lemn i inainta spre mine.<br />
Bucurosl la oaspeti, Doamna preoteasä ?<br />
e.<br />
intrebait BucurosI, cu ce-o da Dumnept, r6spunse<br />
ferneea cu un granti dulce i bine-voitor.<br />
Ca nici nu ye supëram cu nimica, eg,
VIN FECIORII LTA VON. INTR'ACOA r 459<br />
avem de toate la trasura, numal adapost de<br />
noapte...<br />
Parinchele Popa, cum if clicea Banica al me0,<br />
nu era a casa , dar pana. ce carau§ul duse bagagele<br />
in tinda, iata sosi §i parohul. Era un mandru<br />
june, deabia e§it din seminarit §i preotit<br />
numal de vr'o 2 ani. Chip de o regularitate de<br />
träseturi <strong>romane</strong>, destul de bronzat la fata, ca<br />
sa nu semene cu un searbad cocona§ de salon.<br />
In reverenda luI neagra, bine prinsä pe talie, cu<br />
pletele crete atarnand pe umeil, mi se parea<br />
unul din acel Arhangheli zugraviti pe dverele<br />
Tamplelor.<br />
Cand am voclut pe frumosul popa, am inteles<br />
de ce frumoasa era preoteasa. Ca de... in<br />
treapta, la care popa apartine, casatoria nu se<br />
intemeeaza pe foaia de zestre, care de ordinar<br />
inlocuesce frumusetele §i virtuVle prin buil.<br />
Domnul din Teara? 4ise Parintele, cat<br />
intrai in casa §i me veclu.<br />
Marturisesc ca n'am inteles intrebarea.<br />
Din Romania, respunseit.<br />
No, ca a§a clicem noi : din para...<br />
De astä data nu numal ca inteleseit, dar<br />
imi simtil inima induio§ata, intelegend cum<br />
pentru bietul ardelean .Romania este Teara sa<br />
iubita.<br />
Deodata Parintele Graur (ca a§a se numea)<br />
inchide up remasa deschisa, se uitä ingrijat la<br />
fereastra in dreapta §i in stanga, 0 pe cand eU<br />
eram intrigat de aceste rni§cari, el se apropie
460 VIN PEOIORIT DUI VODA INTICAO0A 71'<br />
de mine, imi apuca mana, §1 cu glas mai mult<br />
§optit, imi (lice :<br />
A§a sg mi te trgiascg sfantuletul de Dumneclet<br />
spune'rni yin feciorii lid Yodel intr'acoa?<br />
Feciorii lui Vodg ? Dar..., PArinte, Voda<br />
al nostru este tingr, neinsurat. Poate vrei sa<br />
vorbesci de fecioril lul Voda Cuza, dar nu mai<br />
e DOnsul Domn, §i-apoi §i fecioril lui n'ar fi<br />
putut veni pe-aice, cg sunt micuti.<br />
No, ca Seim noi ca Domnitorul este<br />
Maria sa Carol I; doara nu intreb eil de feciorii<br />
lul Vodg, ci de cettane. A§a rogu-te, spune'rni<br />
nu yin catanele <strong>romane</strong>sci intr'acoace ?<br />
In tot Ardealul, Inca, din anul 1865, se latise<br />
§cirea CA Romania, profitand de situatiunea<br />
grea in care avea sa intre Austria in resboiU cu<br />
Prusia §i Italia inteleasa cu Napoleon III, avea sa<br />
intre In Ardeal. Cand Austria era rëü batuta, inteligenta<br />
ardeleang, nelciind gre§elele facute de<br />
Cuza-Vodg, gre§ell cart supörasera pe Napoleon<br />
al III §i necunoscend situatia grea in<br />
primele luni ale Domniel lui Carol I, cand Teara<br />
era amenintata la Dungre de Turci, se intreba<br />
cu mirare, cum de nu trece oastea rornaneasca<br />
peste munti...<br />
Adevërul este, ca in Ardeal nu ranasese<br />
picior de soldat A ustriac, toti fiind du§1 sa cornplecteze<br />
§irurile §tirbite ale armatel batute de<br />
Prusaci! Cate-va regirnente <strong>romane</strong>sci erail deajuns<br />
atunci, ca sit se fi deslegat cestiunea, pe<br />
care asta-cli Ungurii cata s'o deslege, legand cu
VII FECIORIT LLII voni INTB:1000A 7° 461<br />
lanturl in temnitä pe conducetorii Natiunel <strong>romane</strong><br />
de acolo.<br />
Adoua gi mersei evlavios la biserica, unde<br />
oficia gazduitorul met. Biserica, ziditä de Petru<br />
Rare§, intr'una din cele 10 expeditiunl ale sale<br />
in Ardeal, era plina de lume teraneasca. Bagait<br />
de seama, ca teranil se uitat ret la mine in tot<br />
timpul slujbel. Cand Parintele Graur, sfar§ind<br />
leturghia, incepu a imparti anafora, ii intrebahl<br />
incet:<br />
Da bine, Parinte, ce se uita Romanii<br />
a§a Mt la mine?<br />
Tar dragul de Preot, uitand de locul unde<br />
se afia, (pee cu glas mare:<br />
Oamenl buni, ca Domnul nu'i beamter<br />
(functionar). ci vine din Teara!<br />
Ca prin farmec se rupse ghiata; Romanii<br />
me impresurara in mijlocul Bisericei, care de<br />
care sa'ml qica buna gioa, sa me stringa de<br />
mana, sa'ml manifeste<br />
simpatiI L..<br />
Wal intrebat, Parinte deaca vin feciorift<br />
lui Vodd 'ntr'a coace, cliseit emotionat, din mijlocul<br />
bisericei. Iaca feciorii lul 1Toda, draga pa-<br />
rinte, §i-1 aret pe teraniI, carl me impresurau.<br />
'<br />
Teranii nu intelesera, iar preotul respunse:<br />
A§a e, domnule, cand o vrea Dumneclet<br />
noi toti vorn fi fecioril luf Vodd.<br />
Teranil creclura, ca, s'a sfarp slujba §i cand<br />
me auclira Oicend :<br />
Amin !...<br />
Amin!... exclamara §i O.
NOTE
I. ION ISTETIIL<br />
PAGINA 17.<br />
(Ion Istetul ca zi multe alte <strong>legende</strong>, nu este num.( a natiuneT<br />
române, ci a mg multor altora de sorginte latind. cLos consejos de<br />
Antonio de Trueba, In Poveztile seale populare este asemenea luT Ion<br />
Istelul. AceastazT legendit o afldm zi In hmba portughezd, la 40 catnpo.,<br />
In volumul luY de poveztY ; decY nu maT apartine exclusiv nimentfl, nicl<br />
RominuluT, nicT SpanionuluT, nicT PortughezuluY. Totuzl In redactiunea<br />
ce am dat luT &Ion Istelul. m'am apropiat maY mutt de redactiunea<br />
luT de Trueba, decilt de redactiunea portughezd.<br />
Cu cIon Istelul ImY propusesem a scritt o serie Intreagd de<br />
<strong>legende</strong> legitimätoare proverbelor romine. M'ad luat curentul %tile In altd<br />
parte... Vor face, poate, altiT ceea-ce doream sd. realisez ed. NumaT<br />
4 Vaca babel Floarea, este de acelazT gen.<br />
clon Isteph, clis In maT multe serate literariT, In 1887, In profitul<br />
statueT luT Miron Costin, a fost reprodus Intaiii In 4 Convorbirile<br />
literares, dupd care l'att luat zi alte jurnale.<br />
clan Lstetul, a fost cetit In 1887, la Castelul Pelez. M. S. Regina<br />
Carmen Sylva neintrecuta autoare a (Povestilor Pelmet:el, a ascultat<br />
lucrarea mea cu obidnuita sa bund-vointd zi m'a Incuragiat sl<br />
o public.<br />
II. VACA BABEI FLOAREA<br />
PAGINA 39.<br />
Aceastd frumoasd legendit existit sub altd. formit In limbs fraucesd.<br />
Reproducênd'o In aceasti limbd, lectorul va vedea cat este de<br />
superioard legenda româneascd. Eat'o :<br />
46534.Legende Rotadne. 30
466 NOTE<br />
LA VACHE DE LA VIEILE FEMME<br />
cDu temps que Notre-Seigneur Jesus-Christ faisait son tour du<br />
monde accompagné de saint Pierre et de saint Jean, ils firurent par<br />
arriver aussi en Bosse-Bretagne. Us allaient partout, chez le pauvre<br />
comme chez le riche, en taisant le hien sur leur passage. Tous les<br />
jours, ils prechaient dans les eglises, dans les chapelles, et souvent sur<br />
les places publiques, devant le peuple assemble et ils donnaient maint<br />
bon conseil et recommandaient par dessus tout la charite et la tolerance.<br />
Un jour, au fort de rite, ils montaient une cote roide et longue.<br />
Le soleil etait chaud ; ils avaient soif, et ils ne ttouvaient pas d'eau.<br />
Arrives au haut de la coke, ils apercurent au bord de la route une<br />
petite maison couverte de chaume.<br />
Entrons dans cette chaumière pour demander de reau, dit<br />
saint Pierre.<br />
Et ils entrerent. Quaud ils furent dans la maison, ils virent une<br />
petite vieille femme assise stir la pierre du foyer ; et sur le banc h<br />
dossier, pres du lit, un petit enfant tétait une chevre.<br />
Un peu d'eau, s'il vous plait, grand mere ? demanda saint<br />
Pierre.<br />
Oui stirement, mes braves gens ; j'ai de l'eau, de bonne eau ;<br />
mais je n'ai guère autre chose aussi.<br />
Elle prit une écuelle de bois, alla a son pichet, et presents de<br />
l'eau fraiche et claire aux trois voyageurs. Ceux-ci, apres avoir bu,<br />
s'approcherent pour regatder le petit enfant qui tétait la chevre sur<br />
le bane. Cet enfant n'est pas a vous, grand'mère ? nemanda notre<br />
Saveur. Non, sarement, mes braves gens ; et pourtant, c'est tout<br />
comme s'il &sit b. rnoi. Le cher petit ange est k ma fille ; mais, helas I<br />
sa pauvre mere est morte en le mettant au monde et il m'est resté<br />
sur le bras. Et son pere 1 demanda saint Pierre.<br />
Son pere vit, et tout les jours, de bon matin, il part pour aller<br />
travailler It la journée, dans un manoir riche du voisinage. 11 gagne<br />
huit sous par jour et sa nourriture, et c'est tout ce que nous avons<br />
pour vivre tous les trois.<br />
Et si vous aviez une vache ? dit notre Sauveur.<br />
Oh I si nous avions une vache, alors, nous serions heureux.<br />
Prais la faire paitre par les chemins, et nous aurions du lait et du<br />
beurre a vendre, au march& Mais je n'aurai jatnais une vache,<br />
Peut-etre bien, grand'mere si Dieu le veut. Donnez-moi un<br />
pen votre baton.<br />
Notre Sauver prit le baton de la vieille et en frappa un coup
NOTE 467<br />
sur la pierre du foyer en pronongant je ne sais quels mots latins ; et<br />
aussitôt il en sortit une vache mouchetée, fort belle, et dont les mamelles<br />
étaient toutes gonflees de lait.<br />
Jesus Maria! s'ecria la vieille en la voyant ; comment cette<br />
vache est-elle yenue ici ?<br />
Par la grace de Dieu, grand'mere, qui vous la donne.<br />
Que la benediction de Dieu soit sur vous, mes bons se:gneurs<br />
I Je prierai Dieu pour vous, matin et soir.<br />
Et les trois voyageurs se remirent en route.<br />
La vieifle, restee seule, ne se lassait pas de contetnpler sa vache :<br />
La belle vache, disaitelle, et comme elle a du lait ! Mais comment<br />
est-elle venu ici et d'oii ? Si je ne me trompe, un de ces trois étrangers<br />
f a fait sortir de la p:erre du foyer, en y frappant un coup avec<br />
mon baton... Le baton m'est reste ; la pierre du foyer aussi est toujours<br />
IL Si Savais une autre vache comme celle-ci I-. Peut-être, pour cela,<br />
me suffirait-il de frapper de mon baton sur la pierre du foyer comme<br />
l'autre ?... Je veux essayer.<br />
Et elle frappa un grand coup de son baton sur la pierre de<br />
foyer en pronongant quelques mots qu'elle croyait peut-atre latins, mais<br />
qui n'etait d'aucune langue. Et aussitôt apparut un inorme loup qui<br />
etrangla la vache sur la place.<br />
Et la vieille, tout effrayée, de courir apres les trois voyageurs,<br />
en criant : Seigneurs I seigneurs I... Comme ils n'étaient pas encore<br />
loin, ils l'entendirent et s'arraterent pour l'attendre<br />
Que vous est-il donc arrive, grand'mere ? lui demanda notre<br />
Sauveur.<br />
Haas I mes bons seigneUrs, a peine étiez-vous sortis qu'un<br />
grand loup est arrive dans ma maison, et il a étrangle ma belle vache<br />
mouchetée.<br />
c'est que vous avez appelle vous.meme le loup, grand'rnere.<br />
Retournez b. la maison, et vous y retrouverez votre vache en vie et<br />
bien portante. Mais soyez plus sage, b. l'avenir contentez-vous de ce<br />
que Dieu vous envo;e, et n'essayez pas, une Bare fois, de faire ce<br />
que Dieu seul peut faire.<br />
La vieille retourna chez elle et retrouva sa belle vache mouchetée<br />
en vie et bien portante ; et alors seulement, elle reconnut que<br />
c'etait le bon Dieu lui-même qui avait ete dans sa maisona.<br />
a<br />
III. POPA CARE SCIE CARTE<br />
PAGINA 49.<br />
Impreunit cu elm Iste#41., legenda aceasta a contribuit foarte<br />
mult la realizarea fonduluY pentru status lu Miron Costin. In decursul<br />
anuluY 1887, am spus'o la Castelul Pelq, la BucurescY (In Ateneul
468 NOTE<br />
veehid), la Ittst la GiurgiU, la Peatra, la Roman, la BotosanY, la BuzUti,<br />
la Craiova, la Pitesd, la PloescY...<br />
Am adus prin esceptiune chiar la Inceputul <strong>legende</strong>Y a-<br />
cesteia, note relative la cetirea<br />
el',<br />
Nu voiU reveni asupra acesteY cestiunT, ci m6 mUrginesc a aminti,<br />
a .Pops care sde cartes a avut onoarea de a face jurul preseY marT<br />
si mid ; numeroase jurnale ati reprodus aceasa legendl.<br />
Popa care Fide carte este si ea o poveste comunK la multe<br />
natiud din Europa. In cPercy's .Relique.m din 1765 o afllm In enee-<br />
zesce cu titlul : clang John und the Abbot of Canterbury,. De aci all<br />
imitat'o Gottfried August Burger In cDer Kaiser und der Abt.<br />
Sub numele de e Gramatica Pardas d aceeasT legenclK d. Antonio<br />
de Trueba In Cuentos popularess (80 Madrid, 1875, quinta edicion)<br />
pag. 393.<br />
Sub alta formK, dar acelasT fond, aceastii legend . este la Francest<br />
0 cilm dupti. Jean Francois Blade (Contes populaires de la Gascogne.<br />
T. III. Paris, 1886 pag. 297).<br />
Eath aceastä legendl In diversele aceste limbY :<br />
L'EVEQUE ET LE MEUNIER<br />
II y avait, autrefois, au CastCra 1), un curé, qui vivait fort mat<br />
avec l'Cvéque de Lectoure 2), Le pauvre pretre faisait son possible pour<br />
ne pas être pris en faute. Mais qui peut se vanter d'avoir raison contre<br />
son maître?<br />
En jour, l'eveque manda le cure.<br />
eCurC du Castéra, je suis mécontent de toi. Dans huit jours,<br />
je te chasse de ta paroisse, si tu n'as pas fait, de point en point, tous<br />
ce que je vais te commander,.<br />
eTu reviendras ici, mais ni a pied, ni a cheval,.<br />
eTu ne seras ni nu, ni vétu,.<br />
eTu me diras ce que je penses.<br />
cTu me diras combien pese la lune,.<br />
La pauvre curé repartit bien tristement.<br />
Pendant six jours et -six nuits, ii s'enferma dans son presbytere,<br />
songeant a<br />
ce que l'evêque de Lectoure avait dit, mais sans trouver<br />
moyen de sortir d'embarras<br />
Le soir du septième jour, le pauvre homme songeait toujours,<br />
en se prornenant dans la campagne. Sans y prendre garde, il arriva<br />
chez son ami, le meunier de la Hillere 2).<br />
r) Le Castéra-Lectouris, commune du canton de Lectoure (Gem).<br />
al Avant la Revolution, la paroisse du Castera-Lectourois dependait de 1'6veché<br />
de Lectoure.<br />
a) Moulin sur le Gers, non loin du Castera-Lectourois.
NOTE 469<br />
cBonsoir, meuniers.<br />
Bonsoir, Monsieur le cur& Qu'avez-vous done ? Vous êtes<br />
tout songeur.<br />
Meunier, j'ai bien raison d'être tout songeur. Demain je serai<br />
chassé de ma paroisse, si je n'ai pas fait, de point en point, tout ce<br />
que reveque de Lectoure m'a cornmandé. Meunier, l'eveque de Lectoure<br />
m'a dit :<br />
eTu reviendras ici, mais ni It pied, ni It chevala.<br />
cTu ne seras ni nu, ni vett', .<br />
cTu me diras ce que je penses.<br />
cTu me diras combien pese la lune,.<br />
Le meunier se mit h rire.<br />
-- cMonsieur le curé, retournez-vous-en tranquillement au presbytère.<br />
Ne vous melez de rien. A moi seul, je me charge de vous<br />
tirer d'embarrass<br />
.<br />
Le curé retourna done tranquillement a son presbytere, et ne<br />
se mCla plus de rien.<br />
Le lendemain matin, le meunier se leva de bonne heure, descendit<br />
It l'Ccurie, bfita et brida son plus beau mulet. Cela fait, il se mit<br />
nu comme un ver, s'enveloppa d'un grand filet, sauta sur sa bête, et<br />
partit au grand galop pour Lectoure.<br />
II entra sans peur ni crait.,e dans la cour de l'éveché.<br />
Bonjour, Monseign ur .<br />
Je suis sur un muler Je ne sus donc revenu ni a pied, ni It<br />
cheval<br />
je suis enveloppC d'un grand filet. Je ne suis donc ni nu,<br />
ni v8tu .<br />
eVous voulez que je vous dise ce que vous pensez. Vous pensez<br />
von- le curé de Castéra ; mais vous ne voyez que le meunier de La<br />
Hilleres. eVous voulez que je vous dise comb:en pese la lune. La' lune<br />
a quatre quarts 1). Elle pese done une livre. Si j'ai menti, prouvez-moi<br />
le contraire cMeunier, tu es un homme de sens. Va dire au curé de<br />
Castéra que je n'ai plus de rancune contre lui, et qu'au premier poste<br />
vacant, je le feral chanoine de Saint-Gervais 2)a.<br />
x) Quatre quartiers.<br />
2) Cathedrale de Lectoure. J'ai écrit ce conte, encore tAs-populaire en<br />
Gascogne, sous la dictée de mon oncle, l'abbe Prosper Blade, cure du Pergain-Taillac.<br />
Dans une variante fournie par ma t nte, feu Thérèse Liaubon, veuve Tessier, de Gontaud<br />
(Lot-et-Garonne), un meunier repond a l'evique d'Agen, reiterant les questions<br />
par hal posers huit jours avant au cure de Birac (Lot-et-Garonne) :<br />
Dis-moi quelk est ma valeta..<br />
Jesus Christ fut vendu trente deniers. Vous en valez quinze..<br />
Dis-moi quelk est ma pensée..<br />
Vous pensez a votre intérat plutêt qu'au mien..<br />
.Dis-moi quelk est m'a croyance..<br />
Vous croyez parler a tm cur& et vous parlez a un meunier..
470 NOTE<br />
KING JOHN AND THE ABBOT OF CANTERBURY 1)<br />
An ancient story I'll tell you anon<br />
Of a notable prince, that was called King lohn;<br />
And he ruled England with main and with might,<br />
For he did great wrong and maintain'd little right.<br />
And I'll tell you a story, a story so merry,<br />
Concerning the Abbot of Canterbury;<br />
Ilow for his house-keeping. and high renown,<br />
They rode post for him to fair London town.<br />
And hundred men, the king did hear say,<br />
The abbot kept in his house every day;<br />
And fifty gold chains, without any doubt,<br />
In velvet coats waited the abbot about.<br />
dlow now, father abbot, I hear it o thee,<br />
< Thou keepest a far better house than me,<br />
NOTE 471<br />
472 NOTE<br />
«Now cheer up, sir abbot, did you never hear yet,<br />
c rhat a fool he may learn a wise man wit 1<br />
4 Lend me horses, and serving-men, and your apparel,<br />
cAnd I'll ride to London to answer your quarrels.<br />
NOTE 473<br />
The king he laughed and swore by St. Iohn,<br />
cI did not shink it could be done so soon I<br />
c Now from the third question thou must not shrink ;<br />
c But tell me here truly what I do think).<br />
c Yea, that shall I do, and make your grace merry :<br />
«You think ram the abbot ot Canterbury ;<br />
.13ut rani his poor shepherd, as plain you may see,<br />
eThat am come- to beg pardon for him and for me).<br />
The king he langhed, and swore by the mass :<br />
crll make thee lord abbot this day in his place ID<br />
(Now nay, my liege, be not in such speed,<br />
c For allackl I can neither write nor read.,<br />
c Four nobles a week then I wil give thee,<br />
cFor this merry jest thou hast shown, unto me;<br />
A nd tell the old abbot, when thou comest home,<br />
(Toll hast brought him a pardon from good king Iohns.<br />
*<br />
REGELE JOHN 1 EPISCOPUL DE CANTERBURY 1)<br />
I.<br />
Am A v6 spuY o poveste veche despre un domn vestit, numit<br />
regele Iohn. El doinnea asupra EnglitereY cu asprime, Ad ficea puOni.<br />
dreptate, Insi mail nedreptitY.<br />
2.<br />
Si am A v6 mat spuT i o alA poveste, o poveste veseli despre<br />
episcopul Canterbury. El trimitea In toate dilele curierl la Londra,<br />
spre a duce veste despre dinsul.<br />
3.<br />
Regele, audise a pirintele osP6teraz i. cite o suti de owned pe<br />
di, 0 A este servit de 50 de feciorY, toff In haine de catifea 0 cu<br />
lantue de aur.<br />
r) Regele Iohn a domnit de la xrg9xar6. Veche baladi englezi, adunatl<br />
de Percy, scrisi la 1765, dupi care a Ficus Burger renumita sa baladi e Der<br />
Kaiser und der MA..
474 NOTE<br />
4-<br />
ET I ce am auslit parinte, d-ta ducT un traid mult maT bun<br />
de cat mine. Irish frich 'mY-e sit nu me trAdezT, ca sh-ff OY casa si de<br />
acum Inainte.<br />
5-<br />
Doamne I r6spunse phrintele, cred c1 scie toatit lumea a nu<br />
cheltuesc deck ce e al med, i cred ctt Mdria fia nu-mT va face vr'un<br />
red, pentru c trhesc din starea mea.<br />
6.<br />
Scid, scid, phrinte, greseala lie mare si de aceea trebue<br />
sh morl. Irish IT dad treT IntrebArT : de nu-T sci sh-rnY respunclT la ele,<br />
'ff iad i viata i averea.<br />
7-<br />
MaT Intaid, slise regele, cand me aflu In nujlocul vasalilor met<br />
toff de vith bung, cu coroana-mT de aur pe cap, spune-mT cat pretuesc ?<br />
8.<br />
Al duoilea : Spune-mT, fhrä Indoialif, cat ImY trebue ca sli inconjor<br />
phm8ntul, si la a trela 0 nu te daT In Mull, eT I sh-mT spuT<br />
drept ce gandesc.<br />
9.<br />
Ah I grele sunt Intrebhrile astea pentru biata mintea mea si<br />
nu pot sh-ff respund Indath, dar dach m lasT treY septeminT am sh<br />
caut sh o fac.<br />
I 0.<br />
Ef bine I te las treT shptemanT, dar s sca a gat maT trtescT,<br />
chcY dach nu-mt daY respunsurile itT taY capul.<br />
I I.<br />
Phrintele se Intristh foarte tare si plea. Indath de la Curte.<br />
El se duse pe la Ocsford i pe la Cambridge, Intrebh pe toff doctoriT,<br />
dar nicT unul nu putu cu tomb. Invetätura luT sh-T ghseasch unrspuns.
NOTE 475<br />
12.<br />
§i apoY se lntoarse parintele iarasT a casa, nelinistit si obosit.<br />
Pe drum tntélni pe ciobanul sea, ce se duces la pasune. Bine a sosit<br />
Sfintia Ta, ce scirY ne aducT de la bunul nostru rege Iohn ?<br />
13.<br />
Scief rele, sciri rele, ciobane, nu maY am deck tref dile de<br />
trait, cad de nu-Y voia sci respunde la treY intrebarY, ImY tale capul.<br />
14-<br />
Mg Intaia trebue se-T spun cat pretuesce and se Mid cu coroana<br />
de aur pe cap In mijlocul Curie sale.<br />
15.<br />
Al douilea. cat timp IT trebue ca A. Inconjoare lumea calare,<br />
si la a treia Intrebare sa nu me del in laturl, ci sa-T spuY drept ce<br />
gandesce ?<br />
16.<br />
Bucurii-te, Sfintia Ta, n'aT audit Inca, cit un nebun este ate<br />
o data In stare sa invete pe un cuminte. Imprumuta-mY caY, slugY si<br />
toate ale d-tale si plec la Londra sit ispravesc cearta.<br />
I.<br />
Nu-cf fie frica Sfintia Ta, mi s'a spus ca-tI semen ca nimen`f<br />
altul si daca ImY ImprumuV numaT haTna d-tale nu ne maT cunoasce<br />
nimenT In team Londret<br />
18.<br />
Bine ! o sit a! caT, slug( si toate ale mele : carja, potcap,<br />
patrachir si anteria, care sa fad. sa le aretY chiar parinteluT nostru mitropolitul.<br />
19.<br />
EY bine a! venit parintel Bine a! facut cit nu a! uitat diva<br />
asta, caci de-Mf vet respunde 'cf scapY si viata si averea.
476 NOTE<br />
20.<br />
Si mai intaid spune-mY cat fac, and m ailu cu coroana mea<br />
de aur pe cap, in mijlocul ostasilor mei?<br />
21.<br />
Domnul nostru Isus Christos a fost vêndut de catre jidoviY ceY<br />
falsT pe 30 de talentY, Maria Ta fad 29, cad cred a pretuesd unul<br />
mai putin dealt dênsul.<br />
22.<br />
Regele rise si jura pe Sf. Bittel n'as fi cretlut a fac asa de<br />
putin. ET acuma spune-mY cat timp linT trebue ca s inconjor pamentul<br />
calare ?<br />
23.<br />
Trebue s te scolY cu soarele, si si mere tot cu densul,<br />
pand arid el se va scula a doua cli, i sa. nu aT nid o grij, a in 24<br />
de ceasud esd gata.<br />
24.<br />
Regele rise si jura pe Sf. Ioan : n'as fi creclut a se poate face<br />
asa de iute I Dar acum la a treia intrebare sa nu te daY in laturY, ci<br />
st-mY spa drept ce gandesc ?<br />
25.<br />
Efl i asta am s'o fac si o sL inveselesc pe Maria Ta.<br />
Maria Ta crede ca. ed sunt episcopul de Canterbury, big nu sunt deck<br />
un biet cioban, care am venit s cer ertare pentru el si pentru mine.<br />
26.<br />
Regele rise si jurd pe Sf. leturghie : am s te fac episcop In<br />
locul lul. AI nu Maria Ta, nu te ingriji, cad nu scid sa. scriti, nicY<br />
sa citesc.<br />
27.<br />
AtuncY am sd-cf dad cate 4 nobles (aproape 26 de fr.) pe suptdmand,<br />
pentru rdspunsurile tale nemerite, j sa'T spa, and vd ajunge<br />
a casd, bdtrinuld plrinte, ca'T-aT<br />
adus ertare din partea bunuld rege Iohn.
NOTE 477<br />
DER KAISER UND DER ABT<br />
Ich will euch erzählen ein Marchen, gar schnurrig:<br />
Es war, mal ein Kaiser, der Kaiser war knurrig ;<br />
Auch war, mal ein Abt, eM gar stattlicher Herr ;<br />
Nur schade I sein Schafer war kltiger als er.<br />
Dem Kaiser ward's sauer in Hitz' und in Kalte;<br />
Oft schlief er bepanzert im Kriegesgezelte,<br />
Oft han' er kaum Wasser zu Schwarzbrod und Wurst<br />
lInd öfter noch litt er gar Hunger und Durst.<br />
Das Pfafflein das wuszte sich besser zu hegen,<br />
Und weidlich, am Tisch und im Bette zu pflegen.<br />
Wie Vollmond glanzte sein feistes Gesicht,<br />
Drei Manner umspannten den Schmeerbauch ihm nicht.<br />
Drob suchte der Kaiser am Pfafflein oft Hader.<br />
Einst ritt er mit reisigem Kriegesgeschwader<br />
In brennender Hitze des Sommers vorbei.<br />
Das Pfafflein spazierte vor seiner Abtei.<br />
2.<br />
3.<br />
4.<br />
5.<br />
sHal, dachte der Kaiser, ezur glticklichen Stunde1.<br />
Und grtisste das Pfafflein mit hohnischem Munde.<br />
cKnecht Gottes, wie geht's dir ? Mir daucht wol ganz recht<br />
(Das Beten und Fasten bekomme nicht schecht2.<br />
cDoch daucht mir daneben, Euch plage viel Weile.<br />
dhr dankt mir's wohl, wenn ich Euch Arbeit ertheile;<br />
Man rtihmet, Mr waret der pfiffigste Mann,<br />
dhr hörtet das Graschen fast wachsen, sagt man,.<br />
6.
478 NOTE<br />
So geb' ich denn Euern zwei ttichtigen 13acken<br />
Zur Kurzweil drei artige Nitsse zu knacken.<br />
Drei Monden von nun an bestimm' ich zur Zeit.<br />
< Dann will ich auf diese drei Fragen Bescheid :<br />
Er zahlte Gebahren und Sportuln vollauf;<br />
Doch löste kein Doctor die Fragen ihm auf.<br />
NOTE 479<br />
Schnell wuchsen bei herzlichem Zagen und Pochen<br />
Die Stunden zu Tagen, die Tage zu Wochen,<br />
Die Wochen zu Mouden ; schon kam der Terraint<br />
lhm ward's vor den Augen bald gelb und bald gran.<br />
14.<br />
15,<br />
Nun sucht' er, ein bleicher, hohlwangiger Werther,<br />
In Waldern und Feldern die einsamsten Oerter.<br />
Da trat ihn auf selten betretener Bahn<br />
Hans Bendix, sein Schafer, am Felsen hang an.<br />
16.<br />
Herr Abts , sprach Hans Bendix, cwas mögt Ihr Euch gramen?<br />
the<br />
schwindet ja wahrlich dahin wie ein Schemen.<br />
Maria und Joseph I Wie hotzelt Ihr ein I<br />
c Mein Sixchen I Es musz Euch was angethan seins.<br />
c Ach, guter Hans Bendix, so musz sich's wohl schicken.<br />
Der Kaiser will gem mir am Zeuge was flicken<br />
Und hat mir dret Miss' auf die Zahne gepackt,<br />
c Die schwerlich Beelzebub selber wohl knackts.<br />
17.<br />
18.<br />
Zum ersten : Wann hoch er im farstlichen Rathe<br />
cZu Throne sich zeiget im Kaiserornate,<br />
c Dann soll ich ihm sagen, ein treuer Wardein,<br />
Wieviel er wohl werth bis zum Heller mag seins.<br />
19.<br />
Zinn zweiten soll ich ihm berechnen und sagen,<br />
c Wie bald er zu Rosse die Welt mag umjagen,<br />
aim keine Minute zu wenig und viel 1<br />
c Er meint, der Bescheid darauf ware nur Spiel.*
480 NOTE<br />
20.<br />
cZum dritten, ich ärmster von allen Prilaten,<br />
e Soll ich ihm gar seine Gedanken errathen;<br />
c Die will er mir treulich bekennen ; Rhein<br />
cEs soll such kein Titelchen Wahres dran seins.<br />
21.<br />
c Und kann ich ihm diese drei Fragen nicht lösen,<br />
cSo bin ich die lingste Zeit Abt hter gewesen;<br />
cSo liszt er mich flihren zu Esel durch's Land,<br />
c Verkehrt, statt des Zaumes den Schwanz in der Hands.<br />
22.<br />
iNichts weiter2s erwidert Hans Bendix mit Lachen.<br />
cHerr, gebt Euch zufrieden, das will ich schon machen.<br />
(Nat- borgt mir Euer Käppchen, Euer Kreuzchen und Kleid ;<br />
.cSo will ich schon geben den rechten Bescheids.<br />
23.<br />
A Versteh' ich gleich Nichts von lateinischen Brocken,<br />
cSo weiss ich den Hund doch volt, Ofen zu locken.<br />
cWas ihr etich, Gelehrte, flit. Geld nicht erwerbt,<br />
cDas hab' ich von meiner Frau Mutter geerbts.<br />
24.<br />
Da sprang wie ein Böklein der Abt vor Behagen.<br />
Mit Käppchen und Kreuzchen, mit Mantel und Kragen.<br />
Ward stattlich Hans Bendix rum Abte geschmtickt<br />
Und hurtig zum Kaiser nach Hofe geschickt.<br />
25.<br />
Hier thronte der Kaiser im fttrstlichen Rathe,<br />
Hoch prangt' er mit Scepter und Kron' im Ornate:<br />
c Nun sagt mir, Herr Abt, als ein treuer Wardein,<br />
cWieviel ich jetzt werth bis zum Heller mag sein.s<br />
cFtir dreissig Reichsgulden ward Christus verschachert;<br />
(Drum geb' ich, so sehr ihr such pochet und prachert,<br />
26.
NOTE 481<br />
.Ftir Euch keinen Deut mehr als zwanzig und neun,<br />
(Dom einen mtisst lhr doch wohl minder werth sein..<br />
27.<br />
t Uni, sagte der Kaiser,
482 NOTE<br />
*Was Henker 1 Du bist nicht der Abt von Sanct-Gallen 21<br />
Rief hurtig, als war' er vom Himmel gefallen,<br />
Der Kaiser mit frohem Erstaunen darein ;<br />
.Wohlan denn, so sollst du von nun an es sein<br />
33.<br />
34.<br />
Ich will dich belehnen mit Ring und mit Stabe.<br />
. Dein Vorfahr besteige den Esel und traFe 1<br />
Lind lerne fortan erst quid juris verstehn !<br />
Denn wenn man will ernten, so muss man auch sa'n.,<br />
35.<br />
. Mit Gunsten, Herr Kaiser I Das laszt nur habsch bleiben<br />
Ech kann ja nicht lesen, noch rechnen und schreiben ;<br />
Auch weiss ich kein sterbendes WOrtchen Latein.<br />
. Was Hanschen versaumt, holt Hans nicht mehr ein.,<br />
36.<br />
Ach, guter Hans Bendix, das ist ja recht Schade 1<br />
Erbitte demnach dir ein' andere Gnade I<br />
Sehr hat mich ergotzet dein lustiger Schwank ;<br />
. Drum soil dich auch wieder ergdtzen mein Dank.,<br />
37.<br />
*Herr Kaiser, gross hab' ich so eben nichts nothig;<br />
.Doch seit Ihr im Ernst mir zu Gnaden erbtitig,<br />
.So will ich mir bitten zum ehrlichen Lohn<br />
. Far meinen hochwiirdigen Herren Pardon.,<br />
38.<br />
NOTE 483<br />
GRAMATICA PARDA<br />
I.<br />
En tiempo del rey que rabi6 daba mucho que hablar el cura<br />
de San Babr les, lugarcillo no lejano de la corte.<br />
Era el seilor cura hombre de peso, pues no bajaba el suyo de<br />
ocho arrobas ; pero no era esto lo que le habia hecho célebre eran<br />
sus pretensiones de sabio y sus reprimendas a los que creia ménos<br />
sabios que él, que eran todas las personas a quienes conocia, fuesen<br />
sabuts ó ignorantes.<br />
Cosi todos sus feligreses creian que et efecto el senor cura era<br />
un pozo de ciencia, y si no digo todos, es porque entre ellos habia<br />
uno que en este punto no parucipaba de la opinion general : este uno<br />
era Mdrcos, el pastor del lugar, que, con gran escandalo de sus convecinos,<br />
solia decir por lo bajo pars que el seilor cura no lo oyese :<br />
P Queris que os diga lo que a mi me pdice del seficir cura ?<br />
Pues es que el senor ciira no sobe de la misa la media.<br />
Yo no sd si el seiior cura sabfa a medias 6 a enteras la misa ;<br />
pero sf que en cuanto a latin, sabia tanto como yo.<br />
Si Marcos tenia pobre opinion del saber del seilor cura, el<br />
sertor cura la tenia pobrisima del saber de Mdrcos.<br />
No se acercaba este una sola vez a saludar al seilor cura, sin<br />
que el seilor cura le pusiese de bruto que no habia por d6nde cogerle,<br />
y todo porque el pastor no sabfa c6mo se llamaban las cabras en latin.<br />
El rey que rabid) regresaba de um gran caceria, acompaliado<br />
de los princapales personajes de su corm, y se detuvo a descansar un<br />
rato y a toinar un tente en pie bajo unos irboles, cerca de San Ba-<br />
bilks.<br />
El alcalde de San Babiles, gran admirador de la sabiduria del<br />
cura pdrroco, sali6 a saludar a su majestad.<br />
? Qui tal es tu pueblo ? le pregunt6 el my.<br />
Seilor,<br />
contest6 el alcalde, el pueblo no es gran cosa ;<br />
pero si vuestra majestad fuera por allf, veria un hombre sabio at<br />
los hay.
484 NOTE<br />
El rey que rabi6 abri6 tanto ojo al oir esto, pues era muy amante<br />
del saber, como que rabi6 de tanto como sabfa ; noticia que yo<br />
no he echado en saco roto pars no tener que andar I ham! ; ham I<br />
i Y quién es ese fen6meno1 progunt6 al alcalde.<br />
No es fieromemo, selior, que es el selior cura del lugar.<br />
El rey se decidi6 a ir a San Babiles y en efecto, poco depues<br />
llegaba alli y se encaminaba A casa del curs, extranando que éste no<br />
se hubiese apresurado A salir A recibirle.<br />
El cura disculp6 su desatencion, diciendo que no habia salido<br />
A recibir a su majestad porque al saber que su majestad entraba en el<br />
pueblo, tenia ya la sopa en la mesa, y no le gustaba comerla fria ni<br />
pasada.<br />
Si no fué enteinces cuando el rey rabid, seria porque no le<br />
diese la gana.<br />
El rey torn6 asiento en la sala del sertor cura é hizo que Aste<br />
se sentara a su lado.<br />
Los mofletes del seiior cura habian cargado ya un poquillo a<br />
su majestad ; pero su majestad dijo para sf :<br />
; Bah 1 Hago mal en juzgar a este hombre por las aparencias.<br />
Si ha preferido corner la sopa en sazon, A salir a recibirme A tiempo,<br />
sera porque profesa la filosofia estoica, y si tiene gordos los mefletes,<br />
seri porque la satisfaccion de saber mucho le engorda.<br />
En segufda su majestad trab6 conversacion con el senor cura,<br />
y despues de un cuarto de hora de preguntas y respuestas, sac() en<br />
limpio que el selior cura de San Babiles era un glotonazo lleno de<br />
ignorancia y vanidad.<br />
Y su majestad dijo para su coleto, 6 lo que gastase, que eso no<br />
he podido averiguarle :<br />
Yo hare que A este buen seiior le disminuyan un poco esos<br />
carrillos de monja boba que tiene, y que demuestran que en lugar de<br />
corner pars vivir, y vivir para servir a Dios y al prOjimo, vive para<br />
corner y servirse a si propio. Y no me contentar6 con esto, que le<br />
dare una leccioncita de modestia que le enseilara A no tenerse por un<br />
sabio, cuando, segun las trazas, el mejor dia revienta de lo contrario.<br />
Ya he dicho que el rey era tan sabio, que de sabio rabid, porclue<br />
es de advertir que la sabidurfa, cuando se mete en camisa de once<br />
varas, da ratos muy pfcaros. Asf es que apénas hnbl6 cuatro palabras<br />
con el cura de San Babiles, conoci6 los puntos que calzaba en punto<br />
6. talento, sabiduria y bondad el tan cacareado sabiondo.<br />
Sellor cura, le dijo, veo que la fama que goza usted<br />
de sabio es merecida ; pero para convencerme mis y mAs de ello, le<br />
voy A hacer A usted satisfactoriamente, sin que le bullan los sesos, y
NOTE 485<br />
tanto más, cuanto que le voy a dar a usted un mes de término para<br />
que me conteste.<br />
Pregunte vuestra majestad cuanto guste, rine aqui estoy yo<br />
para contestar en el acto, dijo el cura &aldose tono.<br />
Piles bien : hace tiempo deseo encontrar quien acierte a contestar<br />
estas tres preguntas. Prirnera. i Cuanto valgo yo ? Segunda. i En<br />
cuanto tiempo podré dar la vuelta al mundo ? Tercera. i Cual es el<br />
error en que yo estoy pensando ? Me parece que estas tres preguntas<br />
no le daran a usted mucho que hacer, porque, sabios como usted, las<br />
contestan por debajo de la pata.<br />
No tanto, seikr, no tanto, que las preguntitas tienen un par<br />
de perendengues.<br />
eQue han de tener, hombre I Para un zamarro como el que<br />
cuida las cobras de San Babiles, no digo que no los tengan ; pero no<br />
para un sabio como usted. Pero en fin, no es puiialada de picaro la<br />
contestacion. I-ky estamos a 17 de Abril ; de hoy en un ines, es decir.<br />
el 17 de Mayo, le espero a usted en mi palacio, donde me ha de dar<br />
usted la contestacion; en la intehgencia de que si acierta usted, le hago<br />
archipampano de Sevilla, y si no acierta, hago que le passeen a usted<br />
por las calhs de la corte montado en un burro, y cascandole media<br />
docena de azotes en cada esquina.<br />
El seikr cura quiso replicar que no admitia el trato ; pero su<br />
majestad le interrumpid poniendo cara de perro, y diciendo al alejarse :<br />
Nada, nada ; no me venga usted con lilatlas ; lo dicho, dicho,<br />
que tengo palabra de rey.<br />
DI.<br />
El mes de Mayo comenzaba a correr, y el cura de San Babiles<br />
no habia podido min resolver los tres problemas que el rey le habia<br />
prupuesto.<br />
En vano habia acudido indirectamente a todos sus feligreses,<br />
ménos al cabrero, a quien tenia por el mas negado de todos. Y digo<br />
que habia acudido indirectamente, porque su orgullo no consentia que<br />
acudiese de otro modo. \Tease de qué modo habla acudido.<br />
Oyd td, Destripa-terrones : si el rey te preguntase canto<br />
vale, cuttnto tiempo necesita para dar la vuelta al mundo, y en qué<br />
error esta pensando, ? qué le contestarias ?<br />
Destripa-terrones, como todos sus convencinos, despues de cavilar<br />
un rato rascandose la mollera, contestaba que no sabia.<br />
Y el seikr cura se desesperaba viendo que él lo sabia perfectamente,<br />
Ilamaba animal de bellota al pobre Destripa-terrones, y a otro<br />
con la misma pregunta y la misma invectiva al ver que recibia la<br />
misma respuesta.<br />
El pobre selior cura se desesperaba viendo que se acercaba el
486 II 0 T E<br />
término del fatal plaza y la azotaina. Apenas comia ni dorms, que se<br />
pasaba los dias y las noches cavila que cavils, unas veces encerrado<br />
en su habitacion, y otras recorriendo las solitarias cercanfas de San<br />
Babiles.<br />
Y con tantas cavilaciones, ayunos y vigilias, su humanidad iba<br />
disminuyendo prodigiosamente.<br />
El senor curs enflaquecia, y el cabrero engordaba. La razon de<br />
que enflaqueciera el senor cura, ya la sabe el lector; la de que engordara<br />
el cabrero la va A saber.<br />
El cabrero sabia el gran apuro en que el senor curs se hallaba,<br />
y engordaba de satisfaccion, porque tenia ttrria al senor cura, de quien<br />
tantos sofiones habia recibido por la gravisima culpa de no saber cerno<br />
se llamaban las cabras en Win.<br />
Lleg6 el 16 de Mayo, y el senor curs se consideraba ya sobre<br />
el borriquito recibiendo los consabidos en los esquinazos de la corte,<br />
6 mejor dicho, en otro sitio que no conviene nombrar.<br />
V.<br />
Haciendo el senor cura de San Babiles el 0 imo esfuerzo de<br />
imaginacion en las cercanias del pueblo, se encontr6 con Marcos.<br />
Senor earn. le preguntd el cabrero, i que demonches<br />
le pasa A usted, que se va quedando tan desmejorado ?<br />
Y A tf qué te importa, grandfsimo brute ? le contest6 el<br />
cura muy quemado.<br />
Se lo pregunto a usted por si uno puede...<br />
iQue has de poder td, animal, cuando, nt siquiera has podido<br />
aprender la gramatica latina I<br />
Si senor ; pero he aprendido la gramitica parda. Mire usted,<br />
senor cura, no andemos con desimulos : yo se lo que le pasa A usted,<br />
y que manana 'lleva una zurribanda en la corte si no se fia usted de mi.<br />
I Que I ISabes ttl lo que vale el Fey, el tiempo en que su<br />
majestad puede dar la vuelta al mundo, y el error en que esta pensando<br />
?<br />
Dejémonos de eso, senor cura, y vamos A otra cosa. Mariana<br />
al amanecer nos venomos los dos A estos andurriales y cambiamos de<br />
ropa ; es decir, que yo me visto de cura, 3! usted se viste de pastor,<br />
y mientras usted queda guardando las cabras de San Babiles, hasta la<br />
tarde que yo venga para que descambiemos de ropa, yo me planto en<br />
cuatro zancadas en la corte, me presento a su riga majestad, y le saco<br />
a usted del compromiso.<br />
El senor cura ech6 enhoramala al cabrero, que tal desatino le<br />
proponia, y cuntinu6 cavilando indtilmente por aquellas soledades ; pero<br />
liege) la noche y Ilegaron al colmo sus apuros. Entences no tuvo más<br />
remedio que llamar al cabrero y decirle que aceptaba el trato.<br />
Curs y cabrero quedaron citados para el amanecer.
NOTE 487<br />
VI.<br />
Como el cura habia enflaquecido tanto como habia engordado<br />
el cabrero, resultaba que el traje del cura le estaba al cabrero como<br />
pintado, y el del cabrero al curo otro que tal.<br />
Marcos torrid el camino de la corte, que distaba cosa de dos 6<br />
tres leguas, y el seTior cura qued6 cuidando las cabras<br />
Cuando Beget Marcos a palacao, ya el rey, sentado en su trono<br />
y rodeado de toda la nobleza de la corte, esperaba al curs de San<br />
Babiles.<br />
El cabrera fué introducido en el gran salon del trono, y el rey,<br />
al verle, dijo a uno de los ministros que le acompanaban cuando estuvo<br />
en San Babiles :<br />
;Jesus I ; Qué de -mejorado esti I... Bien dije yo que habian<br />
de disminuir sus carrillos de monja boba... ; Pao qué I ; Si esti coinpletamente<br />
desconocido I<br />
Y su majestad hizo sena al curs de San Babiles para que se<br />
le acercara.<br />
Vamos & ver, le dijo : viene usted ya en disposicion de<br />
contestar a mis tres preguntas ?<br />
Si seFior.<br />
Ya sabe usted lo que le espera st no acierta.<br />
SeiIor, ya lo sé.<br />
Vaya, la primers pregunta : Cuánto valgo yo ?<br />
Vale vuestra majestad 29 dineros.<br />
Como se atreve usted ?... replic6 el rey muy ofendido.<br />
Cristo valie) 30 dineros, y creo que vuestra majestad no pretenderd<br />
valer tanto como Cristo.<br />
Me doy por satisfecho, contest6 el rey. Vamos con<br />
la segunda pregunta. I<br />
Cuanto tiempo necesito para dar la vuelta al<br />
mundo ?<br />
Si vuestra majestad se mota en el sol, veinticuatro horas.<br />
El rey y sus cortesanos prorumpieron en aplausos al oir esta<br />
contestacion, conviniendo en que era completamente satisfactoria, pues<br />
el rey y sus cortesanos eran flojillos en astronomia.<br />
Ea, continue) su majestad, las dos primeras preguntas<br />
estan bien contestadas. Vamos it ver si con la tercera acaba usted de<br />
ganar el archipampanazgo de Sevilla, que es una brevita de las buenas.<br />
En qué estoy yo pensando?<br />
En que yo soy el cura de San Babiles.<br />
; Azotaina tenemos I exclaim!) el rey.<br />
Azotaina I ; Azotaina I repitieron los cortesanos llenos<br />
de gozo.<br />
Senor. replic6 el sanbabileseno, no hay azotaina que<br />
valga. No piensa vuestra majestad que yo soy el cura de San Babiles?<br />
Si; pero habia de ser un error lo que yo pensara.
488 NOTE<br />
Pues un error es; porque vuestra majestad piensa que yo<br />
soy el cura de San Babiles, y soy el cabrero.<br />
/Ir cduno lo pruebas 1 pregunt6 el rey.<br />
Marcos no pudo contestar, porque en aquel momento penétr6<br />
en el salon el alcalde de San Babiles, a. quien ya el rey conocia, diciendo<br />
que venfa A poner en conocimiento de su rnajestad un caso<br />
grave que ocurria en el pueblo, y que consistia en haber desaparecido<br />
el cabrerb y en haberse vuelto loco el cura, hasta el punto de haberse<br />
vestido de pastor y puéstose a guardar las cabras del lugar.<br />
-En pocos momentos qued6 probado que el que habia contestado<br />
las tres preguntas era el cabrero, y que las ties preguntas habian<br />
sido perfectamente contestadas.<br />
El rey que rabid pens6 por un momento que a. pesar de los<br />
pesares habia allf tela, no sato para azotar, sino tarnbien para ahorcar;<br />
pero hizo al cabrero archipdmpano de Sevilla con diez mil realitos al<br />
ano, y conden6 al cura a no quitarse el traje de cabrero ni abandonar<br />
las cabras de San Babiles hasta el 17 de Junio inmediato.<br />
Se conoce que su majestad estaba aquel dia mds para gracias<br />
que lo estd hoy el autor de este cuento.<br />
IV. FITI UNIT! §1 VETI AVEA ORI-CE VETI CERE I<br />
PAGINA 65.<br />
Aceasta legencla am scris'o pentru serata hterara Costiniana,<br />
data la Pitescr, In i887, sub patronagiul Poamnelor din acel oras.<br />
Legenda similara cu aceasta aflam In limba trances/4 in cle<br />
cud avisi., data de L F. Blade, In Tom. XXI din Litteratures populaires<br />
s, (Paris, 1886).<br />
In cO campos esista. egalmente.<br />
Nu perde nimic din originalitatea eT legends noastra, fata In<br />
fail cu redactiunea francesa si cu mat mat malt rata cu cea portugheza.<br />
Legenda aceasta fu reprodusa de maT multe jurnale.<br />
a
NOTE 489<br />
V. VORBA POTRIVITA<br />
PAG1NA 73.<br />
AceastI legendK fu publicat In c Re vista literardp , No. 3 du-<br />
22 Iantlarie 1889.<br />
PanK asacti nu am aflit una asemenea In altä limb, dar nu<br />
m'ast mira s esiste una. Rog pe lectorele, care va cunoasce una asemene,<br />
s m Insciinteze, spre a o avea tn vedere la a patra editiune.<br />
VI. NEA SARACILA<br />
PAGINA 86.<br />
Publicatii In c.E'pocas din 16 Ianuarie, J889, apoT reprodmit In<br />
Revista literardp din 59 Februarie, acelag an, a fost ilustrat 6. de mult<br />
talentatul nostru caricaturist, D. Jiquide.<br />
VII. NEA SARACILA I SURATA CALICIA<br />
PAG1NA 98.<br />
0 legendl aproape identia este In Haute-Bretagne, In Francis.<br />
Paul Sebillot a publicat-o sub titlul cMis2Te In Contes des fiaysans et<br />
des fikheurs.<br />
In romfinesce exisa elementele constitutive ale acestet <strong>legende</strong><br />
si In alte producerT populare, seau si numaT literare. c Todericas juca.torul<br />
de artT al luT C. Negruzzi seamn In multe privinct cu legenda<br />
ce aducem noT.<br />
Toderieda a fost publicat maT Intdiu in cPropd,rireas. C. Negruzzi<br />
In operele seale : ePlcatele tinereler) (vol. I, Bucuresd, 1872),<br />
amintesce c cnevinovata poveste servi de pretext tartufilor noliticT, ca<br />
al<br />
Inchidit jurnalul si ad fie exilat autorul.s Contimporanule din Ia<br />
nuarie 1882 $i Iulie r6, probeaz c Todericdp est; o simpl d. locali-<br />
sate dupX eFederigos al luT Mérimie (veclT pag. 63 $i ceie uemItoare,<br />
din Contimporanul).<br />
Sunt cite-va clue, Romdnu/s a publicat o poveste semnatK de<br />
d. Ioan Dumitrescu de lâne Dimbovita. Aceasta este o variana slabi.<br />
a <strong>legende</strong>T tut Todericl. Ca s se vaclit aceasta, o arn aci Intreagl:
490 NOTE<br />
DANCIU<br />
cDanciu primi In mica sa casit pe Ius cu uceniciT Of, and<br />
se aflal pe pliant. De oare-ce era serac, el se Imprumuta cu catT-va<br />
banT la un bogat sgArcit si le cumperl ceva de mancare. Dupit ce<br />
prandirl si se odihnirit cu totiT paid a doua i, Isus vise luY Danciu:<br />
cPentru buna rrimire ce am avut de la tine, cere de la mine tre lucruel<br />
pe care le veT avest. Sf. Petru dojeni In destul pe Danciu asupra<br />
celor treT lucrurT ce avea si cearl, dar el nu se putu hoar! In curand<br />
si i-se Ingldui un timp de treT dile, ca sa se gandeascl.<br />
In acest timp el se gandi la trebuintele scale si 4iva si noaptea,<br />
$i In culcare i In lucrare. A treia i Inlalni pe Isus si IT Oise:<br />
Doamne, 'mT-am ales cele treT lucrurT i iatl-le<br />
1. OrT cine va vesi In casa mea i va sta pe scsun, sli nu se<br />
maT poata scula ca sit plece pana nu-Y void dice el.<br />
2 Am un per, care face pere frumoase i fiind-cl mi-1 culege<br />
lumea, orT-cine se va urea In el sl nu se poutl da jos pang. nu-T voiil<br />
da ell voie.<br />
3. Am veclut nisce oamenT jucand clrtY p bani. AsT avea mare<br />
dorinta sit joc si ett ; bine-cuvinteaamT o pareche de OW pentrujoc,<br />
ca cu off cine voiti juca sl-I ca:tig.<br />
Isus se gandi putin, In urma IT facu voia, citci flggcluise si apoY<br />
i$T veclu de cale.<br />
Nu trecu mult $t bogsttul ce-1 Imprumutase cu tiara, veni sl<br />
i-T ceara.<br />
Danciu pentru cinste Ii pofti sK stea PC scaun; 1T ceru ertare,<br />
cl nu-Y avea i 1 ruga sa-1 maT astepte. Asa se Invoirlt si sgarcitul voi<br />
sl plece, Insl nu fu cu putintl se se scoale de pe scaun.<br />
Aoleo I vaT I Ce e asta I<br />
Dupl ce i-se aretit puterea ce avea scaunul, el clise:<br />
- pi-mT sl me scol dar, ca sl plec.<br />
Nu, Oise Danciu, pan& nu-mT veY erta total. datoria ce o am<br />
la d-ta, cicT cu aceT MDT eil nu am flicut nimic pentru mine, ci am<br />
ospetat nisce str6nT clletorT.<br />
Ca Mr..., cl mar..., tto ert p sfert..., fie jumetate... Ba maT<br />
dl-mT i mie ceva...<br />
N'avu :e face si IT ertl toatit datoria. .Atuncl Danciu IT dete<br />
voie sit plece, clicandu-T: tscoalli si du-te..<br />
Sgarctul amerit pfinll la suflet de aceasta intemplare se scull<br />
si<br />
plea.<br />
A doua cli boerul, ca sK nu fie p/gubas de totT baniT, luit un<br />
cos si se duse sit T culeagl perele din perul ce avea bietul Danciu.<br />
Se urcl sus si dupit ce mnplu cosul cu pere, voi sit se dea jos, Insa<br />
nu fu chip. Se cisni pe colea, se cercl pe dincoace, dar In zadar.
NOTE 491<br />
Deacit vetlu si vetlu cd n'are tncotro cArmi, strigd pe Danciu, stepanul<br />
penile. Acesta veclendu-1, tY Oise :<br />
Veclt, boerule, cd te-aT urcat tn porn cu gaud red ? Acum<br />
nu o st potT a te da jos, pand nu-m1 veT pldti perele culese cu tus<br />
galben.<br />
Dupit multe Incercdrt zadarnice de Impotrivire, sgarcitul nu avu<br />
ce face, dete un galben si numaT cleat midi iar vorba (du-teD. Ast-fel<br />
putu sit se coboare din per si 0 piece Iiisand pe Dan ciu In pace, cu<br />
toate cd purta asupra tut un necaz destul de mare:<br />
Nu mult dupit aceasta, Danciu cu un galben In pungl si cu<br />
cdrtile de joc in buzunar, pleat la cdrciurnii. Se spuct de joc si In<br />
Ohm aceia mat fiicu Inca vr'o cdtT-va galbenT cu Ortile seal.. Cu acestia<br />
Ist tmbunittdti Intim 0t-va starea luT de sdrhcie.<br />
De aci Incolo serbdtoarea el nu lucra alt-ceva nimic deck jocul<br />
de cart! la cdrciumit. Castiga de la toll. Boteril, ciocoil, proprietarit<br />
mad st mid, totT erad prada noroculut ha. Unit dintre densiT Inteleeild<br />
oare-cum puterea dirtilor luT de j m, voira sit i.le cumpere. Danciu<br />
lust porunct In ascuns de i-se tipiri alte cite-va perechT de artY de<br />
joc la fel cu cele ale seale bine-cuventate si In locul acestora el vindea<br />
pe cele-l-alte.<br />
Ast-fel, Danciu se fdcu un bogat mare, si numele sed ajunse<br />
prin toate locurile si Odle de prin prejur..<br />
In asa stare ldudatit ajunse la Mud tete si moartea intrit pe usd<br />
fArd ca el sa se gandeascd mdcar.<br />
Danciule, am venit sti te iad, Oise moat tea.<br />
Bine, dar ell sunt un mare pecItos si nu m'am spovedit ;<br />
me duc sa caut un preot, citruia 0-t mdrturisesc peeatele si asa sit fiti<br />
gata ca sit me ieT. Pant atunct mat staT ad pe scaun nitel.<br />
Moartea seslu si Danciu plea. Nu IMO dupt popd, ci ta veslu<br />
de alte afacert. TocmaY pe seard dete p'acasit.<br />
Bine Danciule, st Oust prea mult si eil grdbitit fiind cercaT<br />
sd vitt dupt tine, dar nu putut. Ce e asta ?<br />
Ce sl fie ? Nimic. Nu vet putea pleca pant nu-rf void tlice ed.<br />
Atund Oi-ml sit plec.<br />
Nu, pAnd nu-nat vet da 50 de ant de viatii ca sit maT trdese.<br />
Ba 0 estf betren si-tt ajunge so; ba 20? ba .so ; In fine, fie.<br />
Atunct Danciu IT dete voe sit piece, clicendu-T cdu-te. ,<br />
In acest timp Ile 50 de anT el strinse alte bogdtiT si mat multe.<br />
Dar trecurd si acestia si se Implini sorocul.<br />
Trdmise D-slett pe Arhanghelul Mihail, care IT Oise :<br />
Danciule, am venit sit-IT iad sufletul.<br />
Bine; Sfinte Arhanghele, dar nu m'am pocdit bine ; me due<br />
la duhovnic sd-T mdrturisesc pecatele s'asa sit fid gata. Intli pand a<br />
vent ed poate 0 estY obosit si at dori 0 gustY din nisce fructe plmentescT;<br />
urcl-te In perul acela si veT vedea ce fructe gustoase are.
492 NOTE<br />
Foarte bine, Danciule, dar vino curend, cleT sunt grdbit.<br />
Danciu plea si veni tocmaT seara.<br />
Dar asta, Danciule, nu am vorbit no! O. lit cut end ? Am<br />
voit sit te caut, cacT md grabeam, dar n'am putut sit md dad jos din<br />
pdrul tdd. Ce Insemneazd aceasta ?<br />
Ce sd inseinneze ? Nimic. Nu te vet putea da jos din pdr,<br />
pind nu tY void slice ed.<br />
Di-mT<br />
dar sit md dad jos, cd sunt prea gritbit.<br />
Port fi grIbit, dat Sul nu-mi vet da 50 de an! de viald,<br />
nu-ft dad drumul.<br />
Aoleo I Danciule I apoT nu est! prea barin, ce-1,Y mat trebue<br />
atita viatii? C'o fi, c'o pap: n'avu incotro, si-T ditrui incd. 50 de anT<br />
de viasit.<br />
§1 In acest tilnp meseria luY tot meserie; cu cdrtile de joc strinse<br />
mare avere. Dar totul e trecetor in tome. Trecurit s't acesa 50 de aril<br />
aT luT Danciu. El hag linu bine in minte Implinirea acestora si in<br />
presliva Implinirel lor, se duse iar la circiuml, unde Intelni Ina. 12<br />
hoer! bogarr, pe carT IT 110it la ail. In cate-va ceasurT IT lefteri i pe<br />
acestia de toate bogatiale lor.<br />
BietiT boerY de initial rea se Imbolnitvird de dambla si chiar in<br />
acea sli muririt cu tocit<br />
Danciu dupit ce *tie i averile numili1or boerT se duse a mod,<br />
chilmd un duhovnic i 10 mdrturisi pdcatele. Pldti cu banY tot ce-1 Indatord<br />
popa ; maT ficu i alte pomenT pe d'asupra. ApoT se Implrthsi<br />
cu stints conaumaturd ; cu un cuvent se gItt de moarte. Us& si un<br />
testament, prin cane indittora pe ceT ce-1 vor Ingropa ca sl-T pue in<br />
mina dreaptit cdrtile but d jo i nurne ast-fel sit-1 1ngroape.<br />
A doua sli de dtmineati veni moartea Impreund cu Arhanghelul<br />
trimisT de D-sled ca st ia pe Danciu. II gasird gata si numaT deck il<br />
trecurd pe lumea cea-l-altit. Acolo el fu luat la lad. DraciT cum II vd-<br />
Ord, flicead o bucurie nespusit, ad 11 credead perdut prin ispovedania<br />
ce fitcuse la sfersitul vieveT.<br />
Un drac maT smecher vdsiend, ca Danciu are clircf de joc, IT slise:<br />
Mitt Danciule, ce 52 hoer! ce i-aY rdmas tu erT ad murit de<br />
inimi rea si sunt aicea ; uite-Y. VreY tu sd jucdm cdrIT pentru duoT din<br />
eT? i deacd te void rdminea, sit fiT tu de vecY al med.<br />
Bine, vread.<br />
Se apucard de joc. Traserit citrtile i pe dad remase pe dracu.<br />
Asa Danciu câtigit duoT boerY din iad dinire ceT 12, ce muriseri din<br />
pricina luT.<br />
Satan, o altd cdpetenie a dracilor, trase doud palme draculuT ce<br />
jucase dal! si-1 Impinse de a berbeleacul pand In, fundul iaduluT.<br />
cDeacd nu stiT sd jocT 04, la ce-tT maY cercT norocul, afurisitule<br />
?. cdtre Danciu I Vrel sd te cistig ed Impreund cu<br />
ceT duoT boerY castigatT de tine, dise Satan; semi ed IcT me dad treT<br />
din ceT I-alfl,<br />
adicit : treT pentru tret
NOTE 493<br />
Bine, haidel<br />
Traserit o data, al duoilea, egarf in tifre. Al treilea rOmase pe<br />
Satan. Sit fi vdclut vaete si urlete pe dract. Aucli tartarul cel bdtran,<br />
Lucifer, si veni el trasnind i fulgerand in urrna-Y :<br />
cCe-atY facut Intunecatilor ? Hat cu mine Danciule, acestia<br />
sunt nisce bilett nu toctnaT Indernanatict Tu at castigat cincY boer/<br />
cu tine fac sease suflete. Pe elel seati ItY dad l pe cer-l-altY seapte cart<br />
ma/ sunt., Bine, gata, clise Danciu.<br />
Trasera aline si cu toatit Infatisarea grozavd i vicleniile ce intrebuinta<br />
Lucifer cu cetele liii de draci, tot IY rdmase Danciu.<br />
Numat decal Lucifer chiaina de o parte pe sfetnica set, facura<br />
sfat si se Intelesera cu totiT, ca sii-1 scoata Mara din iad. Cat maY curend<br />
se grabira hindu-le frica, ca poate se va maT cerca cine-va la joc<br />
cu el si asa le va maT scoate i alte suflete din iad.<br />
Danciu vdciCndu se scos din iad cu cet 12 boerl ce-I castigase,<br />
apuca calea spre raid. Cum ajunse acolo batu In uit. Cheruvimul, care<br />
pazea usa raiuiul, II spuse a nu e primit; dar Danciu IT clise :<br />
Te rog, sfinte angere, spune Mantuitorulut cli sunt ed, Danciu,<br />
Cu 12 suflete dupd. mine.<br />
Angerul facu numat decal serviciul si IT aduse rdspunsul de :<br />
c nu se poate.)<br />
AtuncY Danciu mat rue iar pe anger sa Intrebe pe Fiul ome-<br />
nese din partea lut asa : ccum? cii l'am primit In mica mea casuta Im-<br />
preunii cu cef 12 apostolY, 'T-am dat de man care si odihna din cat am<br />
avut si ed mijloace, i d-sa nu md primesce pe mine cu ceste 12 suflete,<br />
barem Inteun colt al raiulut ?<br />
Angerul iar se duse si spuse fluid lut D-cled aceste intrebart.<br />
Densul auclind, slise : care dreptate, dati-T drumul sa intre In rails<br />
Ast-fel Danciu capeta si rand ceresc.<br />
VIII. SOARTA REA<br />
PA GINA I I I.<br />
Areastit legendl plina de scepticism si de amarliciunea viete<br />
'nfta<br />
fost povestita de D. Nicolad, din hot, o rudg a amiculuY med<br />
D. Galino, iubitul artist al TeatruluT National, din acea a doua capitall<br />
a tdreY.<br />
N'am aflat pant asta-clY equivalenta legenda in shit limba.<br />
Legends, cu redactiunea ce 'I-am dat eli, este inedita Inca,<br />
si
491 ROTE<br />
IX. POPA FARA VOIE<br />
PAGINA 131.<br />
In limba spaniola si in cea francesa am aflat esistand aceasti.<br />
legenda. In tomul al XXI al opereT oLes littératures Oapulaires, a lut<br />
I. F. Blade, legenda gascond este data cu titlu: cL prédicateur mutt*.<br />
Poetul anonim popular spaniol a dat'o sub titlu: vNime nu e mut/Omit<br />
cu meite/agul sni !, In cCuentos populares de Murcia:b.<br />
Ca stl. poate lectorele aprecia maY bine redactiunea <strong>legende</strong>T<br />
noastre, ne permitem a da aice intreaga legenda francesa.<br />
LE PREDICATEUR MUET<br />
*<br />
(II y avait, autrefois, a Castet-Arrouy2) un cure savant comme<br />
un livre, et honnete comme l'or. Chaque fois qu'il avait a composer<br />
tin beau prone, ou ud grand sermon, le brave homme s'en allait promener<br />
seul, au bois du Gajan 2).<br />
Un soir qu'il se promenait ainsi tout soucieux, le cure rencontra<br />
un tisserand de la commune, qui faisait paitre, au bois, une paire de<br />
cochons. Bonsoir, tisserand.<br />
Bonsoir, Monsieur le cure. Qu'avez-vous donc? Vous avez<br />
l'air tout soucieux,<br />
. Tisserand, c'est vrai. Je suis soucieux, et j'ai bien raison<br />
fle l'être. Vous, Monsieur le cure ? Allons donc. Vous etes l'homme<br />
le plus heureux de la terre. Pour un tout petit travail, vous ems largement<br />
paye, Bons Ems, bon yin, bons chapons. Vous venez ici, vous<br />
promener presque tous les soirs. Parlez-moi de ga. Sans me fouler la<br />
rate, je me sens capable d'en faire autant que you.% Mais, a vrai dire,<br />
je me sentirais un peu gene pour pi-Ocher.<br />
Pour precher, tisserand? Rien n'est pourtant plus facile.<br />
Vous croyez, Monsieur le cure ?<br />
Tisserand, r en suis silt. Pour précher, il n'y a qu'a monter<br />
en chaire, a faire le signe de la croix, et 6. parler de n'importe quoi,<br />
pendant une heure d'horloge.<br />
2) Commune du canton de Miradoux (Gers).<br />
2) Forat entre Lectoure et Miradoux, aujourd'hui défrichde presque en water.
NOTE 495<br />
Vous croyez, Monsieur le cure ?<br />
Tisserand, j'en suis sir. Tiens, veux-tu en faire l'épreuve !<br />
Demain, c'est le dimanche des Rameaux, en attendant celui de Piques.<br />
Tu sais que, ce jour-là, j'ai coutume de précher, a vepres, un grand<br />
sermon. Veux-tu parler a ma place ? Je te prete une soutane, un surplis<br />
et un bonnet carre. Ainsi vétu, nul ne te reconnaltra, Allons, tisserand,<br />
décide-toi. Ce n'est ni la mer a boire, ni la lune a manger. Si l'epreuve<br />
réussit, compte sur moi, pour te faire nommer cure dans une bonne<br />
paroisse.<br />
Mais mes enfants, Monsieur le cure ? Mais ma femme 2<br />
Tisserand, je me fais fort d'arranger cette affaire avec Pevéque.<br />
-<br />
En bien, Monsieur le cure, c'est dit. Je précherai a vêpres,<br />
le jour de Piques.<br />
Tisserand, c'est dit. Compte que force gens viendront de<br />
loin, pour t'ecouter.<br />
Le lendemain, a la fin du prone de la messe de paroisse, le<br />
cure dit aux gens de Castet-Aurrouy:<br />
cMes freres, soyez contents. J'ai une bonne nouvelle a vous<br />
annoncer. Voici une lettre oil le pape de Rome me mande qu'ici-meme,<br />
et pas plus tard qu'aux vepres de Piques prochaines, prechera le plus<br />
fameux prédicateur de la terre. Venez tous, et ne manquez pas d'inviter,<br />
dans toutes les communes voisines, vos parents et vos amiss.<br />
Le soir de Piques, l'église de Castet-Arrouy était vingt fois trop<br />
petite pour contenir les gens de la paroisse, et ceux qui étaient venus<br />
de Lectoure, de Saint-Avit, de Miradoux, de Peyrecave, de Flamarens,<br />
de Saint-Antoine, et d'Auvillars 1).<br />
tQuel bonheur 1 Nous allons done entendre le plus fameux<br />
predicateur de la terres.<br />
Enfin, le prédicateur parut. 11 se moucha, toussa, cracha, et renifla<br />
lentement nue prise de tabac. Assis, tout en haut de l'escalier de<br />
la chaire, le cure de Castet-Arrouy se frottait les mains, et regardait.<br />
Enfin, le tisserand comenga :<br />
cln nomine Paris, et Filii, et Spiritus Sancti. Amen.<br />
Fort bien, tisserand, souffla la cure.<br />
Et spiritus Sancti. Amen.<br />
Fort bien, tisserand.<br />
Et Spiritus Sancti. Amen.<br />
Fort bien, tisserand.<br />
Mes freres.., Mes freres.,. mn... mn.. mn... Mes bien chers<br />
freres...<br />
Fort bien, tisserand.<br />
Mes bien chers freres... mn... inn... mn... mn...<br />
Fort Nen, tisserand..<br />
x) Communes limitrophes ou voisines de Castet-Arrouy.
496 NOTE<br />
Le malheureux tisserand suait it grosses gouttes.<br />
a Fort bien, tisserand. Courage 1<br />
Mes bien chers fret-es.., mn.., ran... inn....<br />
Le prédicateur n'en pouvait plus, et toujours le cure soufflait :<br />
c Fort bien, tisserand; Courage!,<br />
Enfin, le pauvre tisserand ne tint plus. Il jeta bas son surplis,<br />
son bonnet cant, sa soutane, et parut en bras de chemise. Tout<br />
le monde crevait de dre,<br />
cLe tisserand I Le Ariserandl.<br />
Le pauvre homme était tout bleu de colere.<br />
Que le Diable vous emporte, Monsieur le cure 1 Vous m'aviez<br />
dit : cPrecher I Rien de plus facile.. Vous en avez mend, gueusard.<br />
Precher 1 J'aime encore mieux pousser ma navette, et garder mes porcs<br />
au Gajan.<br />
Tu as raison, tisserand. Chacun son metier, et l'ouvrage sera<br />
bien fait..<br />
Legenda noastrl fu publicatli In cleamdnul', din 20 Brumdrel,<br />
1890 si reprodusl dupg el de daferite jurnale.<br />
*<br />
X. MANA DE BOERIII<br />
PAGINA 136.<br />
Legenda at easta existl sub OM formil si In alet desvoltare, ktre<br />
gasconiT din Francia. Blade a publicat'o sub titlu : cies mains blanches',<br />
In modul urmAtor :<br />
LES MAINS BLANCHES<br />
all y avait, une fois, un homme qui avait une fille belle comme<br />
le jour, Cette fille avait trois galants : un boulanger, un perruquier, et<br />
un marinier. Tous trois vinrent, I n jour, trouver le pere de leur maltresse,<br />
et lui dirent :<br />
aBrave homme, il faut choisir, entre nous trois, celui que<br />
vous voulez pour gendre.<br />
Mes amis, vous me mettez dans l'embarras.<br />
Eh bien, puisqu'il le faut, je choistrai celui de vous trois<br />
qui aura les mains les plus blanches. Retirez-vous. Je vous donne trois<br />
semaines pour vous preparers.
DIOTE 497<br />
Les trois galants se retirerent. Trois semaines apres, ils revinrent,<br />
avec les mains dans leurs poches.<br />
cEh bien, dirent-ils au pece de la jeune fille, le moment de<br />
choisir entre nous trois est venu.<br />
Le boulanger montra d'abord ses mains, blanches et bien savonnées.<br />
*Boulanger, void des mains bien blanches. Mais il faut voir<br />
celles du perruquier, et du marinier,*<br />
Le perruquier montra ses mains, encore plus blanches et mieux<br />
savonnees que celles du boulanger<br />
ePerruquier, void des mains encore plus blanches que celles<br />
du boulanger. Mais ii faut voir celles du mariniers.<br />
La marinier montra ses mains rudes, et noires de goudron. Mais,<br />
dans chacune, 11 tenait une grosse poignée d'ecus.<br />
*Marinier, tu seras mon gendre. C'est toi qui as les mains<br />
les plus blanches.<br />
LEGENDE DIN ISTORIA NATIONALA<br />
PAGINA 139.<br />
Am complectat volumul <strong>legende</strong>lor Costiniane cu cdte-va <strong>legende</strong><br />
scoase direct din istoria patriet Multe sunt aceste <strong>legende</strong>, unele<br />
duioase, altele märete, toate minunate. Ceea ce pot afirma, PArd teamd<br />
de desmintire, este cd toate, absolut toate, sunt inedite plind astd-dt<br />
seatt cel putin nepovestite de nime altul dectlt mine.<br />
REMINISCENTE<br />
PAGINA 391.<br />
Aceste reminiscente pot fi considerate ca nisce pagine din memoriile<br />
mele. In de, ca Intr'un caleidoscop, ad a trece blrbatif ilustri<br />
contimpurant Reminiscenfele aceste vor fi maY tarsi% completate si adaose<br />
si vor forma de void trill un volum separat.
TABLA DE MATERI1<br />
1. Inainte vorbire la editiunea a III-ea<br />
2. DediCatiane (la editiunea I-a)<br />
3. Prefata (la I-a editiune)<br />
4. Ion Istetul<br />
Plgina<br />
5. Vaca babel' Florea<br />
6. Popa care $cie carte<br />
7. Fiti unict $1 vect ayes orT-ce vett cere<br />
8. Vorba potrivitti<br />
9. Nea Sarticild.<br />
io. Nea Shad la $i surata Calicia<br />
1 1 . Soarta rea<br />
12. Pop a. fad. voie<br />
13. Manx de boeria<br />
14. Juramentul Vire (legenda istorica.)<br />
15. Cum clopotele mantuesc BucureKiT de pustiere<br />
16. Gardul térguld<br />
39<br />
49<br />
65<br />
73<br />
86<br />
98<br />
i i i<br />
131<br />
136<br />
141<br />
156<br />
162<br />
17. Mama (nuvela) .<br />
18. LogoMtul Baptiste Velei (episod istoric din secolul XVII)<br />
19. Vierita cea frumoasa<br />
166<br />
199<br />
260<br />
20. Condeele luY Vocla .. . 275<br />
21. Clubucul luY Vocla<br />
22. Peatra arsii<br />
23. Popa OnofreY $i pitacul lie( Voda<br />
24. Parghta cea mal buna<br />
25. Nestor Ureche $i Sihastrul ....<br />
26. Vasile Lupu $i tiganca nebuna.<br />
277<br />
281<br />
283<br />
289<br />
29!<br />
294<br />
27. Mo$neni1 din Ploe$cY $i Mihaid-Voda 298<br />
28. Vladicli dat la ciorY<br />
29. Scandalul din r800 . . . . . . .<br />
30. Scandalul cu comisarul Florea Barbu din Arge$<br />
31. Petrecere la curte<br />
300<br />
305<br />
310<br />
316<br />
. . . . ........<br />
3<br />
5<br />
9<br />
17
500 TABLA DE MATEMI<br />
Pagina<br />
32. Spanzurarea lui Marin Twx, cel care a ucis pre unchiu-sea<br />
ca OA iee averea 334<br />
33. Logodna prin sarutat 343<br />
34. Carte de bun trait. 348<br />
35. Scandalul Metropolituld . . . . ....... . 361<br />
36. Mare le scandal din mahalaua CurteT yeah/ 380<br />
.......<br />
Reminiscente contimpurane . . . . . . .<br />
391<br />
37. Cum am facut cunoscinca cu M. Kogalniceanu . 393<br />
38. 131agopolusnie 405<br />
39. SuntetT totl vagabonclr I . . . . . . . 409<br />
40. Cum am cunoscut pe Alexandri (conferinta) 415<br />
41. Bacsisul melt de anul noa 429<br />
42. Suba luY V. Alexande 433<br />
43. Pitestenif tunsY 438<br />
44. Cum eram sa fia spinzurat I . . . .<br />
444<br />
45. Legea maximuluT si limba <strong>romane</strong>asca la 14( . 450<br />
46. Vin fecioriT hi! Voila. Intr'acoa ? 456<br />
47. Note la : cIoan Isteols . 463<br />
48. * cVaca babeY Floareas 465<br />
49, 1 io cPopa care scie carte' . . . . .<br />
467<br />
.<br />
50. s D. g Fill unitY si vetlf avea orY ce vecf care IP . 488<br />
51. a cVorba potrivitar 489<br />
52. a 1 cNea Saracilav 489<br />
53- * D it Nea Saracila si surata Calicia) 489<br />
54. a :Pops fat-a voie:. 494<br />
55. o cMana de boerius. 496<br />
56. a 4 Legendele din istoria nationala . 497